Tratatul româno-rus, cel dinţii care va fl semnat cu o ţară vecinău •' Comisiei de politică externă au avut, miercuri, o întîlnire la sediul Senatului cu ministrul afacerilor externe, Teodor

Membrii u „ le,g m ^ pe stadiul şi perspectivele de negociere a tratatelor bilaterale cu statele vecine. Teodor Meleşcanu. tratatul cu Federaţia Rusă se află în stadiul cel mai avansat de elaborare. El va fi semnat, se pare, Meleşcanu a ^ Sectiunea ;n c'are trebuie inclusă condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov constituie singura înainte a _ g ^ a[tfe[ tămksă nefinalizată. Tratatul cu Ungaria este negociat în proporţie de 95 la sută, iar la cel cu K j S Moldova se întîmpină dificultăţi de abordare a j ^ i ^ _____(Rompres)

' F r e q l z a r e a p u r t ă t o r u l u i d e c u y î n t a l M A E

Purtătorul de cuvînt al MAE, Sorin Ducaru, şi-a exprimat speranţa că Rusia va înţelege dorinţa ţărilor din Europa Centrală de a adera la NATO. Referindu-se la declaraţiile ministrului de externe al Rusiei, Evgheni Primakov, potrivit cărora Rusia nu s-ar opune, eventual, aderării la NATO a ţărilor ce nu au graniţă comună cu ea, Sorin Ducaru, a precizat, că nu cunoaşte amănunte, neexistînd o versiune oficială a acestor declaraţii.

(Rompres)

♦ Agenda /2+ Roza vmturilor /3 + Viaţa politică/4♦ Artă - cultură/5♦ Omul şi societatea/6 4 PubUcitate/7-11♦ Sport/l2♦ Romănia-vatră eternă/13♦ Economia/14♦ Eveniment/] 5♦ Ultimaoră/16

\ Y

r \ \ ■ '

Lj

i i IT\ £3 f ' A î r n i ] r *

* ^ 7 / / v. \ r ' -I f i £ '% J ^ \ r ;T“\ ' % 4 J - 4 I

ANUL VII NR. 1617 ISSIM 1220-3203

JOI14 MARTIE 1996

16 PAGINI 300 LEI

vJ~

■

D eşi v a lo r ile tc rm ic c v o r fi pozitive, vremea se m enţine rece pentrn această perioadă a anului. Cerul variabil. Vînt slab la m oderat, din sector E. Tem peratura maximă se va situa între l şi 3 grade C. Ieri la o ra 12 la C lu j-N a p o c a se înregistrau 2 grade C , iar presiunea atm osferică era de 734 m m Hg, Staţionară. (M eteorolog de serviciu O ctav ian N iculescu)

F in a l de c u p o n ia d ăM ARIASÂNG EO RZAN '

M ai sînt 17 zile calendaristice pînă la înclieicrca procesului de subscriere a titlurilor de privatizare la societăţile

comerciale. Era de aşteptat ca în aceste ultime săptămîni să fie-mai marc aglomeraţia la centrele <ie subscriere..; însă ritmul subscrierii, uşor accelerat, rămîne totuşi DesatisfăcătorrAbia .40 la sută dintre români s-au hotărît să-şi valorifice “şansa” de a participa la marea privatizare. Explicaţiile refuzului de â merge la'.. centTele de subscriere sînt multe:/dificultatea formularelor'; neîncrederea în “cadoul' guvernului”, teama că acţionarii sar, urma .să plătească'<liu propriul buzunar pierderile ■ societăţilor, lipsa unei educaţii elementare în ceea ce-priveşte economia' de piaţă etc.

O-parte a 'instituţiilor, implicate în marea privatizare au socotii că.presa este vinovată de apatia potenţialilor acţionari. într-adevăr, presa

sancţionat numeroasele, cusururi ale privatizării din România. Atît primul, cît şi al doilea val de privatizare au fost concepute fără: o gîndire practică şi iară explicaţii pe. înţelesul- oamenilor. în primul “val”, mulţi posesori de titluri dc privatizare şi-au vîndut carnetele cu; 1000-5000 dc lei. Ca să repare imprudenţa naivilor, privatizarea a fost reluată prin celebrul cupon dc un milion. Dezamăgit câ milionul' nu-i milion cash, ci un echivalent (nu foarte sigur) în acţiuni, deţinătorul de titluri, (cupon şi carnet cu .certificate) nu s-a mai ostenit să meargă Ia centrele de subscriere, Desigur, o parte din vină poate fi pusă pe seama presei.. Aceasta însă nu cred ,că a dorit, în esenţă, descurajarea privatizării, oricît de răutăcioşi sînt ziariştii, ci sancţionarea disfuucţiilor de care se fac vinovaţi guvernanţii.

Ce înseamnă, acum, absenteismul de la privatizare? înseamnă un eşec pentru cei ce-au gîndit şi făcut astfel privatizarea, dar şi o pierdere pentru fiecare deţinător de titluri care-şi păstrează lmliile acasă. Şi, pe ansamblu, înseamnă o notă proastă pentru economia românească, oricît de puţin ar primi omul <din

continuare în paq 116-a_

Ba n c,a l\l ational aialRo m a m ei in tra t în ia c t iu n e

13 MmflE * Zi cu; G H IU p PEITBU ‘OACSA FELIX• a u f o s t s a n c ţ i o n a ţ i a d m i n i s t r a t o r i , d i r e c t o r i ş i c e n z o r i *

- î i" ,, W f l . (&.%>

■ U f

I

1."

II

Sg1ssIL

ioan S im a, personifica­re a u p e i fu n c ţ i i în t r e m ă re ţie ş i decădere...

Vineri, 8 m artie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărît revocarea din toate funcţiilc deţinute la BDF de către domnii Ioan Sima şi Sever

Mureşan. în urma constatărilor cchipei de-supraveghere şi control a BNR (cuprinse în 4 procese verbale), în temeiul art. 54 din Legea 33 din 1991, BNR a hotărît decăderea din calitatea de fondator, adm inistrator şi cenzor a următoarelor persoane din BD1': Siraa \ lita» , 'd ic .,calita tea de pr< sem j ic , administrator şi fondator;! Taloş luan,. din ca lita tea ; de v icepreşedin te şi ; administrator; V u ltu rar Cornel, din. ca lita tea de v icep reşed in te şi administrator; Hossu Horea Mireea, din-, calitatea, de fondator; Gileriu Mircea,: din calitatea de fo n d a to r; 'S te ro iu G eorge, din ca lita tea .d e fondator; N ico ric i M ircea^ din calita tea de fondator; D um bravă P a rten ie , din calitatea de cenzor; Moldovan Vasile,; din calitatea de cenzor; Roşea Grigore, din calitatea de cenzor.

Persoanele sus-mcnţionaic “nu mai pot deţine nici una din calităţile de fondator, adm inistrator, director sau cenzor la o societate bancară timp de cinci an i” . Interdicţia sc ,aplică şi

următoarelor persoane, răspunzătoare de faptde înscrise în procesele-verbale ale BNR, săvîrşite în perioada în care au avut această calitate: Hossu Mircea H orea, fost prjm -vicepreşedinte în perioada 12 n<S|mbrie 1993 - 12 mai-

. 1995, fosfvicepreşcdinte în perioada 14 7martie 1992 .- 2 uoiembrie 1993 şi fost ■■administrator în perioada 18 februarie

1.99.1 - 2 iunie-1995; Olteanu Alexandru,

fost v icep reşed in te şi fost | ad m in is tra to r în ; pe rio ad a 1 2 _noiembrie 1993 - 28 noiembriej.995; IGileriu Mircea, fost vicepreşedinte în jperioada 12 noiembrie 199.3 - 12 măi .1995 şi fost administrator în perioada *

-12 m artie 1992 - 12, mai 1995; |Steroiu George, fosfvicepresWivîte -

- M. SÂNGEORZAN *continuare în paq. a 16-a I

Iu liu P âcu irci'ru " c e r e a rs e h e fe a re a lu i S im a"Suspendarea în acest moment a Consiliului de administraţie al Băncii

Dacia Felix arată mafia din P.D.S.R. ”, declară Iuliu Păcurarii, preşedintele filialei Cluj a P.D.'Convingerea sa este că Ioan Sima era "vulnerabil” încă dc la intrarea în l’DSR. " .

Păcuraru consideră că vila lui Ioan Sima (estimată lă peste 1 miliard de lei) nu a putut fi construită cu banii cîştigaţi cinstit din salariul unui director de bancă. -..J " T'•

El cere ca în "virtutea Legii veniturilor ilicite, organele abilitate să pună întrebări asupra acestor venituri”. : '

I o a n a G L IG O R

I V ia r t i e 1 8 4 8 î n T r a n s i l v a n i a> Fiecare popor îşi sărbătoreşte eroii, îşi : aniversează .momentele de seamă şi îşi comemorează martirii. .Pentru poporul maghiar ziua de 15 martie 1848 a însemnat declanşarea energ iilo r revoluţionare împotriva opresiunii habzburgice! Dieta ungară din Pojon (Bratislava), formată exclusiv din nobilime, în frunte cu L. Kossuth, orbită de patima şovinismului şi a urii faţă de celelalte popoare din Ungaria (slavi, români, germani), n-a prevăzut, în nici unul din cele 31 articole vreo dispoziţie privitoare la drepturile acestor popoare. Dimpotrivă, a impus prin forţă

uniunea Transilvaniei la Ungaria, declarînd limba maghiară ca limbă oficială de stat, contra voinţei naţiunii române majoritare.' Dezbinarea forţelor a dus la îndreptăţită revoltă a românilor; pentru cîştigarea drepturilor sociale şi naţionale. Baia de sînge care a urmat în multe localităţi din T ransilvania, a cutrem urat sufletele românilor ardeleni. •Groaznicul măcel de la Mihalţ, urmat de altele la Luna (Turda), Zlatna, Tîrnava, Abrud, Baia de Criş, Someşeni, Aiud, C. Turzii, Cluj ş.a. unde armatele de invazie kossuthiste, trupele nobiliare locale şi bandele secuieşti, au

pîrjolit satele româneşti, semănînd numai .. durere şi «lacrimi.

Iată de ce, pentru noi românii, 15 martie este o zi îndurerată, o zi în care forţele ■ răului s-au organizat împotriva fiinţei noastre naţionale. Nu dorim să reînviem trecutul. Dar, manifestările ocazionate de accst evenim ent nu trebuie să fie o provocare şi o lezare a demnităţii noastre de români. Astfel de atitudini nu servesc cauzei reconcilierii istorice pentru care şi UVR militează.

U n i u n e a V a t r a R o m â n e a s c ăC lu j

L I S T A I M O B I L E L O R C E P O T F I V Î N D U T E ÎIM C Ă N U E S T E D E F I N I T I V A T A'»legătură cu lista caselor care

1,1 pot fi v îndute conform jderilor legale - publicată şi de

nostru - se cuvin următoarele 'Vizări: potrivit art. 10 din Legea w*, '12 printre apartamentele care

^«ceplate de la vînzare se află 'l)tcb situate în imobile declarate ®°Dumcate is to rice sau de Zirconiu naţional. în Normele ^odologice de aplicare a Legii,

<P,»ne că locuinţele declarate ^ŞŞfflente isto ricc sau de ^"Şliiu naţional sînt ccle aflate l|tv'4tnţa Ministerului Culturii şi/

sau a serviciilor descentralizate ale acestuia (serviciul descentralizat la nivelul judeţului este Inspectoratul judeţean pentru Cultură). Această evidenţă trebuie înaintată unităţilor

, care se vor ocupa de v înzarea ' apartam en te lo r, pentru că nu Comisia judeţeană se ocupă de vînzare (la nivelul municipiului C luj-N apoca este D irecţia de administrare a imobilelor de stat - DAIS). ; '

După cum ne-a precizat doamna Măriuca Pop, secretar al Comisiei judeţene dc aplicare a Legii 112/

1995, la instruirea ce a avut loc la începutul lunii la Bucureşti s-a

' specificat că se ia în considerare în acest moment lista care a fost avizată dc Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi S iturilor Istorice în anul 1992. Propunerile pentru includerea dc noi obiective în listă vor trebui să aibă aprobarea consiliului local în raza căruia se găseşte acel monument istoric sau de patrimoniu, avizul Inspectoratului pentru Cultură, a Comisiei Zonale pentru Monumente, Ansambluri şi Situri Istoricc. Cu,

aceste avize, lista se trimite Ia Comisia Naţională, care urmează să

, aprecieze dacă se includ sau nu şi noile obiective.

în legătură cu contestarea includerii în listă, această contcstarc se face la Ministerul Culturii, la Comisia Naţională,'în baza unui memoriu pe care-l prezintă cel

interesat şi a unei documentaţii care să susţină ideea neincluderii în patrimoniul naţional.

R eprezentanţii judeţe lo r - la instruirea amintită - au solicitat Ministerului Culturii să trimită la fiecare ju d e ţ evidenţa acesto r monumente aşa cum există ea laminister.

| Lista nefiind definitivată, rugămintea noastră este ca cetăţenii 1 să nu intre în panică şi să reţină câ nici doamna Măriuca Pop, nici | semnatara acestor rînduri nu a dispus publicarea listei cu pricina |j (aşa există această evidenţă la Primăria municipiului Cluj-Napoca, M ^ c c ^ r a o m e n t ) . F la v ia S E R G H IE

Curs de tadieslezie şi inforenergetică

' S ocie ta tea , Rom ână de R adiestezie şi Fundaţia de In fo renerge tică “S fîn tu l A posto l A ndrei” , (din B ucureşti) o rganizează, la C luj-N apoca, -în perioada urm ătoare, un c u rs de radiestezie şi inforenergetică streturat pe următoarele nivele: G radul I - Cunoaşterea şi investigarea sistemelor nevii, cu ap lica ţii în geologie, b iodetecţîe ape subterane, zăcăm inte , localizări, defcctoscopie etc. (teorie 18- 23 m artie; p rac tică 25-30 m artie, între orele 17-21); G radu l II - C unoaşterea, investigarea, diagnosticarea ’ s istem elo r vii (teo rie 1-6 aprilie; practică 8-13 aprilie, între orele 17-21); Gradul III - A p lica ţii 'în psihotronică, com pa tib ilită ţi, te rap ie in fo ren erg e tică , m etode, tehnici şi procedee de aducere la starea de sănătate. •

Organizatorii comunică că testările pentru admiterea la curs au loc în perioada 14-16 martie a.c., la Liceul “Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr. 9, zilnic - în tre orele 17,00 - 21,00: sîmbătă, 16 martie, între orele 8,00 - 11,00, îfi sala nr. 16.

asoevabujl. dle Cluj AGENDA joi, 14 martie 1996

întemeietorul Ordinului Benedictin E lJ V ' şi patronul Europei; Calendarulţ j l p ■A romano-catolic: S f Matilda, regină.

• Mîine: Calendarul ortodox-. Sf.M c.A gapie, P lisie , T im olau;

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. ' Calendarul greco-catolic: Ss B enedict; Sf. M c. A lex an d ru , Agapiu şi părtaşii lui, m (+ 304); preotul; Calendarul greco-catolic: Calendarul, romano-catolic: Sf. Sf.Benedict din Nursia, cuv. (+ 547), Longin, m ; Sf.Luiza de Marillac.

• PR£P£Cn®A CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUI-NAPOCA: 19-60-30 ' •PRIMÂRIA DEI: 21-17-90 •PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 ■

PRIMÂRIA CÎMPIA TURZB: 36-80-01 •PRIMÂRU IIUEDIN: 25-1548 •PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 '

•POLIŢIADEJ: 21-21-21 '•POLIŢIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 7

APÂRAREA CMLÂ CLUJ-NÂPOCA: .11-24-71

•SALVAREA: 961 - '•SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNAŢIONAL: 971 •INIERliRBAN: 991

INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958•REGIA AUTONOMÂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748 •REGIA AUTONOMĂ DE APÂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02 ,S.C. "SAI.PREST" S A DISPECERAT: 19-55-A. ' - V

COM :,71 SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12; ini. 132 :DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21 -00.

ORARUL C U R SELO R TAROM

31 octombrie 1995 - 30 martie 1996

Plecări din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - -7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri. -Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara ET:

* Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In zilele de mărfi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A Ţ II, A utogara I : 14-24-26

~ A utogara I I : 13-44-88

USi;uÂNSPOR!PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA *

principalele direcţii trenuri tccelcrale, rapide şi inlercity

• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej):15,Q5 •BISTRIŢA: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 1,49 ' _ •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;

GALAŢI (prin Ploieşti-Buzâu): 9,33 •IAŞI: 0,00,12^8; 21,14;•ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00

SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30

•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 ' •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16

TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

, • 19-24-75 (internaţional)

P ro g ra m u l p o l ic M d i

f ă r ă p la tă “F a m ilia S fîn tă ”

11-15 m artieMedicină generală. Dr. LBoilă - 11,

12,14, 15 (10-12), dr. G.Rafaa -13 (10- 12), dr. M-Suciu -13 (10-12), dr. C.fovifâ -12 (13-14), dr. C. Popa -14 (12-14), dr. SXoga-12 (15-16); Interne. Dr,! .Gherman- 12 . (10-12), 11 (15,30-17,30), dr! AJancu -13 (11-13), dr. Gi.Ufea -11 (12- 14), dr. Szakacs Cs. -13 (14-16); Pediatrie. Dr. R.Mi(ea -12 (13-15), dr. Mititea -12 (15-17), dr. M.Bayradar - 15 (15-17), dr. DLupea - 13 (12-14), dr. A.TempIeanu -11 (13-15); Reumatologie. Dr. F.Bayradar -13,15 (15-17), dr. I.Alb -12 (12-14), dr. C.Zolta - 11 (14-16); Chirurgie. Dr, C.Cosma -712 (10-12); Ginecologie. Dr.C.Fodor - 12, 14 (10, 11,30); dr. C.Costea -. 13 (13-15); Psihiatrie. Dr. I.Bâdescu -13 (13,30-14,30); Ecograf. Dr. M.Călin - 15 (13-15), dr. A.Neamţu - 12 (12,30-15); Dermatologie. Pr.ILRadu -14 (12-14); O.R.L. Dr. C-lin Ridnlesci - 11 (12-14), dr. I.Mihali - 15 (12-14); Psihologie. Psiholog L Jtailâ-13 (15-17); Psihiatrie-consultaţii la clinica psihologici. Dr. LFodoiean -14 (12-14).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, orele 12-14, prin telefon la nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, BL12, ap.I2. - ,

UNIPLUS Radio Jo i, 14 m artie 6,00-10,00 Un alt început

(Cristina Fulga şi Felix Moldovan). 10,00-14,00 Show-biss Express (Rona). 14,00-14,30 BBC. ,16,30-18,00 Liceeni (Tania şi Felix Moldovan). 18,00-19,00 BBC. 19,00-21,00 Uniplus la Raport (Adi Pomana şi Horaţiu Nicoară). 21,00-21,30 BBC. 21,30-23,00 Greatest Hits (Horaţiu -Nicoară). 23,00-6,00 Music by Night (George Vereş).

▲ n » . c ţ • 1 Joi) 14 m artiei \ * l a I 0 9 0 I l l C 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri,

^ Ftfns,7MH* sport, m eteo, u tilita re , m uzică)* (Cozmin Guşă); 9,00-11,00 Emisiune în limba

maghiară; 11,00-13,00 Music Box (Călin Stănescu); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Mircea Tătar); 14,00-16,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Marius Âciu); 19,45-20,00 Povestea dc sepră (rubrica pentru copii); 20,00-22,30 Emisiunea în limba maghiară; 22,30-23,30 Soul o f Sonic (Dj, T2's); 23,00-06,00 Muzica

şi Muzichita (Marius Braşoveanu).~ ... Jo i, 14 m artie

i i / 6,00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 10,50-11,00 Plus. Adrian Suciu. 11,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate.

'V * 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00î »Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi

reportaje despre evenimentele de peste zi). 16,00-16,20 Muzică, ştiri, publicitate. 16,20-17,00 Magazin tematic: Spuma zilei. Laura Runcanu. 17,00-18,00 Muzică, ştiri, publicitate. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-21,30 Muzică, ştiri, publicitate. 21,30-21,35 Buletin de ştiri. 21,35-23,00 Talk Show pe teme sociale. "Recursuri posibile”. OctaviaD Hoandra. 23,00-6,00 Muzică, ştiri, publicitate.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor2):!ţOrar: zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21,simbăta: 8-14, duminica: închis: ' •■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri:9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceânu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceânu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 -9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16■ BibliotecaBrilanicâ (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 A- 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Ile lta i" (strada

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceânu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada Kogălniceânu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri:; 10-16; sîmbătă şi duminică închis.. .■ j Biblioteca Centrului Cultural

German, "Hermann Oberth" (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. •■ -Biblioteca 11 Valeriu Bologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ M uzeul Naţional de A rtă (Piaţa U nirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul N aţional de A rtă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: m iercuri - duminică 10-- 17; luni şi marţi: închis■ M uzeu l N a ţio n a l de I s to r ie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 1 0 -1 6 ; luni închis.

■ Muzeu] Etnografic al Transilvaniei (str. M emorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan cel M are 5). Luni - vineri: 9 - 1 7 ; sîm bătă şi duminică: închis■ M uzeul m em oria l “Em il Isa c ”

(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14.

P r o g r a m u l R a d io C lu j

Jo i, 14 m artie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Florin Pruteanu). 10,00 Buletin de ştiri.10,05 Historia, Magisfra Vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodea. 10,30 Radiocircuit - em isiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music Shop - selecţia Ciprian Rusu.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 E x c lu s iv m agazin . E d iţia d e jo i: m oderato r Florin Zaharescu. 13,00 R a d io ju rn a l. 13,15 M ic ro fonu l ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064 / 187266. Astăzi vă răspunde Traian Bradea şi Elena Nicolae. 18,00 Radio Fax, la microfon Anca Băltan.19.00 Radiojurnal. 19,30 Emisiunea p artid e lo r parlam entare . 20 ,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere. Prezintă Corina Ionuţ. 21,50 Buletin de stin.

Joi, 14 martieP ro g ra m u l 1: .7 ,0 0 T V M .

Telematinal; 8,30 La prim a oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană; 11,05 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,40 D esene animate: Grădina ascunsă; 13,10 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,40 T rad iţii; 16,00 A ctu a lită ţi; 16 ,10 C uvin te potriv ite ; 16,35 M agazin so c ia l; 17 ,25 - D e se n e a n im a te : Aventurile şerifilor galactici; 17,50 Viaţa partidelor parlamentare; 18,15 Tragere Loto 5/40 & multiplă Expres;18,25 M ilen im um ; 1 9 ,1 0 S eria l: T în ă ru l In d ian a Jo n e s ; 2 0 ,0 0 Actualităţi; 20,50 Serial: N ord şi Sud;21,45 Reflecţii rutiere; 22,00 Studioul economic; 22,30 Memorialul durerii: Luptătorii din Munţii Făgăraş; 23,50 Actualităţi; 0,05 Serial: Poldark.

Program ul 2: 7,00 La prim a oră;9 ,2 0 M u z ica p e n tru to ţ i ; 10 ,05 Magazin de călătorii; 10,50 Varietăţi internaţionale;' 11,35 D esene animate: D ragoni gem eni; 12,05 C urcubcu ;13,05 Serial:-P.S.: Te iubesc (r); 14,10 Reportaj ’96; 14,55 Limbi străine (r); 15 ,55 D e sen e a n im a te :U rsu le ţ i i inim oşi; 16,20 Serial: D edublarea ;17 ,00 C ea iu l d e la o ra 5 ; 19 ,00 Em isiune în lim ba germ ană; 20 ,00 A n iv ersă ri; 2 0 ,3 0 E n ig m a; 2 1 ,0 0 TVM M esager; 21,30 Film oteca de au r; 2 2 ,0 0 F ilm : N o a p te a saltimbancilor ; 22,35 Stadion; 0 ,20 Jazz Alive Show.

TV R C L U J-N A PO C A (1 5 ,0 0 - 15,55): Jurnal - actualităţi. Emisiunea în limba maghiară.

PR O TV : 7 ,0 0 O ra 7 , b u n ă d im in e a ţa ; 9 ,0 0 S e r ia l: C a p c a n a timpului (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial: P a ţad ise B each ( r) ; 10,30 R eversul m e d a lie i(r) ; 12,10 Fotbal B undesliga Top G ol; 12,30 S port extrem; 12,55 Ştirile P ro !Tv; 13,00 Serial: Oameni în toatâ firea (r); 13,30

S eria l: L eg e şi o rd in e , (r); 14,30 Poveşti adevărate (r); 15,00 Baschet NBA Action; 15,30 Serial: Beverly Hills (r); 16,30 Serial: Paradise Beach;17,00 Serial: M .A .S .H . (r); 17,30 Serial: Capcana timpului; 18,15 Lumea rugby-ului; 18,45 Sport la m inut - ştiri sportive; Serial: 19,00 Oameni în toată firea; 19,25 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar

o vorbă să-ţi mai spun .. .; 20,00 Film: 10; 21,50 Ştirile P ro Tv; 22,00 Serial: M .A .S .H .; 2 2 ,3 0 S erial: C racker;23.30 Rătăciţi. în tranziţie; 0,05 Sport la m inut - ştiri sportive; 0,30 Serial: Robocop; 1,30 Box profesionist; 2,00 F o tb a l B u n d e slig a ; 2 ,3 0 M uzică: Pow er Mix. r

CBN : 1 8 ,0 0 D e s c h id e re a programului; 18,05 Caleidoscop (film d o cu m en ta r): "P an o ram a ita liană: Pompei"; 18,30 Desene animate; 19,00 Talk Show; 20 ,00 Film serial: "Trupa de aur” ep.4; 21,00 O ra locală (ştiri);2 1 .3 0 W o r ld n e t; 2 1 ,5 0 D ’ale studentului; 22,30 Film artistic: "Omul în cerc” ; 0 ,00 O ra locală (ştiri); 0,30 A v a n p re m ie ră . M u z ic ă ; >1,00 închiderea programului.

Vineri, 15 martie P ro g ra m u l I : 7 ,0 0 T V M .

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,50 Limbi străine: spaniolă; 11,20 M TV Greatest Hits; 11,50 Serial: Iubiri amăgitoare (r); 12,40 Lum ea operei; 13,20 TVR Iaşi şi T V R , C lu j-N a p o c a ; 15 ,00 Pompierii vă informează !; 15,20 Din lum ea afacerilor; 15,50 Actualităţi;16,00 Ieşirea .din cerc; 16,30 Emisiune îri limba germană; 17,30 Pro Patria;18.30 V iaţa partidelor palamentare;19,05 Serial: Edera; 20,00 Actualităţi;20,50 Tezaur folcloric; 21 ,30 Film: Cine e Julia?; 23 ,20 MTV. Euro T o p 20; 0,20 Film: Zile liniştite la Clichy.

P rogram ul 2: 7,00 La prima oră;9 .2 0 M u z ica pen tru toţi; 10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene animate: D ragonii gemeni; 12,00 TVR Iasi"12,30 TV R Cluj-Napoca; 13,00 TVR T im iş o a ra ; 13 ,30 Limbi străine: spaniolă (r); 14,00 Cafeneaua literară;1 5 .2 0 C o n v ie ţu ir i; 16,20 Serial: Dedublarea; 17,05 Bursa invenţiilor17,45 Oameni cate au fost...; is,15 S e r ia l : Iu b ir i am ăgitoare; 19,00

. C o n c e r tu l O rch estre i Naţionale Radio; 21,00 TVM Mesager; 21,30 H y p e r io n . R ev is tă literară în imagini; 22,45 Din viaţa romilor, 23,15 Serial: Santa Barbara; 0,00 Bucuriile m uzicii. j

TV R CLUJ-NAPOCA: Pr.l (14,15 -15,00): Jurnal - actualităţi. Peregrinul t r a n s i lv a n : A ugustin Maior, in v e n ta to ru l te le fo n ie i multiple. Incursiune în necunoscut: Întîlnire de gradul III.' Pr.2 (12,30 - 13,00): Clubul de vineri: colecţii speciale de ilustrate şi fotografii reflectînd istoria Clujului. T o p T ra n s ilv a n ia : clasament al so liştilo r vocali şi instrumentişti de m uzică populară. Standul cu reviste.

PR O TV: 7 ,00 Bună dimineaţa!;9 .0 0 Serial: C apcana timpului (i),10.00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 F ilm : 10 ( r) ; 12,35 Motor Sport M agazin ; 1 3 ,0 0 -Serial: Oameni h toată firea (r); 13,30 Serial:.Cracker (r); 14,30 Rătăciţi în tranziţie (r); 15,00 Rugby Super 12 : Otago - Queenstad;

-16,30 Serial: Paradise Beach ; 17,00 Serial: M .A .S .H . (r); 17,30 Senat C a p c a n a tim p u lu i ; 18,15 Serial: R obocop (r); 19,00 Serial: Oameni ia toa tă firea ; 191,25 Ştirile ProTv,20.00 Serial: Dosarele X; 21,00 F ik M il le r ’s C ro ss in g ; 23,00 Serial: A venturi în C asa Morţii; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Serial: Erotica; 1,00 Film: în spatele ferestrei;3.00 B aschet NBA : Milwaukee Bucts- L A L ak e rs ; 5 ,30 Film: Miller'i C rosing (r).

P rog ra mu Ite le vizi u n ilo rp ri n e a bl u iU

Jo i, 14 m ariie 199610,00 Ş tiri şi a c tu a lită ţi; 10,10

P ro fe tu l ră u lu i(r ) ; 19 ,0 0 Ş tir i şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,15 Tezaur sătmărean - arheologie; 20,27 Curs de karate; 20,48 Paris - Lumini - reportaj TV 5 ; 21,15 A propiere de limita zero - film; 22,50 Hoţii proşti grămadă - film.

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

Jo i, 14 m artie 1996 PO RTA L 17,45 Buletin informativ; 8,00 Desene

animate; 9,45 Buletin informativ; 9,55 Serial A l; 11,15 Rîul negru; 13,05 Buletin informativ; 13,20 Serial A l;15,00 Hill Street blues - VOX; 16,00 Starsky şi H utcb- VOX; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Observator A l; 19,30 Buletin inform ativ; 19,45 Seriale - R e p o rta je - A l ; 2 1 ,0 0 B u le tin inform ativ; 21,15 V iaţa cu B illy - RTL2; 23,15 Film - A l;

PORTAL 29,45 Buletin informativ ; 10,00 A l -

Film; 11,30 A l - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l - Film; 13,30 A l- Reportaje; 13,50 Buletin informativ;14,00 P ro g ram T e le 7 abc - docum entare, desene an im ate, post meridian, reportaje, film , telejurnal, s e ria le , m u z ică ; 21 ,1 5 B u le tin informativ; 21,20 Poveşti din Broiîks - ITA1; 23,30 Porky’s - ITA1.

O bs. : T rad u ce ri s im u ltan e pe ambele canale.

\

Jo i, 14 m artie 1996TV C .PR07: 9,15 Familia Walton; 10,10

Cine-i şeful aici ?; 10,45 Bill Cosby show ; 11,15 R îul negru ; 13,05 O echipă binecuvîntatâ; 14,00 Căminul n o stru zg o m o to s ; 14,30 Sam - magazinul amiezii; RT4: 15,00 Valeria şi Massimiliano; 16,00 Atenţie la cei d o i!; 18,20 Un chip, două femei; 19,10 Ţ iganca; 2 0 ,00 F orţa iu b irii;2 1,00 Ş obolanii d in A m sterdam - VOX;

23.00 Jacheta de piele - PR07. T V C f . ...10,30 O ffB eat; 12,00 Linia fierbinte;

13.00 Post meridian; 14,30 Cocktail; ’ 15 ,0 0 D o cu m en ta r; 15,30 Desene

animate; 16,00 Post meridian; 17,30 Un trio cu haz; 18,00 Documentar, 18.39 D esene an im ate ; 19,00 Linia mtii;2 0 .0 0 J a k e : şi G răsanul; 21,00 Telejurnal; 21,45 Ruda apropiată; 23,40 S tjm ri pentru totdeauna; 0,15 Hotel;1 ,10 A te lie r ; 2 ,05 Staruri penln totdeauna; 2 ,30 Preluare DW.

' Jo i, 14 m artie 19968,30 Seriale - RT4; 14,00 Desene

anim ate - ITA1; 14,45 Seriale - RT4 *i C5; 16,00 Brett şi Danny - RT4; 18,15 Iartă-mă! - show - RŢ4; 20,00 Roata norocului - concurs - C5; 21,40 Vacan­ţa de Crăciun - film - C5; 0,00 Zece- film - RT4.

s mFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "Corafarm , str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. Garda de noapte. Farmacia nr.5

"Clematis", P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

S.C. Denial R0VA-S0C0L0VC alea M o ţilo r 1 0 6 , a p .5

Tratamente stomatologice complexe:

>terap ia>p ro te tic ă [ceramică)> chirurgie (rezecţii, implanta)

Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8 Zilnic orar: 9-19

simbăta 9-14 Pentru s tuden ţi, pensionari, şom eri, reducere 20% .

_______8 - 1 4 m a r t i eCLUJ - NAPOCA: REPUBLICA

- Force on force (Frumoasă şi răzbunătoare) - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19).* VICTORIA- 8-10 martie - Apollo 13 - SUA (11; 13,30; 16; 18,30); 11-14 m artie- Inimi neînfricată - SUA (10; 13; 16; 19) * ARTA - Unde ne «înt bărbaţii? - SUA - prem ieră (11; 13,30; 16; 18,30) * MÂRĂŞTI - sala A - Punctul zero - România - SUA (13; 15; 17; 19); sa la B -

Verdict snb ameninţare - SUA(13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Mai inte ca moartea-SUA (11; 13; 15; 17;19).„ TURDA: FOX-Moarte instanta­

nee - SUA - premieră; TINERETU­LUI - Avinach - India - premieră.

DEJ: ARTA - Ace Vcntnra - Un nebnn în Africa - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII: MUNCITO­RESC - Răzbunare infernali - SUA• premieră; Monstrul - Franţa.

GHERLA: PACEA - Moarte instantanee - SUA - prem ieră; Amanta nevestei mele - Franţa - premieră.

POLICLINICA INTERSERVISAN

s t r Pascaly nr.5 , cart Ghv.t.’-r-'V .. N A V. ^

INTERNE « CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE- ENDOCRINOLOGIE •' REUMATOLOGIE • '

. ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE •

CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE* ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA 'LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie

Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orde7-21Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare, consultaţii la teL

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N E

Z i l n i t

Sufletul nostru iadumneavoastră. Telefon»: dc noapte, telefonai W -

4 1 4 1 6 3: î n t r e o r e le 20 -2^ J

11 lt!

!'C(k

k'i

>

JOÎ,j, 14 martie 1996 R O Z A V IM T U R IL O R «Se ©BaM__

n a p a r t a m e n t u i d e S t a t a / S U A :

M H B 1 . M U PRIVIND DREPTURILE ( « LUIu r m a r e d in n u m ă r u l t r e c u t a l z ia r u lu i n o s t r u •

p Bu 16ţ in uimiri forlrh a t î S e r t / î c j u l t i » ^

| S ţ a ţ e l q ^ U ^ ^ g S » s j

CAPITOLUL REFERIT OR LA ROMÂNIA

Legea interzice adunările publice la care sînt expuse ideologiile comuniste rasiste sau fasciste sau comiterea unor acţiuni contrare ordinii publice sau securităţii naţionale. Ea pedepseşte demonstraţiile.neautorizate sau alte încălcări cu închisoare şi amenzi. Prevederile constituţionale şi legile privind libertatea de întrunire sînt în general rcspcctale.

Cetăţenii pot forma asociaţii, inclusiv partide politice şi pot obţine statut juridic pentru acestea făcînd dovada existenţei a iei puţin 251 de membri.

c) L ib e r ta te a r e l i g i o a s ăConstituţia prevede libertatea religioasă, iar guvernul

au împiedică în general exprimarea convingerilor religioase. Totuşi, cîţiva protestanţi au adus acuzaţii credibile potrivit cărora oficialităţi guvernamentale mai puţin importante i-au hărţuit şi le-au stînjenit eforturile de a-şi face prozeliţi ţi de a-şi practica confesiunea, inclusiv refuzul de a acorda vize pe termen lung misionarilor străini. Un* decret din 1948 recunoaşte în mod oficial 15 religii care pot primi sprijin financiar din partea statului. Secretariatul de stat pentru probleme religioase a autorizat peste 300 de culte, organizaţii şi fundaţii în baza a două legi din 1924 privind entităţi juridice, acordîndu-le sîatut juridic, cît şi_ scutirea de impozite pe venituri şi de taxe vamale. înregistrarea

^ •. oficială a cultelor şi organizaţiilor este extrem de înceată .. I din cauza tergiversărilor birocratice. Aproximativ 86

la sulă din populaţie face parte din Biserica ortodoxă română. .7 7.7.7-

d ) L ib e r ta te a d e d e p l a s a r e

în in te r io r u l tă r ii, d e a c ă lă t o r i

în s t r ă in ă t a t e , d e e m i g r a r e s i

de r e p a t r ie r e■' Guvernul nu imm.ni. b.,v i 6 restricţie în privinţa liberei deplasări în intenoni [ României, cu excepţia anumitor zone restrinse utmzaic in scopuri militare. Cetăţenii care doresc să-şi schimbe locul de muncă sau de reşedinţă- mi întîmpinâ nici iin fel de dificultăţi din partea oficialităţilor. Legea stipulează că cetăţenii au dreptul sâ călătorească ncstînjeniţi peste graniţă, să . emigreze şi să se reîntoarcă în ţară. în practică, cetăţenii îşi exercită în mod liber aceste drepturi,,

în 1991, România a semnat Convenţia din 1951 şi Protocolul privind statutul refugiaţilor din 1967, dar iu a pus nici pînă'în momentul de faţă în practică această legislaţie. în absenţa acesteia, guvernul colaborează cu înaltul comisariat pentru refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) şi a înfiinţat comisii puse sub autoritatea Ministerului Muncii şi al Protecţiei

^Sociale pentru a rezolva problemele privind refugiaţii Tii migrarea. în primele şase luni ale anului 1995, au

completat cereri de azi! 240 de persoane. Din cei 60.000 pfaă la 80.000 imigranţi ilegali care tranzitează România venind din lumea a treia şi îndreptîndu-se spre Europa occidentală, circa 1.600 aii depus cereri dc azil, 70 dintre ci fiind recucoscaşi ca refugiaţi.

Pînă Ia 31 iulie, un, total de 445 de refugiaţi şi solicitanţi de azil depindeau de ajutorul direct' al UNHCR pentru asigurarea subzistenţei, inclusiv hrană, «ffiare, îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi cursuri de limbă sau profesionale. Alte 300 pînă la 400 de persoane care au solicitat azil se bazau pe UNHCR Mini asistenţă juridică, sfaturi de ordin social ş i ' ■«vicii-de traducere. Unica tabără de refugiaţi a Suvemuîui găzduieşte doar circa 15 refugiaţi ş i , licitanţi de azil.

Capitolul 3iPEOÎSREâ OIPÎUBILOR POLITICE:

1P1UL C E lto lL O B SE A SCHIMBA'

MULConstituţia conferă cetăţenilor dreptul de a schimba

fermii prin alegeri libere şi periodicc desfăşurate în •^votului universal, iâr.ci şi-au exercitat acest drept.I,tuşi, între 1992 şi septembrie 1995, prefecţi numiţi guvern au demis pentru diverse presupuse abuzuri ,J ds primari aleşi în mod liber, dintre carc 116 .,Ce«a parte din partidele de opoziţie sau erau ?*%ndcnfi, înaintea anunţării sentinţei judecătoreşti jKspictivcle procese. îa plus, unii prefecţi au înlăturat. !,f«cţic în mod irevocabil vn mare număr dc membri !| nsiliiicr localc. .

există restricţii juridice ..privind participarea ‘Mior la guvernare sau la viaţa politică, dar atitudinea

societăţii constituie un impediment semnificativ. Femeile deţin 2,9 la sută din locurile parlamentului, nu deţin funcţii ministeriale şi doar 1,1 la sută dintre acestea ocupă funcţii de primari.

Constituţia şi legislaţia electorală acordă fiecărei minorităţi etnice recunoscute dreptul de a avea un reprezentant în Camera Deputaţilor (camera inferioară a parlamentului) cu condiţia ca organizaţia politică a minorităţii respective să întrunească cel puţin"cinci la sută din numărul mediu de voturi valide necesare pentru alegerea unui deputat (respectiv numai 1100 de voturi la alegerile din 1992). Organizaţii reprezentînd 13 grupuri ale minorităţilor au ales deputaţi în baza

-prevederii din 1992. Etnicii maghiari, reprezentaţi de Uniunea Democrată a M aghiarilor din România (UDMR), au obţinut 27 la sută din locuri în Camera Deputaţilor şi 12 locuri în Senat prin procesul electoral normal. Minoritatea romilor este subreprezentată în parlament datorită participării scăzute la vot a romilor şi a divizărilor interne care au împiedicat acordarea voturilor unui singur candidat, organizaţie sau partid al romilor, Ei nu şi-au îmbunătăţit reprezentarea- parlam entară peste un singur ioc asigurat prin Constituţie şi în baza legii electorale.

C a p ito l uj_4

ATiTusm mmm\FAÎâ BE K T I S â î l lL E

NE8UVERNMIENTALESI INTERNATIONALE

CU PRIVIRE LA PRESUPUSE ÎNCALCARi

ALE DREPTURILOR CfflULUIOrganizaţiile interne de supraveghere a drepturilor

omului includ Comitetul: român Helsinki,. Societatea română independentă pentru drepturile omului, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Institutului Român pentru Drepturile Omului şi cîteva grupuri anexate peo problematică specifică, precum Tînăra Generaţie a Romilor, şi Centrul de sttidii şi intervenţie in caz de criză, tot o organizaţie neguvernamentală a romilor. Alte grupuri,precum partidele politice şi sindicatele, continuă să aibă departam ente însărcinate cu supravegherea respectării drepturilor omului. ■

Aceste grupuri cit şi organizaţiile internaţionale pentm drepturile omului au funcţionat liber, fără nicio interferenţa din partea guvernului, şi i-a vizitat pe arestaţi şi deţinuţi. Totuşi, autorităţile nns-îsu arătat la fel de cooperante în relaţiile cu toate grupurile pentru drepturile omului. Inspectoratul general al poliţiei din cadrul Ministerului de Interne şi-a întrerupt relaţiile cu Comitetul român Helsinki începînd din ianuarie 1994, cînd TVR a transmis ua documentar critic^care ă durat două ore, pregătit de Comitet. în timpul unui seminar asupra toleranţei, organizat de Organizaţia penlru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) desfăşurat la Bucureşti, oficialităţile guvernamentale nu au permis unei o rgan izaţii nonguvernam entâle turce care participase la seminarele anterioare organizate de OSCE să ia parte, la manifestare.

Capitolul 5O I S O I I M I BAZATE PE I S A , SEX,

REU6IE, W IO A P , L 18A SAU STATUT

SOCIALConstituţia interzice discriminările bazate pe rasă,

naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie şi apartenenţă politică, situaţie materială sau statut social. în practică, guvernul totuşi nu aplică efectiv- aceste prevederi, iar femeile, romii şi alte minorităţi fac obiectul unor diverse forme de discriminare extrajuridică. . ■

F e m e i l eViolenţa împotriva femeilor, în special violul,

continuă să constituie o problemă serioasa. Un studiu dat publicităţii în luna ianuarie de organizaţia americană nonguvernamentală “Minnesota Advocatcs for Iluman Rights” (“Apărătorii drepturilor omului din Minnesota”) a ajuns la concluzia că violenţa casnică este o problemă răspîndită pentru rezolvarea căreia guvernul a făcut prea puţin. Nu există centre'de criză, adăposturi sau linii telefonice de urgenţă pentru femeile agresate iar abordarea ace.stoi probleme în presă este ca şi inexistentă. 1 - /

Potrivit statisticilor elaborate de Ministerul de interne,

706 femei au fost violate în primele şapte luni ale anului 1995,12 dintre acestea decedînd în urma violului, în practică, violul scapă în general nepedepsit datorită dificultăţilor pe care le înlîmpină procuratura din cauza prevederilor juridice care impun atît existenţa unui certificat medical, cît şi a unui martor.

Atît Constituţia cît şi convenţiile internaţionale pc care România le^a adoptat acordă femeilor şi bărbaţilor drepturi egale. în practică totuşi guvernul _nu aplică aceste prevederi iar autorităţile nu acordă atenţie sau resurse problemelor femeilor. Rata şomajului în rîndul femeilor este semnificativ mai mare decît în rîndul bărbaţilor, iar femeile ocupă puţine funcţii importante în sectorul privat. Femeile supase discrim inării economice nu au alternative.

C o p ii iSistemul guvernamental de îngrijire a sănătăţii şi cel

al educaţiei publice sînt în avantajul copiilor dar nu există programe pentru copiii cu necesităţi specialei, Cea mai- mare parte a resurselor pentru copii continuă, să fie asigurate în primul rînd de agenţiile internaţionale şi de organizaţii nonguvernam gntale..

Nu au fostjnregistrate abuzuri sociale sistematice asupra copiilor. Totuşi, un mare număr de copii nevoiaşi şi aparent Sără"adăpost, da nu în mod necesar orfani, vagabondează pe străzile marilor oraşe. Statisticile guvernamentale care definesc amploarea problemei nu sînt accesibile, âar condiţiile economice .în continuă deteriorare contribuie la sporirea delincvenţei şi vandalism ului ju ven il.' U nele o rg a n iz a ţi i , nonguvernamentale şi-au exprimat îngrijorarea în special în, privinţa numărului de-minori deţinuţi î i penitenciare şi caută soluţii alternative precum eliberarea condiţionată pentrui minori. .

P e r s o a n e h a n d i c a p a t e -Condiţiile economice dificile şi reducerile bugetare

drastice au contribuit la agravarea condiţiilor de trai ale acelora care suferă de un handicap fizic sau mintal. Numeroase persoane handicapate nu pot profita de reducerile tarifare acordate de guvern pentru mijloacele de transport în comun deoarece transportul-public nu dispune de facilităţi de acces adecvate. înlesnirea, accesului persoanelor handicapate, inclusiv în clădiri şi parcări, nu este impusă prin lege.

M in o r i t ă ţ i le r e l i g i o a s ePeste 200 de-morminte din Cimitirul Evreiesc au

constituit obiectul unor acte de vandalism comise de minori. Nu au fost semnalate inscripţii cu caracter antisemit.- Părinţii minorilor acuzaţi dc vandalism au fost amendaţi, Aripa extremistă a presei naţionaliste îşi continuă retorica antisem ită spre d isconfo rtu l comunităţii evreieşti rămase în ţară care numără mai puţin de 15.000 de persoane. Preşedintele, Iliescu a condamnat în mod public antisemitismul, alte tipurt de rasism şi xenofobia. -

M in o r ită t i n a ţ i o n a l e / r a s i a l e /

e t n i c eEtnicii maghiari constituie cea mai numeroasă şi mai

sonoră minoritate. UDMR, partidul politic al etnicilor' maghiari, deţine 39 la sută din locurile parlamentului, în 1995 nu au existat violenţe asociate cu problemele cinicilor maghiari în pofida retoricii extremiste a Partidului Unităţii Naţionale a Românilor, a reluării săpăturilor arheologice in apropierea statuii regelui ungar Matei Corvin de la Cluj şi a altor acţiuni provocatoare ale naţionaliştilor extremişti.

în luna iunie a fost adoptată extrem de controversata lege a învăţămîntului. D eşi's-a crezut în înaltul comisariat^ pentru minorităţile naţionale al OSCE că legea va fi în concordanţă cu standardele europene ş i ' internaţionale, ea a-anulat dreptul maghiarilor de a susţine în limba maghiară examenele universitare la materiile cu predare în altă limbă decît cea maghiară. Ea prevede ca anumite şcoli profesionale sâ folosească numai limba română, fapt care în opinia maghiarilor îi va dezavantaja pe cetăţenii de etnie maghiară care lucrează în acestc domenii. Totuşi, punerea'în practică a legii a fost amînată pînă în 1997 iar guvernul a acceptat ca OSCE să supravegheze procesul dc punere în practică.

Romii continuă să facă obiectul discriminărilor, hărţuirii, bălailor şi violenţelor. Procesul celor carc au incendiat 13 case ale romilor io satul Hădăreni în 1993 este încă în curs. Procesul persoanelor care au incendiat11 case alo romilor îa satul Racşa in mai 1994, continuă.

-Victimele au primit apartamente de la guvern în Satu Marc şi nu s-au mai întors în Racşa. în ianuarie, conflictul din satul Bîcu a degenerat în violenţe românii împuşcînd doi romi, bătîndu-i pe alţi cîţiva şi incendiind trei case ale romilor. O femeie a'fost rănită atît de grav.

îneît a trebuit să i se amputeze un picior. Poliţia i-a identificat şi arestat pe făptaşi. . '<■

/Fără să consulte:grupurile de romi, autorităţile guvernamentale au adoptat o formulare oficială, aceea de ţigan, considerată profund înjositoare de către-uriii romi. Decizia arbitrară a fost ferm criticată .de unii romi cît şi de unele state membre ale OSCE.

C a p i t o l u l 6

DREPTURILE ANOAJAŢILOR

a ) D r e p t u l d e a s o c i e r eLegea prevede că toţi angajaţii, cu excepţia celor

din domeniul public, a cadrelor militare şi de poliţie, au dreptul'de a se asocia liber, de a se angaja în negocieri colective şi de a forma şi adera la sindicate fără o aprobare prealabilă, 7 . ;v; 7 ^

Nici un angajat nu poate fi forţat sâ adere sau să se retragă din sindicat, iar oficialităţile sindicale care se retrag adintr-o funcţie în care au fost alese şi se reîntorc în mijlocul angajaţilor sînt protejate împotriva răzbunării patronatului. Majoritatea angajaţilor sînt membri în circa18 confederaţii sindicale de amploare naţională şi în v alte sindicate independente mai mici. 7 7 - 7 7

Legea stipulează că, sindicatele, nu trebuie să fie' , controlate de guvern sau de vreun partid politic iar guvernul a respectat această prevedere în practică. Sindicatele sînt libere sâ sc angajeze în activităţi politice şi au şi făcut acest lucru. :■7 Există restricţii.juridice cu privire la dreptul la grevă doar în domenii precum industria de apărare, sănătatea - publică, transporturi şi telecomunicaţii, pe care guvernul . le consideră esenţiale pentru interesul public.. Totuşi, sindicatele sînt nemulţumite că trebuie mai întîi să

' depună plîngeri la comisia de mediere a guvernului şi sînt frustrate de faptul că instanţele judecătoreşti declară^ ilegale majoritatea grevelor. Studiile din trecut au indicat că legislaţia muncii adoptată în 1991 nu respectă standardele Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO). în c îteva p riv in ţe , inclusiv alegerea •liberă a

, reprezentanţilor sindicali, obligativitatea arbitrajului şi i răspunderea financiară a organizatorilor grevelor.

In 1995, Comisia pentru libertatea de asociere a ILO a cerut organului de conducere* al ILO să aprobe recomandările ca guvernul să amendeze prevederile restrictive privind dreptul lâ grevă. Recomandarea a fost*rezultatul concluziilor trase în urina grevei din august 1993 declanşată de mecanicii de locomotivă, cînd CFR a, concediat şase lideri sindicali. Comisia ILO a cerut totodată organului de conducere să aprobe şi recomandarea ca guvernul sâ îi reangajeze pe Ifderii sindicali demişi. , Sindicatele, reprezentînd diferite , sectoare ale economiei au declanşat greve şi au ameninţat eu greva în 1995. Sindicatele pot forma sau adera în mod liber la federaţii, şi se pot afilia la

' organismele internaţionale- Confederaţia naţională a . sindicatelor “Frăţia” (CNSLR-Frăţia) şi Blocul naţional ; sînt afiliate la Confederaţia Internaţională a Sindicatelor L ibere (IC FTU ).^C artelul "Alfa" este afilia t Ia ; Confederaţia Internaţională a Muncii. Reprezentanţi ai organizaţiilor străine şi internaţionale pot vizita nestînjehiţi şi pot acorda consultanţă sindicaliştilor din România. ; 7 -

b ) D r e p t u l d e o r g a n i z a r e ş i

n e g o c i e r e c o l e c t i v ăAngajaţii au dreptul de a negocia în mod colectiv în .

baza legislaţiei din 1991, dar eforturile în această direcţie au fost limitate printr-un control continuu exercitat de stat asupra întreprinderilor industriale şi prin absenţa unui patronat independent Nivelul salariat mediu pentru angajaţii din întreprinderile de stat este stabilit printr-o negociere colectivă cu Statul (vezi capitolul 6.e). Potrivit studiului din 1995 al ICFTU asupra încălcărilor acestor drepturi, apar dificultăţi în cursul negocierilor colcetive în chestiuni precum modificarea unilaterală a contractului de călrc patronat, refuzul autorităţilor de a înregistra acordurile colective, în iulie, guvernul a semnat un acord colectiv dc , negociere tripartit cu CNSLR-Frăţia şi cu Uniunea Naţională a Patronatului Român. Celelalte confederaţii siudicale importante au refuzat să semneze accst acord punînd sub semnul întrebării termenii acordului şi procesul de negociere. în noiembrie, CNSLR-Frăţia a acuzat guvernul câ nu a îndeplinit prevederile acordului. Legea interzice patronatului să facă discriminări pe criterii sindicale,

(continuare în numărul următor al ziarului nostru)

V IA T A P O L IT IC ic), i * nwr.la 1996

Partidul Socialist contestă dreptul PDSR

de a-i r e p r e z e n ta pe muncitori

1996 eslc uii an electoral Tobele partidelor politico, care mai de care mai zgomotoase, însoţesc deja pe cărările ţârii caravane ale liderilor accstora-Ei îşi etalează sclipiciurile autoturismelor luxoase, în care urcă sau din care coboară asistaţi de reprezentanţii autorităţilor locale, căutînd cu febrilitate să-şi pună în evidenţă “m ăiestria” atacurilor Verbale la adresa adversarilor şi, îndeosebi, abundenţa cocktail-urilor cu care se încheie fiecare zi de “lucru” . Mai trec rapid pe la porţile cîte unei foste în treprinderi industriale; astăzi societate comercială, ce-şi menţine cu greu echilibrul activităţii economico- financiare, şi poposesc ceva mai mult pc la sediile firm elor particulare prospere, pentru a ilustra

' imaginea luminoasă a reformei. în sfîrşit, pentru ca programul unei “vizite de lucru” într-un judeţ să fie cît mai “complet", se organizează şi cîte o întîlnire cu cei care se află . acum în structurile superioare ale . administraţiei locale, iar în şedinţe de taină cu clientela politică proprie se pun la cale ultimele detalii ale listei de candidaţi. Şi aceste imagini se derulează aproape, zilnic sub privirile deja indiferente ale celor mulţi . ' • , - - ,

Cu ce entuziasm vor merge toţi aceştia, în fond, marea masă â electoratului, în faţa urnelor de vot?

Ce speranţe mai pot avea ei îu reprezentarea reală a intereselor şi năzuinţelor lor? De fapt, cine-i poate reprezenta astăzi pe muncitori şi cauza lor esenţială - o existenţă cît dc cît decentă, cînd partidul de guvernămînt, dc pildă, a promovat în bună măsură o politică a “mîinilor întinse” după ajutoare la instituţiile financiare internaţionale? Cînd industria naţională a fost pradă concurenţei produselor aduse din ţările superdezvoltate? Cînd gestiunea activităţii economico- financiare la m ulte societăţi comcrciale şi regii autonome a fost încredinţată unora desemnaţi în baza oricăror altor criterii, mai puţin cel al valorii morale şi competenţei profesionale? Cînd sindicatele, adesea, prin lideri ai lor, au acţionat, ca nişte buldozere şi nu ca adevăraţi “constructori”? '

, 0 reprezentare a muncitorilor şi, în genere, a intereselor celor mulţi nu mai poate iî aşteptată din partea Partidului Democraţiei Sociale, nici din partea Convenţiei Democratice sau P.U.N.R., a altor forţe politice compromise în exercitarea actului guvernărilor de după Decembrie1989.0 asemenea reprezentare este oferită de Partidul Socialist şi oamenii lui. K

M a r in B A D E A P a r t id u l S o c i a l i s t

T o k e s c o n t r a M a r k o s i v ic e v e rs aCel care a aprins focul pasiunilor,

Ia recenta întîlnire de la Miercurea Ciuc, incendiatorul de meserie, a fost nu altcineva decît preşedintele de onoare al tuturor înregimentaţilor, în partidul etniei cu pricina, episcopul Lâszlo Tokes, centrul de la care iradiază dogoarea extremismului şi al intoleranţei. Inspirîndu-se din. recentele sale întîlniri cu cei din conducerea FIDESZ - Partidul Civic Ungar şi din nouă sa calitate de membru al Clubului Politic al partidului sus pomenit, sfinţia sa s-a produs din nou şi încă copios, realizînd un “show a la Tokes”, de toate pentru toţi. Obsedat de o viziune maladivă vizavi de im portanţa propriei persoane, înfumurat dincolo de limitele imaginabilului, a pierdut orice capacitate de judecată lucidă, în intervenţia sa “în afara ordinii de zi" a deplîns că propunerile sale de reconciliere istorică nu au fost apreciate la “valoarea lor inestimabilă” de destinatari, adică părţile română şi,ungară. Cuprins de istericale, a reproşat guvernului ungar că nu a reacţionat pe măsura dorită. Răspunsul preşedintelui Ungariei I-a taxat ca fiind “întîrziat şi care nu spune nimic". Cum el suportă insuccesul foarte greu, a simţit nevoie să împărtăşească şi din realizările sale. Cu lăudăroşenie, a re leva t că scrisoarea sa : din septem brie 1995 adresată Congresului american “a contribuit ca drumul făcut de preşedintele Iliescu în Ameriea să nu fie tocmaio reuşită”. Nu calificăm gestul, pentru că au este primul, dar dacă

el a avut vreun efect, atunci Congresul american şi-a semnat mânu propria, propriul său certificat de pauperitate. Crearea unui front comun al partidelor parlamentare ungare cu organizaţiile minorităţilor ungureşti din Slovacia, România, Serbia» în vederea elaborării unsi concepţii privind autonom ia acestora a readus în atenţie obsesia lui geom etrico-politică” .Instituţionalizarea ei ar fi acel “cal tro ian” prin . care poziţia organizaţiilor acestor minorităţi ar ajunge ca poziţie oficială a Ungariei. Nu a petrecut el timpul degeaba în

‘ societatea “tovarăşilor” săi de club. Evident, “tîm plarul” de masă rotundă acoperită cu o faţă de masă roşu-alb-verde nu s-a gîndit, la toate partidele politice. în mod sigur la FIDESZ s-a gîndit, în al cărui cîmp de atracţie este împinsă UDMR, cu rîvnă de el însuşi, în speranţa generalizării şi fo rtif ică rii trăsăturilor de formaţie extremistă.

Atracţia principală a sesiunii mini-parlamentului, a fost punerea pe tapet a conflictului dintre Marko şi Tokes. Diferendele dintre ei cu caracter principial şi personal există de multă vreme. Pînă acum ele au influenţat în mod ascuns activitatea organizaţiei. Din ceea ce am aflat prin filtrul unei cenzuri, căreia îi e frică de transparenţă mai rău decît diavolului de tămîie, o constatare m ajoră o putem face. Ar fi o deturnare a >adevărului d a c ă 'a m ' reduce totul la un conflict banal dintre două persoane. Este vorba de conflicte dintre două curente, fo losind o rem arcă . a

reprezentantulu i din H arghita, Kolumban Gabor, dintre “doi poli" existenţi în UDMR. După opinia iui Tokes, linia reprezentată de Marko. este un pericol gr.iv pentru politica naţională, autonomă şi independentă a (JDMR. De ia sine se înţelege că depozitarul acestei politici naţionale, autonome şi independente nu este altcineva decît el, Tokes Lâszlo. • Această politică independentă se aplică doar faţă de români, nu şi faţă de anumite partide politice din Ungaria. Numirea lui Szocs Geza în Consiliul de Supraveghere a Televiziunii “Duna” din partea FIDESZ, avînd b inecuvîntarea sfinţiei sale, în pofida dezacordului lui Marko, este o probă de înţelegere tokesiaaă a politicii autonome şi independente. M arko a fost incriminat pentru un stil exagerat autocratic şi pentru un “stil politic bucureştean”. Ce înseamnă aceasta din urmă, nu ştim. Credem că este obişnuita sa petardă verbală. Ca de obicei, mult zgomot , dar şi mai mult fum. în apărarea sa, Marko a reproşat ep iscopulu i că paşii întreprinşi de acesta sînt făcuţi de unul singur, fără consultări prealabile cu conducerea. Nu dorim să ne pierdem în altercaţia celor doi,, dar ne întrebăm: între atîţia autocraţi şi veleitari, ce o fi făcîad biata democraţie? Cu certitudine ea nu este altceva decît un element dc

ornam entaţie î n . denumirea organizaţiei îu care cei doi domnesc. In opinia lui Tokes,'Marko şi-cei care, să găsesc în spatele lui vor să-l îndepărteze din viaţa organizaţiei/ Că asta vrea Marko sau nu, nu ştim şi nici nu ne interesează. Din afirmaţia lui Tokes răzbate însă teama că aşa ceva se poate întîmplă. E s te 'd e fap^team a veleitarului dintotdeauna. Numirea deputatului Borbely Lâszlo ca om de legătura a sta tu lu i major însărcinat cu campania electorală a UDMR cu partidele po litice româneşti a provocat furia lui Tokes. Deputatul este unul dintre cei trei parlamentari UDMR care au participat la în tîln irca <lc lă Neptun cu reprezentanţii “puterii româneşti". De atunci cei trei au suportat toate consecin ţe le unei vîriători de vrăjitoare, declanşată şi susţinută cu înverşunarea unui obsedat de către Tokes. Ridicolul situaţiei constă că cei trei nu sînt filoromâni, unul dintre ei (senatorul Fninda) chiar a obţinut merite deosebite datorită a c ţiu n ilo r sa le antîromâneşti. Reitcrînd tot ceea ce spune de ani de zile (de ex. “momentul Neptun marchează “căderea în păcat’ a politicii ungureşti din România”),l-a c a lif ic a t , pe Marko drept “con tinuato ru l spiritului de la N ejtun, care împiedică reînnoirea UDMR. Probabil după chipul şi asemănarea lui Tokes.

G . FARKAS

ÎSW ITA T 1E: Membrii Partidului Unităţii Naţionale Române din municipiul Cluj- Napoca sînt invitaţi sa participe la Şedinţa care va avea loc-vineri, 15 martie 1996, orele 17, în sala de şedinţe din P-ţa Unirii nr. 1

C e lă la lt ta le r a l b a la n ţe i4. Cine se teme de Cartea Cărţilor?

E lita a rm a te i ro m ân e : S E C T A R II!1

Una din cele mai ingenioase metode folosite de hoţi la înghesuială este aceea de a striga din răsputeri “hoţul, -mi-a furat portofelul” , în timp ce se îndepărtează în fugă de locul faptei. Lumea din jur e perplexă şi, pînă să apuce a se dumiri, adevăratul hoţ s-a topit! Diversiunea reuşeşte aproape întotdeauna.

Nu dorcsc sa sugerez că dl Cristian Roman s-ar asemăna cu indivizii menţionaţi mai Sus. Reţin doar metoda diversiunii, la care dînsul aipelează copios îu articolele V, VI şi VII ale serialului “Adevărul despre evanghclişti". Dumnealui ţipă din răsputeri- exprfcsii precum: “propagandă.' p roze litică” , “materiale cu caracter sectant”, “organizaţii sectanteinternaţionale” (dacă sîn t scctaute, cum mai pot fi şi internaţionale?), “prozelitism colectiv”, “prozelitism activist” ctc.

Voi veni cu cîteva coatraarguinentc concrete la incriminările pe carc dînsul le aducc, nu doar m isionarilor occidcntali, ci şi credincioşilor evanghelici (neopro testan ţi) autohtoni.

Dumnealui am inteşte de aparatură stomatologică deturnată de către unele persoane dc rca- crcdinţă;de la scopul iniţial. Din păcate, nr. d-5 nnnic, nici date precise, deci nu putem lua în serios accste acu/aţii. Eu însă nu mese un om dinlr-o listă lungă- Ilarry Dcnt - consilier a trei preşedinţi am cricani, carc a

acţionat energic, astfel îneît peste2.V00.000 dqlări acordaţi dc către SUA României să fie direcţionali spre Cluj. în felul acesta, a fost dotat Institutul Inimii cu aparatură de ultimă oră. Alte zeci de tone de echipam ent m edical au fost îndreptate to t spre C luj, prin intermedierea aceluiaşi Harry Deni

Dl Roman tună şi fulgera îm potriva seria lu lu i C a r te a C ărţilor oferit de TVR în anii ’91- 92 şi a altor materiale cu-caracter sectar"(?.!). Mariana Oprişaaii şi Daniela Manea, colegele mele de la Vocea, Evangheliei, au lucrat la acest proiect creştin interconfssional şi rai-au spus că s-au primit peste1.250.000 scrisori de apreciere a acestui serial. Au fost chiar unii oameni decişi să-şi ia viaţa, care au renunţat la sinucidere datorită Cărţii" Cărţilor! Alţii, cuprinşi de vicii care i-au urmărit zeci de ani, au vizionat serialul, s-au încrezut în Dumnezeu şi au fost eliberaţi de patimile lor. Impactul extraordinar al accstui serial a constat tocmai în faptul că el a transpus adevărul Biblici în limbajul desenelor animate. Este deci Biblia “material sectar”? Cui îi este frică de Cartea Cărţilor, adică dc Biblic? îl voi lăsa pe cititor să găsească răspunsul...

Cel mai flagrant neadevăr l-am găsit în cel de-al Vl-lea articol, unde dl Roman ne spune că personalul dc la Radio Vocea Evangheliei ar fi compus din “zidari, croitori,

' comercianţi” , total nepregătiţi pentruo astfel dc 'mnncă. îi pot dovedi îa orice oră d-lui Roman că, din 7 angajaţi ai staţiei din Cluj a Vocii Evangheliei, 6 au studii superioare. Cît priveşte gradul lor de pregătire,

sondajul fâcut la întîmplare, pe stradă, şi raportat apoi la întreaga populaţie a Clujului, indică faptul că aproximativ 40.000 de oameni ascultau zilnic Vocea Evangheliei. Spuu ascultau deoarece, pentru moment am fost obligaţi printr-o decizie abuzivă şi: nelegală, să - încetăm emisia. Semnalez un paradox: peste 60% din ascultători sînt ortodocşi. Aceasta pentru că noi nu facem apologia unui cult, ci rămînerii credincioşi Bibliei.

Autorul articolelor “Adevărul despre cvanghelişti” încearcă să stîm ească gelozia B isericii O rtodoxe, mai slab dotată m ateria], după aprecierca dum nealui, îm potrivaneopro tcstan ţilo r. Sînl, cu' siguranţă, unii preoţi ortodocşi care ne privesc cu suspiciune. Aceia însă, care nu vor cu adevărat să nc cunoască, îşi schimbă adeseori atitudinea şi in, locul ranchiunii, apare respectul sau chiar simpatia'. Eu cred că pericolul cel mare care ne paşte pe tioi românii, nu îl constituie cu lte le neoprotestante care promovează o moralitate înaltă de esenţă creştină, inspirată direct din SfinUa Scriptură. Pericolul real pentru spiritualitatea neamului vine dinspre horoscoape, religii orientale, satanism, magie etc. Pentru a combate accsic crezuri care invadează mass-media, ar trebui să ne dăm mîna toţi creştinii şi să le opiţnem, cu hiîndeţe şi iubire,cristică, adevărul limpede şi sfint al Bibliei.

(va urma)

: M a r iu s N U T U C R 1SA N

Dincolo de propaganda sectară abil mascată, ceea ce se spune esteo sfidare şi desconsiderare a armatei române. Accasta rezultă din afirmaţiile d-lui Nuţu Crişan, care în textul intitulat “Celalalt taler al balanţei” din “Adevărul de Cluj” din 2-3 martie 1996,;,zice eă in armata română, sectarilor li s-au “încredinţat postu rile cele mai sensibile unde aveau nevoie: de ostaşi cinstişi şi de încredere”: Şl aceasta, în plină epocă-intolerantă ceauşistă.. Autorul dă şi exemple: Şef de staţie radio şi furier. Cam firavă rîiidunica pentru a putea face cu ea primăvara... Nu spune şi ce funcţie specială a avut dînsul, dar spune mai departe câ “ofiţerii (nu unul, ci “ofiţerii”, deci toţi, de la mare la mie) Centrului M ilitar (care, să-i felicităm şi no'i) i-au spus că “ostaşii penticostali şi baptişti sînt foarte căutaţi datorită cinstei şi corectitudinii lor”.

A şad a r/ dintr-o dată ceilalţi ostaşi, cei care nu sînt sectari, sînt mai puţin cinstiţi, mai puţin dc încredere, mai puţin corecţi. Nu sînt demni pentru posturi “ măi Sensibile” . N u-i aceasta o desconsiderare jign itoare , d-le Nuţu? Cu cine crezi dumneata, d-le Nuţu, că s-a făcut România Mare, nu cumva cu ostaşii aceia pe care îi consideri mai necinstiţi, mai incorecţi, mai puţin demni de încredere, câ doar, pe la noi, sectarismul s-a întins cam după primul război mondial? lată şi armata română divizată în ostaşi- frati, cci “buni”, - sigur, solidari în

» fH%X ras ţ » G&H t&ut VW Sţ'sM vw n>» hm okb mm a

prim ul rînd în tre ei, şi ostaşii ceilalţi, marea m asă,-m ai puţin c in s tiţi m ai p u ţin deihni de.', încredere. Aşa să fie?

Dar dumneata, d-le Nuţu, ce ' hram porţi? Că ne-ai amintit de baptişti, penticostali, creştini după Evanghelie, dar. pe lîngă aceştia mai sînt o sumedenie de secte, începînd de la cele sinucigaşe, pînă îa cele ucigaşe. Care din. acestea a “descoperit” adevărul? Sau cîte

, secte, atîtea" "adevăruri”? Dar mai ales, fiind vorba de arm ată, domnule Nuţu, a t “uitat” total să spui - punînd măsura falsă pe balanţă, după propria expresie, că unii sectari, ca adeventiştii şi mai ales Martorii lui lehova, care ne asaltează, susţin câ sta tu l şi au torită ţile de stat nu trebuie recunoscute, fiind uneltele lui Anticrist, “unii şi uneori nu depun jurămîntul la înrolarea în armată.şi nu prind arma în mînă,'alţii refuză serviciul militar cel puţin sîmbăta”, sau fac to tu l îm po triva “convingerii” lor, diminuîndu-şi răspunderea. Şi dintre aceştia se aleg “cinstiţii, corecţii, demnii de , încredere”, aciuiţi pe la căldură, răminînd ca pe linia întîi să fie cei ce nu-s estaşi-fraţi! Cum luptăm, domnule ofiţer Nuţu , Iară armă, ce facem daca duşmanul ne (jlacă sîmbăta, cum cîşligăm războiul dacă luptăm fără convingere? Căci-' ţara trebu ie apăra tă cu toate resursele unwne şi materiale de toţi ce tă ţen ii, “in d ife ren t dc naţiona lita te , p rofesiune- sau credinţă religioasă”, zicc' domnul

KEJta Bn BSEHt i v i— «■ awj m y v tanc Bai

I

V. : - , : V : \ — - fcomandant al Centrului militar j judeţean Cluj. |

în încheiere, cîteva întrebări ■ şi observaţii: I

1. Ce căutaţi'si ce caută j “evanghelizatorii” lâ noi? Că I nu sîntem nici sălbatici, nici. E păgîni. Creştinismul nostru se f apropie, de doua milenii, iar cei J ce fac prozelitism ştiţi; cuhi se l numesc? După -Scriptură, j desigur. “Lupi îngrozitori”, care . cu “învăluiri-sucite” (Faptele Ap. 20, 29-30) “vor amăgi pe j

■ mulţi” F,vangbelia după Matei I 24,5). . Faceţi domnule, } misionarism la păgîni, nu j prozelitism la noi. j

'2. Din ce bani se acoperă | cheltuielile eu tipărirea de | reviste şi cărţi, închirieri de . stadioane, călătorii prin ţară? J

3. Domnule Nuţu, există I spionaj'politic, economic, dar I şi religios. Spre a şti unde, cisd { şi cum sâ se dea atacul [ proze ii tist. |

4. în sfîrşit, este de-a dreptul j înduioşător interesul j “misionarilor străini” pentru elemenie de cult şi doctrină J ortodoxă şi mai ales faptul că, I în lâeaşuriic dc cult ortodox, j aceştia se “închină cu pioşenie | lui Dumnezeu înlăuntru.l lor ■ Penlru accasta nu trebuie sâ .« ţ facă sectari. O puteau face j râraînlnd.'în credinţa străbuna . Şi, credem, era mai hinf potrivită. .

S. BUZAN II

i 4 martie 1996 A R T A - C U m i R A cSes» &£§&3S

^ E c o u r i j u r n a l i s t i c e l a e x p o z i ţ i a ^ -

••CIVILTA' S2UI2ALE DO CARPAZISim pozion naţional

într-un articol din luna trecută relevam un eveniment extraordinar petrecut la MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI din CLUJ- NAPOCA: deschiderea unei expoziţii deosebite, “LE MONTAGNE DEL CINEMA”, organizată de MUZEUL NATIONAL AL MUNTELUI “DUCA DEGLI ABRUZZI” din

V i TORINO. Această expoziţie, care reflectă colaborările profesionale şi amicale româno-italieiic - oferă vizitatorilor clujeui o ocazie unică de a.cunoaşte istoria cinematografiei mondiale şi în primul rînd a aceleia legată de expediţiile alpine prin retrospectiva uimi centenar de la primele proiecţii, la Paris, ale fraţilor [.muiere, la paşii ascendenţi în tehnica

şi ştiinţa film ului, pînă azi, la perfecţionarea operatoriei şi a regiei. Deoarece, expoziţia urmează a fi itinerată şi în capitala ţării, în curînd, sperăm că nici un locuitor sau vizitator al Clujului nu va pierde prilejul unei mari şi înălţătoare sărbători a sufletului, vizionînd-o. v

Subliniam, de asemenea într-un alt articol că această expoziţie oferită nouă prin generozitatea colegilor torinezi înseamnă “o tmnă din nou întinsă”, pentru colaborări noi, în urma acelei expoziţii grandioase organizată de MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI (cu colaborarea a 12 mari muzee româneşti) la Torino, în 1981, intitulată “CIVILTA' RURALE DEI CARPAZI”.

Expoziţia românească a fast întîm- pinată la Torino cu o suită de acţiuni, cu mari eforturi ştiinţifice, publicistice, financiare. Nimic din ceea ce putea însemna apreciere, reclamă, valorifica­re n-a fost neglijat, n-a fost eludat, acolo, în oraşul de la poa le kfAlpiior, unde albul magnoliilor face tandem cu strălucirea zăpezilor veşnice, de pe creste! Dacă în acel an nu s-a vorbit prea mult despre aceasta, sau chiar deloc (datorită tainicelor motive din acea vreme) se cuvine să ne reamintim măcar acum cîteva “ecouri jurnalisti­ce”, care reflectau preţuirea fără rezerve a culturii tradiţionale româ­neşti, a OMULUI carpatin, a legături­lor de origini şi limbă, peste timp şi spaţii.r Expoziţia a fost deschisă la'Torino între 26 septembrie şi 8 nov. 1981. Timp de cîteva zile, încă înaintea

vernisajului, toate ziarele torineze şi multe centrale aveau pe prima pagină articole închinate acestui eveniment

Ziarul torinez, LA STAMPA (din 25 sept. 1981) anunţa că “în intenţia de a face cunoscuţi munţii şi civilizaţia oamenilor care-i populează, Muzeul Naţional “Duca degli Abruzzi” (de pe Muntele Capucinilor) a organizat în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi sub patronajul Asesoratnlui Regional pentru Cultură expoziţia “CIVILTA1 RURALE DEI CARPAZI” .. “realizată de două grupe de lucra la cate au participat Romulus Antonescu şi Georgeta Stoica (pe atunci în Consiliul Culturii) pe de o parte şi Aldo Audisio şi Angelica Nata-Soleri, pe de alta, împreună cu funcţionarii Asesoratului şi membrii Asociaţiei “Vasile Alecsandrf (din Torino -n.n.) pentru prietenia şi cooperarea între Piemont şi România”. “Extraordinară, prin amploarea şi varietatea exemplelor, materialul prezentat: cîteva mii de obiecte, provenind din 12 muzee etnografice care demonstrează viaţa şî spiritul comunităţilor rurale ale Cârpaţîlor”

în acelaşi articol se subliniază tematica expoziţiei, care atinge toate formele de , manifestare ale vieţii tradiţionale româneşti, de la uneltele şi universul sinipiităţii (care l-au inspirat şi pe Brâncuşi) la arta lemnului, a textilelor, la mobilier, ceramică - care dovedesc o îndelungată tradiţie. Ziaristul italian sesizează conotaţiile din expoziţia românească, în care munca, uneltele, practica pozitivă reflectă obiceiuri, credinţe.

In tim pu! vernisajului de la T o rm o ai expoziţiei "CIVILTA' RURALE DEI SARPAZ!" •în prezenţa unor înalţi dem nitari italieni

9 9

mentalităţi. De asemenea* sublinia în ® decorul ceramicii, spte exemplu - i fuziunea între arta Occidentului şi a g Orientului, în culoare, decor, motive, g Cu interes este relevată şi structura® tradiţională a locuinţei româneşti (în ! expoziţie organizîndu-se un interior g din Maramureş), cu cele “patru g unghiuri” (al cuptorului, al patului, al | mesei şi al podişorului) iluminate de ■ coloritul icoanelor şi al ştergarelor, f

Un amplu articol cu titlul “De l a i pădurile Transilvaniei, la civilizaţia» ţărănească a’ Carpaţilor” scris de® ziaristul Renato Scagliola relua în | ziarul torinez LA STAMPA - din 2 6 1 sept. - istoricul acestei am ple* colaborări: “după un an şi jumătateJ* de muncă din partea unei echipe | piemonteze şi române... pentru g organizarea celei mai mari şi complete ■ expoziţii asupra “Civilizaţiei rurale a | Carpaţilor”, în care se constată 8 “incredibila afinitate între cultura g ţărănească a Transilvaniei şi aceea a g Alpilor piemontezi; ca să nu vorbim ■ de legăturile istorice care au u n it! România de Piemont, în veacul XIX”. g

“O expoziţie (desprindea mai g departe ziaristul din cuvîntul de î deschidere al asesorului culturii, din ® Regiunea Piemont, Giovamii Ferrero) | - unde sînt piese rare, dar mai presus | de orice sînt mărturii ale unei lum i. rurale care a păstrat o extraordinară» unitate culturală. Piemontul are multe | lucruri comune cu aceasta, mai ales g cu acea parte care corespunde arcului. carpatic, muntele născînd un tip de * civilizaţie, care s-a confruntat cu 1 mediul natural, cu resursele şi g organizarea socială”. “O expoziţie care > exprimă voinţa - (cita ziarul din* cuvîntul de la vernisaj al preşedintelui I Consiliului Regional al Piemontului, g Germano Benzi - n.n.) de a da temelie ■ raportului de colaborare, de a garanta * un viitor relaţiilor culturale între ţările B noastre, de a extinde raporturile cu g România şi pe alte planuri”. Renato e Scagliola îl citează în continuare p e? geograful român A. Filipaşcu referitor i la Carpaţi “unicii munţi ai Eurasiei, g care, în loc să separe, uneşte g provinciile hio-geografîce similare, g materiaîizînd un spaţiu important intra * si extra montan, dînd pentru totdeauna 1 marca unui tot unitar”. g

“O mentalitate a muntelui c a re . uneşte populaţiile diverse, în loc să Ie “ separe”, a accentuat şi Guido Quartara, £ preşedintele de atunci aî MUZEULUI | MUNTELUI, din Torino. (va urma) \

D r. M a r ia B O C Ş E * M u z e u l E tn o g r a f ic a l I

: T r a n s i lv a n i e i C l u j - | N a p o c a g

Socictatca cultural-patnotica “Avram Iancu” din România organi­zează vineri, 15 martie, în munici­piul Zalău, un SIMPOZION NAŢIO­NAL intitulat TRANSILVANIA STRĂVECHI PÂMÎNT ROM­NESC - AVRAM IANCU, EROUL TUTUROR ROMÂNILOR, la caie şi-au anunţat participarea istorici şi oameni de ştiinţă şi cultură din întreaga Transilvanie, academicieni, profesori universitari, cercetători ştiinţifici, generali şi ofiţeri superiori, senatori şi deputaţi, care vor combate, în comuni­cările lor, falsele teorii ale originii limbii şi poporului român, vehiculate de neprietenii noştri pe mapamond, ale descălecatului de acum 1100 de ani, precum şi pretenţiile aberante ale

minorităţii maghiare la autonomie personală şi teritorială.

Simpozionul va afirma cu tărie perenitatea românilor dintotdeauna pe acest sfînt pămînt transilvan, ca populaţie majoritară, originea daco­română şi continuitatea neîntreruptă a sufletului românesc în spaţiul carpatic şi transilvan.'

Toate comunicările vor chema minoritatea maghiară la o atitudine loială faţă de statul român, acesteia asigurîndu-i-se drepturi egale cu restul cetăţenilor rom âni, în limitele constituţiei României şi a legilor acestei ţări, Ia renunţarea de a nsai şicana populaţia românească prin fel de fel de întruniri şi manifestări UDMR-iste ce vizează privilegii.

Societatea “Avram Iancu” sprijină ideea reconcilierii dintre cele două ţări

' vecine, asigurarea unui climat propice concentrării tuturor eforturilor asupra problemelor economice şi sociale, în locul unor dispute seculare, încheierii unui tratat între România şi Ungaria, convenabil ambelor părţi.

. I o a n T e o d o r S T A N

S i m p o z i o n u l

“Sfintă Caterina din Siena Doctor al Bisericii’199

. ■ ■ - O ■In organizarea Universităţii

“Babeş-Bolyai” - Facultatea deTeologie G reco-C atolică, încolaborare cu A.G.R.U., Centrulde studii “Timotei Cipariu” şiSocietatea Dante Alighieri, filialaCluj-Napoca, sîmbătă, 16 martiea .c ., Sala m ică a CaseiUniversitarilor din municipiulnostru va fi gazda simpozionuluicu tema “ Sfinta C aterina dinSiena - Doctor al Bisericii” . încad ru l sim pozionu lu i vo rconferenţia: preot prof. univ.Tertulian Langa - “D octoriiB isericii” ; prof. univ. CamilMureşanu, membru corespondental Academiei Române, directorulInstitutului de Istorie din Cluj-Napoca - “Secolul XIV, un secolde criză”; sora. Speranţa FlueraşCMD - “Viaţa Sfintei Caterina”;preot prof. univ. Eugen Popa -

■ţW f -

“Sfin ta C aterina, din Siena, teolog”; poetul Adrian Popescu - “Lumina la Sf. Francisc şi la Sfinta Caterina”; prof. Viorica Lascu - “ Sfiuta C aterina, contem porana noastră” . Simpozionul se va desfăşura cu începere de la ora ÎI.

M .B .

NoMiăţi pe\ linia reformei universitare.'

Manifestare culturală

î n c o t r o

m e r g e m ?

(între trecut şi viitor)F u n d a ţia c u ltu ra lă

“MEMORIA” , filiala Cluj organizează, în cadrul unor cicluri tem atice, o confe­rinţă ce are rostul să răs­pundă la anum ite întrebări menite să ne s itu eze îu timpul n o s tru eu ro p ean , “încotro m ergem ?” poate fi o pregătire pentru un viitor social şi politic. Va vorbi o personalitate a filo so fic i româneşti dc astăzi: profe­sor doctor A ndrei M arga, lectorul U n iv e r s ită ţ i i “Babeş-Bolyai” . Conferinţa va avea lo c m îin e , 15 Martie 1996, la o ra 18, în sala " Io n M u ş le a ” a Bibliotecii C e n tra le Universitare (Piaţa Păcii).

(D .S .)

C u r s d e p e r f e c ţ i o n a r e

Societatea Română de Cancer, în colaborare cu Direcţia Sanitară a Judeţului Cluj şi cu Institutul oncologic “Prof. dr. 1. Chiricuţă” din Cluj-Napoca o rgan izează m îine, 15 m artie a .c ., cursul de perfecţionare cu tema: “Durerea şi calitatea vieţii la bolnavii oncologici în faze terminale”. Cursul, ce se adresează medicilor generalişti şi altor specialişti interesaţi, se va desfăşura cu începere de la ora 15,00 la Hotelul “Victoria".

Î n t î l n i r e c u s c r i i t o r i c lu je n i

Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Cluj, Centrul Creaţiei Populare, Căminul cultural din comuna Floreşti organizează astăzi, la orele 14,30 la Căminul cultural din Floreşti, o întîlnire cu scriitorii clujeni: Petru Poantă, Constantin Cubleşan, Negoiţă Irimie, Cornel Ursu, Ioan Pop, Marian Popescu, Viorel Cacoveanu.

Cu acest prilej invitaţii vor citi din operele lor şi vor acorda autografe. ■ '

ESTIVALUL NAŢIONAL “ETEBNA EPIGRAMA’- e d i ţ i a * V I I - a •

C l u j - N o p o c o , a s 19SN5»

I n g e n i o z i t a t eEste mai senin de cînd Vise de-mplinit nu are; Şi le-a rezolvat pe rînd, renunţînd la fiecare.

rP r o m o v a r eN-arehabar,aredosarl

r

AURELBUZGĂU

Burse studenţeşti pe bază de contract. în cadrul preocupărilor pentru reforma sistemului de burse acordate studenţilor, Rectoratul U niversită ţii “Bafcfş- Bciyai” supune atenţiei întreprinzătorilor, firme­lor publice sau particu­lare, precum şi tuturor celor interesaţi posibili­tatea de a se acorda burse, în mod d irect studenţilor, în condiţii di contract. Această posibilitate este deja folosită de o seamă de studenţi ai Universităţii - aflăm dintr-un comunicat primit din partea Recto­ratului. Noul tip de burse se adaugă burselor de stat acordate studenţilor. Aflată, în continuare, în curs de extindere sub aspectul efectivului de calificări (specializări), al nivelului acestora (licenţă, masterat, doctorat), al limbilor de predare (limbi de mare circulaţie), al cuprinderii în sistemul european al universităţilor, Universi­tatea “Babeş-Bolyai” este preocupa­tă, firesc , şi de m u ltip lica rea resurselor de finanţare, inclusiv de sporirea efectivului de bursieri.

Instituţia invită studenţii şi, deopo­trivă, întreprinzătorii şi firmele să folosească posibilităţile existente pentru acordarea unor burse pe bază

de contract. • Organizarea de,pen­

siuni studenţeşti. Pe linia preocupărilor pentru în­făptuirea unei schimbări reale a condiţiilor dc viaţă ale studenţilor, Rectoratul Universităţii informează întreprinzătorii interesaţi

că este gata să sprijine organizarea unui sistem de pensiuni pentru studenţi, pe bază de iniţiativă particulară şi în exploatare particu­lară. în acest fel, condiţiile dc cazare şi masă pentru studenţi pot fi aduse la un nivel de civilizaţie ameliorat substan ţia l. Pe de altă parte, întreprinzătorii şi-ar putea vedea v a lo rifica te în mod ren tab il investiţiile - apreciază Rectoratul Universităţii. Pc calea organizării de pensiuni studenţeşti, cu caracter particular, poate spori semnificativ e fec tivu l s tuden ţilo r cazaţi în sisteme comunitare.

M . B O C U

Galeria “BASTION”, P-ţa Ştefan cel Mare nr. 5, găzduieşte, în perioada 14 martie -1 2 aprilie, expoziţia personală a pictorului clujean Jakab Ioan. Publicul iubitor de artă esle invitat să participe la vernisajul care va avea loc astăzi, 14 martie, la ora 18.

d g ‘ c fe r iU I~ OMUL ŞI SOCIETATEA ■ ■

H u B » I r a c i S3 l « s n < e t a /4 J i ® € a s € r aLa sfîrşitul şăptămînii trecute, la

Cluj-Napoca s-a desfăşurat, sub genericul “Accesul Ia informaţii şi participare publică şi luarea decizii­lor în domeniul protecţiei mediului înconjurător în România”, întîlnirea de lucru, în organizarea Clubului Ecologic “Transilvania” (cu sprijinul financiar al Centrului Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est (REC) şi a SC “Univers T” SA). Dar asupra rezultatului acestei întîlniri vom reveni, oprindu-ne acum la puncta­rea unor momente din activitatea Clubului Ecologic “Transilvania”, cu ajutorul domnului Cristian Pop, secretarul acestei organizaţii.

î.i Cum a apăru t Clubul Ecologic “Transilvania”?

R.: In anul 1992 Clubul Ecologic' “Transilvania" a fost înregistrat în mod oficial, dar trebuie să menţio­nez că am avut unele dificultăţi la înregistrare, deoarece ni s-a spus că nu există bază jurid ică pentru organizaţiile de protecţie a mediului. Noi am organizat acţiuni încă din 1990; practic în 1989, a apărut Gruparea Ecologista “Transilvania”,

din iniţiativa unor domni de la Uniunea Scriitorilor, grupare care după o vrem e a luat o nuanţă politică şi apoi s-a transformat în filiala locală Cluj a Mişcării Ecolo­giste din România. Vreau să subli­niez că organizaţia noastră (CET) fiinţează şi funcţionează indepen­dent de MER. Noi nu facem politică, nu sîntem interesaţi de diverse alianţe politice, pe noi ne interesea­ză doar politica protejării mediului înconjurător. Noi sîntem o organiza­ţie neguvernamentală, avînd ca scop dezvoltarea durabilă a zonei

. Clujului, Văii Someşului şi Munţilor Apuseni; dorim sâ creăm un curent de opinie favorabil dezvoltării conştiinţei ecologice, să contribuim la crearea p rem iselor privind sănătatea mediului înconjurător.

!.: Spuneaţi câ nu vă implicaţi po litic . D a r c ît de g reu este cuvîntul pe care îl au dc spus organizaţiile neguvernanientale, în acest moment?

R.: Avînd în vedere că ONG-urile din România, cel puţin în ultimii doi ani, au început să ' capete o en tita te şi să se im plice cu

Clubul Ecologic"Transilvaniaz)

responsabilitate în problemele com unităţii, să devină chiar reprezen tative pentru anumite segmente ale vieţii sociale şi, avînd în vedere că Guvernul României a

fost amendat de Uniunea Europeană, că ONG-urile nu sînt îndeajuns încurajate în_ partic iparea la societatea civilă, au început să apară o mulţime de programe, 'finanţate de PHARE, de Uniunea Europeană, de Guvernul SUA prin Agenţia Americană de D ezvoltare Internaţională, programe care se adresează ONG-urilor;" sîn t programe de instruire, de asistenţă tehnică şi financiară, de schimburi de experienţă-colaborare, de promovare a unor idei; şi în acest context Centrul pentru Dezvoltarea Organizaţiilor Neguvernamentale, recent înfiinţat la Bucureşti (în urma unui program PHARE, de 5 milioane ECU), ne-a invitat la un curs avînd ca temă consiliile de administraţie ONG; urmează un curs de instruire pentru liderii ONG-urilor, după care vor fi organizate cursuri şi vor veni şi în teritoriu şi vor acorda asistenţă pe domenii specifice. Eu am fost şocat cînd am auzit că la noi există 8000 de organizaţii neguvernamentale, dar mi-a trecut, cînd am aflat că în America sînt un milion. Dintre cele care există la noi, cam 300-400 sînt

organizaţii de mediu, 10-15 dintre ele fiind active.

î.: fn ce s-a concretizat activitatea Clubului Ecologic “Transilvania”?

R.: Programul nostru este foarte bogat şi am să mă opresc doar asupra cîtorva acţiuni:-acţiune de identificare a surselor de poluare în zona Padiş-V lădeasa-S igh işel- Scărişoarâ; studii de observaţie Valea Drăganului, Stîna de Vale, Padiş; taberele ecologice Padiş 1994 şi 1995; acţiune de igienizare a zonei Făget-Sfintu Ion; identificarea p rio rită ţilo r p riv ind parcul dendrologic Feleacu; patru le ecologice F ăg e t; ', acţiune de ig ienizare C rucea Iancului; partic ipare la Program ul guvernamental “Munţii \ Apuseni - amenajarea teritoriului”; campania pentru protecţia Parcului central din C luj-N apoca; studii şi observaţii în zona Vlâdeasa - Valea Stanciului-Pietrele Albe; problema spaţiilor verzi în municipiul Cluj- Napoca; proiectul “Ecoforum” şi, sigur, nu am epu iza t lista activitătilor noastre

A plicînd prin cip iu l unei politici administrative, Consiliul judeţean Gluj a contribuit şi sprijinit n em ijlo c itinstrumentarea ~ şi finalizarea unor lucrări edilitare într-o serie de localităţi ale judeţului. Printre aceste realizări - aflate pe o listă de priorităţi imparţial întocmită - se numără şi introducerea gazului m etan în com una Fcleacu şi satele aparţinătoare. Fără a-şi recunoaşte alt merit decît-cel de a fi în servicul populaţiei din judeţ, Consiliul judeţean Cluj a prim it o scrisoare de m ulţum iri din partea edililor comunei, pentru, contribuţia la finalizarea lucrării.

C onsiliu l jud eţean - Cluj mulţumeşte la rîndul lui, pc această cale, primarului comunei

•F e leacu ,. c o n silie r ilo r , comitetelor de cetăţeni şi tuturor locuitorilor comunei în numele cărora a fost trimis mesajul şi asigură populaţia judeţului că va fi şi pe mai departe în serviciul ei.

P ro f . d r . in g . V ic to r R o m u l u s

C O N S T A N T IN E S C U , p r e ş e d in t e l e C o n s i l iu lu i

j u d e ţ e a n C lu j

• R A D A R * R A D A R - R A D A R • R A D A R •

• în Monitorul Oficial din 18 ianuarie a.c., s-a publicat Hotărîrea Guvernului României care are ca obiect revizuirea liste} de m edica-' mente ce pot fi prescrise şi eliberate în sistem compensat; în acest sens, s-a avut în vedere producţia autohto­nă, noile medicamente româneşti şi totodată, scoaterea de pe listă a celor depăşite din punct de vedere tera­peutic. în ceea ce priveşte include­rea pe listă a medicamentelor din import, s-a ţinut seama de termenul de valabilitate al înregistrării, au fost eliminate medicamentele cu termene " de garanţie expirâte; nu figurează pe listă medicamentele importate în 1995. S-au acoperit, prin noua listă, toate grupele terapeutice, fiind incluse pe lîngă cele de fabricaţie rom ânească, două sau trei medicamente similare din import, aceasta pentru a preveni dereglările de aprovizionare. De menţionat că lista , în form a ~sa actualizată , cuprinde 1226 produse, sub diferite forme farm aceutice, la care se adaugă 48 de produse realizate de institutul “Cantacuzino”.

• Persoanelor nemulţumite de unele produse achiziţionate (sau servicii prestate), le reamintim o adresă utilă: Oficiul judeţean pentru

protecţia consumatorilor Cluj, str. Năvodari nr. 2, telefon 11-13-30 sau 11-76-07.

• La Tîrgu-Mureş s-a deschis s primul magazin din ţară profilat - exclusiv pe produse d ietetice; ' magazin ce oferă alimente pentru cei ce suferă de boli de nutriţie (sau pentru cei care doresc să prevină asemenea boli), preparate destinate ce lo r ; care au afecţiunin B K H H B B M B B I B H B B H m

cardiovasculare, stări postoperatorii etc. După exemplul acestui magazin urmează Bucureşti, Cluj-Napoca şi Reghin, j - V

• Alături de asociaţiile cu caracter caritabil, Filiala judeţeană Cluj a Uniunii Generale a Pensionarilor din România oferă , în lim ita posib ilită ţilo r, aju toare pentru pensionarii cu venituri mici; de asem enea, membrii asociaţie i

i . î 1 -........................' ' t f >y

f * r $ t *

* 7 " Af * '“ i

-----------------■. *

beneficiază de asistenţă medicală gratuită-(sediul uniunii: Bulevardul Eroilor nr. 42, ClujrNapocă). ,

• Statisticile Parchetului General arată că starea infracţională în România dobîndeşte dimensiuni îngrijorătoare: In anul 1995 au fosV trimişi in judecată 117.296 inculpaţi (faţă de 107.857 în 1994); la infracţiunile contra persoanei s-a înregistrat o creştere de la 11.990 în 1994, Ia 12.825 de inculpaţi trim işi în judeca tă în 1995; infracţiunea de vătămare corporală a crescut şi ea de la 1.125 cazuri la 1,316 cazuri; şi la infracţiunea de omor se constată o uşoară creştere; 1546 faţă de 1517 în 1994'(dar în scădere faţă de 1993 cînd au fost trimişi în judecată 1718 inculpaţi); relevantă esle creşterea la infracţiunile contra avutului privat: 12000 în 1993 şi 61.862 în 1995; furturile “au crescut” de la 10.255 în 1989 la 52.419 în 1995, .iar tîlhăriile de la 1.066 la 3806; de menţionat că gestiunea frauduloasă a făcut un salt de la 796 în 1994 la 1413 cazuri în 1995.

O s in g u ră p o litică : c e a a p ro te jă r ii m ed iu lu i în c o n ju ră to rPagină realizată de

Flavia SEHGHiE

1 9 9 6 - A n u l C o n v e n ţ i e i c u p r i v i r e l a d r e p t u r i l e c o p i l u l u i

DREPTUL COPILULUI DE AI SE BEZVOLTA INTEL! BENÎA (1 )Dreptul copilului de a fi inteligent devine

datorie pentru familie, din cel puţin două puncte de vedere: inteligenţa, atît cît o are la naştere, este moştenită de la înaintaşii săi, deci el nu are nici o vină dacă, eventual, nu s-a născut cu o inteligenţă deosebită...şi în al doilea rînd, inteligenţa se poate dezvolta. Cum fiecare părinte vrea să aibă “cel mai deştept copil" şi adesea, printr-o sublimă subiectivi­tate i ss pare că lucrurile se pctrec chiar aşa, el este înclinat să contribuie la creşterea inteligenţei urmaşilor săi, numai să ştie cum.

Că inteligenţa fiecăruia este moştenită dc la înaintaşi, nu încape îndoială. Ea se transmite după legile eredităţii ca şi celelalte însuşiri' biologice şi psihice umane. Dcci asupra acesteia nu putem interveni, deocamdată.

Privitor la ideea <lc dezvoltare a inteligenţei imediat după naştere, iarăşi nu este nici o în­doială, mai nniîl, inteligenţa sc poate dezvolta pînă la vîrste înaintate. Dc aici se exclud cei cu retardare mintală. Şi la aecştia încă se pot dezvolta deprinderi, reflexe pozitive, în final şi la ei se pot forma comportamente ce-i pot

adapta la o viaţă socială mai simplă. Şi de aceştia trebuie să ne îngrijim pentru că dintre ei se recrutează dependenţii sociali, care trebu­ie să fie protejaţi de societate. Să. încercăm deci să egalizăm şansele tuturor.

Să vedem cum putem dezvolta inteligenţa nou-născutului, şi a copilului mic încă din primele luni. Sînt păreri ce afirmă că inteli­genţa moştenită se dezvoltă încă din viaţa intrauterină. De aici atenţia părinţilor de a asigura în familie, în timpul gravidităţii, o viaţă liniştită, Iară traumatisme psihice, cu li­mitarea consumului de băuturi alcoolice, a fumatului (activ dar şi pasiv), a bolilor infec- ţioase şi a oricăror toxice. Alimentaţia trebuie' să fie completă. Se parc că primul simţ ce se dezvoltă la lat ar fi auzul. Este bine ca acesta să fie stimulat pozitiv prin “conversaţie” cu latul, cînd accsta începe să se mişte. Ar avea influenţă asupra latului şi preocupările mamei -dar şi ale tatălui-în perioada dc graviditate!-. De aici responsabilitatea părinţilor cc sc va extinde încă din accastă perioadă. Sâ vedem însă ce facem în accst sens după cc copilul se

naşte: paralel cu alimentaţia naturală - despre care am scris în intervenţiile anterioare - se începe şi activitatea pentru dezvoltarea in teligenţei copilu lu i prin s tim u la re a sim ţurilor sale; auditive, vizuale, tactile, stimularea mişcării, a vorbirii, memoriei, judecăţii, facultăţii de a înţelege, de a face asocieri, iar mai tîrziu aptitudinea dc a abstractiza. Toate acestea se pot realiza practic jucîndu-ne cu sugarul. Desigur, aceasta se realizează şi în mod spontan de. către mamă, tată şi bunici. Dar nu numai de ceea ce se realizează în mod spontan esle vorba, ci dc ce trebuie făcut în intenţia conştientă penlru dezvoltarea inteligenţei copilului. Pentru reuşită, este nevoie ca nou născutul să fie înconjurai de dragoste, pentru ca el să se simtă ocrotit. De aici încep toate şi sc continuă cu joaca cu copilul, mişcarea acestuia, răsuci­rea sa în toate părţile, prinderea şi numirea părţilor corpului, vorbindu-i clar şi răspicat. Jucăriile de toi felul să umple camera, iar cl sâ fie lăsat să le manipuleze singur. Stimularea vizuală (prin privirea de imagini) şi joaca cu

obiecte viu colorate (bile, cuburi), stimularea auditivă prin sunători şi trompete, mai ales prin vorbire şi cînt, asociate cu mişcări ritmice. Numirea obiectelor trebuie să fie clară: picior, nu picioruş, mama, tata, apă, adă,. mîna, nu mînuţa. Să-l lăsaţi să vă imite şi, cînd reuşeşte cît de cît, să fie lăudat evident chiar zgomotos, ca să înţeleagă că a făcut ceva bun.

Să-l lăsaţi să exploreze mediul înconjurător, dar dacă c întuneric să nu fie speriat cu “bau- bau”. O mare bucurie îi oferă jocul de v-aţi ascunselea cu “cueu” sau “cucu-bau” mai ales cu copii de vîrsta lui. Legăturile cu cei din ju r se amplifică prin mici cadouri (alimentare sau jucării), jocul cu ei, şi prin salutul exprimat prin mînă - la venire sau plecare; tai ..tai, mami, tati, bubu, etc. Despre copilul ceva mai mare în intervenţia viitoare.

Lucrări rcccntc (1995) arată că gîndirea matematică este un dat biologie încă de la naştere şi că ulterior, ea sc dezvoltă priu educaţie. Iată fundamentul ce justifică rolul educaţiei copilului.

F lo r e a M A R IN

Alergiile, manifestări

deloc de neglijat

- n e s f ă t u i e ş t e d - n a

d o c t o r S o ş a I o a n a -

, - D-ni Soşa, avînd în vedere această iarnă prelungită, care sînt cele mai frecvente cazuri de alerţii prezente în acest anotimp?

- Din cauza aerisirii mai rare a încăperilor- în acest anotimp, a igienizării lor mai rare, cele mai frecvente alergii in sezonul rece sînt cele la praf de casă, mucegai şi fum de ţigară.

-L a mucegai? Care ar fi cauza?- Pereţi igrasioşi. Igrasia apare in

special în locuinţele în care încălzi­rea se face cu reşouri, cu aragazul sau-alte mijloace care nu asigură o difuziune uniformă a căldurii.

- Cum şi-ar putea da stăm» pacientul câ este alergic la unul dintre aceşti factori de medio?

- Manifestările alergiilor seamănă oarecum cu cele ale virozelor respiratorii. Alergicul strănută, lăcrămcază uşor, îi curge nasul, are o ' faţă plinsă, tuşeşte. Tuşea este uscată: Poate să prezinte edeme sau iritaţii ale pielii (piele umflată). Diferenţa faţă de virozele respirato­rii constă în faptul că simptomele alergice nu sînt însoţite de febră.

Din nefericire, de cele mai multe ori, pacienţii care acuză asemene» simptome, fâră a consulta vrem medie, se autoiratcază cu antibio­tice, care, în loc să îi ajute, duc la scăderea rezistenţei organismului.

Un semn tipic că ne aflăm în faţa unei alergii este şi faptul că pacien­tul, odată ieşit din mediul care i-a provocat reacţia, nu mai prezintă simptomele descrise. :

- Care, sînt riscurile neglijării alergiilor?

- Manifestările alergice sînt un fel de cutie a Pandorei. Spun asta, pentru că se manifestă foarte diferit, simptomele variind de la pacient Îs pacient. Riscurile neglijării alergii­lor sînt foarte mari. Astfel, alergiile care se manifestă prin tulburările descrise ale căilor respiratorii- netratate duc Ia astm bronşic alergic, a cărui tratare este mult mai dificili. Alte mânifesrtări deosebit de pericu­loase ale alergiilor sînt edemele, atît edemul glotic, cît şi edemul Kinke, care necesită intervenţii de urgenţă specializate, chiar şi manopere chirurgicale. ’

- Sînt tratabile alergiile?- Desigur. Se face un tratament

de desensibilizare specifică. în cazul astmului bronşic alergic, se aplică pentru ieşirea din criză, un tratament alopat, iar pentru perioada dintre crize sc recomandă un tratament de desensibilizare, care are în vedere. în special echilibrarea organismului şi rărirea crizelor, care de cele nai multe ori, este homeopat. Este u» tratament uşor de aplicat, fără efecte secundare şi spre deosebire de curele ciasicc de desensibilizare, cu preparate injectabile, fără riscul contam inării cu alte boli. De asemenea, tratamentele ho mea pale dau • rezultate excepţionale, nu «n reacţii adverse, nu dau efecte secundare şi au un gust plăcui, putînd fi aplicate şi copiilor.

' D iana CAIENARU

Şedinţă■ t . r

Asociaţia pentru prolccjia animalelor din Cluj-Napoca invită toţi membrii asociaţici şi pe - iubitorii dc animale la şedinţa trimestrială, care va ■avea loc sîmbătă, 16 mariie a c., la ora 11, în imobilul <1® Pc Calea Floreşti nr. 56.

V 'f i :

7 j j o i , 1 4 m a r t i e 1 9 9 6 PUBLICITATE L U N I - V I N E R I 8 - 1 6r r o g r a m : , s î m b ă t ă .9 - 1 s .

A D E V A K & J 2 -d e

S C S U P E R I.W fc S T S A

AngajeazaO 2 fe te

- v îr stă m a x im ă 3 0 a n i p e n t r u ch e ln eriţă t ip T O P L E S S .

Condiţii de retribuire foarte bune.Selecţia va avea loc vineri 15.03.1996 ora 1200 la

Salon BINGO (Timpuri Noi), Piaţa Unirii nr.24, Cluj-Napoca. '(241701)

m t c m n i iu m

PENTRUÎNSCRIERE

TERMENLIMITĂ

CONTACTAŢI

Vitr in a Fe l ix m e d ia

Str. G .B a r l ţ lu n r .2 4 , T e l e f o n : 1 9 0 .3 8 3 , F a x : 1 9 7 .9 6 8

S C R A ID S U L &

V I N D E E N G R O S n

• p o r t o c a l e • g r a p e - f r u i t s • l ă m î i • • r o ş i i • c a s t r a v e ţ i • m e r e !

I E F T I N Ş I D E C A L I T A T E p r i n D e p o z i t u l

d e p e s t r . F a b r i c i i 1 2 3 , l î n g ă T ă b ă c ă r i e .

o n a i c e iChif, str. PasteurSB, Tel: 064 - 123350, Tel/Fax: 064 - 412720

RI6IPJDISTRIBUITOR AUTORIZAT O F E R Ă LA P R E T U R I F O A R T E

A V A N T A JO A S E :• PLĂCI DE GIPSCARTON d e 9,5 ş i 12,5 m m drosime, pen tru m e d ii u sc a te , u m ed e sa u rezistente la foc, cu structură galvaniza tă ş i material m ărunt pentru m ontaj (ta vane ş i pereţi) 'VATĂ MINERALĂ THERWOLIN de 50 m m fi 100 mm. (760322)

! s c s r l 1ii ' '■ " . i I C luj-N apoca |I Produce pe bază de comandă: 1J 3 F e r e s t r e ş i u ş i d i n p r o f i i e j

I P V C c u g e a m t e r m o p a n jI O G e a m t e r m o p a n |

I R e l a ţ i i l a : T e l . 2 3 1 6 2 4 , 4 1 2 7 1 9 ; II F a x 4 1 2 7 2 0 . (760323) I^ * C I A T : X W A W V / t | /

IN TE ItG LA S3 4 0 0 C L U J-N A P O C A C A L E A B U C U R E Ş T I N R .8 0 -8 2 T E L E F O N /F A X : 0 0 -4 (0 6 4 )-4 1 2 7 1 9

GSEmiALIZEAZl• G EA M U R I FL O A T CLARE, C O L O R A T E ÎN M A S Ă ,

REFLEXIVE, O R N A M E N T , DE S IG U R A N Ţ Ă• U T IL A JE , S C U L E , D ISPO Z IT IV E S I A C C E SO R II

PE N T R U PR EL U C R A R E A G EA M U LU I (760324)

Cînd n im ic nu mai merge . . .

.*■ -i.

. . . în c e a r c a s a - i o f e r i un p a g er l

în luna m artie Bel Pagette oferă fiecărei femei şansa de a avea un pager N EC 20b în culoarea dorită pentru numai 169$. Oferta include un abonament gratu it pe 3 luni. Mai mult, convingeţi-vă prietenul să îşi cumpere un pager şi veţi primi unul gratis! Veniţi acum la sediul nostru şi aduceţi această reclamă cu dumneavoastră!

S j L e t t e * B e l P a g e t t e T E L E M A R K E T I N G

^ ^ , 7 6 3 , 6 2 , T e l : 0 6 4 / 1 9 2 0 5 3

S.C. SINTEROM S.A. gB-dul Muncii nr.12, CLUJ-NAPOCA 3

O r g a n iz e a z ă lic ita ţie în d a t a d e 1 8 .0 4 .1 9 9 6 , o r a 1 0 , p e n tru v â n z a r e d e m ijlo a c e fix e ( s tru n g u r i , p r e s e , D a c ia 1 3 0 0 b r e a k , e tc . ) ,

L is te le c o m p le te ş i p re tu r ile d e p o rn ire , p o t fi c o n s u l ta t e la s e d iu l so c ie tă ţ i i , B irou l M .E . L ic ita ţia s e r e p e t ă s ă p t ă m â n a l , în f ie c a r e jo i, p e n tru b u n u rile n e a d ju d e c a te . ln f o r m a ţ i i la te le fo n 4 1 5 0 7 7 in t.2 4 4 .

S C M A F C O MVă oferă din stoc: .O O g a m ă m a r e d e S D V -uri: b u rg h ie , ta ro z i, c u ţi te

s tru n g , u n iv e r s a le , şu ru b u ri, p iu liţe , ru lm en ţi, t r u s e c h e i d ife rite e tc .

O S îr m â b o b in a j, tu b iz o la to r e tc .O P e n tr u s u d u r ă : e c h ip a m e n te ş i m a ie r ia le .O O g a m ă la rg ă d e e c h ip a m e n te d e p ro te c ţie .

Depozit: str.Plevnei nr.61, telefon 415545;414096, fax 142342. (534747)

nRegia A u to n o m a de Term oficare

B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79 Atigajează prin concurs:1. I n g in e r - 1 p o s tCondiţii: - studii superioare tehnice.2 . R e v iz o r tc h n ic - 1 p o s tCondiţii: - studii medii;

- permis de conducere categoriile B, C şi F : - bărbat- vechime ca şi conducător auto profesionist

minim 5 ani- autorizaţie.revizor tehnic auto.

3 . A g e n t p r e s tă r i s e r v ic ii - 1 p o s t Condiţii'. - studii medii.4 . S u d o r - 1 p o s tCondiţii-. - minim 5 ani vechime în meseria de sudor.5 . S tr u n g a r - 1 p o s tCondiţii-. - minim 5 ani vechime în meseria de strungar. Concursul va avşa loc la sediul unităţii în ziua de 28

martie 1996 orele IO00.Cererile însoţite de actul de studii, copie după permisul

de conducere, curriculum vitae şi cazierul judiciar se vor depune pînă la data de 26 martie 1996.

Informaţii suplimentarela telefon 430878.

C O M U H iC MConsiliul local al municipiului

Cliif-NapocaA n u n ţ ă o r g a n i z a r e a l i c i t a ţ i e i c u s t r i g a r e

î n d a t a d e 3 0 4 . 1 9 9 6 , o r e l e 1 0 , l a s e d i u l

d i n s t r . M o ţ i l o r n r . l - 3 , p e n t r u

c o n c e s i o n a r e a t e r e n u l u i s i t u a t î n

s t r . C a l u a r i a n r . 1 9 - 4 4 - , î n s u p r a f a ţ ă d e 6 0 0 0

m p . , î n v e d e r e a c o n s t r u i r i i s e d i u M u n e i

f a c u l t ă ţ i a u t o r i z a t e . ' :

P r e ţ u i d e p o r n i r e a l i c i t a ţ i e i e s t e d e 2 0 . 0 0 0

l e i / m p .

D u r a t a c o n c e s i o n ă r i i e s t e d e 9 9 a n i .

D o c u m e n t e l e l i c i t a ţ i e i s e p o t r i d i c a d e l a

s e d i u l C o n s i l i u l u i l o c a l a l m u n i c i p i u l u i

C l u j - N a p o c a , s t r . M o ţ i l o r n r . l - 3 , c a m : 7 8 ,

î n c e p î n d c u d a t a d e 2 0 . 0 3 . 1 9 9 6 . (7 ()3 1 3 2 )

S i m ţ i ţ i c ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i '■>

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?

I n fo r m a ţ ii le p e c a r e le g ă s i ţ i

în p a g in i le z ia r u lu i n o s t r u v ă p o t s a lv a !

â e Bc f iB llJa~ PUBLICITATE n ________ m i v m - v i N E R i H - i eP r o g r a m : s /mhata a -i* . joi/ 14 martie 1996 ( 8

V ă a n u n ţă my

DESCIBIISEIIM unei noi

i i ^ z i N i e g sp e v a r i a n t a .

M ă n ă ş t u r - G r i g o r e s c u . 3

B u l e v a r d u l l . D e c e m b r i e 1 9 1 8 .>

- O f e r i m s e r v i c i i p r o m p t e ş i d e c a l i t a t e .

V I Z I T / V T i - 1 \1 EE !

în vederea priva tizăriiSCTRAMAR SA Cluj

S-a constitu itAsociaţia TRAMAR P.A.S.c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a ,

s t r . D o r o b a n ţ i l o r n r . 3 0 - 3 2 .

P o t a d e r a i a a s o c i a ţ i e :

O s a l a r i a ţ i i S C T R A M A R S A ,

O f o ş t i i s a l a r i a ţ i , O p e n s i o n a r i i ,

O m a n a g e r u l , O m e m b r i i A . G . A .

c o n f o r m p r e v e d e r i l o r L e g i i 7 7 / 1 9 9 4 .

P r e ş e d i n t e ,

(584751) G r i g o r e L O R I N C Z

“ S a » »

Str.Napoca nr.l6

A n g a j e a z ă p r i n t r a n s f e r s a u r e p a r t i ţ i e

d e - l a D . M . P . S . C l u j , p e n t r u C o m p l e x u l

 g r o . I n d . A p a h i d a

- m e z e l a r i ;

- m ă c e l a r i - t r a n ş a t o r i ; z

- m ă ţ a r i ; . j;

: - t r a c t o r i ş t i . £

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n : 1 9 8 7 7 6

b i r o u l R .U .S . s a u l a t e l e f o n 1 3 4 8 6 4 - C o m p l e x

A g r o . I n d . A p a h i d a .

SC S O IIT IL E M I Sâ O lierla ^

Str.Clujului nr. 7O r g a n i z e a z ă I a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i î n d a t a

d e 2 8 m a r t i e o r a 9 , 0 0

C O N C U R S

p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e r e v i z o r

c o n t a b i l .

C o n d i ţ i i d o n a r t i c i o a r o :

• s t u d i i s u p e r i o a r e

• v e c h i m e m i n i m ă d e 5 a n i î n f u n c ţ i i

e c o n o m i c e .

R e ia ţ i i s u p l i m e n t a r e la t e l e f o n 2 4 - 1 4 15 , 2 4 1 7 1 7 In t. I 0 4 s a u 1 0 5 . (584752)

A V A N T A J O S !zidărie - tencuieli - pardoseli

montare gresie şi faianţă sobe teracotă deosebite

reparaţii curente şi capitale în construcţii Relaţii / comenzi: NAP0S1MEX srl * Cluj,

Eminescu. nr.4T e l e f o n 0 6 4 - 1 9 3 4 6 6 / 1 9 3 1 3 2 / 1 9 3 3 2 3 .

iQ

V IN D :O batoză B-90;O semănătoare SUP 21;O remorcă 5 to RM 2;O platformă fîn;O disc GD-2,5;. .O moară furajeră;O fermă zootehnică. a4im)mm

■inieA D E V Ă R U Ld e C l u j

A s t ă z i a v e ţ i o c a z i a d e a c u n o a ş t e c a r t e a

t r a d u s ă î n p e s t e 1 0 0 d e l i m b i :

B IB L II)în unsprezece lecţii gratuite veţi putea face turul

mesajului pe care îl conţine. Trimiteţi acest cupon - răspuns pentru a primi prima lecţie. Odată toate lecţiile urmate, o Biblie vă va fi oferită.

P r e f e r c u r s u l în :

□ germană O franceză □ e n g le ză

Num e:................ ..................................................Prenume:...... ........................................... ...............Adresa:............... I......................

Adresa noastră: “Centre d'Enseignement Biblique, Case

poştale 2538,1211 Geneve 2, Suisse. (24U91,4)

La m agazinu l "SORA"s-a deschis în sectorul

"NON-STOP" un raion de legume şi fructe. La orice oră din zi si- s

din noapte găsiţi fructe exotice şi autohtone, diferite zarzavaturi precum şi un sortiment bogat de răcoritoare.

AngajeazăS E C R E T A R A .

C o n d i ţ i i :

- d o m i c i l i u l s t a b i l î n C l u j - N a p o c a

- c u n o ş t i n ţ e m e d i i d e o p e r a r e p e c a l c u l a t o r

- c u n o ş t i n ţ e m e d i i l i m b a e n g l e z ă .

I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n 4 3 7 6 0 1 ; 1 3 5 3 6 6 .

S t r . M e s e r i i l o r n r . 1 2 .

itT iitpccarc-l;ciu

teljfox: 1 9 8 2 6 2 'n i M W i p

* l o c u i n ţ e

% b i r o u r i

* s p a ţ i i c o m e r c i a l e

* c a s e d e v a c a n ţ ă

lic«|i«r Autttnoniâ ;i iloBeieniului l*ul»iic

Clni-Sa|H >caStr.Avram Iancu nr.2 2 - 2 8

n im u n t nr CONCURSI pentru ocuparea postului de j

_____ ___ _ _ ; _____ _ < L o n s i l i e r j u r i d i c . ^

C o n d i ţ i i : m i n i m 5 a n i v e c h i m e î n s p e c i a l i t a t e .

C o n c u r s u l v a a v e a t o c î n d a t a d e 2 . 0 4 . 1 9 9 6 .

I n f o r m a ţ i i s e p o t o b ţ i n e l a t e l e f o n

(584754) 1 9 4 0 5 5 i n t . 7 B i r o u l P . I . S . ->

Societatea Comercială ACORD S.R.L.C luj-N apoca, P-ţa 1848 n r .l, tel. 437429 sau 437430 c

Zona; Clujana - Carbochim - oIm portant î!

"M ob ilă în r a te ”fă r ă dobîndaV m deîn rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurilcde mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV,. niese pliante, mobilă de bucătărie.Socictatea noastră maicomcrcializează: parchet, lac, aracet, d iluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, dero etc.

SC CORAMET SRL CLUJstr.Dorobanţilor 29

V I N D E E N G R O S P R O D U S E C H I M I C E :

vopsele ulei, Emaur' lacuri, diluanţi, aracet, prenadez, Palux, chit auto, perii, pensule, bidinele, oxizi, coloranţi, detergenţi, produse de întreţinere şi curăţenie etc.

DE REŢINUT: în calitate de DISTRIBUITOR a! SC S IN T E Z A C O LO R SA O radea, vindem VOPSELE ULEI cu adaos comercial zero.

Informaţii suplimentare la telefon 194061, orele 8°°-16°°.

V -•

joi, 14 martie 1996

M O M K 0 ş i;;;M B TS IIK Ogheişele biroului

dumneavoastră

* .

MORIKOCOPIATOR EP 1050m o d e l 1 9 9 515 copii/m in, A4/A3 200m 50-200%

1 9 9 0 U S Dhclusiv 3 ani garanţie*

MITSUKOo o n , m COPIATOR EP 70 yyU UbU m o d e l 1 9 9 5 /

7 cop ii/m in . inclusiv u n ita te de Im ag inep en tru 25000 copii

REDUCERE 100000 lei !lsub forma a 2 S00 coli de hârtia MINOLTA, idicA 5 topuri de hârtie.Fiecare client care va cumpăra un copiator în cursul anului 1996, poate folosi cuponul nr.2 pentru a beneficia de această gratuitate, în toate filialele MINOLTA din ţară.Din momentul cumpărării copiatorului, cupoanele = > i A d lK . I / - N I T A pot fi cumulate lunar, până la sfârşitul anuluil 996. < - > i I v i 1 1 \ L _ | / \

MINOLTA ROMÂNIA SRL - Filiala CLUJ - Str. Deva nr. 1-7; Tel: 064/19.90.36; Fax: 064/19.93.22

Societate ComercialăPE ACŢIUNI,o fe ră posib ilita tea

p e rs o a n e lo r fizice s â .in v es teasc ă p e b a z ă d e

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 11 % pe lună la ihveetiţiile de minim 5 mii. _

lei şi 13 % pe lună la investiţiile de minimIO mii.

l e i , / : Ş

Relaţii Ia sediul de pe^ str. Mureşului nr.14, Ş sau la tel. 4 1 4 5 2 1 .

E f e c t u ă m

T R A N S P O R T U R I

m E R j m i O N A L E20 tone, 80 m 3

pe re la ţia IT Â L IA .® Tel. 064/415224; jj

415236. Fax 414116. a Tel. celular 018623272.

FagenTie imobiliara i 064-130273 vânzări, cum pârâri, închirierica noi vâ pumi imm muLB U I L P I N C G R O U P

A G E N Ţ IE IM O B IL IA R ĂV ln z â r i. c u m p â râ r i.

s c h im b u r i, în c h ir ie r i ia c e le m a i a v a n ta jo a s e j

p r e tu r i . ;T e 1 .1 8 - 0 3 - 0 9 , 3

o r e l e 9 - 2 2 .

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

* La împlinirea vîrstei de 31 ani dorcsc copilului meu, Cociş Vasile ănătate, noroc, fericire şi La Mulţi Ani! Tata. (575045)

AAM INTERNATIONAL ROMANIA SA

Cumpără ŞPRESĂMECANICĂ 63 Tf7 Informaţii la telefon

0 1 8 6 2 3 8 0 5 .

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

AGENŢIE IMOBILIARA A M B I E N T

vînzări, cumpărări, închirieri apartamente, casc, terenuri. T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 .

S t r .M u n c i t o r i lo r 8 /7 .

• Vînd 4 camcre. Tel. 1347-86 (011617)

• Vînd garsonieră sau schimb cu două camere. Tel. 19-02-81 (011633)

• Agenţie imobiliară, cumpără locuinţe fără comision. Tel 4142-30. (021793)

• Vînd urgent apartament 2-3 camere în zonă bună. Tel 43-24-01.(021873) : ' .

• Vînd garsonieră. Tel 43-24-01.(021874) , ' ’

• Vînd casă zona Gheorgheni. Tel 19-03-84 ; 1946-69. (021906)

’rogram: L U N I - V I N E R I S - 1 G S Î M B Ă T Ă 8 - 1 4 .

^fertă s p e c ia l ăCALCULATOARE

486DX4-100 PCI/VL 4MB, FDD 3,5"HDD 540MB, VGA 1MB Monitor color 14” LR NI , _ ^MULTIMEDIA:CD-ROM 4x+SB 16+Boxo 4W

t e l : 1 9 5 6 3 3 (584739)

'ISW nM iirt-cajm pm rĂ rtapartamente-ease, terenuri prin S PRIMORDIAL ||

str.Braşov nr.44. UL 147897, orele 10-17.

• Agenţie imobiliară. T e ll5 - 20-44, str. Ariciului nr. 32, ap. 1.(021840) '

• Cumpăr 3 camerc Calea Mănăştur, Dorobanţi/Tel. 13-02-73 ora 10-17 (575096)

* Cumpăr in municipiul Dej casă cu 5-6 camcre şi dependinţe in zonă centrală singur in curte. Relaţii la telefonul 199613 (12725)

* Achiziţionăm prin închiriere cu opţiune de cumpărare sau cu plata în rate o maşină offsct pentru tipărit ziare. SC TIPOMUR SA Tg.Mureş, tel/fax 065/ 16-65-90; tel 065/ 13-33-60. (100280)

• Vînd vitrină frigorifică inox, italiană, în stare pcrfcctă. Tel. 43-84-91; 43-04-91. (000100)

T e l e m o b i l

SERVICIUL DE TELEFONIE MOBILĂ CELULARĂ

Informaţii suplimentare la:

9 Oraşele în care serviciul 5 Telemobil este operaţional f

O Oraşele în care serviciul g Telemobil va fi operaţional * îh curând '

Agenţia Telemob P-ţa Ştefan cel Mare Nr. 3-5 tel/fax : 19 78 05 / tel. m obil: 018623092

SC A G f tO C O M S U IN S I) B o n t id o»cu sediul în comuna Bonţida nr.834,jud.Cluj,

telefon 432658, 432269, fax 432657Oferă prin reţeaua de magazine proprii situată în municipiul Cluj-Napoca: O B-dul Eroilor nr.17

O B-dul 22 Decembrie nr.75 O Str.Fabricii nr.5

O Piaţa Moise Nicoară nr.l. (584746)

CARSSE DE PORC

ş i PREPARATE

D IN CARNEla cele mai

avantajoase preţuri (preţuri producător)

• Vînd ecografe portabile, preţ accesibil Asigur garanţie şi service postgaranţie. TeL 049/42- 32-91 (004220)

• SC Clujex SRL, str Eroilor nr. 41 vinde haine din imort de sczon,Ia cele mai mid preţuri (574928)

• Vînd videotecă 700 casete, calculator. Zona Mărăşti. Preţ 10 milioane lei. ; Tel. 41-33-71 (574996)

» Oncos cumpără navete PVC 1/12; 1/24 şi sticlc II ÎL; 1/2L. Relaţii str. Donath nr. 76 sau teL 1840-16; 18-79-16. (575047)

• Vînd aracet. TeL 16-07-65 (575064)

• Vînd camion IFA dc 5, 5 tone an fabricaţie 1987 cu RAR perfectă stare. TeL 21-56-81, Dej. (575073)

* Societate Comercială vinde la celc mai mici preţuri din oraş acumulatori auto “Roinbat”: 12x55A 85. 000 lei; 12x66A 100. 000 lei; 12x88A 123. 000 lei; 12xlS0A 216. 000 lei. Informaţii tel. 12-26 -18 sau. magazinul Iulia, str. Cîmpului. (575095)

• Vînd rulotă comcrcială. Tel. 13- 72-38 str. Maxim Gorki nr. 121 (004715)

• Vînd haine import pe alese 5000 lei/kg. Str. Clinicilor nr. 9A (574918)

• Vînd sămînţă sparcetă(bortocină) Tel. 13-5647 (575034).

• Cumpăr ambielaj nou de Olcit special. Tel. 14-84-19 între orele 9- 17. (575051)

• Vînd autobasculantă 16t şi Merce -des 280SE. Tel. 13-08-92;13-20-85 (575063)

• Cumpăr 4iferite obiecte de argint pentru prelucrat Tel. 43-04-33 ora 8- 19.(575069)— • Vînd utilaje de constructii. Tel. 15-91-38; 14-87-86 (575075)

• SC Melior, vinde en gros şi en detail televizoare color sccond hand depanate şi nedepanate. Tel. 4146- 21," Calea Turzii nr. 69.' Angajăm şofer cu maşină. Tel. 41-46-211, Calea Turzii nr. 69 (011615)

• Vinden navete pentru bere, coca cola, pepsi, feliatoare mezeluri la preţ avantajos. Tel. 414142 (011623)

• V înd hală de producţie nefinisară, cu teren aferent. Tel 17-14-50 între orele 15-17. (021679)

• Vînd Aro 10, fabricaţie 1989, 2500 DM. Str., Scorţarilor nr. 34, ap. 8. (021832)

• Vînd gheretă cu bar şi terasă, 15 milioane lei. Str. Pietroasa colţ cu str. Năsăud (021833)

• Cumpăr garsonieră confort I sau apartameut 2 camere. TeL 14-10-12(011621)

* Vînd teren zonă de agrement 4, 75 hâ, situat la 20 km de Cluj. Tel 14-19-52. (021603)

• Vînd teren pentru construcţii în Floreşti 5800 mp. Tel 18-50-72 după ora 16. (021895)

• Vînd 500 mp teren în Andrei Mureşanu. Tel 42-5(5-89 sau 12-15- 20(021902)

• Vînd loc de casă la şodeaua principală şi cazan ţuică 100 1. F loreşti, str. A. Iancu nr. 331. (021914) ■

• Cumpăr grădină maxim 200 mp pentru construcţie, în orice cartier Ofer 20. 000 lei/mp. Tel 13-36-68 după ora 20. (021944)

• Vînd casă str. Maxim Gorki nr. 21 (004685)

* Vînd cabană lemn şi soluţie ignifugă. TeL 19-13-62 (574846)

• Vînd casă 4 camere, canalizare, garaj, grădină, baie. Urgent. Str. Nădăşcl nr. 10. (011612)

• Cumpăr 3 camere Gheorgheni, cu telefon, sau schimb apartament 2 camcre Gheorgheni cu 3 camere Gheorgheni. Ofer diferenţă. Tel 19-60-01, 14-75-34 orele 18-21. (021624)

P U B L IC IT A T EL U N I - V I N E R I 8 - 1 G S Î M i i A T Ă f i - H . joi, 14 martie 1996 10

PRINŢ A™t t .u r a a ;

A Q f i 0X4/100 - 769$

7 0 U 0X4/1-20-791$

>n

.fltiiai.il

• Vînd apartament 2 camere confort I Alee* Vidraru. Informaţii la tel 13-74-79 zilnic între orele 18-20. (021886)

• Vînd apartament 3 camere mobilat Bucureşti, Drumul Taberei. Telefon 01/746-48-38.(021888)

• Vînd garsonieră confort 2 situată în str. Cernei nr. 5 et. 2 ap. 28 vizibilă zilnic între orele 18-20.Informaţii telefon 1341-39 între orele 9-16. (004594) .

• Vînd 3 camere parter, 65 mp,Zorilor. Tel. 12-79-21 ; 15-99-28.(004616)

• Vînd 2 camere decomandate confort mărit, îmbunătăţit, etaj 1, garaj, încălzit, cu telefon, TV Cablu.Tel. 18-61-39. (004706).

V Cumpăr garsonieră. Ofer 11-14 milioane. Tel. 15-55-65 zilnic.(004708) .

• Vînd mobilă; csmerâ de ^arm aţii Bdul 22 Decembrie nr. 75 Tineret bucătărie, garaj metalic, între orele 8-16 (011630)covoare biciclete, electrocasnice. Tel. - ’ Vînd casa în Gilău. Tel 13-83- 41-32-70. (574737) . 46(011632)■ • Vînd urgent apartament y * Vînd.casa 2 camere,, bucătărie, camere confort I, cu garaj; în ho1 baie,-pivniţă, pod, curte, 65. Mănăştur. Tel. 17-32-03 (574835) milioane lei. Str. Tutunului nr. 2, ap.

• Cumpăr garsonieră confort I. 3 (021640)

• Vînd apartament 2 camere cărămidă, sobe gaze, 32. 000 DM negociabil. Str. Horea nr. 37 bl. 2 ap. 26. Vizibil pînă duminică, ora 15-20 (575058)

• Cumpăr apartament 4 camere etaj I sau parter înalt, zona Grigorescu sau Plopilor. Oferte la tel 14-5340 între orele 17-20 (575067) \

• Vînd apartament trei camere confort I. Tel.' 16-6846 (575070)

• Cumpăr apartament în Gheorgheni sau central-Mărâsti, orice confort Tel. 15-83-08. (575072)

• Vînd teren cu,casă modestă nelocuibil. Necesită reparaţii, cartier Zorilor, str. Sighisoarei nr. 35. Tel.14-87-86. (575076)

• Vînd garsonieră str. Sobarilor nr38 ap. 1 bl. L după ora 17 (575077)

• Cumpăr garsonieră. Sunaţi între orele 18-21 la tel. 14-98-81 (575078)

• Vînd apartament 3 camere finisat ocupabil. Tel. 17-87-15 (575079)

• Vînd garsonieră confort mărit str. Parîng, preţ fix 24 milioane Tel. 12- .45-74 orele 13-20. (575082)

• ■ Vînd sau schimb , apartament 4 camere, cu garsonieră. Soilicit diferenţă; vînd VW Transporter stare foarte bună. Tel. -16-29-60 după ora16.(011605)

, • Cumpăr urgent garsonieră orice confort, indiferent de zonă. Tel .1 4 - 65-83(011613)

• V înd casă zonă centrală.

Ofer 17 milioane lei. Tel. 16-58-19 orele 8-12. <574845)

• Vind apartament 3 camere , confort I, et;. 2 y garaj, 2 beciuri, 2

balcoane închise. Tel. 16-58-88. Urgent (574860) "■

•' .Cumpăr apartament sau garsonieră confort. Centru, Observator, Pata, Cipariu, Sf Petra. Tel. 31-39-66 (574864) :

• Vînd 3 camcre 70 mp, îrjobilă, bufet hotă, pat, dulap, etc: Tel. 16- 50-98, (574884)

Vînd garsonieră str. Calea Baciului nr. 47 A. (574886)

• Vînd apartament 3 camere finisat str Răsăritului nr. 103 bl. R3 ap. 1 seara orele 17-22 (574923) ,

• Vînd apartament 3 camere ultracentral vis a vis de Prefectură Tel. 19-16-21 (574937) ,

• Cumpăr apartament 2 camere confort, Mănăştur. Ofer 24 milioane. Tel. 16-11-67 (574966)

• Vînd casă coustrucţie nouă, înîansardată, preţ 130 milioane sau variante. Informaţii tel. 43-73-13 str. Ion Vitezulnr. 1.(574977) ;

• Vînd 3 camere semidecomandate, la parter zona Mihai Viteazu. Informaţii tel. 1947- 75 (574998)

• Vînd garsonieră confort 1 în Mănăştur str. Parîng nr. 11 bl. XI sc. 2 ct. 2 ap. 91. Zilnic ora 10-20 (575026)

• Vînd apartament 2 camere. Tel.16-94-86 sîmbătă orele 14-19 şi duminică orele 11-17 (575035)

• Vînd garsonieră confort I. Tel. 175-39-50 vineri orele 17-20 şi sîmbătă orele 10-14. (575036)

• Vind apartament cu trei camere sau schimb cu o garsonieră + diferenţă. Tel. 13-02-91 (575049)

• Vînd garsonieră str. Parîng nr.19 ap. 1, 25 milioane. Tel. 16-68-33 (575050)

• Vînd apartament 3 camere cu garaj, în Mănăştur. Tel. 19-77-23 (575054)

• Vînd sau schimb 5000 mp teren arabil-construcţii Gheorgheni-Becaş, cu apartament. Tel 13-42-98. (021667) - >

• Vînd apartament 4 camere. Telefon 17-14-50 între orele 15-17. (021678)

• Vînd 3 camere str. Fîntînele ct 4 semidecomandate. Tel 18-08 00 (023705) .

• Vînd apartament 2 camere srr.■ Bucegi, Mănăştur. Tel 14-19-12.(021707)

• Vînd apartament 3 camere finisat 80 mp, valută. Tel 41-04-00. (021723)

• Vînd garsonieră pe Calea Baciului. Tel 41-15-87 zilnic. (021728)

• Vînd apartament 3 camere confort unu, parter, preţ 39. 000. 000 lei. Str. Mureşului nr. 46, ap. 12. (021782) -

• Vînd/schimb apartament 4 camere Mărăsti. Str. Mureşului nr. 46, ap. 7(021800)

• Vînd gospodărie sat Podeni nr. 236, la 19 km de Turda, compusă din 80 ari grădină, casă, grajduri anexe, apă curentă, 4 ha pămînt extravilan. Tel 14-74-96. (021806)

• Cumpăr garsonieră sau cameră bucătărie zona.Cipariu sau central. Tel 19-60-88. (021834)

• Vînd casă central. Tel 18-03-09. (021845)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 18-03-09. (021846)

» Vînd apartament Floreşti. Informaţii Floreşti, str. Gh. Doja Bl. M, ap. 10. (021850)

• Vînd Mercedes 280 SE an 1977, 140 mii km, neînmatriculat, stare foarte bună, 2500 DM şi 3 camcre confort I. Tel 14-3147 ora 17-21 (021852)

• Vind casă cu grădină în comuna Floreşti, compusă, din 2 camcre, bucătărie, hol, cu gaz, curte comună Floreşti, str. Cuza Vodă nr. 34.(021870) •

• Vînd 2 camere. Tel 16-35-89.(021867). , v ■ '

• Vînd garsonieră. Tel 43-82-50.(021868)

• Cumpăr sau închiriez apartament cu 3 camere, cu telefon, în comunele Baciu sau Aghireşu. Telefon 059/13- 91-15.(021869)’

• Vînd apartament 2 camere. Str. Tilcea nr. 30, Bl. LI, sc. 2, ap. 23.(021871)

• Cumpăr apartament 3 camere confort I, exclus parter şi Mărăşti. Ofer 42 milioane pe loc. Telefon 42-50-52 numai joi. (021880)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie în comuna Călăţele, sat Văleni, preţ informativ 8 milioane. Informaţii str. Almaşului nr. 2, ap. 55. (021892)

• Vînd apartament 2 camere str. Mamaia. Tel 19-37-73. (021893) -

• Vînd apartament 3 camere etaj II zonă bună, staţiunea Sîngeorz Băi minim 11 milioane. Tel 14-19-97. (021896)'

• Vînd casă cu grădină str. Tache Ionescu nr. 67. Tel 17-50-02.(021904)

• Vînd apartament cu o camera în comuna Baciu. Tel 41-05-38. (021908)

• Vînd apartament 2 camere şi teren 500 mp. Tel 43-09-50 ora 8-14 ' (021924) r

• V înd casă 3 camere + dependinţe, zona Gheorgheni. Tel 19- 43-11.(021925) .

• Cumpăr apartament 1-2 camere, plata imediat, lei. Tel 14-66-08. (021927) ?

• Vînd apartament 4 camere1 Mărăşti 45 milioane negociabil Str. Nirajului nr. 9, Bl. P5, ap. 17 după . masa (021932)

• Vînd garsonieră confort L.Str. Cojocnei nr. 16, Bl. C15, c t I, ap. 19 (021943) -

• Vînd (schimb) garsonieră zona Sinterom. Tel 19-7243. (021946)

• Cumpăr Dacia 1300-1310, Oltcit Ofer preţuri convenabile. TeL 16-31-42,13-51-92,16-72-61. (004579)

• Cumpăr Dacia 1300 sau 1310. Ofer 3, 5-7 milioane. Tel13-51-64. (004634)

• Cumpăr BMW 320-325 ursuleţ suspensie sport, două uşi. Telefon 15-95-41 ; 14-63-83. (004707)

• Vînd Fiat Ducato TD 1992 octombrie, vama plătită. TeL 18- 23-72.(574958)

• Cumpăr cutie viteze Renault Trafic benzină, an 1985. TeL 19- 84-52 sau 14-10-12. (011622)

• Vînd Dada 1300, 1980,4,3 milioane. TeL 12-33-01 (011631)

• Vînd PC 486 SVGA-color, imprimantă. Tel 19-23-88 orele16-20.(021816)

• Vînd urgent Audi 100 CC înmatriculată, pe benzină, an1986, preţ fix 5. 000 DM. Tel 14- 72-37. (021820)

• Vînd Dacia 1300 şi talon. Tel 19-06-62 orele 9-18. (021842)

• Vînd VW Passat 1. 6, VW Golf 1. 1, Opel Kadett 1. 3, neînmatriculabile. Tel 43-72-38 orele 10-15. (021849)

♦ Vînd VW Golf D 1986. Tel13-63-23 (021863)

• Vînd Mazda 626 neînmatriculată, an 1984, 2800 DM. Tel 14-77-19. (021938)

• Vînd Dacia Break 1989 7, 7 milioane Ici. Tel 12-86-30. (021682)

• Vînd Lada 2105 înmatriculată an 1983, preţ 3200 DM. Tel. 16-5148 (004146)’

• Vînd BMW 323i. Asigur numere 12 Cj, motor Mercedes. Tel. 16-32- 65.(004546)

• Vînd Lada 2105. Tel. 12-03-80 (004549)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 12-87-80. (004625)

• Vînd VW Golf 2 GTD an 1987,4 uşi preţ 7000 DM, înscris. Informaţii tel 12-77-86 dupâ ora 12. (004651)

• Vînd Opel Kadett combi 1800 DM şi Opel Ascona 2200 DM, ambele diesel şi neînscrise, stopuri Mercedes SEL. Tel. 14-57-04. (004663)

• Vînd 2 planetare Glenţer Dacia si Moskvici 408. Zilnic între orele17-20 telefon 14-98-94. (004678)

• Vînd BMW 518 an fabricaţie 1980, omologat. Tel. 19-07-03. (574839)

■ • Vînd Dacia 1300 din 1980, cu carte de identiate. Tel. 41-23-13 (574914)

• Vind Dacia 1300. Tel. 13-85-39 (574920) .

• Vînd Opel Ascona. Tel. 12-80- 67 (574921) •;

• Vînd Opel Kadett 1, 3 benzină,1988, vama plătită. Tel. 18-23-72 (574959)

• ' Vînd Dacia break an 1989 cu îmbunătăţiri, în stare excepţională şi Audi 80 an 1980 înmatriculat cu carte identitate. Telefon 13-8244 (574983)

• Vîn4 microbus Ford Tranzit diesel 1987 şi Skoda 120 înmatriculată. Tel 43-09-35 sau 43-' 74-07 după masă. (575011)

Vînd urgent dubă VW LT 1 ,5t diesel, calculator Pentium (8M RAM HDD 1G, MON SVGA 17 INCH SMILE), televizor cu video japonez, compresor 100 L Rhino. Tel 1441- 70 (575016)

• Vînd Ford Granada ieftin 1, 5 milioane. Tel. 14-33-36. (575029);

• Vînd Opel Kadett an 1984, preţ- 1500 DM. Tel. 14-38-67 (575033)

• Vînd cutie viteză Oltcit şi bicicletă Ukraina. Tel. 15-05-33(575037) . : :

• Cumpăr stop dreapta spate şi semnalizator fată, mască pentru BMW 318i an 1985. Tel. 1840-28 (575043)

• Cumpăr Mercedes Cobra, stare bună, înmatriculat, cu carte identitate. Tel. 13-6741, după ora 18 (575048)

• Vînd dubiţă Nisa din 1986, 1, 5t, 2300 DM. Tel. 13-78-26 (575071)

• Vînd Dacia 1310 din 1990 bleu, canapea, frigider, candelabru, covor, diverse. Tel 15-3946 (011606) ;

• * Vînd Golf 1600 cmc, benzină, jenţi aluminiu, 5 vitezee, trapă, neînmatriculabil, 2400 DM, negociabil. Tel. 18-18-84 (011609)

• Vînd Opel Manta piese schimb si talon. Comuna Feleacu nr. 110 (011611)

• Vînd Renault Trafic 1987, omologat, 110 mii km, 7500 DM, negociabil. Tel. 41-37-61 (011619)

• Vînd piese Opel Rekord. Str. Ghindei nr. 3. (011620)

• Vînd Ford Sierra diesel, an 1988 înmatriculat, pentru pretenţioşi, ţinut în garaj, unicat Tel. 17-53-93 orele18-22/(011625)

• Vînd autoturism Renault 19, multe extrase. Recent înmatriculat. Tel, 15-71-24(011626)

• Vînd Moskvici 1500, în stare bună de fimeţionare. Relaţii telefon16-61-08 (011627)

• Vînd calculator 386 cu imprimantă, rcmorcă auto 750 kg Suedia. Tel 18-61-17. (021836)

• Cumpăr PC 486 folosit. Telefon17-13-97 orele 18-20. (021876)

• Vind Dacia 1310 an fabricaţie 1987, preţ informativ 6, 6 milioane lei negociabil. Tel 41-38-90. (021754)

• Vînd piese de schimb pentru Renault Fuego 2000. Tel 14-84-64. (021801)

• Vînd Dacia 1300 duri 1980 sport, stare excepţională, 5. 600. 000 negociabil. Vînd Alfa Romeo 1975,, injecţie, inmatriculabilă, fară vamă, 4500 DM. Tel 31-52-24 sau 31-55-45. (021815)

• Vînd ieftin remorcă nouă autoturism> Tel 14-13-81. (021819)

• Vînd VW Passat diesel 1982, neînmatriculat. Tel 18-63-51. (021831)

• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1985, Lada 1500 an fabricaţie 1980, dacia 1300 an fabricaţie, 1980. Str. Tulcea nr. 21, Bl. K2, sc. I ap. 14, după ora 13. (021835)

• Vînd Renault 19, perfectă stare, fără vamă achitată. Tel 19-21-75. (021837). ‘ Vînd Skoda MB 1000 pentru piese de schimb. Tel 14-53-57(021844)

• Vînd motor Dacia 1310 nou, complet echipat. Tel 13-68-41.(021854) ,

• V înd BMW 525i, 1982, omologat. Tel 13-79-95. (021862)

• Cumpăr delco Opel Kadett 1 ,6 din 1983. Tel 19-99-27 orele 17-20. (021864), • V înd Skoda 120, stare

excepţională, preţ informativ 3. 800.000 lei negociabil Tel 17-37-19. (021875) \

• Vind Dacia 1310 din 1991. Tel15-54-05. (021903) '

• Cumpăr Dacia 1310. Tel 19-92-17. (021913)

• Vînd urgent Ford Sierra II an1987, diesel, 5500 DM. Str. Măloasa nr. 7, ap. 3, în spate la Metropol. (021920)

• Vînd Fiat Ducato turbo diesel1989, Mercedes 380, VW Polo. Tel13-32-92. (021921)

• Vînd Dacia 1310 iulie 1995, 12 milioane. Tel 15-12-61; 19-77-50. (021937)

• • Vînd 2 cauciucuri 900/20 şi 2 750/2. Tel 16-99-03. (021941) ’; • Vînd Audi 100, înmatriculat, motor 1600, 5 ,1 milioane. Tel 14-25-15. (021942) '

• V înd V W ' G olf diesel neînmatriculabil. Tel 13-04-10. (021949) '

• Vînd Ford Tranzit; Tel 15-18-29 sau 19-29-58. (021952)

• Vînd Ford Fiesta înmatriculabil. Tel 17-72-78 după ora 13. (021955)

• Vînd piese si repere de caroserie Audi 100 1985. Tel 19-74-27.(021956)

Vînd videocameră M3000, 2televizoare color stereo folosite şi căşti Cordlees,, Tel 17-62-86 (021919)

• Vînd triploc. TeL 14-37-63(575038)

• Vînd pui mastino napoletano 6 săptămîni din părinţi campioni TtL 14-7847 (004532)

,* Vînd pătuţ şi cărucior pentru copii.. Tel 19-90-76. (021736)

• Vînd' bocanci schi “Kastinger” Austria noi, ieftin. Tel 16-91-74 (021929)

• Vînd pui ciobănesc german. Str. ’V. Lupu nr. 35 (004719),

• Vînd fotoliu pat două persoane, nou. Tel. 18-64-82 după ora 19 (574963) / •

• Vînd mobilă Băiţa deschis^ lăcuită. Str. Dunării nr. 69 ap. 3,' informaţii după ora 17. (575017)

• Vînd căţei rasa pitt-bul ca pedigree, vaccinaţi. Arad, tel. 057/ 2645-52 (575062)

• Cumpăr teavă cupru. Tel 43-01- 93(011603)’ .,

, • Vînd mobilă modernă de sufragerie. Tel 12-06-74. (021688)

• Vînd sufragerie stil, 1920, lemn masiv negru, preţ fix 8000 DM. Str Snagov nr. 1, sc. 2, ap. 18,ora 18-20 (021776) ' '

• Vînd mobilă; cameră şi masă modernă, avantajos. Tel 15-9040. (021843)

• Vînd tablou Şcoala Băimărem şi corp sculptat cu ogKndâ veneţiani şi marmură neagră. Vînd bijuterie camee. Tel 18-58-88 seara. (021853)

• Cumpăr urgent viză turistici SUA Oferte serioase. Tel 17-99-29 după ora 20. (021858)

• Vînd birou-masă. Tel 14-84-00. (021912)

. • Vînd aragaz cu 4 ochiuri Telefon 19-97-32.(021926)

• Vînd mobilă de lux. Tel 13-86-46. (021951)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 ^ camerc cu 3 camere confort L' Ofer diferenţă 8-10 milioane ki Str. Bucegi nr. 5 bL A3 sc. 1 et4 ap. 22, zilnic ojxle 16-20. (575094)

* Schimb locuinţă ICRAL ultracentral, 2 camere + diferenţa, cu casă OCRAL singur în curte. Oferte la tel 19-49-72.(021813)

• Vînd monitor SVGA color şi calculator 486 DX4/100. Tel 19-90-76 (021737)

• Vînd mobilă Bobâlna, radio Traviata, 2 aspiratoare, covor, birou şi altele, avantajos. Tel. 13-26-39. (004536)

• De vînzare maşină de cusut Tel. 14-06-60(575083)’

• Vînd amplificator Sony si birou Tel. 13-56-14 (575085)

• Vînd frigider Philips, dormitor dublu, chiuvetă inox, schiuri; toate import Germania. Tel 43-81-75. (021812) •

• Vînd 2 fotolii, covor persan, plantă decor, congelator, candelabru cu ventilator, bicicletă ergonomică. Tel 17-74-36 ora 14-18. (021894) •

• Vînd combină frigorifică, video rccorder Hitachi. Tel 15-04-10.(021905)

• Vînd televizor color, ho tă ' clccirică, chiuvetă inox 50/100. Relaţii la tel 17-01-32. (021922)

• Schimb 2 camere garaj, z® bună cu casă. Ofer diferenţă Tekfa 19-04-05.(575021)

• Schimb apartament 2 ama etaj 2, Mărăşti cu 34. Ofer difereă Tel. 14-68-72 (575044)

• Schimb apartament 3 ca®* Cluj cu similar sau variante Beccc- Tel. 19-77-23 (575055)

• Schimb garsonieră ces®- Mănăştur confort 1, et 2, balcon, o garsonieră în cartierul G heoi^ Tel. 1742-35. (575092) |

• Schimb casă mare dia fc central cu casă în Cluj. Tel 19-21- (575100) I

• Schimb apartament 4 camere^2 camere plus diferenţă Telefon ^ 1547. (021861)

• Schimb garsonieră cu 2 caflv- confort I. Str. Cernei nr. 2, «P- ' (021877)

• Schimb apartament 2 can*#* apartament 3 camcre. Oferte scri^ (021954)

joi, t 4 nwatîe i996 I L I J N i - V I N E R I S - 1 G S t o f R Ă T Ă 9 - 1 4 .

Caut chirie. Tel 13-68-38 (0<M729)

. Cant, ofer chirii Tel 43-09- 41. (020798)

. Cedez spaţiu comercial. Ciut spaţiu pentru depozit minim 300 mp. Tel 194)6-62 orek 9-18. (021841)

• Dau în chirie (pe valută) casă 100 mp, zona Andrei Mnreşaan, pentru firmă. Tel 41- 45-86 seara. (021899)

Dau chirie locuinţă. TeL 43-00-81 (574982)

• Caut pentru închiriere spirtament cu 2-3 camere pentru perioadă de un an de zile. Plata anticipat Infonnaţii ia telefon 12-84-46 Cluj între oreje î &-22< în zilele de14,15 şi 16 martie. (A )' ,

. • Intermedierii chirii. Tel. 19-09- 28 (004619)

• Ofer chirie. Tel. 13-68-38. (004728) ; :

• închiriez apartament 3 camere parter pentru firmă minim 1 an Relaţii

- Tulcea nr. 8 ap. 1 (574919)• Dau ui chirie apartament lingă

cantina CUG, nemobilat, 100 DM. Tel. 42-05-11 între orele 17-20. (,004595) : ; Y ' . _

• Dau în chirie pe termen lung apartament 1 cameră nemobilat pe str. Pala, plata anticipat pe 6 hmi. Tel 19-82-23 orele 10-17.(004662)

• Dau chirie apartament e camere mobilat zona Flora. Tel. 14-36-37 (004722) : : • '

• Dau în chirie apartament 3 camere Tel. 17-68-22 sau 36-85-74 (574000) : .

• Dau în chirie apartament 2 camere central, cu telefon internaţional. Tel. 42-50-87 (574888)

• ' Dau în chirie apartament cu to i camere mobilate. TeL 14-89-46 (575081) . ; ; :

• Dau în chirie garsonieră complet mbilată, str. Pasteur nr. 65. Te! 13- 05-27 după ora 17. (021935) .

• Student, caut de închiriat garsonieră. Tel. 14-03-14 (575060)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel17-04-38 dimineaţa (575090)

• Caut de închiriat garsonieră cu tv cablu şi televizor pentru perioada m artie-iulie. Exclus M ânăştur- MăiăstL Ofer 100 DM. Tel. 19-48- 14. (011607)

• Studentă, caut chirie. Telefon16-98-24(011610)

• Caut dc închiriat apartament 2-3 camere, cu telefon, zona centru, Pata, Cipariu, plata în valută anticipat pe 6 hmi. Tel 19-97-05. (021758)

• Tineri căsătoriţi, căutăm chirie garsonieră sau apartament cu telefon. Plata în lei. Tel 13-51-72 după ora18.(021795) - -

• Familie, căutăm apartament 2 camere de închiriat. Tel 18-02-19. (021810)

• Caut urgent să închiriez 1 sau 2 camere. Tel 15-88-93. (021879)

• Caut chirie. Tel 16-93-60 orele18-21.(021891)

• Familie, căutăm de închiriat urgent apartament 2-3 camere cu telefon, pe termen lung, Gheorgheni, Microraion I. Tel 14-15-22 orele 17- 22,(021933)

• Caut de închiriat grădină cu posibilitate de udat. Tel 14-08-67. (021934)

DIVERSE

• Recondiţionaţi planetare, reparaţii radiatoare. Ţel. 13-98-51(575020)

• Executăm tapetări, zugrăveli, faianţări, vopsitorii. Informaţii tel. 14- 31-68 zilnic ora 10-20. (575087) -

• Zilnic în Germania cu Atlassib pe ruta Nurnberg- Augsburg- U l m S t u t t g a r t - K â r l s r u h e - HeiîbronnManheim-Fiankfurt-Siegen- KolnDusseldolf-Dortmund. Vindem asigurări medicale şi carte verde. Telefon 43-34-32. (574368)

• Angajăm vmzători. Tel. 4141- 42(011624)

• Angajăm şofer serios, cu cunoştinţe de mecanică. Tel 14-70-11 orele’ 18-20. (021883)

• Angajăm agenţi publicitari cu experienţă. Str. E. Isac nr. 5, e t II Tel 19-44-18. (021898)

Caut chirie centraL Tel 18- $-05(004522)

Solicit chirie. Tel 16-58-10. (004642)

• Cant urgent chirie. Tel. 15- #-47 (004643)

* Caut de închiriat un «parlament cu 2-3 camere

Hat, cn telefon pe str. Pata. Informaţii la tel. 15-63-11.(004679).

• Caut dc închiriat garsonieră fc preferinţă zona ccntrală sau

Gheorgheni TeL zilnic 14- orele 16-22. (575028)

Student grec, caut de foliriat apartament 2 camcrc,

ilat, cn telefon, frigider. Tel «■34-52. (021659)

, ‘ Tineri căsătoriţi căutăm de ^riat apartament 3 camere sau j8* particulară zona Grigorescu

Tel. 18-50-82 ; 18-2141'ÎH697)

1 Caut de închiriat apartament 2 ^ Tel. 1446-83 (004710)

$ 4*' ^ închiriat garsonieră sau •^Tel. 4145-58. (004725), ’ Caut apartament de închiriat cu j iricrc, mobilat fnmios, telefon şi

zona Zorilor centru sau ^fgiicni şi Grigorescu. Tel. 12- '^(liipăora 12. ((XM731), 1 Studentă, c,iut de închiriat !* * * Tel. 12-87-02 orele 10-20

• Reînnoirea v in i i cu smălţuire germană şi color; alb 77 mii k i-T e l 13-07-02. (004598)

* Lambrisăm apartamente. Telefon 19-13-61 (574847)

• Caut asociat pentru finalizarea spaţiu comercial 420 mp cu cotă de 50% TeL 41-47-47 seara. (575057)

• Angajăm râzătoare (fete) pentru magazin alimentar. Relaţii pe str Haşdeu nr. 3 orele13-16(575065)

* SC Roton SRL angajează în condiţii atractive agent comercial, promotion/vînzări. Cerinţe: seriozitate, dinamism, spirit întreprinzător, permis de conducere. Autoturismul propriu constituie un avantaj. TeL 43-25-16. (575084)

• Execut jaluzele lemn tei cu garanţie. Tel 41-02-79. (021223)

• , Tencuim , zugrăvim , faianţăm. T d 17-96-28. (021751)

• Repar maşini spălat Tel 17- 95-06(021757)

• Laboratorul SC ,“Denta- Pop” SRL caută tehnicieni dentari pentru colaborare. Cei interesaţi se pot prezenta la sediul firmei în Cluj-Napoca, str.I. Măcelaru nr. 30 sîrabâtâ, orele11-13. Tell9-94-26 (021787)

• Transport marfă 3, 5 tone. Telefon 184344. (021872)

• Angajăm 15 lucrători comerciali ţi măcelar. Selecţia la M agazin Omega, P-ţa M. Viteazu, ora 17. (021889)

• Birou d cintermedicri vize. Tel 15-51-75 interior 144 între 9- 16 sau 16-78-32 între 16-20. (021930)

• SC Triect SRL, Calea Turzii nr. 200, organizează licitaţii la sediul firmei în zilele dc 22, 29 martie şi 5 aprilie, ora 10, pentru vînzarea următoarelor autoturisme: Opel Kadett 1990 şi VW Golf 1992. Tel 43-81-25; 43-87-81. (021907)

• Caut profesoară de limba germană care să înţeleagă şi italiana. Tel 12-80-97 între orde8-12 şi 16-20. (021773)

• Cedez telefon internaţional Tel 42-03-28 dnpă ora 14. (021940)

* Ofer împrumut. TeL 15-11- 85. (574936)

• Posesor calculator, imprimantă, îmi ofer serviciile. Tel 19-37-23 (021804)

• SC Electrosigma SA Cluj anunţă pierderea facturilor cu nr. 485750 şi 485791. Se declară nufe (575025)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Bănuţ Florin. O declar nulă. (575031)

• SC Dumitriţa Prodcom SRL, pierdut Autorizaţie Sanitară cu nr. 11974 Se declară nulă (575059)

• SC Lazaris Prodcom SRL pierdut Autorizaţie Sanitară nr. 12185. Se declara nulă. (575074) \

• Tutulea Ioan pierdut legitimaţie si permis CFR. Le declar nule(021855) '

• Stan Iulian pierdut legitimaţie de serviciu. O declar n u li (021857)

• Pierdut carnet investitor Credit Fond cu nr. 910808390. îl declar nul. (021881)

• Rus Florentina pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (021923) '

• Tripon Ioana pierdut carnet de student II declar nul. (021931)

• SC Michio Import Export SRL Dej pietdut ştampilă rotundă şi aviz ’ de expediere de la nr. 839151 la nr. 839100. Se declară nule. (021936)

DECESE COMEMORĂRI

Angajăm băieţi pentru calificare în domeniu mecanică, tinichigcrie vopsitoric auto. Tel. 13-98-51(575019)

• Solicit împrumut. Garanţie imobiliară. Te! 13-834(5. (021950)’

• Trag desene in tuş. Tel. 17-11-88 (011616)

• C onsiliul Local Iclod organizează licitaţie publică pentru vîazarea unui tractor cu remorcă. Licitaţia va avea loc în data dc 22 martie 1996; ora 9, Ia sediul Consiliului Local Iclod. (021884)

• Posesor BCE cu experienţă îmi ofer serviciile. Tel. 19-06-76

.(574986)• Studentă, meditez matematică

clasele V-Vni. Tel. 18-79-88 sau 14-■03-88.(575024)

• Student, meditez filosofie. Tel.14-6740 între orele 17-20 (575098)

• Dactilografiez. Lucrez ieftin. Tel43-01-93(575101)

• Studentă ISE, absolventă de liceu economic, îmi ofer scrviciik. Oferte tel. 16-85-81 (011614)

• M edic, traduc texte de specialitate pentru lucrări de diplomă, proiecte din engleză în români îmi ofer serviciile ca translator engleză- română în diverse situatii. Tel 14-21- 39.(021865)

• Transport 2-3 persoane Germania în 16 martie. Tel 14-68-31. (021900)

• Economistă, ţin ieftin evidenţă contabilă totală (primară) pe calculator. Tel 16-24-42 între orele18-21. (021911)

• Tînăr 32 ani cu experienţă în _comcrţ(administrator, ospătar, barman) posesor permis ►conducere cat. B caut serviciu. Informaţii tel 13-51-18 între orele 16-20. (004672)

• Tînăr serios, cu permis de conducere categoria B, caut loc de muncă. Tel. 19-86-38. (575093)

• Caut femeie îngrijire copil 3 ani. Condiţii avantajoase. Tel 13-36-68 după ora 20. (021945) >'

P 2 E & D E M

,* Pierdut, în 12. 03. 1996, geantă diplomat cu actcic firmei SC Papclrotsin şi bani,.în zona P-ţa Mihai Viteazu. Găsitorului rccorajicuvi. T e l 16-20-38. (021839)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă Ia 07 martie 1996 a verişoarei noastre CS. VESZPREMY MARIA. Dumnezen să-i ocrotească sufletul. Terez şi cei dragi. (575056)

* Cu inima zdrobită de durere anunţăm Încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitei noastre mamă, soacră şi bunică, VILA LINA, de 74 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 14 martie, ora 13, lâ Cim itirul din Someşeni. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia îndurerată. (021778)

• Cu adîncă durere In sufk* anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soră şi cumnată, FOGAŞ LIDIA, născută Burcă. Înmormîntarea va avea loc în data de 15. 03. 1996, ora 14, la Cimitirul Central. Fraţii cu familiile. (021847)

• Cu adîncă durere ansnţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferinţă, a scumpei noastre mătuşi, GEORGESCU AURELIA (născută Grecu), profesori pensionară, de 75 ani înm ormîntarea va avea loc sîmbătă, 16 03. 1996, ora 11, la C im itiru l* Central. Nepoţii Ovidiu, Smaranda, Stela, Pompilia, Emilia, cu familiile. (021851)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, HAŢEGAN VASILE din comuna Feleacu. Familia îndurerată. (021856)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, în data dc 13 martie 1996, a scumpului nostru soţ şi tată, PETRU URI AN. Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun. Docbiţa şi Elena Urian. (021860)

• M ulţum im colegilor dc scrviciu, rudelor, tuturor cclor carc au fost alături de noi Ia pierderea suferită prin trecerea în nefiinţă a celei carc a fost VÎNCA FLO A R EA . Familia P in tiiie G rigore şi V ictoria.(021957)

• Sincere condoleanţe familiei Mudure M ircea, pentru pierderea tatălui drag. Familia Ivan (575061)

• Sincere condoleanţe doamnei Giua Ia trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Famillia Cset& (575068)

- * Profund îndureraţi, anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, APAHIDEAN GAVRIL, în vîrstă de 63 ani. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 15. 03.1996, ora 14, de la -Capelă Cimitirului Mănăştur. Sufletul lu i blînd şi bun va rămîne veşnic în inimile noastre. Nu te vom uita nidodată. Soţia Veronica şi cei 5 copii cu familiile. (021878)

*vCu inimile sfişiate de durere anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a scumpei noastre mame,-soacră şi bunică, SAS ILEANA, de 86 ani, născută în satul B orzeşti. Înmormîntarea va avea loc vineri, 15 martie, ora 12, de la C apela C im itirului C entral. Melania,' Flaviu şi D ana. (021885)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostim soţ, tată, socru şi bunic, NEAGU ION, în vîrstă de 81 ani, fost salariat PTTR. Înm ormîntarea va avea loc sîmbătă, 16 martie 1996, ora 12, în Cimitirul CentraL Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia îndurerată. (021915)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragei noastre VALERICA MOCAN din comuna Ciucea sat Calea Lată. Fam ilia îndurerată.(021947)

. • Sîntem alături de d-na dirigintă Iancu în marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Elevii clasei a Vil-a G şi părinţii. (004667)

• Sîntem alături de doamna inginer Mudure M arcela, la pierderea timpurie a tatălui socru. Sincere condoleanţe familiei Colectivul Fermei 15, Floreşti (575023)

• Sîntem cu tot sufletul alături de colega noastră, Mia Bucur, in marea durere pricinuită de moartea , mamei soacre. Colectivul Grădiniţei nr. 29, Cluj-Napoca. (575053)

• Sincere conndoleanţe şi întreaga compasiune fam iliei Listcş la despărţirea dc cel care a fost tată şi socru dag. Familia Taloş. (575027)

• Sîntem alături dc familia inginer M ircea M udure, în marca durere pricinuită de decesul prematurul tatălui drag. Familia Gheorghe Şcrban. (575091)

• Sîntem alături de întreaga familie M udure şi îm părtăşim m arca d u re re a lo r , p r in trecerea la cele veşnice, Ia 55 ani, a soţului tatălui şi bunicului lor d fag , M UDURE N IC O L A E . Dumnezeu să-l odilmncască în pacc! F am ilia p reo t T im iş G heorghe şi G ra ţian a p re o t C iu h an d ru A urel cu fam ilia preot Pop M ircea cu familia şi M arian V io re l şi C ris tin a . (011628)

• Suntem alături de familia Buţurcă în aceste momente grele. Fam ilia Doina .şi Florin Moldovan. (021887)

• Suntem alături de colega noastră Mana Listeş în marea durere pricinuită de moartea tatălui. Sincere condoleanţe familiei Colegii de la ITC Cluj.(021916)

• Cu aceeaşi nemărginită trisfeţe şi durere în suflet o plîngem şi acum pe scumpa noastră soţie, mamă, soacră şi bunică ANA CENAN din satul Pata, dc la a cărei dispariţie se împlinesc azi, 14 martie 1996, 7 ani. Ne vom ruga Domnului pentru odihna ei şi nu o vom uita niciodată. Soţul Ioan, fiicele Măriuţa, Viorica şi Anisoara cu famihile. (004644)

* Astăzi se îm plinesc 6 săptămîni de dnd cel care a fost T RIF PETRU, a trecut în nefiinţă. Iu bitul nostru soţ şi tată, nu te vom uita nidodată. Fam ilia veşnic îndoliată. (004720)

• S-au împlinit 6 săptămîni de la nedreapta despărţire de iubitul nostru soţ, tată, bunic, frate, cumnat şi unchi chimist IOAN MIHAI TOMUŞ. Parastasul va avea loc sîmbătă, 16 martie, ora 17,30, h Biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Familia îndurerată. (575039) .

• Cu aceeaşi durere în sufkt anunţăm că se împplinncscdoi ani de dnd a plecat dintre noi cel care a fost soţ, tată, socru şi bunic CURT VASILE (LICA), din Vultureni. Dumnezeu să-l oldihnească în pace. Familia. (575066)

* S-au scurs patru ani de dnd a plecat dintre noi iubitul nostru soţ, tată şi bunic, STAICU GHEORGHE. l i vom păstra am intirea veşnică. Familia, (021830)

• S-a scurs un an de cînd nc-a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, VASILE BĂLAN, pensionar CFR. Nu te vom uita niciodată. Familia. (021866)

• Un ultim omagiu vecinului nostru FINTA IOSZEF. Vednu din str. Albac nr. 12. (575042)

• Sincere conndoleanţe familiei ing. Mudure Mircea şi Marcela, Ia pierderea tatălui drag. Familia dr. Puia. (575022)

• Cu aceeaşi nemărginită durere anunţăm că au trecut 6 săptăm îni de la . trecerea în nefiinţă a dragului nostru ing. DAN ROMAN. Amintirea lui va rămîne veşnic îu sufletele noastre întristate. Comemorarea va avea loc în Biscrica din B-dul Eroilor sîmbătă, 16 martie 1996, ora 11. Dumnezeu să-l odihncască în pacc. Familiile îndoliate. (021910)

* M ulţum im eolegilor dc scrviciu, rudelor, tu tu ro r celor care au fost ală tu ri dc noi h pierderea suferită prin trcccrca în nefiinţă a cclci carc a fost TUTULA VICTORIA. Familia Tutuia Vasile şi Silvia. (021958)

• Mulţumcsc colectivului dc locatari din str. Cuza Vodă nr. 18 pentru că au fast alături de mine la pierderea mamei mele dragi. Vass Rozalia. (021745)

Joi, 14 martie !996

Pe sciiîl din foitiai" S fe r tu r ile ”

C u p ei R o m â n ie iIeri s-au disputat "sferturile’

Clipei României la fotbal, ediţia 1995-1996. Cu excepţia unei singure partide, trei s-au desfăşurat pe terenuri neufre. Iată rezultatele înregistrate: ■

.• BUCUREŞTI: Steaua- Dinamo1-0 (partidă televizată de PRO TV),

• PITEŞTI: F.C. Naţional - Petrolul 4-2 (după prelunciri).

• BRAŞOV: Gloria - I’C Farul2-1 (după prelungiri)

RM. VlLCHA: F.C. Argeş - F.C, Inter 4-5 (după prelungiri).

Vom reveni ai amănunte.

T - Universitatea Craiova

' pe micul ecran

in etapa cu numărul 31, echipa ”U” primeşte vizita Universităţii Craiova. Partida va fi transmisă pe micul ecran la T.V.R.

Reamintim că' etapa a 31-a va avea Ioc miercuri 10 aprilie.

Începînd cu acest anMemorialul

"Felix Lăzăreanu”!în organizarea clubului ’XT si

a domnului Marcel Lăzăreanu, cel care a apărat ani la rind buturile "şepcilor roşii”, începînd cu acest an se va da startul Memorialului Felix Lăzăreanu”. Este o

iniţiativă - omagiu adus celui care la vîrstă de 17 ani era un model de sportivitate şi de caracter pentru întreg centrul de copii şi juniori al clubului, dar care, prematur a plecat în eternitate. '

Se doreşte un turneu de ţinută, rezervat juniorilor în vîrstă de 16- 17 ani, la care vor fi invitate doua echipe străine. Totodată, intenţia clubului este ca acest turneu sâ devină tradiţional, prin organizarea lui în fiecare an. (C.B.)

Juniorii de la T , m două puternice turnee!

Luna aprilie vâ găsi pe juniorii hii ’TI” angrenaţi îa două foarte "puternice turnee de fotbal. La primul dintre ele, care va avea loc. !a începută! lunii aprilie la Milano (Italia), vor fi prezenţi juniorii '81- '82, antrenaţi de Gheorghe Vasile, alături de'alîe 16 echipe străine. Este dc-acum un turneu de. prestigiu, la care clujenii au fost. invitaţi pentru a treia oară în urma cxcckmtelor rezultate obţinute de ei in primele două edilii.

La cel de al doilea turneu, al .cărui start se va da pc 24 aprilie, la Nantcs (Franţa), va participa echipa antrenată de Aiexa Uifalcanu, juniori născuţi in 1983,

Este dc remarcat efortul clubului ”U” de a da posibilitatea acestor mici vedete, in fapt pepiniera dc elită a clubului universitar clujean, sâ joace în turnee dc nivel european, de a sc acomoda cu pulsul şi miza unor partide foarte dificile. Este de remarcat, totodată, efortul financiar deosebit al clubului chiar în condiţiile în carc situaţia financiară nu este una de invidiat. Şi, nu în ultimul rind, să subliniem sprijinul părinţilor micilor fotbalişti care au făcut, în ccle din urmă, posibilă participarea Ia accste două turnee. (C.B.)

Prezenţă mai numeroasă marţi la "ediţia" cu numărul 4 pe a.c. a obişnuitelor conferinţe de presa săptămînale organizate de I'C "U . Au fost însă cîteva absenţe din rîndul obişnuiţilor precum şi una care se repetă, cea a d-lui Eugen Bungărdeanu, preşedintele Consiliului de administraţie alFC "U”. Din "expunerea de motive” făcută de preşedintele Sorin Bagiu, precizări ale d-lui Vasile Dobrău, directorul sportiv al clubului, cît şi din răspunsurile ia interpelări am extras cîteva "capitole” pe care Ic sunun atentiei cititorilor.

înţelegerea dintre cluburi. Zanc a fost utilizat de Sportul Studenţesc şi urmează ca în aceste 10 zile să ajungem la o înţelegere cu cei dia Regie. Dacă nu ajungem la un numitor comun, intervine federaţia, în speţă grila, care înseamnă un cumul al tuturor veniturilor pe care Ie-a obţinut Zanc, cumul ce se înmulţeşte cu coeficientul 4 şi reiese o sumă (de aproximativ

100 m ilioane lei după anumite calcule - n .n .) pe care Sportul Studenţesc trebuie s-o achite jumătate imediai, restul de jumătate în două transe.

h h »

N u r e u ş i m s ă î n s c r i e m g o l u r i î n d e p l a s a r e C o l c e a g , a b i a d i n v a r ă l a C r o a ţ i a Z a g r e b

Ne-am dus la Bacău pregătiţi pentru o evoluţie bună. Din păcate nu reuşim sâ înscriem în deplasare. La Bacău a intervenit acel minut fatidic 71, cînd la o centrare în careul nostru Kadar a încercat să respingă, balonul i-a sărit în piept şi, stupoare, arbitrul a acordat penalty, transformat de Jercălău. în acel moment echilibrul s-a rupt. Este al şaselea meci pe care-I pierdem cu. 1-0. Şi asta, repet, fiindcă nu reuşim să înscriem din situaţii clare, cum a fost cea a lui Mariş, care a reluat în portar balonul respins de acesta după un şut at lui Maier, în general jocul a fost echilibrat, chiar dacă băcăuanii au dominat mai mult fiindcă şi noi am creat faze de real pericol pe contraatad. Dacă nuintervenea faza cu penaltyul veneam cu o "remiză” acasă. Ce mi s-a părut ciudat în privinţa arbitrajului - mă refer la centralul C. Zotta - a fost faptul că l-a "vînat”, parcă, pe Maier în privinţa sancţionării cu un "galben”, de parcă ştia că primind încă unul va totaliza şase şi va sta două etape pe tuşă. Sau în cazul lui Bănceu, care a _primit şi el un "galben" şi va sta pe tuşă în partida cu Gloria.

I s t o r i a s e r e p e t ă l a m o d u l c i u d a t

în tur, la Constanţa, în partida cu Fanil, echipa "U” a pierdut cu 1-0 printr-un penalty acordat cu mare uşurinţă. Tot în tur, în partida cu Dinamo, a intervenit o "liberă” acordată gratuit, transformată de Mateuţ şi înfrîngere la limită. în retur, în partida cu "Poli” Timişoara echilibrul s-a rupt prin acordarea cu uşurinţă a unui 11 metri. Sînt doar trei exemple care au instaurat în rîndul jucătorilor un fel de neîncredere. Ce dorim în continuare? Să avem parte de arbitraje corecte, atît acasă cît şi în deplasare,-pentru a nu exista nici o picătură de suspiciune. Jucătorii noştri vor trebui să1 înţeleagă (sublinia Vasile Dobrău) că mai au de învăţat şi înţeles statutul de profesionist, aşa cum este în Italia, Spania şi alte ţări, unde fotbaliştii intră pe teren numai cu gîndul la victorie. Ai noştri sînt dezinvolţi acasă şi rezervaţi în deplasare, ;

Zanc a jucat la Sportul Studenţesc. In ce context?

După regulament, un jucător care nu mai are contract poate să încheie alt contract cu alt club, după care se dă un termen de 10 zile pentru

Prima intenţie a echipei Croaţia Zagreb a fost de a-l transferă imediat pe Sorin Colceag, cu amendamentul că avînd un portar titular să-l împrumute formaţiei Maribor. Numai că, ţinînd cont că şi Croaţia s-a calificat pentru turneul final al lui EURO ’96, imediatul a fost amînat pentru vară. în acest context, ţinînd cont de rugămintea lui Colceag de-a fi aproape de familie şi soţie, el va juca,la formaţia Rocar Bucureşti pentru restul returului, urmînd ca din vară să intre pe rol contractul cu Croaţia Zagreb. -

P r e g ă t i r i p e n t r u m e d u l e u G l o r i a

Avantajul nostru în partida cu bistriţenii constă în faptul că Gloria a susţinut miercuri partida de cupă. Au şi ei un avantaj, în sensul că la Braşov, sîmbăta trecută au susţinut un "amical” , rezervîndu-se pentru cupă. Dincolo de glumă, realitatea este că nu ne putem permite nici o sincopă, că singura alternativă este victoria,-mai ales că urmează alte partide grele acasă cu Argeşul, Farul, Dinamo şi Universitatea Craiova, dispute In care nu-ţi poţi permite să pierzi puncte. Avem stabilit un obiectiv si el trebuie respectat: clasarea între primele opt echipe, pentru a participa ia Cupa UEFA-1NTERTOTO.

La orizont, probleme grele de ordin financiar

Ca şi la alte "ediţii" anterioare, o întrebare leit-motiv, situaţia contractului cu principalul sponsor, Banca "Dacia Felix”. De fiecare dată răspunsuri în doi peri. Am reţinut că semnarea contractului se tot amînă, neexistînd o scadenţă fixă. La ora actuală printre sponsorii cu contract pe prim plan ”CIRO” (a cărui emblemă este prezentă pe tricourile băieţilor lui ”U"). Tratativele cu "SALTO" se prelungesc. Alternative faţă de situaţia precară din punct de vedere,financiar a clubului? Răbdare în aşteptarea semnării contractului cu B.D.F., căutarea altor sponsori chiar mai mici dar mulţi la

. număr, respectiv, în vară, vînzarea unor jucători. Ar fi păcat să se apeleze Ia ultima alternativă. " A

Victor M OREA: P.S. Că la ora actuală jucătorii lui "U” nu reuşesc să se descurce in

deplasare in privinţa eficacităţii este de-acum o boală cronică. Im care consider că se adaugă o labilitate de ordin psihologic. Sînt două probleme > acute asupra cărora va trebui să se acţioneze din plin.

r a i i p i iTurneul succes)nr

continua

A lte puncte

p e n t r u OlimpiadăTimp de două zile, la Praga

au avut loc internaţionalele .Cehiei Ia judo feminin. D’jpâ informaţiile furnizate de domnul Nicolae MARINESCU, director tehnic in Federaţia Română de Judo, Simona Richter a ocupat locul III (acumulînd încă 117 puncte), iar Laura Moise - locul V (cu un plus de 75 de puncte). Participarea selectă (Japonia, Coreea, Africa de Sud etc ) ne face să sperăm că şi îj continuare fetele noastre (U- CSM-ARDAF) vor fi la înălţim ea podiumului învingătoarelor. Asta datorită faptului că orice loc pe podium aduce puncte preţioase pentru calificarea la Atlanta.

La ora la care scriem aceste rînduri, antrenoarea lotului o lim pic, Ana Scrobotă, a îngăduit fetelor o pauză de două zile (în ţară), după care se voi1 îmbarca pentru Roma, o altaetapă im portantă calificări.

pentm

Băieţii din lotul olimpic,care au avut o comportare exemplara în turneul european de calificări, şi-au lua t o mică vacanţă A ctivă, desigur, pentm că Federaţia a asigurat condiţii fui Croitpru -şi Ciupe, în vederea Unui stag iu de-i pregătire ia Japonia.

Radu VIDA

. C o m p u te ru l;'- ' p o a te ' m in ţii.

De la început n-am fost adeptul computerului în arbitrajul la box. în investirea computerului cu calitatea de '”arbitru judecător” într-un sport de angajament total, cum este boxul, cu subtilităţi tehnice şi sclipiri de talent, susţin câ NU poate fi arbitrat corect de căţre o maşină, chiar dacă acest arbitraj-aşa zis "electronic" a devenit obligatoriu la marile competiţii interne şi internaţionale. Nu o dată ne-a fost dat să asistăm, pe viu sau la ’IY, la nişte bătăi în toată regula, cu schimburi numeroase de lovituri, ca în filial, computerul să afişeze scoruri incredibile de 2-1 sau 4-2, ba chiar mai mult, în defavoarea ceiui mai bun în ring. Am asistat la un meci din cadnil finalei campionatului republican de seniori de la Constanţa, cu cîţiva ani. în urmă, unde după două reprize de luptă în toată regula, computerul a afişat scorul de 0-0. La un moment dat un

"mucalit” din tribună a strigat la juriu: "Ce facem? Intrăm în prelungiri şi apoi trecem la lovituri de la 11 m?” Interpelarea care probabil a deranjat oficialii, exprima, totuşi, "Marele adevăr”! într-un sport ca boxul, unde, în caz de egalitate, ca număr de lovituri arbitrii judecători trebuie să ţină cont pentru a-l scoate învingător pe unul din cci doi combatanţi, de tehnica, acurateţea şi tăria loviturilor, jocul de picioare şi multe alte considerente pînl’ chiar şi de ţinuta combatanţilor; este greu de crezut că un computcr este în măsură de a-l indica pe.adversarul cîştigător în meciurile mai strînse.

P e t r î s ă P a r a s e i i i w

î n T h a i l a n d a .

După cum am mai anunţat, campionul mondial de box la categoria muscă, versiunea ”PENTABOX", românul Pelrică Paraschiv,, trebuia să boxeze la 23 martie a.c. la Bangkok cu pugilistul thailandez Chad Singthong pentru titlul mondial, versiunea WBU, titlu în prezent vacant. Dar o şlire de ultim moment, parvenită din Bangkok, face cunoscut că boxerul thailandez s-a accidentat la un antrenament, partida pentru

titlu urmînd a fi amînată pentru 26 aprilie. Pînă atunci pugilistul român va trebui să susţină o partidă, tot în Thailanda, la Bangkok, în compania unui japonez iar învingătorul îşi va disputa, la 26 ap rilie , titlu l suprem în com pania thailandezului Singthong. ■ •

' ' . C l u j e n i i I a . O r a d e a !

După cum am mai anunţat, sîmbăta. trecută, la' Oradea s-a desfăşurat o gală de verificare pentru juniori şi seniori, în vederea apropiatelor zone: de seniori şi a turneului "Primăverii” Ta seniori.' Clujul a fosl prezent cu 9 sportivi conduşi de antrenorul losif Ilercz (ASA-CSM) obţinînd rezultate remarcabile: Moldovan Claudiu (45 kg), Szabo Alexandra (48 kg), Simou Eduard (57 kg), Vincza Marius (63,5 kg) -şi-Serbau Ciprian (67 kg) au ocupat locul I, iar Conte Dinu. Ban Alexandru,' Moldovan Vasile şi-Varga Mihai s-au clasat pe locul secund. La turneu au participat echipele Crişul Oradea (orgauizatorul competiţiei), Metalul Salonta, Astra Arad si-ASA- CSM Cluj-Napoca. . ' -

Coriolan IU G A

T E M "Cupa 8 Martie”Este organizată, îu perioada 14-16 martie, de firma C.R.D. TV

Cablu (patron domnul Vaier Cojocaru) împreună cu Clubul sportiv "Constructorul”. Se desfăşoară la baza sportivă "Constructorul” (cartier Grigorescu) în fiecare zi, între orele 9-20. Sîmbătă, 16 martie, au loc finalele. Premii însemnate: 1.500.000 Iei premiul 1, 800.000 lei premiul II, 400.000 lei premiul III, restul participanţilor urmînd să primească cîte 150.000 Iei. Arbitrajele sînt asigurate de corpul internaţional al Comisiei judeţene de tenis.

Am lăsat, intenţionat, participarea la urmă. Pentru că sînt prezente la C luj-N apoca op t jucătoare, linele cu o carte de v iz ită impresionantă. Practic generaţia imediat următoare Irinci Spîrlea. Deci, Adriana BAR NA (Germania, 290 mondial), A lina TEC SO R (420, Alexandria), A lida GALOVICS (Timişoara, 440), M ira RADU (Cluj-Napoca, campioana naţională en-titre), Andrea Petrişor (Cluj-Napoca 490), Silvana BARNA (Timişoara, 82i)), G loria SUCIU (Cluj-Napoca), M aria POPESCU (Bucureşti, 650). Alte menţiuni; Mira RADU este proaspăt întoarsă din Franţa, Galovics şi Tecşor din Marea Britanic, Adriana Bama din Germania & Raluca Sandu, invitată, şi-a declinat prezenţa, fiind prezentă la un alt turneu afară. ' D em . SOFRON

Jocuri pe zopodo în ... martie, la GherlaI

I| După săptămîni de aşteptare, la început din cauza lipsei

I zăpezii, iată că, în sfîrşit, la Gherla a avut Ioc prima ediţie a "Jocurilor pe zăpadă”, organizată de Clubul de turism

| montan "Orizont” de pe lîngă Casa orăşenească de cultură. ■ Această manifestare sportivă, organizata în premieră în ? localitate, s-a bucurat de participarea unui număr dc 300 I de copii şi s-a constituit într-un mare succes.

v-.

întrecerile s-au desfăşurat pe platoul din jurul cabanei Brădet din împrejurimile urbei şi au cuprins nu mai puţin de 5 probe, accentul fiind pus pe îndemînare şi latura distractivă.

' Participanţii au dat dovadă de o bună pregătire, probele sportive bucurindu-se de un mare succes. De fapt, la Jocurile pe zăpadă de la Gherla toată lumea a avut numai de cîştigat. Totuşi merită să menţionăm pe cîştigătorii principalelor probe:

la sanie au ieşit victorioase echipele conduse de Marian Oşorhean (Cat. A), Râul Pîrţec (Cat. B) şi Aurel Fuia (Cat. C), in timp ce Ia schi cei mai buni s-au dovedit Irina Verde (Cat. I) şi Cătălin Horvat (Cat. II). Au mai avut loc concursuri de ţintă cu arma cu aer comprimat şi multe, multe jocuri distractive.

După partea sportivă, scara, la Cabana Brădet s-a desfăşurat un original Bal al turiştilor gherleni, în cadrul căruia au fost desemnaţi Miss si Mister ai Zăpezii, ediţia 1996. ‘ S Z E K E L Y C s a b a

M u l ţ u m i r i d i n partea

c i o b u l u i ” U”

Nu cii mult tiihp în'urmâ, c lăudabilă inţiativă a clubului:

• ”U” ■- (preşedinte-: prof. univ.j C onstan tin ' BengeanuV s- m ateria liza t în organizare!' tu rneu lu i de _bsşclit.'/i "Memorialul'*Nicolae Martin competiţie menita sâ cihsteasa meaivria marelui iiii de fcwW care â fost antrenorul enien! N icolae M artin, plecat eternitate cu un an în unei Iniţiativa, superbă în esenţa «■ mi s-ar fi putut concreţi» desigur, fără existenţa ni®' generoşi sponsori, oameni fi suflet mare, care nu au ezitat w sp rijin e material, su b s tan ţia l, costurile w® -asemenea turneu cu caracter in te rn a ţio n a l Cum lifsl spaţiu lu i nu ne-a permis timpul potrivit să-i nominal®® fie-ne permis, acum, la dom nului Cristian Voi«* (m etodist al clubului), s> “ facem loc în pagină (în ordiw absolut întîmplătoare), alături mulţumirilor clubului şi ţt& noastre . Deci: Carbochi®- D.J.T.S. Cluj, Napochim, 1$ M etalo-C him ice, ATmăUf- Fimaro, Sorex, IRIS, Pepsi-CeU Avicola şi Napolact. O deoseti'J impresie a produs gestul fostţte_ mare baschetbalist al lui ^ M ircea Barna (stabili* Germania), care prin fir®8 a SC "MERNA", dislrib»ilcl exclusiv în România a cel«ro com panii producătoatf echipament sportiv PUMA. contribuit cu o sumă

l;

ÎVfktlil■fl)iill,

la susţinerea acestei jiua'*

in iţiative.

f c

^ 3 ) foi# t * RKrde 1996

prezente' ale episcopului lle o ia e ivan în ..viata spfrlfiială a Transilvaniei

Printre personalităţile marcante ale Clujului din perioada interbelică M loc de seamă îl ocupă episcopul Nicolae Ivan, cunoscut ca militant pentru unirea Transilvaniei cu România, ctitor şi organizator al Episcopiei Ortodoxe a Vadului,. Feleacului şi Clujului, promotor al culturii naţionale. Nicolae Ivan s-a născut la 17 mai 1855, în localitatea Aciliu, judeţul Sibiu. A urmat şcoala primară în sat şi la Sălişle, iar liceul ji teologia la Sibiu. A lost mai întîi învăţător, convins că "poporul pregătit şi luminat, nu va 11 o masă brută, bună- de a o exp loata toţi nemernicii carc profită de neştiinţa lai” O activitate deosebit de bogată a desfăşurat ca ziarist la "Revista Orăştiei” şi mai ales la "Telegraful' Român”. A adm inistrat protopopiatul Alba Iulia. Din 1919 conduce Consistoriul Ortodox Român din Cluj, iar în 1921, cînd se reînfiinţează Episcopia'Vadului, Feleacului şi Clujului, care definea spaţiul transilvan asupra căruia veghea de la Putna Ştefan cel Mare şi Sfinl, primul ctitor al acestei eparhii este hirotonit şi instalat episcop. între 1921 şi 1923 a ridicat «iiala Catedrală episcopală din aj-Napoca. în 1922 a pus bazele Bibliotecii eparhiale. Mai tîrziu a înfiinţat Institutul Ortodox- Român din Cluj. A înfiinţat Muzeul eparhial, o tipografie, unde s-a iipărit revista "Renaşterea” şi au apărut un mare număr de lucrări cu

conţinut moral şi religios.Nicclae Ivan a fost inembru de

onoare al Academiei Române. S-a numărat printre primii "cetăţeni de onoare” ai municipiului Cluj, alături de Octavian Goga, Gheorghe Sior. şi istoricul şi publicistul englez

Seton Watson. S-a stins din viaţă în urmă cu 60 de ani, la 3 februarie1936. I s-au făcut funeralii naţionale. Este înm orm întat în C atedra la O rtodoxă d in C luj- Napoca.

Activitatea lui Nicolae Ivan este marcată de o bogată activitate pentru obţinerea de către românii ardeleni de drepturi politice, economice şi culturale. A dezvăluit şi a protestat pub lic prin presă îm potriva autorită ţilo r austro-ungare care încercau să sugrume învăţâmîntul in limba română şi să-i maghiarizeze.

pe români, lipsinduri de şcoală şi de aşezăminte de cultură.

Cu aceeaşi vehem enţă a condamnat, ca şi alţi cărturari români transilvăneni, legea lui Appocy din 1907, luptînd pentru salvarea şcolilor româneşti.

, în timpul primului război mondial s-a împotrivit înfiinţării de către Austro-Ungaria a "zonei culturale” lă g raniţele T ransilvaniei cu România, zonă în carc au fost desfiinţate, cu scopul maghiarizării forţate a rom ânilor, 311 şcoli confesionale rom âneşti cu 477 învăţători.

Nicolae Ivan a considerat că este de datoria lui să fie alături de oamenii politici şi cărturarii carc acţionau pen tru dezmembrarea anacronicei M onarhii A ustro- U ngare şi pen tru unirea Transilvaniei cu România.

în perioada p regătirii şi desfăşu rării M arii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din l decembrie 1918, Nicolae Ivan s-a numărat printre conducătorii de frunte ai acestui act istoric, făcînd parte din toate organele care au pregătit unirea, inclusiv din Marele Sfat al Naţiunii Române. Ales episcop al Clujului, a lucrat cu trup şi suflet, împreună cu frunlaşii Bisericii Grcco-Calolice şi ceilalţi cărturari pentru crearea, dezvoltarea şi întărirea instituţiilor româneşti.

Marin OPREA

m i D E C A P U L N ® S ¥ i2 U 9 > 9

în a c e s te z ile m i-au ' parvenit ultimele numere ale

săptămînalului “L ite ra tu ra şi a r t a ” , tipărit la Chişinău. M ă opresc asupra rubricii “VAI D E C A P U L N O S T R U ” , realizată dc dom nul N icolae D A B IJA , r e d a c to ru l- ş e f , distins cărturar şi prieten al C lu ju lu i . D e z b ă tîn d , în num ărul 9, problema lim bii rom âne, contestată între Prut ş i N is tru dc “ im p o s to r i i f ilo ru ş i d in c c ta te a dc pc B îc ” , a u to ru l î ş i în c h e ie r e c h iz i to r iu l , su b l in i in d la ş i ta te a ş i s lă b ic iu n ile s e m e n ilo r n o ş tr i : “ Ş i în B asarabia, dar şi în alte ţări unde locu iesc rom âni, este con trapusă o parte a unei n a ţiu n i a lte ia , ca lific în d -o naţiune aparte, popor aparte, lim bă aparte.

V ai de capul nostru!Sîntem , bănuiesc, popouri

cel m ai original din lume: nu vrem să recunoaştem că noi sîntem noi. N e place să fim m inţiţi ia nesfîrşit şi să zicem ce z ic vene tic ii: că am fi altcineva decît sîntem. B a mai mult: m ai există, oare, pe glob un a lt neam cu o conştiinţă m ai deform ată îneît s-ar urî

atît, ia r niai exact - pc acea parte d in sine ruptă de către cotropitori ' şi declarată to t de ei altceva?!

D uşm anii noştri au antrenai în noi co'mplexul lui O edip: după ce ne-au răpit, copii fiind, de la părin ţii noştri, acum ei fac to t p o s ib ilu l c a să în s c e n e z e în v ă z u l în tre g ii lum i u c id e rea părin ţilo r de către proprii copii. A d ic ă u c id e re a cu p ie t r e a L im b ii R o m â n e , a i s to r i e i noastre , a C redinţei străbune, a S trăm o şilo r , a C o n ştiin ţe i de sine.' Ne vom lăsa, oare, provocaţi

în tr-atîta îne ît să apăsam şi pe trăgaci?!”

A ş fi ned rep t să nu am intesc ş i “ S c r iso a re a d in In f e rn ” a p a tr io tu lu i ll ie IL A ŞC U . D in celula n r.3 1 a închisorii din satul H lin a ia d î r z u l lu p tă to r ne

'm ărturiseşte:“în ultim ii 2 ani de detenţie

a m p r im i t to a te n u m e re le “L iteratura şi arta” , ch ia r dacă unele ajungeau cu o în tîrzierc de 2-3 săptăm în i. Şi vă spun s in c e r , u n e o r i , în c lip e de d is p e ra re su f le te a s c ă , c i t in d m aterialele publicate, scrise a tît de m arii patrio ţi basarabeni c ît şi de cei d in Ţară, îm i recăpătăm echilibrul...

... cunosc că pe baricadele de luptă pentru reîn tregirea Patrie i R om âne am răm as nu atîţia cîţi eram prin 1989,' dar c re d -că au ră m a s d o a r a d e v ă ra ţ i i în a in ta ş i ai neam ului rom âncsc” .

N ic i o pub lica ţie nu mă em oţionează ca “ L iteratura şi arta” . D im potrivă, m ă tulbură circul gazetăresc d in Ţară... C e , fa c e m n o i? H o ra o po liticu s mai înfiin ţează un p a r t id , î ş i m a i p u n e candidatura la vreo Prim ărie, dacă nu, chiar, la Preşedinţia Ţ ă rii . C um va, p o a te , v o m : a ju n g e ’ în - - C a r t e a re c o rd u r ilo r!

I n t e l e c t u a l u l a u t e n t i c continuă, im pasibil, să rămînă n eanga ja t po litic (n ic i spre dreapta, nici spre stînga ori centru). Se naşte, se edifică In te le c tu a lu l m o r t p en tru C e ta te . Ş i a ş a a ju n g e generaţia a treia, netrebnicii, c ă ţă r ă to r i i , c â ţa v e n c i i , detractorii de neam şi de ţară să ne scufunde în... Infernul T ranziţiei.

Prof. univ. dr. lustinian PETRESCU

O v i d i u B â r l e a , u n fo lc lo ris t m o ţ d e r e n u m e

I in frumoasa prezentare biografică făcută de praf.| dr. Ion Cuceu ţa “Anuarul arhivei dc folclor” (1991- 11993) asupra personalităţii lui Ovidiu Bârlea, reţinemo serie de informaţii demne de notat din viaţa şi

I ojera acestui om de mare cultură.| Născut în 13 august 1917 în Mogoş-Bârleşti, jud. i Alba, Ovidiu Bârlea.urmează şcoala primară în satul . gimnaziul la Baia dc Arieş, apoi, între 1929-VM . ajt nm** lain «~l .»an m —mrm i mi . - __—>

1937, liceul militar la Tg. Mureş. Nu-l atrage însă cariera militară şi continuă Facultatea dc filologie modernă a Universităţii din Bucureşti, apreciat fiind de marii săi profesori ca un student pedant, harnic şi inteligent şi în permanenţă căutător al noului. S-a simţit atras în acea vreme îndeosebi de marii folclorişti D. Caracostea şi C. Brăiloiu, de fascinaţia folclorului. Participă la războiul din Est şi este luat prizonier de ruşi după 23 august 1944 şi dus în lagărele sovietice, de unde scapă abia în anul 1948. Activează întîi în cadrul Departamentului Naţionalităţilor, iar în 1949 devine cercetător îa Institutul de folclor din Bucureşti, connueînd sectorul literar.

Fire protestatară şi revoltat dc starea deplorabilă a cercetării etnografice şi folclorice din cadrul Academiei Române, în 1969 înaintează un document memoriu P rezidiului acestei instituţii, cerlnd schimbarea orientărilor greşite din acest domeniu. Neprimind însă

ci ud răspuns, demisionează în semn de protest, preferind să rasasnă Iară nici o slujbă, un adevărat dizident solidarizat cu alţi mari învăţaţi ostracizaţi de regim. Este considerat de folclorişti de renume ca “cel mai pregătit cercetător de literatură populară” . Cercetătorul 1. Cuceu afirmă că: “Nici un alt folclorist român n-a avut la noi un orizont atît de larg ca Ovidiu Bârlea şi “nimeni altul n-a studiat folclorul românesc mai bine decît a făcut-o acest atît de înzestrat fiu dc ţărani din Mcgoşul Apusenilor”.

Primele culegeri de folclor le publică în revista “Satul", în 1933. Debutează cu studiul “Procesul de c rea ţie -a l baladei populare rom âne” în revista Fundaţiilor Regale, 1941. Colaborează la Anuarul M uzeului E tnografic al T ransilvan ie i, A nalele Universităţii din Timişoara, Limbă şi literatură, Revista de Folclor, Anuarul de Folclor, Sociologie românească, Steaua, Tribuna, Orizon, Flacăra, Ateneu, România Literară, Deutsches Jahrbuch fur Volkskunde. Este autor a numeroase antologii şi al unei lucrări de sinteză dedicate metodei de cercetare a folclorului, 1969, numită “Poetică şi folclorică” (1979). în volumele de povestiri, scrie proză de observaţie socială: “Urme dc piatră” (IS74), cu episoade din viaţa satului transilvănean, la sfîrşitul secolului trecut Apoi “Şteampuri fără apă” , (1979), o amplă evocare a unui sat. de mineri, cu întîmplări şi situaţii caracteristice zonei în care şi autorul a trăit. Este continuator al spiritelor marilor folclorişti români: B. P. Haşdeu, Ov. Densuşianu, C. Brăiloiu, T. Pspabagi, P. Caraman şi mai ales 1. Muşiea şi D. Caracostea, ale căror lucrări, rămase neterminate, le-a dus la bun sfîrşit.

Mai trebuie amintite lucrările: “Istoria'folcloristicii româneşti” (1974), “Mica enciclopedic a poveştilor romaneşti" (1976), cu articole din proiectata lucrare “Enciclopedie a culturii populare româneşti”, nerealizată însă, “Folclorul româncsc” (1981-1983), considerat azi ca adevăratul tratat de folclor românesc, de certă valoare

naţională şi internaţională. Apoi, “Eseu despre dansul popular românesc” (1982),'iar în “Efigii” dedică sugestive “portrete sp irituale” lui D. Caracostea şi C. Brăiloiu, alăturîndu-i lui N. lorga, I. Chinezu, L. Blaga, P. Caraman, I. Muşiea. I. Breazu. Lucrări de folcloristică românească a publicat în limbile franceză, engleză, germană, inform înd a s tfe l cu ltu ra m ondială asupra nestematelor din cultura populară a ţării noastre: ÎI găsim autor la prefeţele multor publicaţii folclorice, cum şi îngrijitor de ediţie la atari lucrări..

Dar pe lîngă laborioasa muncă de cercetare şi scriere în domeniul folclorului, din care ac i’am pomenit numai, o infimă parte, Ovidiu Bârlea şi-a făcut vreme să se ocupe şi de moţii săi, cu'preocupâri de evidenţiere a bogatelor valori spirituale păstrate la ei, pe cart- i-a căutat, i-a îndrumat şi s-a bucurat de iniţiativele şi lucrările realizate în acest domeniu.

Apreciat ca unul din cei mai <ie seamă folclorişti- români, el este prezentai în şpaţiu larg în “Dicţionarul scriitorilor români”, ed. 1995, sub redacţia lui Mircea Zaciu, Marian Papabagi, A, Sasu.

Oîtdiu Bârlea s-a stins din viaţă subit Fn 1990, dar numele şi opera sa sînt o inîndrie a Ţării Moţilor, iar memoria lui va dăinui ca o pildă vie de urmat. Se cuvine ca Şcoala generală din Mogoş să-i poarte numele. '

ioan FELEA

literatura română, Petre Dulfn, J li naşterea câiuia s- au împlinit

jni, a avut un destin aparte, berile lui Petre D.ulfu au '■•Siliiit hrana sufletească a multor feaiii de iubitori de literatură girată din trad iţiile , noastre •:?iilarc şi ele se citesc cu aceeaşi .^neşi astăzi, mai ales “Isprăvite Păcală”, “Gruia lui Novac” şi ^stea lui Făt Frumos”, fere Dulfu s-a născut îa ,10

1856 în comuna Tohat, Sălaj si s-a stins din viaţă

j®<ie 31 octombric 1953, ia ;^97 de ani. Piimole noţiuni

> scris ie-a primit în tămilie. - t.,!,1,fot la şcolile maghiare din "nia;

fost un student eminent. Cunoştea mai multe limbi străine, între care la tin a şi greaca. Era un bun cunoscător al literaturii rornâne şi literaturii clasice. Scria poezii şi povestiri, traducea din clasicii greci A condus un 'tim p revista m ânu-'

p rem iată la concursiil dc la Monttpelier. A publicat poezii şi po v estiri în - “F am ilia” , “Şezătoarea”, “Amicul familiei”, “C ărţile săteanului rom ân” . în revista “Cărţile săteanului român”, carc apărea la Gherla, a publicat

p .) Este prima sinteză mai mare asupra vieţii şi operei hri Vasile Alecsandri. Studiul a fo.st însoţit şi de 12 poezii ale lui Alecsandri tălmăcite de Petre Dulfu în limba niag*hiară. încercările lui Grigore Silaşi si Vasile Alccsandri de a-1

Azilul “Elena Doamna”. T im p 'ic peste 40 de ani a pregătit mai mult de 2000 de învăţători.

Cartea care i-a 'adus celebritate esle p o v e s tire a în. v e ţsu ri a “Isprăvilor Iui Păcală” (1894), premiată de Academia Română.

scris “Speranţia”, pe carc o realizau studenţii români de la Universitatea d in C lu j sub îndrum area lu i Grigore Silaşi. A scris sub influenţa c rea ţie i lirice a lui V asile

t toe şi Cluj. A urmat apoi -Alccsandri, ale cărui poezii erau'-' ,' ile Universităţii din Cluj, rep ro d u se în gazetele din

Transilvania, mai ales cele care clogiau eroismul ostaşilor români in Războiul de Independenţă şi a noeziei “Cînlecului <îintci Latine",

^®ldin stridenţii preferaţi ai “irului Grigore Silaşi, care

şi literatura română.. W Petre bulfu s?'spune că a

un poem despre neînfricaţii luptă­tori români pentru Independenţa României, în care vedea “pc-ai lui Mihai sau Ştefan nebiruiţi eroi”

în 1881 îşi ia doctoratu l la Universitatea din C luj cu teza “Activitatea lui Vasile Alecsandri în literatura rom ână” în limba m aghiară ( “A lecsandri văzul muk'odesc h .roman tsre.nt”, Kv. (Ciuj), 1881, Stein Janos, ny.132

trimite pe Petre Dulfu cu o bursă !a studii în Franţa au rămas fără

, rezultat. ' D upâ absolvirea Universităţii din Cluj şi obţinerea doctoratului îii filosofic-, Pelre Dulfu poposeşte la Bucureşti şi sc dedică cariere i pedagogice. Funcţionează ca profesor Ia Şcoala normală de aici, apoi la Şcoala normală din Turnu Severin, dc unde se reîntoarce în Bucureşti la

Accasta a cunoscut o răspîndire extraordinară - 23 de ediţii în 70 de ani. în 1913 a publicat “Gruia Iui Novac”, epopee alcătuită “dih cîntece de vitejie ale poporului român”. A mai publicat: “Legenda ţiganilor (1896), “Snoave” (1909), “Povestea Ini Făt Frumos” (1919), “Zîna Florilor” (1926), Un mare succcs au avui. traducerile “ lfigenia în Aulida” şi “lfigenia în Tamida” ,

premiate de Academia Română. în rap o rtu l făcu t de N .Q untescu pentru premierea acestor tălmăciri din Euripide, se spunea câ erau unele dintre cele mai bune traduceri cu care se înzestrase pînă atunci lite ra tu ra rom ână din poeţii antichităţii. în domeniul pedagogiei a urmat* calea m arilor clasici, pu b lic în d num eroase lucrări d idactice, articole şi studii în diferite reviste din ţară. Cartea “F o loase le înv ă ţă tu rii” a fost premiată de Academia Română. La împlinirea vîrstei dc 71 de arii, & fost sărbătorit de foştii săi elevi şi colegi. A fost- aies cetăţean, dc onoare al comunei Tohat. Prin cărţile Pţire Duliu a contribuit îa perpetuarea unei bune literaturi populare, baladească şi anecdotică, în spiritul a ceea ce arc mai frumos ercaţia populară românească.

M ărit; O P R cA

| , c S e Q g a j jE C O N O M IA fol, i 4 martie 1996

"Putem fi competitiv! pe orice piaţa"Interviu cu dl ing. Petru TURC, manager general, SC ”ARMĂTURA” SA

- In această ia rn ă , m arii consumatori industriali de energie electrica şi gaz metan au avut mult dc suferit. N n-m i am intesc o asemenea acţiune de decuplare a marilor combinate dc la reţele sau dc reducere drastică a consumului Să ne gîndim câ la nivelai ţării producţia industrială este undeva la 55 ia sută comparativ cu situaţia din 1989. C e c redeţi că s-a ÎDtilnplat? în ce mâ priveşte resping presupuse manevre politice şi adm it; ceea ce specialişti dc bun simţ, precum : doctorul în economie, senatorul V iorcl ' Sălăgean, apreciază, că este vorba de o criză energetică profundă, care dăinuie' de douâ-trei decenii.;

- De aceste sacrificii energetice ani. avut parte şi jioi, fiind consideraţi ca mari consumatori. Cc să vă spun?

• După ce moţiunea a fost dezbătută îri Parlament şi cunoaştem o largă paleta

In 1995 âu fost înmatriculate

• numai 3.439 so c ie tă ţi:

eu participare stiâină

ia capital > ^

-Din to ta lu l socie tă ţilo r comerciale înmatriculate în 1995, societăţile cu participare străină la capital reprezintă numâi ' 6,2% > (3.439 înmatriculări), cu un capital social- subscris de 288,1 miliarde lei, din care 123,7 milioane dolari,- informează Oliciuî Naţional al Registrului Comerţului. j ’- , La Registrul Comerţului au fost înmatriculate, în: 1995, 55,303 societăţi comerciale, 9.914 persoane fizice, 74 regii

' autonome şi 193 de organizaţii cooperatiste. -

Cele mai multe societăţi comerciale înmatriculate au fost societăţi cu răspuncre limitată - 51.844, cu un capital social subscris dc numai 117,14 miliarde lei - urmate de societăţile pe acţiuni - 2.601, cu un capital subscris de peste 1.572 miliarde lei - , societăţile în nume colectiv * 847, cu un capital subscris de 1,15 miliarde Ici - şi societăţi in com andită - l l j - c u un capital dc aproape 100 milioane ici.

După provenien ţa capitalului social, aproape 430 miliarde Ici reprezintă capital m ajoritar dc s ta t (370 societăţi), 764 ,5 'miliarde Ici capital mixt (1.186 societăţi) şi aproape 498 miliarde Ici cap ita l p riv a t (53.747 societăţi). (MEI/IAFAX)

de opinii, nu cred că mai are importanţă ce zic eu. Dacă tot trebuie să am o părere, da ţi-mi voie sâ fie una strict personală, cu toate riscurile care le comportă: DE VINĂ SÎNT MINERII. Vă surprinde? Au profitat, ca de fiecare dată, de altfel, de iama grea cu care am fost blagosloviţi şi şi-au zis - acum e momentul să

. înghesuim guvernul şi să mai cerem dublarea salariilor care, din cîte ştiu, şi aşa sînt duble faţă de a celorlalte multe milioane de salariaţi. Şi au mai

' tras o grevă, cînd era gerul mai mare. în cîteva zile au lăsat RENEL-ul Iară un milion de tone de cărbune. Acesta a trebuit să diminueze drastic producţia de energie electrică. Probabil din motive electorale nimeni n-a îndrăznit să se lege de mineri, sau din alte motive. Foarte interesant, oricum interviul lui Miron Cosma din ziarul "Adevărul” din 24 februarie (din care şi dv. aţi publicat esenţialul), dacă este citit, mai ales printre rinduri.

- Aş dori, în încheierea acestei discuţii, să cunosc perspectivele pe care le a re "A RM Ă TU RA ”, perspective'bazate pe realităţi, nu pe dorinţe. Avînd în vedere avan­tajele pe care le-ar avea procesul de privatizare din România.

- Perspectivele "Armăturii” depind în primul rînd de noi, cei care lucrăm aici, dar şi de conjunctura pieţii interne

•şi externe, de modul în care sîntem - guvernaţi, de modul în care vor reuşi şi ceilalţi agenţi economici cu care colaborăm să progreseze, de legile bune pe care o să le avem etc. Noi am gîndit un program de restructurare a firmei pe termen mediu (anii 2000- 2050) care vizează aducerea societăţii la nivel mondial dat de firme similaie ^

din lume. El evidenţiază toate sectoarele de activitate: tehnologic, organizatoric, marketing, informatic etc. El, pe lingă un volum foarte.mare de consum intefcctual, necesită fonduri foarte mari de investiţii de circa 32 miliarde lei. Am creat şi o direcţie de rcstructurare-privatizare, care a intrat foarte serios în activitate. Vreau să vă spun că in această direcţie numai în acest an ne-am propus Un volum de investiţii în această direcţie de 5 miliarde Ici, sumă care este asigurată. Cu cit vom reuşi mai rapid să realizăm acest program, cu atît va fi mai benefic pentru noi. El nc va permite să fim competitivi la preţuri pe orice piaţă, şi cu o calitate ireproşabilă. Desigur câ, toţi sperăm ca privatizarea să iie aducă acel impuls necesar pentru a traversa mai rapid şi mai uşor perioada de tranziţie, cît şi dezvoltarea: economică sănătoasă şi profitabili

Noi am discutat mult şi sper, cu folos, despre privatizare. De fiecare dată teama guvernanţilor M de eşecul privatizării ne-a amînat, fiind consideraţi ulterior unitate prea mare pentru experimente în caz de eşcc. în slîrşit, a venit momentul. în punctul de depunere a cupoanelor nominative care a fost organizat in fuma, s-au depus 4.000 de cupoane de către sâkrkţi şi membri de Familie, din cele 9.000 cît reprezintă 60 la sută din capitalul social. Am convingerea câ din judeţ şi din alte localităţi ale ţării, de unde noi am primit semnale, se

■ vor depune cîte sînt necesare. în data de 10 februarie a.c. a avut loc şedinţa de constituire a adunării generate a salariaţilor şi membrilor conducerii care au hotărît cumpărarea pe bani a întregului pachet de 40 la sută care rămîne. Asociaţia este deja persoană juridică şi vom depune oferta la FPS.- Spetim, deci, ca la mijlocul acestui an, firma să fie privatizată sută la sută. Desigur că, avînd obiective,mari, căutăm şi investitori străini care să vină cu un aport de capital, negociem şi posibile credite, unele rambursabile în condiţii avantajoase, altele

; Noi bancnote; ] de 100 dolari jI Ij! Bancnotele de 100 dolari cu î■ .un nou design vor fi emise către ■ I instituţiile depozitare, începînd 3 | cu 25 martie 1996, a anunţat | | luni Robert E. Rubin, secretar | i al Trezoreriei SUA. r

* Cele 37 de oficii şi sucursale . “ ale sistem ului R ezervei J* Federale din Statele Unite vor ■ 1 începe să trimită bancnotele de i 1 100 dolari, purtînd seria 1996, g | către instituţiile depozitare din |■ diferite regiuni ale S ta te lo r» | Unite, precum şi către băncile î ® ameiicane care au comandat noi ■ 1 bancnote pentru in stitu ţiile 1 | depozitare din străinătate. J g După transferurile iniţiale, | m Rezerva Federală va acoperi g _ toate cererile pentru bancnote ,* de 100 dolari numai cu noile " I hîrtii, care. vor înlocui seriile de i | bancnote vechi ajunse deja la | | instituţiile depozitare. Nu toate | | in s titu ţiile dep o z ita re şi, |■ implicit, nu toţi clienţii vor ■ " vedea noile bancnote imediat |■ ce apar. Majoritatea clienţilor * B vor putea intra în posesia lor la I | sfîrş itu l lun ii m artie sau | | începutul lunii aprilie. g a / Vechile bancnote de 100 de a I dolari nu vor fi retrase sau -■ devalorizate. Seriile vechi vor “■ circula în paralel cu cele noi, 1 | avînd exact aceeaşi valoare, f | D ouă. treim i d in va lu ta J | a m e r ic a n ă c irc u lă în afara g■ g ran iţe lo r S ta te lo r U nite . «■ în treaga ‘ m asă m onetară |■ americană aflată în circulaţie în * I întreaga lume este estimată la 1 3 circa,390 miliarde dolari. | | Din septembrie 1995uOficiul J

1‘~

J , ,, W S .

Banca Transilvania fo to : /. PETCU

C u r s u l d e r e f e r i n ţ ă a l B ă n c i i N a ţ io n a l e a României’ -13.03.1886 ■ A \

' ' BEHUMIBDA VAI0TSI CmlMlElECU . 1 JST1DOÎAit SUA '■ 243URA SrrEftUNA 4157DOLAR AUSTEAUA • 1157SHILING .«ISTRIA 274IKANC BÎLG1A 'DOLAS CANADA * '• 3992 •, ‘v..COROANXDANEMASCA ' m .-J-: ^m v c ixmiA ■ . , imMAC A FINLANDEZA ‘ SM.raANC FRAOTA 60 .MA£CAG»%MAX4 B2S .UH£ ITALIA ' -• • î,sî •;YEN JAPONIA . 27,uCOHOANF N< KVLTiîA - . ' . 443. - ■!GIILDCN OLANDA “ ■■ V. ' 1723PîSETASSPANIA * A"" < *' ‘ 2k9S .COSOANESUBDLA "">418 - -

Ratele anuale ale dobînzîlor acordate de unele baud comerciale la depozitele în lei (%)

- persoane fizice-

ncrambursabile. Rămînem deschişi la j Im prim eriilo r d in cad ru l ■ orice fel de discuţii şi variante. * t w ™™* »Trebuie să vă spun că avem asemenea oferte. Aşteptăm finalizarea privatizării şi apoi vom hotărî ce este mai bine pentra no i y - •

Speranţe? Foarte mari. Ati! pentru noi, cît şi pentm copiii noştri. Ele, însă, vor depinde şi de progresul general al societăţii româneşti şi de pacea de care avem atîta nevoie.

Şi încă ceva: să avem sănătate.- Aşa este, dacă sănătate nu e,

nimic nu e.Ion GOIA

. Trezoreriei a început să creeze _■ un inven tar a l n o i lo r -■ bancnote. S-au imprimat deja I 1 peste 600 milioane de hîrtii de | 1 100 dolari, reprezentind un § | inventar de circa 60 miliarde g■ dolari. Bancnota de 100 dolari ■ ” este prima bancnotă cu un noii | 8 design, valorile mai mici vor fi I i in troduse în c ircu la ţie la 1 | intervale de cîte un an, §

lBanca_BCR*BANCOREXBRD*BA*Banc PostBANKCOOP*Dacia Felix*Credit BantcTrgjisitiRomaneascaCEC

la vwWe1*

_22_15171521

J S -

181815

1 luni..SI

_sa_50y5_603954

_3_605052

luni .505051

•474247

J lL.5151

_50_

4850

51.54 S

49

51.5■45~42

_UltSL

- persoane juridice -r„-.: Ranea ... Jaj?edete.\_ _3. luni_ 6 luni _lZto-BCR4 . . ÎS f ‘ 48 ’ 46 46 - - 44H8i

•20 - 50 50 50' 50 .BKD* -■ ÎS - - 42 43 - -:4 - .45BA4 ■■- -- 17 45 45 45 45Banc Post . !5 » 75 ' _ 'BANKCOOF* 21 ' 4/-,. 47 . - 48 49_,D scaR lâ* ‘ 20 '■■■• 50 :■1 46 45Credit Bank : 17 51 5! ' 51.5 1 5’JTransiîvitiia 18 4! ' ' ' - - .)8 55Românească 18 : M ' • : 42CEC ■■■■ ■ .. ■■ ^ '

—S>J

are, şi în anul 1 9 9 6 , o activitate”Tribuna economică” - decanul presei economice editorială intensă. Semnalăm celor interesaţi:

® produsele noastre consacrate: revista săptăm înală " T r ib u n a econom ică” (preţ abonam ent anual - 234.000 lei), revista lunară Im pozite şi taxe” (preţ abonam ent anual 66.000 Ici), precum şi B uletinu l lu n a r econom ic leg islativ (preţ abonam ent anual - 60.000

lei^ ' V • ' ■”/ • ‘ -'• noile noastre publicaţii, specializate: revista lunară "T rib u n a ca lită ţii” (preţ abonam ent anual -54.000 lei) şi revista lunara

"E conom ie şi a d m in is tra ţie locală” (preţ abonam ent a n u a l-48.000 lei);

® celc 6 c ă r ţi cuprinse în program ul editorial al "Tribunei econom ice” pe anul 1996: "C artea societăţilor com erciale", "O bligaţiile fiscale ale agenţilor econom ici” , "Contracte com erciale” , "C ontabilitatea societăţilor de grup” , "C ertificarea calităţii produselor şi serviciilor” , "Priva'tizare-rcstructurare” (18.000 lei/buc),

j Consultarea sistematică a tuturor publicaţiilor noastre asigură celor abonaţi: V accesul la informaţii de specialitate; S cunoaşterea legislaţiei economice; / consultanţă economico-juridică oferită gratuit; J accesul gratuit la băncile de date ale "Tribunei economice”; ^publicarea gratuită a unor anunţuri de mică publicitate.

Abonamentul asigură primirea garantată a publicaţiilor noastre. Cei interesaţi pot solicita în continuare - numai lâ .redacţie - efectuarea de abonamente infegrale, începînd cu primul număr din acest an, prin plata contravalorii lor direct în contul societăţii noastre comerciale: SC "Tribuna economică” SA, nr. 4072,2011.5002, Banca Comercială Română, filiala" sect.l Bucureşti. . . ,

Informaţii la rcdacţic: telefon 659.20.60 (dl. Emil Zamfii escu); fax: 659.51.58. (760313)

EurobonariGuvernul rus şi-a propus

emită pică îa luua inii* Eurobonuri în valoare de j miliard de dolari, jumătetf suma stabilită prin bugclsl? 1996, informează REUÎES. eitînd textul unui proiect * lege care urmează să fi* prezentat Parlamentului dc 1* Moscova.:

“Implementarea cu succcs1 program ului de stabil^81' linanciară, prceum şi acord*

. încheiat cu Clubul dc la Lo-®1 al băncilor cometei*:' 'creditoare permite Rusiei în toares pe Pie|c internaţionale de capital şi facă împrumuturi pe o neinflaţionistă prin emiterea Eurobonuri”, se arată io K,‘|' am intit.' care contia» “Intenţionăm să a trag^ ' miliarde dolari în 1996 p" emisiuni dc obligaţiuni,^®'*1 miliard în prinw juai^: anului”.

f g ) fri^ i 4 martie <996 ______________________ E V E N I M E N T __________________________________

fP o m p ic rii v ă in fo r m e a z ă )A m u rit d in c a u z a

u n e it isâ r i a p r in s e -

încă un om şi-a pierdut viaţa, într- un incendiu produs de la o ţigară aprinsă. Este vorba de Saigo Grigore (46 ani) din Cluj-Napoca, al cărui domiciliu a fost pînă în 11 martie ,c. pe str. Dorobanţilor nr.33. pompierii au ajuns la locul Incendiului în cîteva minute. Dar...: prea tîrziu: împrejurările în care , SG.aars de viu au fost următoarele:.

Pe fondul consumului de alcool, omul a adormit cu ţigara aprinsă. Ajunsă pe lenjeria de pat, ţigara a, declanşat arderea mocnită, care a dus la in tox icarea cu fum a victimei şi apoi la decesul acesteia. Arderea patului a continuat, pînă cînd vecinii au sesizat fumul şi au intervenit cu găleţi de apă stingînd focul. Saigo nu a mai putut fl salvat. Ambulanţa Staţiei de Ajutor Medical de Urgenţă apom pierilor nu a făcut decît să constate decesul.

Grajdul in flăcări!

în 12 martie, în jurul orei 14, în com. Ciucea, ur. 290, s-a produs un incendiu. Minorul Vasile Rus, de 7 ani, s-a jucat cu chibriturile în şura lui Tatiana Crişan. în cîteva minute, flăcările au cuprins grajdul în care se aflau v ite le şi a lte bunuri materiale. Sătenii au salvat doar vacile, Incendiul a distrus grajdul din temelii. Pagubele se ridică la peste 3,5 milioane lei.

Hoţii şi... foculîn 13 martie a.c., în jurul orei 7,

la S.C. “Rotaşa” SRL din Cluj-

Napoca, din str. Paris nr.67, patron Călin Tuşa, au fost chem aţi pompierii militari, pentru a interveni la inccndiul declanşatjn depozitul de mărfuri al firmei. în mai puţin de 20 de minute incendiul a fost stins. Au fost salvate de flăcări mărfuri de zeci de milioane lei. Cercetîndu-se sursa de aprindere şi împrejurările în care s-a produs incendiul, toate datele conduc la o spargere efectuată de autori necunoscuţi. Hoţii au încercat să şteargă urmele, dînd foc materialelor aflate lîngă fereastra pe care au ieşit din depozit. Cercetările continuă.

Mr. Liviu CADAR

Ieri, Serviciul poliţiei rutiere a efectuat o amplă acţiune'pe linia prevenirii unor evenimente rutiere. Au fost controlate 131 de autovehicule, aplicîndu-se 74 de amenzi contravenţionale de peste 975 mii lei. Au fost ridicate, în vederea suspendării, 4 permise de conducere.. Poliţia rutieră

T>e la Poliţia, rutieră <ACŢIUNI DE PREVENIRE

împreună cu poliţia criminală din cadrul I.P.J. Cluj au acţionat pe raza municipiului Cluj-Napoca şi com. Floreşti. Au fost controlate 3 8 d e

autoturisme şi s-au aplicat 8 amenzi, în valoare de 125 mii lei. Poliţiştii au constatat 2 infracţiuni la regimul circu laţie i. Stuparu C laudia,

studentă, din Cluj-Napoca, care a condus autoturismul cu număr de înm atriculare expirat din decem brie 1995, iar Balogh Mihail (26 ani), din Mediaş conducea un Audi cu număr fals (7-CJ-5585).

(Val.M.)

Dicţionar juridici

CINE EFECTUEAZĂ

URMĂRIREA PENALĂ?Urmărirea penală este o

operaţiune complexă şi de mare răspundere. Ea este încredinţată unor specialişti, cu

"o bună pregătire de specialitate. Poliţia, de regulă, efectuează cercetările penlru orice ■ infracţiune, cu următoarele excepţii: '"

- ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare, pentru militarii în subordine, precum şi pentru infracţiunile; săvîrşite - în legătură cu serviciul de angajaţii civili ai acestor unităţi; cercetarea roate fi efectuată şi de comandant; ofiţerii anume

desemnaţi de către şefii comenduirilor de garnizoană, pentru infracţiunile săvîrşite de militari în afara unităţilor militare; Cercetarea poate fi efectuată şi personal de şefii comenduirilor de garnizoană;• ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii centrelor militare, pentru infracţiunile de competenţa instanţelor militare, săv îrşite de Persoanele civile în legătură cu obligaţiile lo r m ilitare; cercetarea poate fi efectuată şi Personal de către comandanţii centrelor militare; la cererea comandantului centrului militar, organul de poliţie (fectuează unele acie de Setare, după care înaintează lucrările com andantului 'eatmlui militar; - ofiţerii de îrăniceri, precum şi ofiţerii •tiune desem naţi din Ministerul de Interne pentru "facţiunile de frontieră; -

'Wtyitanii porturilor, pentru fracţiunile contra siguranţei Jfviga|iei pe apă şi contra “Splinei şi ordinii la bord,

şi pentru infracţiunile* serviciu sau în legătură cu serviciul.

Pentru infracţiunile grave, j cetarea penală se efectuează ® procuror.__ Ion GHERCIOIU

International Herald Tribune

H O Ţ I I N U S I N T R O M A N T I C I ( I )De fiecare dată cînd sc fură

dintr-un muzeu sau dintr-o colecţie particulară o operă, de artă de mare valoare , şe invocă m ob ilu ri rom antice, de parcă singura explicaţie credibilă a furtului unei p ic tu ri celebre ce poate fi recunoscută imediat este satisfacerea pasiunii unui milionar maniac, care doreşte să păstreze o capodoperă numai pentru sine, ascunsă în intimitatea castelului său. - •

Dar, aşa cum s-a dovedit, furtul operelor de artă este o afacere internaţională prea puţin romantică. G aleria N aţională din M area

. Britanie a reuşit să reintre în posesia tab lou lu i lui Edvvard M unch, intitulat “Screem” (Ţipătul), după ce hoţii au încercat să-l vîndă unor agenţi sub acoperire contra unei sume care reprezintă a suta parte din valoarea sa reală. Cu un an îna in te , p ic tu ri nep re ţu ite de Vermeer şi Goya, care fuseseră furate în Irlanda, în anul 1986, au fost descoperite într-un portbagaj al unui autoturism cu număr de Belgia.

' într-adevăr, în vreme ce furtul unor picturi celebre continuă să ocupe prima pagină a ziarelor, cea mai bună protecţie pentru asemenea lucrări rămîne faptul că hoţii nu pot scăpa de ele. “Cele mai valoroase opere de artă nu pot fi vîndute nicăieri în lume, dar boţii sînt atît de limitaţi îneît nu realizează acest lucru”, a afirmat Charles Hill, şeful brigăzii pentru opere de artă şi antichităţi al Poliţiei Metropolitane

■ de la Londra. Din păcate, majoritatea hoţilor de opere de artă nu sînt proşti. Şi dacă experţii estimează că tranzacţiile de pe piaţa internaţională, extrem de dinamică, ă operelor de artă furate sau scoase din ţară, p rin contrabandă, se cifrează între 4,5 şi 6 miliarde de dolari, aceasta se datorează faptului că hoţii-ştiu cu precizie unde să găsească cum părători pentru majoritatea lucrurilor furate.

M area com plexitate a luptei ^•împotriva acestei reţele practic

invizibile a crimei organizate a fost scoasă în evidenţă cu ocazia unei

conferinţe intitulată “Furtul operelor de artă şi combaterea sa”. La ea au participat reprezentanţi ai muzeelor, ai com paniilor de asigurări, ai galeriilor de artă, ai . caselor de licitaţie, Interpolul, ScotlandYard- ul şi UNESCO. în mod previzibil, participanţii la această conferinţă au relatat o serie de cazuri de furt şi- contrabandă de opere de artă şi au prezentat statistici potrivit cărora doar 5 la sută dintre operele de artă fu ra te s în t recuperate. D ar caracterul neobişnuit al conferinţei a C5st conferit nu de lamentările' privind imobilitatea guvernului şi a poliţiei, ci de accentul pus pe găsirea unor modalităţf practice de luptă îm potriva acestui flagel, inclusiv folosirea noilor tehnici de s e cu rita te , şi dc id en tif ic a re , e laborarea uno r baze de date p r iv in d o b ic c te le fu ra te , institu irea unui cod etic m ai dur şi adoptarea unei noi convenţii in te rn a ţ io n a le p r iv in drecu p e ra rea o p e re lo r de artă furate sau exportate ilegal.

TRAFICUL DE DROGURINumărul delictelor legate de

traficul de droguri a crescut în Europa în 1995 îndeosebi în Europa dc Est, unde nu a fost pusă în aplicare nici o legislaţie comună în acest sens, se subliniază în Raportul pe 1995 al O rganism ului Internaţional de Control asupra Stupefiantelor (OICS) al ONU, cu sediul la Viena.

Potrivit raportului, acest fenomen are “o strînsă legătură cu creşterea generală a criminalităţii în fostele ţări comuniste confruntate cu grave dificultăţi economice şi sociale”.

Creşterea criminalităţii în această zonă este determinată de asemenea de faptul că Europa de Est serveşte din ce în ce mai mult atît ca teren pentru producerea anumitor droguri (cum ar fi canabis, mac, opium şi medicamente pe bază de opium), cît şi drept căi de tranzit pentru alte droguri (ca-extract de canabis şi heroină provenind din Asia). Una dintre principalele rute de tranzit

pentru drogurile de provenienţă asia tică cu destina ţia Europa Occidentală sînt Balcanii, dar ca urm are a războiu lu i din fosta Iugoslavie traficul a fost deviat spre regiunile limitrofe. -

Principalu l *drog care face obiectul exceselor şi al traficului în Europa continuă să fie canabisul şi s-a înregistrat un oarccarc succes în lupta împotriva producerii lui ilicite, în afară de Olanda, canabisul este cultivat în s ta te le membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), iar cantităţile capturate au crescut în Europa de la 440 tone în 1993 la 783 tone în 1994. Un alt drog, macul, continuă sâ fie cultivat în mod ilicit în statele membre ale CSI, în spccial în Belarus, în Rusia şi în Ucraina, şi un important trafic ilicit cu acest drog se desfăşoară în statele membre ale CSI şi în ţările baltice. Un labo ra to r pentru producţia de opium pe bază de mac în Lituania a fost distrus şi un număr '

crescînd de laboratoare clandestine în care se fabricau medicamente de sinteză (cu un efect fiziologic similar celui provocat de morfină) a fost descoperit în Rusia, ceea ce “constituie o ameninţare gravă pentru întreaga Europă”, se arată în raport Pe de altă parte, abuzul de droguri sin te tice • în special amfetaminele răspîndite de cîţiva ani exclusiv în Europa -"constituie un pericol în creştere”. Acest drog stim ulant şi uneori mortal este folosit în mod deosebit în Suedia,

JMarea Britanie, Republica Cehă, G erm ania, O landa, Spania şi Polonia, se precizează în raport. A ceste noi tipuri de droguri, fabricate îndeosebi în Olanda, unde în 1994 a fost desfiinţat cel mai mare laborator pentru producerea lor, sînt cu atît mai periculoase cu c ît s în t “uşor de produs, sîn t profitabile şi corespund stilului de viaţă m odern” , precizează documentul.

f l a s h % » M l a s h # î i & f l a s h | ^ f l a s h i i C * | ţ f l a s h ‘

A murit un omîn oraşul Cîmpia Tuizii, Torok Ana,

în 7 martie se afla în gară. Aştepta trenul, care a venit şi a lovit-o. Nu a tăiat-o, a lovit-o, iar femeia a decedat.

Copacul buclucaşUn copac pe stradă. Rupt, probabil,

sau numai fisurat S-a prăbuşit; curmînd

viaţa abia îmbobocită a unui tînăr de 17 ani. A mai trăit cîteva ore.

Neatenţii...Un cazan ce funcţiona defectuos. O

femeie de 25 de ani. O baie şi apa caldă încălzită cu acest cazan. Şi femeia moare în baie, asfixiată cu monoxidul de carbon, ce se prelingea din acest cazan.

Un om între două virate, necăjit fiind a încercat si-şi înece în băuturi nefericirea. Purta haine din material plastic. Avînd, dnpă o anumiţi castitate de alcool, mina nesiguri, a vărsat alcool şi pe haine. Şi şi-a aprins o ţigări Fatală decizie. Hainele s-ati aprins si a murit carbonizat A scăpat de toate nefazunle. Bietul om! D iana CĂIENARU

Modernizări la "Service VICTORIA" JSecţia de prestări serv icii, agricolă apelează la acest sistem |

producţie şi transport începe să şi, cred, sînt mulţumiţi de ce le ■fie un service competitiv, dînd d e . oferim. Dar, repet, este binevenit .gîndit multor firme concurente. oric ine, persoane fiz ice sau I

- în primul rînd - ne spunea dl juridice. |

I I I

|. I

iiPiP

% -

- j i1 - " , |

director, ing. Aurel BUTEANU - sîntem com petitivi pen tru că executăm lucrări de înaltă calitate. Cu toate că avem un colectiv tînăr,' se învaţă mult de Ia cei cu mai multă experienţă. Am reuşit, în acest fel, să alcătuim o echipă om ogenă, d inam ică, mereu dispusă să muncească în aşa fel îneît clientul să fie mulţumit.< - Cine vă calcă pragul?

- Aş vrea să fim bine înţeleşi: acest service nu mai este unul cu circuit “ închis”. Vine cine ne

—- f v V ^ r -

*

0 .

apreciază serviciile. Nu este mai puţin adevărat că noul sistem de abonamente lunare ne-a adus c lien ţi perm anenţi, ARDAF, Banca A gricolă, Inspectoratul pentru construcţii, B iblioteca judeţeană, Prefectura, Direcţia

CIELO - fabricat la Rodae Automobile SA Craiova

Rodae Automobile SA Craiova a inaugurat, luni, producţia autoturismului Daewoo Cielo în România.

‘'Comercializarea modelului Cielo fabricat la Craiova va începe în circa două săptămîni”, a declarat Agenţiei MEDIAFAX Liviu Tănăsescu, director general al Rodae Automobile SA.

Preţul autoturismului fabricat de Rodae Automobile se va situa între 30-33 milioane lei, Ia nivelul autoturismelor Cielo importate pînă în prezent din Coreea. Preţul nu acoperă, deocamdată, costurile, întrucît uzina din Craiova dispune de o capacitate încă mică de producţie pentru primul an - 20 de maşini pe oră, a declarat Ion Castravete, director economic al societăţii.

în perioada decembrie 1994-martie 1996, Rodae Automobile a importat din Coreea 19.586 autoturisme Daewoo (Ciek), Espero şi Tko), din care, pînă în prezent, a vîndut 16.757. Pentru 1996, Rodae Automobile estimează că va comercializa peste 50.000 de autoturisme, din producţia proprie şi din import

_ _ _ _ _ _ _ _ g

- Ce noutăţi oferiţi? |- H alele de m ecanică, |

tin ichigerie, vopsitorie şi de ■ e lec tric ita te sîn t deja bine ■ cunoscute: Iar specialişti că Ilie I Vanea, Szabo Gheorghe, Liviu | Suciu, Iulian Lupea, Kramer | K aroly au deja faim a lor ■ personală.- Acum am inaugurat * spălătoria, am dotat atelierele c ik I trei elevatoare noi, fiind capabili | să execute reparaţii la toată gama | de automobile existente în ţară. - |

I

Maistrul coordonator luliu POP ne-a dezvăluit câ s-a reuşit punerea pe picioare a unei intense producţii industriale, că Service-ul urmează să se extindă cu noi capacităţi - scopul declarat fiind de a menţine cele mai mici preţuri la manoperă. . »

Rubrica realizată de Radu VIDA

deG S iiJJOI

ANUL VII NR. 1817 1 4 MARTIE 1896ISSN 1220-3203 1B PAGINI 3 0 0 LEI

U L T IM A O R Ă foi, 14 martie 1 996 m S

B anca N ationaiă a R om âniei a in tra t ni a c ţiu n e :

13 MIIE ■ ZI CU 6H10N PENTRU ‘DACIA FELIX” '!

t fc r h c K id e r e ^ it ie i^ l^ fm c h id e r e ^ e d iţ ie i l -p în c K ia e r e a T e d it ie i

| P î n ă l a a d u n a r e a z e n e r a l ă d i n 5 a p r i l i e :

\ BANCA “DACIA FELIX” yfl Fl CONDUSĂ DE VICEPREŞEDINTELE DUMITRU VASILECOMUNICATUL BNR Şl CONSILIULUI (INTERIMAR) DE ADMINISTRAŢIE • jV»

V™

urmare din pag. 1

în perioada 30 aprilie 1993 - 12 mai 1995 şi fost administrator în perioada 18 februarie 1 9 9 1 -1 2 mai 1995; Mureşan Andrei Sever, fost administrator în perioada 14 martie 1992 - 28 noiembrie 1995; Teohărie Leonida, fost administrator în perioada 14 martie 1992 - 12 mai 1995; Ciobanu Emilia Leliţia, fost vicepreşedinte şi fost administrator în perioada 2 iunie1995 - 28 noiembrie 1995; Mania Ion llie, fost administrator în perioada 12 noiembrie 1993 - 28 noiembrie 1995; Nicorici Mircea, fost administrator în perioada 14 martie 1992 - 28 noiembrie 1995; Vellut Francois, fost administrator în perioada 23 aprilie 1994 - 28 noiembrie 1995. ■

în aceeaşi zi a fost decisă “aplicarea în temeiul art. 52 din Legea nr.33 din 1991, de măsuri speciale de supraveghere a Societăţii “Dacia Felix” SA pentru

păstra, remedia şi restabili poziţia financiară a acestei ■ societăţi bancare.”

. în perioada aplicării măsurilor speciale de supraveghere sc interzice BDF acordarea dc credite în valută, angajarea de noi plăţi în valută, tranzacţii pe piaţa valutară în calitate dc dealer, acordarea de împrumuturi mari, participarea cu capital la societăţi” nebancare şi bancare, extinderea reţelei teritoriale. BNR a hotărît

convocarea adunării generale a acţionarilor BDF cît mai repede, dar nu mai tîrziu de 6 aprilie.

Ambele decizii au intrat în vigoare de ieri, miercuri, 13 martie.

C e i p e d e p s i ţ i ,

h a b a r n - a v e a uInformaţiile au sosit ieri prin

presa centrală (Evenimentul Zilei şi “Ziua”). Noi, în provincie, ştiam (confidenţial) de şedinţa de consiliu de miercuri. Dar, în totală neştiin ţă au fost şi cei “sancţionaţi” de BNR. Dl Ioan Sima nu ştia nimic, marţi la prînz (deşi venise din Capitală), dl Mircea Nicorici era plecat, fără ■sâ ştie cc a decis BNR. D l M.H. Hossu, .contactat telefonic, ne-a declarat: “Deocamdată aştept să mi se comunice oficial, să apară hotărîrea BNR în M onitorul Oficial, aşa cum prevede legea. Sîmbătă am cerut d-lui Mugur Isărescu să-mi arate actul care mă incriminează. încă nu l-am văzut, dar după ce-I voi vedea, îmi voi exercita drepturile, cetăţeneştii evident, după ce-mi voi consulta avocaţii. Chestia cu suspendarea pc 5 ani o percep ca pe o cohdamnare. Consider că trebuia să mi se dea posibilitatea de a mă apăra. N ici BNR nu este infailibilă. Acesteia i s-au pus 1 a dispoziţie■ anumite documente, altele, care m-ar fi avantajat, nu au fost văzute.”

| Convocat azi 13 martie 1996, i Consiliul de Administraţie al Băncii

Dacia Felix a luat la cunoştinţă de I măsurile dispuse prin Hotărîrea | Consiliului de Administraţie a BNR-

pubjicate şi îi> Monitorul Oficial: ■I. Banca Naţională a României a

suspendat din calitatea de fondator, adm inistrator, cenzor, director următoarele persoane: ' ' ,

• SIMA IOAN preşedinte , fondator si administrator. • TÂLOS ' ROMULUS vicepreşedinte si administrator

• VULTURAR CORNEL vicepreşedinte si administrator

• HOSSU HORIA MIRCEA fost primvicepreşedinte, vicepreşedinte, administrator, fondator

• GILERU MIRCEA fondator• STEROIU GEORGE fondator• NICORICI MIRCEA fondator.

: • DUMBRAVĂ* PARTENIEcenzor ; ; ...: • MOLDOVAN VASILE cenzor

• ROŞCA GRIGORE cenzor ...• Ol.TF.ANU PAUL fost

vicepreşedinte şi administrator

• CIOBANU EMILIA fost vicepreşedinte şi administrator

• MUREŞAN SEVER: fost administrator

• VELLUT JEAN FRANCOIS fost administrator' ■ ■■.

• TEOHARI LEONIDA fost administrator

• MANIA IOAN fost administrator /

2. Banca Naţională a României a stab ilit ca pînă la convocarea Adunării Generale Extraordinare a A cţionarilo r BANCA DACIA FELIX SA să fie condusă de dl vicepreşedinte Dumitru Vasile şi un Consiliu de Administraţie interimar format din 10 administratori aleşi la u ltim a. A dunare G enerală Extraordinară din 28 noiembrie1995. . . . . .; - :

3. Consiliul de Administraţie interimar a dispus Convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor pentru data de 5 aprilie1996, cu următoarea ordine de zi:

prezentarea constatărilor echipeide cd’n tro l a BNR în urma

controalelor efectuate privind activitatea băncii, de la înfiinţare şt pînă la finele lunii noiembrie 1995;

• prezentarea Hotărîrii Consiliului • de Administraţie a BNR privind suspendarea / decăderea u n o r , fondatori, administratori, cenzori, directori; - . '

• p rezen tarea H otărîrilo r Consiliului de Administraţie a BNR privind instituirea măsurilor d e ' supraveghere. a operaţiunilor BDF.

• alegerea noului Consiliu de A dm inistraţie , a Com isiei de Cenzori si a conducerii executive-a BĂNCII DACIA FELIX SA;

4. C onducerea interim ară a BĂNCII DACIA FELIX SA stabilită astăzi, a dispus o serie de măsuri legate de activitatea viitoare a persoanelor decăzute din funcţie, măsuri de asigurare a desfăşurării normale a tuturor activităţilor băncii, efectuării operaţiunilor dispuse de clienţi.

5. Conform reglementărilor le'gale şi a instrucţiunilor BNR, depozitele, populaţiei sînt asigurate astfel îneît

nu exislă nici un risc pentru depunători şi clienţi.

6. Consiliul de Administraţie comunică acţionarilor şi clienţilor băncii că s-au dispus măsurile necesare ca banca să înlăture cu ajutorul BNR, în termen cit mai scurt posibil toate disfuncţiile şi p re jud ic iile aduse băncii de persoanele responsabile: în acest sens se accclcrează procedurile pentru recuperarea prejudiciilor create băncii.

7. Menţionăm că în toată perioada v iitoare banca este capabila a efectua absolut toate operaţiunile aprobate prin statut şi BNR, Câtă a aduce nici un fel de prejudicii clienţilor şi acţionarilor săi.

8. După definitivarea tuturor anchetelor în curs de desfisurare, BANCA DACIA FELIX va da public ită ţii rezultatul acestor măsurile dispuse, responsabilităţi^ cc revin tuturor celor implicaţi.

CONSILIUL DE A DM INISTR ATE AL

B Ă N C II D A C IA FELIX SA

O delegaţie turdeana - 13 zile în Danemarca

F iita l de c e p o iila d ău rm are din p ag . 1

marea privatizare. Cu alte cuvinte, concluzia va fi: nici privatizarea nu poate fi iacută în România, pentru că nu vrea populaţia să devină acţionar. Or, astfel privind lucrurile, este o situaţie de-a dreptul jenantă, Iar dacă punem la socotcală şi paguba, vom trage concluzia că

“inerţia seamănă cu prostia”! Nu voi mai crede, de-acutn încolo, pe nici un “naiv” care nu a făcut măcar gestul de a merge cu o hîrtie de valoare pe care scrie 975.000 de lei să şi-o valorifice. Şi toată supărarea pe şmecherii întreprinzători este fără temei. Cum s-ar zice, săracul îşi merită soarta!

O delegaţie din municipiul Turda, condusă de primarul prof. Ioan Bembea,_ a efectuat o vizită în Danemarca. La aflarea acestei vesti, diferiţi chemaţi sau nechemaţi, informaţi sau nu, şi-au permis să fa c ă f e l şi f e l de speculaţii pe

j această temă. Vizita a fost făcută I la invitaţia Ministerului Afacerilor | Externe al Danemarcei, prin "EU- [ CONSULT”, reprezentată de d-l i Slipsager. din Copenhaga, care a

suportat toate cheltuielile,I Timp de 13 zile , delegaţia | tu rdeana , b ine prim ită de | a u tor ită ţile daneze, a fă c u t , cunoştinţă cu istoria şi tradiţiile ' daneze, a aflat despre industria şi I com erţul danez, a iden tifica t

modalităţi de cooperare. Delegaţiei i-au fo s t prezentate

aspecte legate de autonomia şi dem ocraţia daneză. A y fo s t organizată o vizită Ia primăria din Copenhaga, alta la ferm a d-lui Sommers, după care turdenii au participat la mai multe-şedinţe de comunicări asupra economiei de p ia ţă şi m anagem eniului companiilor particulare.

în a patra zi, delegaţia turdeană a participat la o vizită organizată la fabrica de ciment din Alborg, unde i s-au prezentat procesele de producţie şi protecţia mediului înconjurător. •

Trei zile (15, .16, 17 februarie) turdenii au participat la o suită de

conferinţe organizate de gazde pe teme diverse ca: politica culturală şi educaţională în Danemarca, principiile autonomiei locale şi ale auto finanţării in s titu ţiilo r de educaţie, mişcarea cooperatistă daneză şi p rocesu l de descen tra lizare a deciziilor, cooperarea romăno-daneză legată de p rocesu l de în trajutorare, discuţii concrete despre stabilirea formelor de cooperare.

în alte două zile, delegaţiei turdene i s-au creat condiţii pentru a vizita oraşul Aarhus, al doilea ca mărime în Danemarca, o şcoală primară şi una secundară şi o Şcoală de meserii pentru'şomeri. D elegaţiei i s-a vorbit despre

principiile şi structura procesnk: ed u ca ţio n a l ' în Danemm (educaţia clasică ji_ moderni], p ro d u c ţia , de "sare ş com ercia lizarea ei de citit societatea “Dănish Slt”,compra care exploatează sarea naturali

în fin al, -delegaţia turdeatiit vizitat Parlamentul danez, difs care a avut o întîlnire a reprezentanţii Asociaţiei dgrhii Daneze. în ultima zi a vizitei & februarie turdenii s-au întîlnit n membrii Asociaţiei de protecţie '■ mediului "EU”, în cadrul cisrtu s-au purtat discuţii despre politia de: m ediu în Comunitutei' Europeană. ? /

v Ion CORDOŞ

cActivitatea la Bursa dc Valori

Bucureşti continuă să se amplifice sub aspectul valorii tranzacţiilo r şi al numărului de acţiuni tranzacţionate. Evoluţia ascendentă este reflectată dc faptul că numărul şi valoarea tranzacţiilor realizate au atins un nivel maxim al ultimelor două luni de activitate bursieră. Valoarea tranzacţiilor a crescut cu 60% faţă de. şedinţa de tranzacţionare precedentă, ajungînd Ia 770.345.874 lei, în condiţiile în care numărul de acţiuni tranzacţionate şi numărul tranzacţiilor s-au dublat.

Cursul acţiunilor Sanevit a scăzut, dar numai cu 4%, p re ţu l mediu de tranzacţionare fiind dc 28.327 lei, Pe parcursul şedinţei preţul a evoluat între 26.500 lei şi 29.000 lei. Sîntem îndreptăţiţi să apreciem că evoluţia cursului acţiunilor Sanevit se va stabiliza, deşi prognoza se realizează în condiţiile unor oscilaţii ample ale volumului

Desfăşurarea tranzacţiilor in data de 12.03.199Stran zac ţiilo r de la o şedin ţă de tranzacţionare la alta.

Un preţ de 16.428 lei pentru acţiunile Azom ureş indică o evoluţie uşor descrescătoare a cursului. Scăderea preţului de tranzacţionare cu numai 4%, în condiţiile în carc numărul şi valoarea tranzacţiilor au crescut spectaculos, reflectă stabilizarea preţului acţiunilor Azomureş. Ca şi în şedinţele precedente numărul acţiunilor Azomureş reprezintă un procent important din numărul total de acţiuni tranzacţionate, ajungînd la un nivel maxim de 38.772. Trebuie remarcat îndeosebi faptul că aproximativ 85% din valoarea totală o reprezintă valoarea tranzacţiilor cu acţiuni Azomureş, care a atins o sumă record de 636.949.600 lei. A ccastă evoluţie este consecinţa desfăşurării unei activităţi economice

eficiente, realizate printr-un management perform ant. C reşterea continuă şi importantă a tranzacţiilor cu acţiuni Azomureş indică interesul manifestat de către investitori pentru acest tip de acţiuni. ■ • ' - .

O evoluţie negativă a preţului au înregistrat acţiunile APSA (-10%; 12.800 lei), Carne Arad (-10%; 6.650 Iei),' Comelf (-10%; 6.800 lei), Mobila Alfa (-10%; 15.600 lei) şi UAMT (-10%; 13.800 lei). Acestc scăderi ale preţului nu indică o evoluţie spre un preţ de echilibru ci sînt, mai degrabă, consecinţa absenţei contrapartidei în tranzacţionare.

O evoluţie aproximativ staţionară au avut acţiunile Foraj Sonde, preţul de tranzacţionare de 10.383 lei rezultînd printr-o scădere cu 1% a cursului, în condiţiile în care volumul tranzacţiilor

cu aceste acţiuni a crcscut cu 10%.Acţiunile societăţii comerciale Artrom

S.A. au fost acceptate Ia tranzacţionare . după o pauză de două şedinţe. Un preţ mediu de tranzacţionare de 5.028 lei pentru acţiunile Artrom indica o evoluţie staţionară a cursului faţă de şedinţa anterioară în care s-au realizat tranzacţii cu acest tip de acţiuni.

Continuă să crească preţul acţiunilor IAIFO (2%; 7.160 lei), în condiţiile în care preţul de tranzacţionare a evoluat semnificativ pe parcursul şedinţei dc tranzacţionare. Volumul tranzacţiilor şi valoarea acţiunilor tranzacţionate se menţin aproximativ la nivelul şedinţei precedente. Amplificarea continuă a activităţii desfăşurate la Bursa de Valori Bucureşti reflectă interesul crcscînd al inves tito rilo r pentru acest tip de plasament al disponibilităţilor financiare.

Amalia BĂRĂIAN S.C. "BROKER" S.A.

$S.C. "B ro ker" S.A.

3400, Cluj-Napoca, str. Universittţii. Telefon 004/064/192508

Societate de valori m obiliare cu un cai de peste 1 .500.000.000 lei şi cu sucursale ii m unicipiile: A lba-Iulia , Baia-M are, Bistriţa, B raşov, B ucureşti, C luj-N apoca, Deva, I ş O radea, P lo ieşti, Satu-M are, Sibiu, SlatiM Tim işoara, T îrgu-M ures, Zalău.□ Cumpără şi vinde acţiuni (certificate it

acţionar);□ Preia ordine de vînzare/cumpărare de acţio

tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti;Q Formează şi administrează portofolii individă

de valori mobiliare ale clienţilor;□ întocmeşte documentaţia necesară societăţi

comerciale pentru a fi admise la cota BursccCD întocmeşte documentaţia pentru realizarea t" ' ■ oferte publice/private de majorare a capital11

pentru societăţile care doresc să sc capitalii□ Asigură plasarea titlurilor de valoare F111

ofertele publice, prin sucursalele proprii ?i Frl sindicatul realizat în acest scop.

C A SA D E EDITURĂ

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22 .03.1991 cod fiscal 2044G9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R C H I O R E A N U ( r c d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

M A R F A S Â N G E O R Z A N ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o ca , str. N apoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-redactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.82 Sccrctariat dc rcdacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197-

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502; fax: 432501. ^