ore ale unui pact de guvernare -...

16
SCO dl? esfifyires lui it ?uvemuiu T fntr-un comunicat al Biroului de presă al PUNR se arată următoarele: "Domnul Ioan Rosca a încălcat grav normele deontologice ale unui purtător de cuvînt al Guvernului României, aducînd grave prejudicii morale şi politice PUNR si Guvernului României în ansamblul său. Astfel, în dezacord cu conţinutul informării prezentate Guvernului de către primul ministru, domnul Ioan Roşea şi-a permis să adauge de la sine cîteva B&SS9EB&B&BR afirmaţii neadevărate. Acestea se referă la pretinsa încălcare de lege de către ministrul Adrian Turicu şi aberanta aserţiune că Guvernul României a fost de acord cu o decizie â primului ministru în acest sens... Pentru aceste prejudicii morale şi politice, prin dezinformarea deliberată a opiniei publice, Partidul . Unităţii Naţionale Române solicită destituirea imediată a acestuia din funcţia de purtător de cuvînt al Guvernului României”. $ Agenda /2 ♦ Roza vînturilor/3 ♦ Viaţa politică /4 ♦ Artă - cultură/S ♦ Administraţia locală/6 ♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13 ♦ Economia/14 ♦ Evenim ent/l 5 ♦ Ultima, oră/l 6 0m ^ \ fir-iSSi* » ll| JpSr^ ANUL VII NR. 1582 . ISSN 1220-3203 VINERI 2 FEBRUARIE 1396 16 PAGINI 300 LEI Azi vremea va fi rece cu cerul variabil mai mult senin în prima parte a zilei. Vînt slab. Temperatura maximă înjur de -4 grade C. Izolat pe văi. ceaţă cu depunere de chiciură. Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca, se înregistrau - 12 grade C, iar presiunea atmosferică era de 746 mm Hg, în scădere. Meteorolog de serviciu: Octavian NICULESCU V Adversarii reconcilierii istorice româno-ungare ( II) VALER CHIOREANU 1 doilea şi cel mai greu de trecut prag în vederea norma- lizării relaţiilor româno-maghiare este reconcilierea istorică . > dintre cele două popoare. Un prim pas s-a făcut. Preşedintele Iliescu a propus un program de acţiuni în vederea împăcării celor > două naţiuni, care sâ facă uitate nedreptăţile trecutului şi să armonizeze interese şi opţiuni care sînt comune. ; Dar dacă semnarea tratatului româno-ungar este posibilă într-un răgaz scurt, realizarea reconcilierii istorice între români şi unguri cerc mai multă răbdare şi înţelegere decît au avat cele doua popoare de-a lungul istoriei lor. Sigur, chiar dacă este foarte greu, mai ales pentru generaţiile vîrstnice, românii trebuie să uite cîte au avut de suferit din partea ungurilor şi a statului ungar, pentru că numai aşa sc poate face pasul hotărîtor spre împăcare. Unii lideri ai UDMR cred necesară alcătuirea unui fel de proces verbal, în care să se specific^, că nedreptăţile suferite de unii şi de ceilalţi au fost,: cantitativ şi calitativ, egale. O cerinţă mai mult decît discutabilă, întîi pentru că nu acesta este adevărul, apoi pentru câ reamintirea trecutului nu duce la nimic bun, conform spuselor unora din liderii amintiţi. . • Deci, trecutul sâ fie uitat. Dar prezentul cum mai poate fi uitat din moment ce el se “petrece” sub ochii şî în prezenţa contemporanilor.-Iată ce serie un ziarist sportiv la întoarcerea acasă de la Gyor a echipei de handbal Silcotub Zalău după meciul de cupă cu o echipă din respectivul oraş: “...Ne referim la comportamentul, eufemistic vorbind, lipsit total de fair-play al suporterilor maghiari, care au scandat “români murdari”, “ţigani”, “Ceauşescu”, au afişat cu ostentaţie un drapel maghiar în care Ardealul era anexat Ungariei şi au scuipat pe creştetul jucătoarelor şi al antrenorului Tadici. Un “arsenal” de cea mai joasă speţă care, dacă ar II fost folosit la noi, ar fi indignat o întreagă Europă”. Ilai să spunem că opinia publică internaţională ar II trebuit sâ fie informată despre acest comportament, deloc singular în cazul meciurilor echipelor româneşti în Ungaria, pentru a lua atitudine | împotriva lui. Capitol la care diplomaţia românească nu străluceşte. I Nu s-a auzit însă despre nici o reacţie a organelor sportive ungare, | care, desigur, fac politica guvernului ungar, acesta, la rîndul său | întotdeauna gata să ofere gratuit lecţii despre un comportament g civilizat. Nu s-a auzit nici o acuză din partea liderilor UDMR, | care declară că doresc reconcilierea româno-ungară, posibilă, în . § concepţia lor, numai dacă trecutul va fi uitat. Să ne întrebăm însă | cu ce sentimente au venit de la Gyor 'handbalistele române şi ce | au simţit familiile şi prietenii lor după aflarea întîmplărilor prin R care au trecut. p Se va spune că există oriunde spectatori necivilizaţi. Aşa este, | dar nicăieri aceştia nu strigă sloganuri iredentiste şi nu-i scuipă în | cap pe sportivii din alte ţări. Că aceasta este politica unor cercuri, rj chiar oficiale, ungare o dezvăluie şi faptul că delegaţia română la 0 Gyor a fost cazată în condiţii mizerabile, într-o fostă cazarmă a ? . armatei sovietice. împreună cu un grup turbulent de polonezi care £ au urlat toată noaptea, fără ca cineva să le atragă atenţia. Cum plătim unele taxe si impozite ore ale unui pact de guvernare j rd . s .r . in cele urmă, ministrul Adrian Turicu a fost revocat* i Roata norocului se învîrte ureîn- asiste la dansul acesta continuu de du-l şi coborîndu-l pc ministrul, declaraţii şi contradeclaraţii, Turicu şi, odată eu el, coaliţia sintetizăm în ordine cronologică , guvernamentală, într-un ritm care evenimentele din ultimele 48 de ore, ' ameţeşte agenţiile de presă: Pentru; care par să fie cele din urmă ale cei care au sansa să nu fie nevoiţi să pactului de guvereare PDSR-PUNR. (continuare în pag. a 4-a) . rit .............. .. Trebuie totuşi să menţionăm câ dacă şi o instituţie ca Preşedinţia, recu- noscută pentru abilitatea cu care-şi Caius CHIOREAN Lui Vasile Rebreanu i-ar plăcea să i se interzică piesa După cum arătam ii: x’aru! de ieri, circulă zvonurile că "Marea năpiriire* - cabaret politic pe un text de Vasile Rebreanu, pa* //* \e^nâ îu Naţionalul clujean în regia lui Dorel Vişan - s-ar putea să nu se mai joace’ A m aflat că - cu toate presiunile, unele anonimi piesa se vii Juca, proximul spectacol flU'd nu în 8. ci In Iftfebruarie. Deocamdată, aşa cum am promis, interviul fui Vasile Rebrzanu din caietul Je fala. î't* care ve referă la propriile intenţii. /.i REPORTER - Vasile Rebreanu, pe lîngă nenumărate romane, nuvele, schiţe, povestiri, scenarii de film, eseuri - ştiu că multe din cărţile dv. au fost traduse îh 17 limbi. Mai ştiu, de asemenea, că încă în anul 1975 la Biblioteca Congresului American se aflau nu mai puţin decît 18 din cărţile dv., printre altele, ele fiind onorate cu 6 premii internaţionale. Âm spus toate acestea pentru a remarca varietatea genurilor literare în care, v-aţi exprimat. Sînteţi autorul a trei volume de teatru. Si acum o satiră - “MAREA NĂPÎRLIRF'. Care este • mesajul ei ? VASILE REBREANU: Ţin să precizez că titlul ei nu acoperă în întregime tematica acestei piese satirice. Am vrut să exprim ceea ce contemporanii noştri simt, au simţit şl au gîndit în aceşti şase ani care au trecut de la suspectul decembrie ’89. Asta a fost intenţia mea. Este o satiră fierbinte, tragică, cu un ochi rîdem, cu celălalt plîngem. REP.: Nu cunosc opere inspirate cu adevărat din actualitate, după decembrie ’89... V.R: Muzele au amuţit. Se spune că, atunci dnd tunurile vorbesc, muzele tac. în România ultimilor şase ani nu au vorbit chiar tunurile, Dar s-a făcut auzită o artilerie stranie, ciudată, parşivă. Artileria aceasta-a scos la suprafaţă duhori şi gunoaie. Capacul de pe cutia Pandorei a fost smuls şi au ieşit în lumea noastră toate relele care stătuseră sub lacăt. Occidentul a venit peste noi cu lot ce avea mai rău, cu-tarele lui, nu cu valorile lui. Scara valorilor e bulversată. Tabelul lui Mendeleev a fost aruncat în aer. Cine face cărţile, cine face jocul ? Ei bine, pe toţi aceştia, care au ruinat ţara, vreau să- i pun la zid. Nu doar să-i ridiculizez, - să-i pulverizez, intenţia mea este să- i siderez ! - • ' REP.: - Dar cine sînt năpîrliţii ? • V.R.: - Problema e destul dc ... nu atît de complicată, pe cît de încîlcită şi tulbure, ca vremurile pe care le trăim. Piesa se putea numi şi Cameleonii,'de exemplu. Mă obsedează de mult următoarea poveste. Să-i zicem Povestea unui sclav. Pe acest sclav s-a .supărat rău de tot stâpînul lui. Drept care îl dezbracă, îl leagă şi-l duce sub soarele fierbinte în deşert, unde era o mlaştină. Şi îl lasă acolo priponit de un par să-l mănînce ţînţarii, s ă -l, răpună arşiţa. După o vreme, din îniîmplare, apare un călător rătăcit prin deşert. Vede omul legat, cu pielea înroşită din cauza arşiţei, şi toată acoperită cu ţînţari. Călătorului i se face milă şi alungă ţînţarii de pc corpul sclavului. Spre stupefacţia lui, sclavul se înfurie şi-i strigă călătorului: - Ce mi-ai făcut? Ai alungat ţînţarii sătui! Acum o să vină alţii flămînzi şi o să-mi sugă lot sîngele! _ REP: -Bun, excelent, sîntem la zi! în anul electoral. “Pleacă-ai noştri, vin ai noştri” în piesa dv. se afirmă, în scena cu afacerea Apartamentul: ■ “Puterea şi Opoziţia sînt totuna”. V.R.: - O proză de-â mea, mai veche, se chema “Urîtc făpturi ne , chinuiesc privirea”. Chiar aşa, cine sîui belferii ăştia pe care îi vedem pe micuţul ecran, de şase ani de zile, şi caie netot ameţesc cu dragostea lor laţă dc popor, de democraţie etc ? Mulţimea ingenuă nu mai e credulă. Aş vrea să văd ce reacţie va avea publicul cînd îi va auzi şi îi va vedea în toată goliciunea Tor - Regele e gol şi sinistru. Cum ar reacţiona cîn'd unul ■ din lojă spune, reproducînd cuvintele, ştim noi ale cui, că “nu va lăsa - poporului român decît un ochi pentru a avea cu ce plînge”! Sau, o altă replică, şi mai cinică:”Vom trata poporul român ca-n abatoarele din Chicago, unde din porc nuj-ămîne absolut nimic decît guiţatul!” REP.: Spuneţi că titlul nu acoperă tematica satirei... V.R.: Fireşte, e . vorba şi de Consiliul Europei, care monitorizează şi iar monitorizează România, tot soiul de inspectori care vin şi ne dau note, ba că nu sîntem tunşi după moda europeană ba că ... Ne dau cu nuiaua-n palmă, ne trag de urechi şi tot născocesc recomandări, de au ajuns pînă la faimoasa recomandare 1201. Ţe'cuprinde sila. Ilie CĂLIAN (continuare în pag. a 5-a) i evangheliştilor • Varianta indiană a sectei AUM a intrat în România• • PDSR îşi exprimă |îngrijorarc:a pe marginea şextinderii în România a unor fculte şi secte care pun în îprimejdie, în unele cazuri, schiar interesele de securitate /pic ţârii. : ; \ Preşedintele Senatului, iOliviu Gherman, afirmă că ^trebuie găsită o calc legală dc ‘stopare a ascensiunii falsei îcredinţe. ”ln spatele acestor Isecte oculte stau elemente în fafara credinţei adevărate. De |jcele mai multe ori sînt felemente dc natură financiară, |adevărate vase comunicante cu finterese străine”. | De aceeaşi părere este şi ţiuinistrul învăţămîntului, Liviu |Maior. El spune că agresiunea facestor secte sc-petrece şi în Işcoli, ’punînd în pericol chiar |existenţa fizică a persoanelor”. |Ministrul oferă două cazuri |concrete, unul din Cluj şi altul |din Constanţa, în care elevi | sectanţi şi-au ucis părinţii după |ce s-au întors de la slujbe Isătanice practicate în cimitire. 1 Liviu Maior spune că a lintrat în România şi varianta ‘‘indiană a periculoasei secte jAUM. (C.C.) » în pagina patru icontinuăm publicarea (serialului "Adevărul •despre evanghelişti”. La unităţile Ministerului de Finanţe se încasează unnătoarele impozite şi taxe dc la persoanele fizice: ^ «Impozitul pe venitul agricol, în ' iouâ tranşe egale cu scadenţe la 1 septembrie şi 15 noiembrie; •Impozitul pe clădiri, in patru tranşe egale, cu termene 15.03: 15.06; 15.09; 15.12; •Impozitul pentru autovehicule - aceleaşi condiţii; •Impozitul pe terenul aferent clădirilor, aceleaşi condiţii. Impozitele şi taxele pot fi plătite şi întv-o singură transă. PRECIZARE: TAXELE DE ASIGURARE CARE SE ÎNCASAU LA UNITĂŢILE RESPECTIVE, AU ACELAŞI REGIM CA ŞI PÎNĂ ACUM. ACŢIUNEA A FOST PRE- LUNGITĂ PÎNĂ LA 15.09.1996. AVIZ AUTOMOBILISTILOR CARE AU INTRAT ÎN PANICĂ. DECI SE PLĂTESC TOT LA ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ. t obilat Mctolat Cremâ se foloseşte pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale induzlnd şi suferinţa musculară asociată, întinderi muscular, umărul rigid, tenosinovite, bolile inflamatorii ale articulaţiilor,, fiind la fel de bine indicat şi concomitent cu tratamentul de fond al reumatismului articular sever şi al osteoartritei, entorse si contuzii. ____ ______________________ Mobilat Gel se foloseste Intratamentul luxatiilor, FELDAS TJVDING contuziilor, entorselor] al echi-mazelorşi durailor “ -------- — -- - -' p.^Bucur»*» In timpul mişcării, care însoţesc aceste fm: 31&577I traumatisme. Bdul Unlrtl nr. e, BL 2A, El. 46, Bucur»«H | 1ML: 6134203; «10374 " ------- Hmtn. Ornat mţmr nbnUma trt naţM cu* M A C A I I N 1 1 l SUNTEŢI'PE MÂINI BUNE I P-ţa Unirii nr. 16 cosmetice, confecţii, încălţăminte, lenjerie Orar: 10-18 Luni-Sîm bătă M daos c o m e r c ia l O !

Transcript of ore ale unui pact de guvernare -...

Page 1: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

S C O d l ?

esfifyires luiit

?uvemuiuT

fntr-un com unicat al Biroului de presă al PUNR se arată următoarele: "Domnul Ioan Rosca a încălcat grav norm ele deontologice ale unui purtător de cuvînt al Guvernului României, aducînd grave prejudicii morale şi politice PUNR si Guvernului României în ansamblul său . A s tfe l, în dezacord cu co n ţin u tu l in fo rm ă rii prezentate Guvernului de către primul ministru, domnul Ioan Roşea şi-a permis să adauge de la sine cîteva

B&SS9EB&B&BRafirm aţii neadevărate. A cestea se re feră la pretinsa încălcare de lege de către m inistrul A drian Turicu şi aberanta aserţiune că Guvernul României a fost de acord cu o decizie â prim ului m inistru în acest sens... Pentru aceste prejudicii m orale şi politice, prin dezinform area deliberată a opiniei publice, Partidul . Unităţii Naţionale Rom âne solicită des titu irea im ediată a acestu ia din funcţia de purtător de cuvînt al Guvernului Rom âniei”.

$ Agenda /2♦ Roza vînturilor/3♦ Viaţa politică /4♦ Artă - cultură/S♦ Administraţia locală/6♦ Publicitate/7-11♦ Sport/l 2♦ Pagina cu tineri/13♦ Economia/14♦ E venim ent/l 5♦ Ultima, oră/l 6

0 m

^ \ f i r - i S S i * »

ll| JpSr^

ANUL VII NR. 1582 . ISSN 1220-3203

VINERI 2 FEBRUARIE 1396 16 PAGINI 300 LEI

Azi vremea va fi rece cu cerul variabil mai mult senin în prima parte a zilei. Vînt slab. Temperatura maximă înjur de -4 grade C. Izolat pe văi. ceaţă cu depunere de chiciură. Ieri, la ora 12, la Cluj- Napoca, se înregistrau - 12 grade C, iar presiunea atmosferică era de 746 mm Hg, în scădere. Meteorolog de serviciu: Octavian NICULESCU

V

Adversarii reconcilierii istorice româno-ungare ( I I )

VALER CHIOREANU

1 doilea şi cel mai greu de trecut prag în vederea norma­lizării relaţiilor româno-maghiare este reconcilierea istorică . > dintre cele două popoare. Un prim pas s-a făcut. Preşedintele

Iliescu a propus un program de acţiuni în vederea împăcării celor > două naţiuni, care sâ facă uitate nedreptăţile trecutului şi să armonizeze interese şi opţiuni care sînt comune. ;

Dar dacă semnarea tratatului româno-ungar este posibilă într-un răgaz scurt, realizarea reconcilierii istorice între români şi unguri cerc mai multă răbdare şi înţelegere decît au avat cele doua popoare de-a lungul istoriei lor. Sigur, chiar dacă este foarte greu, mai ales pentru generaţiile vîrstnice, românii trebuie să uite cîte au avut de suferit din partea ungurilor şi a statului ungar, pentru că numai aşa sc poate face pasul hotărîtor spre împăcare. Unii lideri ai UDMR cred necesară alcătuirea unui fel de proces verbal, în care să se specific^, că nedreptăţile suferite de unii şi de ceilalţi au fost,: cantitativ şi calitativ, egale. O cerinţă mai mult decît discutabilă, întîi pentru că nu acesta este adevărul, apoi pentru câ reamintirea trecutului nu duce la nimic bun, conform spuselor unora din liderii amintiţi. . •

Deci, trecutul sâ fie uitat. Dar prezentul cum mai poate fi uitat din moment ce el se “petrece” sub ochii şî în prezenţa contemporanilor.-Iată ce serie un ziarist sportiv la întoarcerea acasă de la Gyor a echipei de handbal Silcotub Zalău după meciul de cupă cu o echipă din respectivul oraş: “...Ne referim la comportamentul, eufemistic vorbind, lipsit total de fair-play al suporterilor maghiari, care au scandat “români murdari”, “ţigani”, “Ceauşescu”, au afişat cu ostentaţie un drapel maghiar în care Ardealul era anexat Ungariei şi au scuipat pe creştetul jucătoarelor şi al antrenorului Tadici. Un “arsenal” de cea mai joasă speţă care, dacă ar II fost folosit la noi, ar fi indignat o întreagă Europă”. Ilai să spunem că opinia publică internaţională ar II trebuit sâ fie informată despre acest comportament, deloc singular în cazul meciurilor echipelor româneşti în Ungaria, pentru a lua atitudine

| împotriva lui. Capitol la care diplomaţia românească nu străluceşte.I Nu s-a auzit însă despre nici o reacţie a organelor sportive ungare,| care, desigur, fac politica guvernului ungar, acesta, la rîndul său | întotdeauna gata să ofere gratuit lecţii despre un comportament g civilizat. Nu s-a auzit nici o acuză din partea liderilor UDMR,| care declară că doresc reconcilierea româno-ungară, posibilă, în . § concepţia lor, numai dacă trecutul va fi uitat. Să ne întrebăm însă | cu ce sentimente au venit de la Gyor 'handbalistele române şi ce | au simţit familiile şi prietenii lor după aflarea întîmplărilor prin R care au trecut.p Se va spune că există oriunde spectatori necivilizaţi. Aşa este,| dar nicăieri aceştia nu strigă sloganuri iredentiste şi nu-i scuipă în | cap pe sportivii din alte ţări. Că aceasta este politica unor cercuri, rj chiar oficiale, ungare o dezvăluie şi faptul că delegaţia română la 0 Gyor a fost cazată în condiţii mizerabile, într-o fostă cazarmă a ?. armatei sovietice. împreună cu un grup turbulent de polonezi care £ au urlat toată noaptea, fără ca cineva să le atragă atenţia.

Cum plătim unele taxe si impozite

ore ale unui pact de guvernare j r d .s .r .in cele urmă, ministrul Adrian Turicu a fost revocat* i

Roata norocului se învîrte ureîn- asiste la dansul acesta continuu dedu-l şi coborîndu-l pc ministrul, declaraţii şi contradeclaraţii,Turicu şi, odată eu el, coaliţia sintetizăm în ordine cronologică ,guvernamentală, într-un ritm care evenimentele din ultimele 48 de ore, 'ameţeşte agenţiile de presă: Pentru; care par să fie cele din urmă alecei care au sansa să nu fie nevoiţi să pactului de guvereare PDSR-PUNR. (continuare în pag. a 4-a). rit .............. ..

Trebuie totuşi să menţionăm câ dacă şi o instituţie ca Preşedinţia, recu­noscută pentru abilitatea cu care-şi

C a iu s CHIOREAN

L u i V a sile R eb rea n u i-a r p lă c e a s ă i s e in te rz ic ă p ie s a

După cum arătam ii: x’aru! de ieri, circulă zvonurile că " M a re a năpiriire* - cabaret politic p e u n tex t de Vasile Rebreanu, pa* //* \e^nâ îu Naţionalul clujean în regia lu i Dorel Vişan - s-ar putea să nu se mai joace’ A m aflat că - cu toate presiunile, unele anonim i piesa se vii Juca, proxim ul spectacol flU 'd nu în 8. ci In I f t februarie. Deocamdată, aşa cum am promis, interviul fu i Vasile Rebrzanu din caietul Je fala. î't* care ve referă la propriile intenţii.

/.i

REPORTER - Vasile Rebreanu, pe lîngă nenumărate romane, nuvele, schiţe, povestiri, scenarii de film, eseuri - ştiu că multe din cărţile dv. au fost traduse îh 17 limbi. Mai ştiu, de asemenea, că încă în anul 1975 la Biblioteca Congresului American se aflau nu mai puţin decît 18 din cărţile dv., printre altele, ele fiind onorate cu 6 premii internaţionale. Âm spus toate acestea pentru a remarca varietatea genurilor literare în care, v-aţi exprimat. Sînteţi autorul a trei volume de teatru. Si acum o satiră - “MAREA NĂPÎRLIRF'. Care este • mesajul ei ?

VASILE REBREANU: Ţin să precizez că titlul ei nu acoperă în întregime tematica acestei piese satirice. Am vrut să exprim ceea ce contemporanii noştri simt, au simţit şl au gîndit în aceşti şase ani care au trecut de la suspectul decembrie ’89. Asta a fost intenţia mea. Este o satiră fierbinte, tragică, cu un ochi rîdem, cu celălalt plîngem.

REP.: Nu cunosc opere inspirate cu adevărat din actualitate, după decembrie ’89...

V.R: Muzele au amuţit. Se spune că, atunci dnd tunurile vorbesc, muzele tac. în România ultimilor şase ani nu au vorbit chiar tunurile, Dar s-a făcut auzită o artilerie stranie, ciudată, parşivă. Artileria aceasta-a scos la suprafaţă duhori şi gunoaie. Capacul de pe cutia Pandorei a fost smuls şi au ieşit în lumea noastră toate relele care stătuseră sub lacăt.

Occidentul a venit peste noi cu lot ce avea mai rău, cu-tarele lui, nu cu valorile lui. Scara valorilor e bulversată. Tabelul lui Mendeleev a fost aruncat în aer. Cine face cărţile, cine face jocul ? Ei bine, pe toţi aceştia, care au ruinat ţara, vreau să- i pun la zid. Nu doar să-i ridiculizez,

- să-i pulverizez, intenţia mea este să- i siderez ! - •

' REP.: - Dar cine sînt năpîrliţii ?• V.R.: - Problema e destul dc ... nu

atît de complicată, pe cît de încîlcită şi tulbure, ca vremurile pe care le trăim. Piesa se putea numi şi C am eleon ii,'d e exemplu. Mă obsedează de mult următoarea poveste. Să-i zicem Povestea unui sclav. Pe acest sclav s-a .supărat rău de tot stâpînul lui. Drept care îl dezbracă, îl leagă şi-l duce sub soarele fierbinte în deşert, unde era o mlaştină. Şi îl lasă acolo priponit de un par să-l mănînce ţînţarii, s ă - l , răpună arşiţa. După o vreme, din îniîmplare, apare un călător rătăcit prin deşert. Vede omul legat, cu pielea înroşită din cauza arşiţei, şi toată acoperită cu ţînţari. Călătorului i se face milă şi alungă ţînţarii de pc corpul sclavului. Spre stupefacţia lui, sclavul se înfurie şi-i strigă călătorului: - Ce mi-ai făcut? Ai alungat ţînţarii sătui! Acum o să vină alţii flămînzi şi o să-mi sugă lot sîngele!_ REP: -Bun, excelent, sîntem la zi! în anul electoral. “Pleacă-ai noştri, vin ai noştri” în piesa dv. se afirmă,

în scena cu afacerea Apartamentul: ■ “Puterea şi Opoziţia sînt totuna”.

V.R.: - O proză de-â mea, mai veche, se chema “Urîtc făpturi ne

, chinuiesc privirea”. Chiar aşa, cine sîui belferii ăştia pe care îi vedem pe micuţul ecran, de şase ani de zile, şi caie netot ameţesc cu dragostea lor laţă dc popor, de democraţie etc ? Mulţimea ingenuă nu mai e credulă. Aş vrea să văd ce reacţie va avea publicul cînd îi va auzi şi îi va vedea în toată goliciunea Tor - Regele e gol şi sinistru. Cum ar reacţiona cîn'd unul ■ din lojă spune, reproducînd cuvintele, ştim noi ale cui, că “nu va lăsa - poporului român decît un ochi pentru a avea cu ce plînge” ! Sau, o altă replică, şi mai cinică:”Vom trata poporul român ca-n abatoarele din Chicago, unde din porc nuj-ămîne absolut nimic decît guiţatul!”

REP.: Spuneţi că titlul nu acoperă tematica satirei...

V.R.: Fireşte, e . vorba şi de Consiliul Europei, care monitorizează şi iar monitorizează România, tot soiul de inspectori care vin şi ne dau note, ba că nu sîntem tunşi după moda europeană ba că ... Ne dau cu nuiaua-n palmă, ne trag de urechi şi tot născocesc recomandări, de au ajuns pînă la faimoasa recomandare 1201. Ţe'cuprinde sila.

Ilie CĂLIAN (continuare în pag. a 5-a)

i evangheliştilor• Varianta indiană a

sectei AUM a intrat în România•• PDSR îş i exprim ă

|îngrijo rarc:a pe m arginea şextinderii în România a unor fculte şi secte care pun în îprimejdie, în unele cazuri, schiar interesele de securitate /pic ţârii. : ;\ P reşed in te le Senatului, iOliviu Gherman, afirmă că ^trebuie găsită o calc legală dc ‘stopare a ascensiunii falsei îcredinţe. ”ln spatele acestor Isecte oculte stau elemente în fafara credinţei adevărate. De |jcele m ai m ulte ori sînt felemente dc natură financiară, |adevărate vase comunicante cu finterese străine”.| De aceeaşi părere este şi ţiuinistrul învăţămîntului, Liviu |Maior. El spune că agresiunea facestor secte sc-petrece şi în Işcoli, ’ punînd în pericol chiar |existenţa fizică a persoanelor”. |M inistrul oferă două cazuri |concrete, unul din Cluj şi altul |d in Constanţa, în care elevi | sectanţi şi-au ucis părinţii după |ce s-au întors de la slujbe Isătanice practicate în cimitire. 1 Liviu M aior spune că a lintrat în România şi varianta ‘‘indiană a periculoasei secte

jA U M . (C.C.)

» în p a g in a p a tru ic o n tin u ă m p u b lic a re a (s e r ia lu lu i " A d e v ă ru l •despre evanghelişti”.

La unităţile Ministerului de Finanţe se încasează unnătoarele impozite şi taxe dc la persoanele fizice:

^ «Impozitul pe venitul agricol, în ' iouâ tranşe egale cu scadenţe la 1

septembrie şi 15 noiembrie;•Impozitul pe clădiri, in patru

tranşe egale, cu termene 15.03: 15.06; 15.09; 15.12;

•Impozitul pentru autovehicule - aceleaşi condiţii;

•Impozitul pe terenul aferent

clădirilor, aceleaşi condiţii.Impozitele şi taxele pot fi plătite

şi întv-o singură transă.PRECIZARE: TAXELE DE

ASIGURARE CARE SE ÎNCASAU LA UNITĂŢILE RESPECTIVE, AU ACELAŞI REGIM CA ŞI PÎNĂ ACUM. ACŢIUNEA A FOST PRE­LUNGITĂ PÎNĂ LA 15.09.1996. AVIZ AUTOMOBILISTILOR CARE AU INTRAT ÎN PANICĂ. DECI SE PLĂTESC TOT LA ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ. t

obilatMctolat Cremâ se foloseşte pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale induzlnd şi suferinţa musculară asociată, întinderi muscular, umărul rigid, tenosinovite, bolile inflamatorii ale articulaţiilor,, fiind la fel de bine indicat şi concomitent cu tratamentul de fond al reumatismului articular sever şi al osteoartritei, entorse si contuzii.

__________________________ Mobilat Gel se foloseste In tratamentul luxatiilor,F E L D A S T J V D IN G contuziilor, entorselor] al echi-mazelor şi durailor“-------- — -- - -' p.^Bucur»*» In timpul mişcării, care însoţesc aceste

fm: 31&577I traumatisme.Bdul Unlrtl nr. e , BL 2A, El. 46, Bucur»«H | 1ML: 6134203; «10374 " -------

H m tn . Ornat mţmr nbnUma tr t n a ţM c u *

M A C A I I N 1 1 l

SUNTEŢI'PE MÂINI BUNE I

P-ţa Unirii nr. 16

cosmetice, confecţii,

încălţăminte, lenjerie

O r a r : 1 0 - 1 8 L u n i - S î m b ă t ă

M d a o s c o m e r c i a l O !

Page 2: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

ADEVĂRULd e O l u i AGENDA vineri, 2 februarie 1 9 9 6 [2

i ’ ■*

"Mărturisesi nbotezsp

iertarea păcatelor,• Azi: Calendarul ortodox: (+)

Întîmpinarea Domnului (Dezlegare la peşte); Calendarul greco-catolic:

întâmpinarea Domnului. Toate ale sărbătorii; Calendarul romano- catolic: întîmpinarea Domnului.

• Mîine: Calendarul ortodox: (Sfîntul şi dreptul Simeon; Sf. Proorociţă Ana; Calendarul greco- catolic: Ss. Dreptul Simion, pf. primitor de Dumnezeu, şi Ana, pf.

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIM ĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30' •PRIM ĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01•PRIM ĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26 . •PO LIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10•PO LITIA . FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21

POLIŢIA TURDA: 31-21-21•PO LITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 7 .• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 V• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

POMPIERII: 981 . .•APĂRAREA CIVILĂ- . CLUJ-NAPOCA: '

11-24-71 \•SALVAREA: 961 ' . . . •SALVARE* C F R :J9-85-91 •INTERNATIONAL: 971 •INTERU RBAN 991 - - •IN F O R M A U : 931 ' '

DERANJAMENTE: 921 •O R A EXACTĂ: 958

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE 'DISPECERAT: 19-8748REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANALDISPECERAT: 19-63-02S.C. "SALPREST" S.A. DISPECERAT:

19-55-7:C0ME’v;! SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 ■ i s t 132DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: DISPECERAT 928, 130561

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 - 30 martie 1996

Plecări din Cluj-Napoca - 9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca - '13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA princiiak'k'dirccţii

trenuri accelerate, rapide şi intercity • BAIA MARE,SATU MARE(prin Dej):15,05 •BISTRIŢA: 15,43 •BRAŞOV(prin Dej): 1,49 - •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17 ; 21,52 (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,42 (prinPetroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloieşti-Buzâu): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12^8; 21,14;•ORADEA: 2,45 ; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30•SIGHETU M ARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 22,49; 23,08;(pria Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1 INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

19-24-75 (internaţional)

CURSE... INTERJUDHŢENEdin Autogara II

•CJuj-Napoca , Sibiu: 5,45 {“ ).Cluj-Napoca * Tîigu Mureş 6,30; 14,00.

•Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (**); 17,00. •Cluj-Napoca - At>rsd: 6,00; 14,15. •Ciaj-Napoca * ZaJiu: 6,30 (*); 13; 15; 19.

CJuj-Napoca - Gîibfa • Zalh: 6,40. •Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; 34,00 (prin

Girbou); 16,30 (prin Hida).Cluj-Napoca - Şimleul Silvaaiei: 8,30; 16,00. -

• Cluj-Napoca - Aiud: 12t00.• Cluj-Napoca - Alba-Iulîa: 13,00. •Cluj-Napoca - Brad: 16,00.

Cluj-Napoca • Cîmpeai: 13,15. Chj-Napoca - Reghin: 16,30.

• Cluj-Napoca - TîrnJIveiii: 15,15. Cluj-Napoca - Tîrgu Lipuy. 15,25. Cluj-Napoca - Toplîţa: 14,15. , Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prii Mociu).

.•Cluj-Napoca - Huetfin: 13,15 (prin Cipuţ}, 14,00 (prin Sutor).

•Cluj-Napoca - Turda 5,30; 6,30; 6,50; 7,20; 8,15; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; . 13,20;

,14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 16,00; 17,00; 18,00; 18,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22,30.

(*) nucirculăsîmbătăşiduminicâ; (**) nu circulă duminică.:

Cursele judeţene pleacă din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALEdin Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca îu zilele de luni, joi şi vineri ]a ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoiem din Miskolc în ziua de joi ora 11.

INFORMAŢII Autogara I:. 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

Vineri, 2 februarie 5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05

Agaida zilei; 5.10 Meleo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Actualitatea mondenă; 7.15 Horoscop; ^7.25 Revista presei; 7.30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în dircct; 8.30 întreruperea emisiei; 12 Reluarea emisiei; 1330 Cinefil; 14.30 Overdose; 16,05 Marlboro Musie Eurochart 100; 17.05 ... Mariboro Musie Eurochart 100; 18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Marlboro Musie Eurochart 100; 22.05... Mariboro Musie Eurochart 100; 2330 Talk-Show (emisiune bilunară). Program Informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.0S: 13; 15; 16; 17; 22; 23.

A RadioSonicf-A-t 681 7'A Hz

Vineri, 2 februarie6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Vasile Truţa); 9,00-11,00 Emisiune în limba maghiară; 11,00-13,00 Super Sonic (Dj.Dreams); 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” Ia Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Cozmin Guşă); 14,00-16,00 Musie Box (Calin Stâncscu); 16,00-17 X) Clopote tabulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,00 Five o'clock (Cozmin Guşă); 19,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, muzică) (Gcorgeta Todoruţ); 19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii); 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară; 22,00-23,00 Nostalgic Top Sonic (Daniel Boroştean); 23,00- 24,00Techno Vibc (muzică tcchno) (Dj. HoraceDanD.);24pQ-8jOO Vineri noaptea (Vasile Truţa).

Vineri, î februarie ;6,00-11,00 Radioprogram’l ’rimul salut”-E>an

Creta. 11,00-13/X) Muzică, ştiri,publicitate. 13,00-_ , ., ____ B^ORadiojuma] România Actualităţi. 1320-1600CaletdoscoţiCD. 16,00-16^20 Radiojurnal România Actualităţi. 16^0-17 00 Cin eman ia -AncaMicheti. 17 ,(X)-18,00 Muzică, ştiri, publiciLitc. 18,00-19 00

Program prcluatRFI. 19,00-19,30 Muzică,ştiri,publicitate. 19,30-2 1,30 Retro Gold -Top Rock anii '60-'70 -Tiberiu Crişan.21,30-23,00 "Cartierul latin” - invitaţi m dircct, personalităţi artistice şi politice, azi: Dorel Vişan, realizator - Oistma Slihi. 23,00-6,00 ’Rendcz-vous nocturn’ - Marius Marchiş.

BIBOQTECI■ RC.U. "Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O ra r zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.

■ B iblioteca jude ţeană "OCTAVIAN GOGA”

SECŢIA .ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR; luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18 .45 ; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; maiţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - vineri 12 - 16 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13;.duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural F rancez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "ValeriuBologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică:, închis. ‘

Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ MuzeulNaţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Oran miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M uzeul E tnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.2I): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. ,

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■MuzeuImemoriaI“EmiIIsac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Farmacii cu serviciu perma­nent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter, nr.4, telefon 175105.

Vineri, 2februarie P rogram ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră;9.20 Film serial: "Santa Barbara”; 10,50 Limbi străine: spaniolă;11.20 MTV; 11,50 Film serial: “Iubiri amăgitoare”; 12,40 -1001 audiţii; 13,30 TVR Iaşi; 14,15 TVR Cluj-Napoca; 15,00 Pompierii vă informează!; 15,20 Din lumea afacerilor; 15,50 Actualităţi; 16,00 Ieşirea din cerc; 16,30 Emisiune în limba germană; 17,30 Pro Patria;18.30 Viaţa parlamentară; 19,00 Film serial: "Edera”; 19,55 Marea privatizare; 20,00 Actualităţi; 20,50 Tezaur folcloric; 21,30 Film artistic: ”Post-scriptum: Te iubesc”; 23,05 Actualităţi; 23,25 MTV; 0,25 Film artistic: "Umbre în furtună”.

P rogram ul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Caleidoscop; 11,30 Desene animate; 12,00 TVR, Iasi; 12,30 TVR Cluj-Napoca; 13,00 TVR Timişoara; 13,30 Limbi străine: spaniolă; 14,00 Cafeneaua literară;15.20 Convieţuiri; 16,20 Film serial: "Inimă sălbatică”; 17,05 Bursa invenţiilor; 17,45 Oameni care au fost...; 18,15 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 19,00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Hyperion; 22,45 Ritmuri muzicale;23.00 Din viaţa romilor; 23,30 Film serial: “Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii.

PRO TV:7,00 Bună dimineaţa!;8.30 Film serial: "Capcana timpului” (r); 9,15 Ştiri sportive;9.30 Film serial: "Paradise Beach” (r); 10,00 Film artistic: Benjamin, recrut fără voie” (rt; 11,50 Karate;13.00 Film serial: ’ Oameni în toată firea” (r); 13,30 Film serial: "Cracker’ (r); 14,30 Talkshow: Rătăciţi în tranziţie (r); 15,00 Fotbal american; 16,10 Fotbal: rezumate din Italia; 16,30 Film serial: "Paradise Beach”; 17,00 Film serial: "M.A.S.H.” (r); 17,30 Film serial: "Capcana timpului”; 18,15 Lumea rugby-ului; 18,45 Sport la minut; 19,00 Film serial: "Oameni în ‘ioată firea”; 19,30 Ştirile PRO

TV; 20,00 Film serial SF: "Dosarele X”; 21,00 Film artistic: "Martor ocular”; 23,00 Film serial: "Aven­turi în casa morţii”; 0,05 Sport la minut; 0,30 Film serial erotic: "Ero­tica”; 1,00 Film artistic: "întoar­cerea în Paradis”; 2,30 Sport şi' cascadorie; 3,00 Baschet NBA; 5,30 Film artistic: "Martor ocular” (r).

CBN: 18,00 Lumea într-o zi (ştiri); 18,15 Caleidoscop (film documentar) - "Privind spre Spania”; 18,45 Desene animate;

19.00 Film de desene animate: "Frumoasa şi bestia”; 21,00 Ora locală (ştiri); 21,30 Sport; 21,40 TV Bazar (divertisment, concursuri, umor, njuzică); 22,20 Film artistic: ”Navaj Joe”; 24,00 Ora locală (ştiri); 24,30 Sport; 24,45 Tonomat;1.00 Lumi paralele (film SF cu prezentare): "Războiul stelelor”; 2,30 închiderea programului.

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,50 Jurnal - actualităţi; Civilizaţia ochiului: multimedia - performanţe artistice cu studenţii Academiei de Arte Vizuale "Ion Andreescu"; Documentar: costumul popular de iamă din judeţele Bihor şi Harghita; Scientia: tradiţie şi inovaţie în cercetarea farmaceutică clujeană - I.C.C.F. Cluj; Pr.2: 12,30 Clubul gazetarilor a patra putere - ficţiune sau realitate.

Sîmbătă, 3 februarieP ro g ra m u l' 1: 7,00 Bună

dimineaţa... de la Iaşi; 8,50 Ba da, ba nu!; 9,50 Film serial: “Drumul spre Avonlea”; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Pas cu pas; 12,15 Vîrstele peliculei; 13,05 Pleiade;

• 14,00 Actualităţi; 14,10- Turnul Babei; 18,45 Mapamond; 19,15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: "Inamicul inamicului”; 22,30 Mirajul gheţii şi vedetele sale; 23,45 Actualităti; 0,05 Film seriil: “Perla Neagră’s;0 ,55 Mîss Olaz '95.

Program ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR

Timişoara; 13,30 Est-meridiw magazin; 15,55 Desene animate- 16,20 Film serial: "Inimi sălbatică”; 17,05 Itinerare spirituale; 17,30 Serata muzicală TV; 20,00 Poveşti de seară; 20,30 Pariaţi pe.campion!; 21,00 TVM, Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100;.22 ,00 Săptămîna sportivi' 22,3CI, Film serial: “SSBţ| Barbara”; 23,15 Alfa şi Oaeea- 0,15 Jazz-Alive Show.

PRO TV:8,00 Desene animate-9.30 Film serial: “Flipper”; 10,00 Film artistic: "întoarcerea în Paradis” (r); 11,35 Sport; 12,05 Motor Sport magazin; 12,50 Doar o vorbă să-ti- mai spun... (r); 12 55 Ştirile PRO TV; 13,00 Fotbal: Cupa Africii; 15,30 Fort Boyard;16.30 Film serial: “Dosarele X” (r); 17,30 Desene animate; 18,00 Film serial: ‘‘Seaquest’’; 19,00 Film serial: “Ciudăţeniile lumii”19.30 Ştirile PRO TV; 19,55 Dou o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic: “Tenebrele nopţii”; 21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 Film serial: “NYPD Blue - viaţă de poliţist”-, 23,00 Film serial: “Lege şi ordine”; 0,00 Ştirile PRO TV; 0,05 Sport la minut; 0,30 Fotbal: Cupa Africii; 2,00 Fotbal: Campionatul Spaniei; 4,00 Film Serial: “NYPD Blue - viaţă de poliţist” (rj; 5,00-Film serial: “Lege şi ordine” (r); 6,00 Motor sport magazin; 6,45 Fort Boyard (r).

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2: 7,00 întâlnirea de sîmbătă: Jurnal în retrospectivă. Film serial artistic: “Trăsnitele aventuri ale lui Robin Hood”. Rubrica în limba germani. Rubrica în limba maghiari. Magazin folcloric: viaţa ceangăilor. Agricultura la zi; Ce muzică preferaţi - anchetă; Bilanţul unui ziar - "Romaniai Magyar Szo”; Magazin de sfîrşit de sâplâmînă; Desene animate: "Sandy Bell”; Mugurel de cîntec românesc; Premiere cinematografice;"Bravo!” - concursul emisiunii; Muzică; Utnor, Sport; Film serial.

>

Rrocjrdmuilelevfziuhilorpr'i nv?t:pl§l

Vineri, 2 februarie 199610,00 Ştiri şi actualităţi AM; 10,10

Război în stradă - codat; 18,00 Documentare Deutsche Welle - Triunghiul negru; Afacerile înainte de toate; 19,00 Ştiri şi actualităţi PM; 20,00 Desene animate; 20,25 Preluare Samtel (2); 21,55 Viaţă dublă - codat; 23,25 Trădată poveste a trei femei - codat; 1,06 închiderea programului.

PORTALEXPORT • IMPORT S.R.L.

Vineri, 2 februarie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment

matinal, serial; 11,10 Film - îndărătnicul îmblînzit - PR07; 13,05 Buletin informativ; 13,20 Al - Reportaje, serial; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Castagna C5; .17,00 Cartoon Network; 18,30 Al - Observator - Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 Al - Serial, divertisment muzical; 20,45 Buletin informativ; 21,00 Film - Bill Cosby & Co. - PR07; 23,00 Film - Fun, Fun, Fun- RTL2; 0,45 AI - Film.

PORTAL 2' 9,45 Buletin informativ; 10,00 Al- Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film; 13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Film - Furie explozivă - ITA1; 0,00 Film- Omen IV - RT4.

Desene animate; 11,30 The Album Show; 12,30 Din lumea afacerilor, 13,00 Serial; 14,00 Film; TELE 7 ABC: 16,00 Postmeridian; 18,45 .Telejurnal; Antena /: 19J0 Capcana periculoasă. 20,30 Observator, 21,35 Film; 23,30 Film; TELE 7 ABC: 1,15 Linia fierbinte; 2,15 Serial; 3,15 Staruri pentru totdeauna; 4,00 Preluare DW.

Programul Radio ClujVineri, 2 februarie

6,00 Bună dimineaţa (vâ spune astăzi: Ioana Kanya). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristca. 10,30 Radiocircuit Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Quj. 11,00 Buletin deştiri. 11,05 Muzic Shop: muzică de toate genurile, poilru toate gusturile, realfeatar Florin Munteanu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, Editiadenuercuri:modetatorGrâtianZc>icas. 13JOO Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră mtrebali la064/187266; vă răspunde: Cristian Zoicas. 18,00 Radio Fax, la microfon Cristina Pînzaru. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Unmflion dc prieteni: redactor Melania Drăgan. 20,00 Top 2M+1: topul muzicii uşoare transilvane, realizator Marius Merca. 21,50 Buletin deştiri.

« M I M

2 - 8 februarieCLUJ - NAPOCA: REPUBLI­

CA - Suspecţi de servidu - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă ţi duminică spectacolele încep de la ora. 11,00.* VICTORIA - Ace V en tu ra , detectivu' lu ' peşte - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRĂŞTI - sala A - C artea junglei - SUA (13; 15; 17; 19).* ARTA - Amantul - Franţa - Anglia (11; 13,30; 16,^18,30) * FAVORIT -

Johnny Mnemonic - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - R eţeaua - SUA - premieră; TINERETULUI- Ultimul twist la Moscova - Franţa - premieră; F ără scăpare- SUA.

DEJ: ARTA - M andat pentru moarte - SUA; Salvaţi-l pe Willy din nou - SUA - premieră.

CÎM PIA TU R ZII: MUNCI­TORESC - Fast Burger - Franţa- premieră; Tommy boy - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - D ur ş i - deştept- SUA - premieră; Atît de aproape de cer - SUA - premieră.

Vineri, 2 februarie 1996TVC ,PR07: 9,25 Familia Walton;

10,10 Cine-i şeful aici?: 10,40 Bill Cosby Show; 11,10 îndărătnicul îmblînzit; 13,05 O echipă binccuvîntată; 14,00 Sam magazinul amiezii; 14,30 Zece dintre noi; RT4: 15,00 Valeria şi Massimiliano; 16,15 O mamă pentru copii mei; 18,10 Un chip, două femei; 19,00 Ţiganca; 20,00 Forţa iubirii; PR07: 21,00 întoarcerea superspionilor; 23,00 Inferno.

TVC+Antena 1: 10,00 Serial; 11,00 .

S.C. Dental R0VA-S0C0L0VCalea Moţilor 106, ap.5

T ra ta m e n ta stom ato logice complexe:

> te ra p ie>protetică (ceramică) >chirurgie [rezecţii, implante] ’

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8 Zilnic o ra r: 9 -19

s îm b â ta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

Vineri, 2 februarie 1996 8,10 Seriale - RT4; 14,45 Seriilt

- RT4 şi C5; 16,15 O numi peatm , copiii mei - RT4; 18,05 Iarti-mă! - show RT4; 20,00 Roata norocului; 21,00 Cele mai frumoase -momente de la o căsătorie - show RT4; 21,30 Răzbunare din dragoste - RT4; 0,00 Trezirea - RT4.

r POLICLINICA INTERSERVISAN

gif, l’seoaly ttrii, cart Gfowghenî

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE • REUMATOLOGIE •ECOGRAFIE-ALERGOLOGIEDERMATOLOGIE • CHIRURGIE * ORTOPEDIE O.RJL • OFTALMOLOGIE GINEOOLOGIE-ONCOLOGIEPEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteriolope loumdlogfe « Parazitok>g>eTeste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1Medic de gardă: orele 21 - 7

Rezervare, consultaţii to tel 41.41.63

ALIANŢA APmSUlCIDL I F E L I N E i f i

Sufletul noslru Ja dispoziua dumneavoastră- Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 i 41 6 3în tre orele 20-24.Z iln ic

ii

Page 3: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

vineri, 2 februarie 1996 ROZA ViNTURILOR a d e v ă r u ld l o

EVARIC B aaj

BILL CUNTON SI-A EXPRIMAT SPRIJINUL CLAR PENTRU BORIS ELTIN

(AFP)

Preşedintele american Bill Clinton l-a sprijinit cu fermitate pe preşedintele Boris Elţin, pronunţîndu-se fără echivoc în favoarea acordării unui credit de nonă miliarde dc dolari de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) Rusiei, într-o perioadă în care incertitudinile privind orientarea ei se amplifică. C linton s-a declarat “convins de asigurările” privind menţinerea reformelor în Rusia pe care i le-a dat Elţîn cu ocazia unei convorbiri telefonice de 40 de minute, acesta fiind primul contact între cei doi preşedinţi de la întrevederea la nivel înalt din 23 octombrie de la Hyde Park, în apropiere de New York.

“Cred că acest împrumut va fi acordat şi cred câ el este necesar”, a declarat Clinton presei, în Biroul oval al Casei Albe, referindu-se la creditul FMI, în prezenţa premierului ras Viktor Cemomîrdin, aflat Ia Washington cu ocazia celei de-a şasea reuniuni a

comisiei bilaterale însărcinate cu .promovarea cooperării economice şi ştiinţifice dintre cele două ţări. Acest credit va permite Moscovei să îşi reeşaloneze rambursarea datoriilor publice în valoare de 55 miliarde dolari contractate, faţă de statele Clubului de la Paris. Creditul face în prezent obiectul unor negocieri dificile între Rusia şi FMI din cauza evoluţiei situaţiei politice de la Moscova, unde Elţîn i-a demis recent pe principalii artizani ai politicii de liberalizare a economiei pe care o aplica de mai mulţi ani. Anatoli Ciubais, vicepremierul însărcinat cu economia şi procesul de privatizare, a fost înlocuit

' de Vladimir Kadannikov, un industriaş care pare mai degrabă să personifice economia centralizată a fostei URSS. -

Preşedintele Clinton şi-a manifestat totodată dorinţa ca Duma, Camera inferioară a parlamentului rus, să ratifice tratatul START-2 privind reducerea armamentului strategic; demers pe care Senatul

. american l-a făcut la 26 ianuarie.

NOUL GUVERN ~ CENTRAL BOSNIAC SE: ANGAJEAZĂ SĂ UNIFICE BOSNIA(Reuter)

Parlamentul bosniac a numit un guvern central care are drept scop unificarea unei ţări încă divizate de liniile de luptă si de puternicele, revendicări cu privire la prizonieri, la persoanele dispărute şi la crime de război.

Hasan M u ra to y ic i-a fost desemnat, prin vot, în parlamentul bosniac, în funcţia de prim-ministru al guvernului central al statului, împărţit în două conform Acordului de pace de la Dayton. Guvernul central va răspunde de afacerile externe, de comerţul exterior şi de justiţie, dar el nu are reprezentanţi din partea sîrbilor bosniaci După

. alegeri, ce urmează să fie organizate în septembrie, cel puţin o treime din posturi se presupune că vor reveni sîrbilor bosniaci

Parlam entul a aprobat de asemenea componenţa guvernului lui Muratovici, format din cinci miniştri, plus unul fără portofoliu,' şi programul său care urmăreşte, după cum a afirmat premierul nou ales, edificarea unei Bosnii- Herţegovina unite. “Popoarele curajoase ale Bosniei-Herţegovina s-au apărat de barbaria sîrbă, însă ele nu sînt încă libere. Va fi necesar un timp îndelungat pentru ca cetăţenii noştri să intre într-o viaţă normală, acea viaţă pe care o trăieşte lumea căreia îi aparţinem”,-

a adăugat el. Hasân Muratovici a relevat că problemele cu care se vor ' confrunta el şi miniştri săi sînt atît • de mari încît “ar speria orice guvern din lume”^ P o tr iv it afirm aţiei premierului bosniac, ţara aspiră la calitatea de membru al Uniunii Europene şl NATO, prin intermediul programului Parteneriatului pentru pace. ,

Muratovici îi succede lui Haris Siladjici, care mai întîi a îndeplinit funcţia de ministru de externe, iar ulterior de prim-ministru. Siladjici a rupt legăturile cu Partidul Acţiunii Democratice (SDA), partid naţionalist m usulm an de guvemămîrit, în vâra anului trecut.

maMAGHIARI MINORITARI IN UNGARIAww

(Extrase dintr-un articol semnat de Pal liodor% scriitor maghiar provenit din Cluj- Napoca, în “Magyar Hirlap ”)

“Onouă_minoritate este în formare, cca a maghiarilor refugiaţi aici (în Ungaria). In fond, nu contează din care ţară vecină au venit, cinstirea

^yjantieă manifestată, odinioară s-a transformat acum în dispreţ. S-a Tfcflninat cu compasiunea. Nu a rămas decît frica pentru pierderea pîinii de

toate zilele,- de un şovinism în cadrul naţiunii Cei veniţi nu mai sînt ambasadorii Atlantidci scufundate, purtătorii de cuvînt ai Trianonului, ci ‘români’, ‘slovaci’ ,’sîrbi’. Tratamentul juridic şi sentimental special aplicat tor nu mai este numai al oficialităţilor, ci şi al opiniei publice. . '

Chinezii au mai multe şanse de a-şi dobîndi statutul de minoritate naponală decît e l Căci, nu-i aşa, nu-i poţi declara drept minorităţi în cadrai unei naţiuni pe maghiarii veniţi aici, chiar dacă de multe ori sînt' tialaţi ca minorităţi şi poate şi lor le lipsesc rudele, prietenii din copilărie, colegii de clasă, de parcă ar fi venit din BeirutProfitînd de şomajul, lipsa de locuinţe, dificultăţile în asigurarea sanitară, de mizeria din Ungaria, Satul care se apără cu orice mijloace ridică mai eficient sîrma ghimpată juridică în faţa maghiarilor, deoarece'aceştia înţeleg ceea ce li se spâne, statul vorbeşte în limba lor şi pot fi expulzaţi mai repede şi mai ieftin !

La accasta situaţie mai contribuic şi unii actori ( de bună credinţă) ai politicii maghiare de peste graniţă, care declară că patria-mamă ar trebui sa împiedice imigrarea, ca nu cumva regiunea să rămînă fără maghiari. In acest fel şi birocraţia oarbă capătă un rol cu caracter patriotic, de apărare a naţiunii. Ea este într-o imposibilitate furioasă de a acţiona şi nu vrea să facă nici un fel de excepţii Nu trebuie să fie milos, caritabil, să ofere ajutor, există destui maghiari nefericiţişi în patria-mamă. Există ‘maghiarul- nngnr,- aceasta ca să-l poţi deosebi de ‘maghiarul român’, de ‘maghiarul iugoslav’, de ‘maghiarul-slovac’, cei care, chiar dacă nu sînt inferiori, nu-i gşa, au drepturi mai puţine în sărăcia noastră de aici decît adevăratul

‘maghiar-' ungur’ în acest context autorul aminteşte cazul tragic al unui artist plastic bolnav din Transilvania, carc nu putea fi tratat decît în Ungaria şi care s-a sinucis cînd în ianuarie 1996 a primit înştiinţarea de expulzare. • ' ' . , . >: Recunoscînd ideea că “nu trebuie să golim, din punct âe vedere naţional, ţările vecine”, scriitorul arată:”Trebuie să fim conştienţi de faptul că cea

.mai mare parte a locuitorilor patriei-mamă au provenit şi ei de dincolo şi că dacă cineva ar trebui să aibă dreptul de a alege Ungaria, atunci acela ar trebui să fie,în primul rînd un maghiar. •_ " --u

Sau poate ne-am bucura mai mult dacă fraţii noştri de sînge din ţările vecine ar reuşi să plece în Canada, în Australia.- Esie'oare numai un discurs demagogic faptul că şi-acasă ne împuţinăm ? Ştim ( cu toate că' mulţi se plîng, vai, cît de mulţi refugiaţi ‘români’ sînt aici, înţelegînd prin aceasta pe maghiarii din Transilvania, Banat sau Crişana) că numărul lor, nu înlocuieşte scăderea anuală a natalităţii de la noi, diferenţa dintre rata deceselor şi a naşterilor. >

Este mai greu ca un maghiar să vină definitiv în Ungaria - chiar dacă îndeplineşte toate condiţiile raţionale - decît să ajungă în rai. Deşi aici nu este raiul. Şi nici maghiarii din Transilvania sau din alte regiuni nu sînt

: cu toţii caractere neprihănite. Dar, vă jur, că media_nu este mai proastă decît cea din patria-mamă. Nici in ceea ce priveşte capacitatea lor, nici în ceea ce priveşte calitatea lor de maghiari. . ...^ V o m putea accepta acea indiferenţă (îmbrăcată in haină juridică) cu ajutorul căreia închidem graniţa în faţa lor atunci cînd vom crea şi la maternităţi juriu pentru imigrare, iar înainte ca un copil să vină pe lume vom examina dacă în Ungaria îl aşteaptă o locuinţă, un salariu, o atmosferă şi o dragoste corespunzătoare”, . ; - :

Iii- ^“SA BATEM LA P O R Ţ IL E ÎN G H EŢA TE D E G ER

' ALE P Ă R E V riL O R ” ;’

10. Ne aflăm în perioade de regrupare a forţelor politice care vor fi antrenate în lupta electorală. Evident, se regrupează şi presa, ca să nu spunem d r se vinde unor sau altor partide. Din cîte ştim noi, unica publicaţie care vă susţine sută la sută este “Tineretul Moldovei”. “Literatura'şi Arta” pare a fi binevoitoare, “Glasul'Naţiunii” este imparţial şi loial iui problemele Se interes naţional ş i ... cam atît Ce s-a întîmplat oare cu “Săptămînă” şi “Momentul”, pe care atît dv., cît şi fostul consilier-şef Ion Borşevici le-aţi susţinut omeneşte, părinteşte chiar, ajutîndu-le cînd le-a fost cel mai greu ? Să fi trecut oare aceşti “băieţi dintr-o 'parte” în tabăra guvernamentală, pe care o apără cu atîta zel în fiecare număr, din convingeri politice ? Din cîte ştim noi, pe cînd lucrau la “Glasul”, unii dintre dînşii puneau vîrtos umărul la procesul de trezire a “conştiinţei naţionale” a concetăţenilor noştri... De unde oare această subită schimbare?

- Este greu de polemizat cu ziariştii, mai ales în condiţii democratice,, liber (modificările recente în Legea Presei denotă intenţia de a crea presei condiţii favorabile). Ce-i drept, în cazul acestor publicaţii aş avea de spus multe şi cu, dar dv. aţi anticipat într-un fel punînd astfel întrebarea. In principal ştiam de unde a Venit echipa care se călătorise cu a sa • călăuză de la “Glasul” la “Cuvîntul” (publicaţie a RCM), apoi s-a răzleţit % Ia diferite publicaţii. Dar am considerat atunci că trebuie să Ie fac un «ne. Şi l-am făcut. Domnii Viorel Mihail şi Vsevolod Ciornei, care au fost în audienţă, mi-au vorbit frumos, convingător, şi i-am crezut-pe cuvînt că sînt sinceri. Acum vedem că vîntul bate din altă parte, dar-... Dumnezeu cu dînşii. Dacă ei consideră câ fac bine, de ce să nu le permitem să-l facă măcar cuiva ? Oamenii mor şi se nasc. Dar rămîne on popor. Rămîne conştiinţa colectivă care se numeşte istorie. Ea

înregistrează totul, inclusiv nerecunoştinţa pentru binele făcut anterior.11. Citiţi revista “Glasul Naţiunii” acum ? Cum interpretaţi genericul

“revista reîntregirii neamului”, avînd în vedere că mulţrcititori îl înţeleg ca pe o publicaţie a întregirii românilor basarabeni, incluzînd, fireşte, pe cei din Transnistria şi din autonomia găgăuză ?'

- în general mă străduiesc să citesc toate publicaţiile. Am acest hobby, recunosc sincer. Revista “Glasul Naţiunii” de asemenea o citesc, îmi plac articolele istorice, ce .vin să completeze un gol în memoria noastră. Mă pune alteori în gardă maximalismul caracteristic în general, oamenilor tineri. Consider că, pornind dc la realităţile zilei, trebuie să fim atenţi, să nu continuăm şirul greşelilor comise în această ordine de idei. Oi1, mi se pare că intelectualii au conştientizat că integrarea spirituală, dacă nu s-a produs definitiv din motive subiective şi obiective,1 se va produce neapărat. Cînd vorbesc de consecvenţa în politică, am în Vedere anume acest deziderat. Această arătură, de altfel, nu strică brazda politică internaţională, este în conscnscu documentele semnate atît de Republica Moldova , cît şi de România.

12. Ce măsuri trebuie luate, după părerea dv., pentru a proteja presa de limbă română ? ' '■ - în general presa trebuie să fie dezetatizată. Condiţiile trebuie sâ fie

aceleaşi pentru toate publicaţiile. Competiţia ar fi cea mai bună protejare, după părerea mea. Inclusiv a presei în limba română. .

13. Cum vi se pare presa de opoziţie de'la noi ?- Incisivă. Deşi de multe ori îi lipsesc argumentele. Se pare că e prea

grăbită uneori. Am în vedere presa de opoziţie de dreapta. Cea de stînga deocamdată rămîne aceeaşi Cu tradiţionalul refren pe buze:”Moi âdres: Sovietskii Soiuz”. ,

‘MAGYAR NEMZET:”MINORITATEA MAGHIARA OSTATIC ÎN SLOVACIA SI iN ROMÂNIA”

(De la corespondentul ROMPRUS la Budapesta, Sorin Petrescu)

După cotidianul "Uj Magyarorszag” şi săptămînalul “Magyar Forum", iată că un alt cotidian ungar de mare tiraj, “Magyar Nemzet" se ocupă de cartea lui Raffay Emo, “Tragedia ungară - 75 de ani de la Trianon Cotidianul intelectualităţii ungare, cum se corfsideră “Magyar Nemzet’’, publică articolul semnat de Bemath Zoltan, intitulat “Statele succesoare au încălcat acordurile". Autorul articolului de mai jos încearcă o prezentare a cărţii lui Raffay Emo.

, “Se mai poate mira cineva cînd, după atîtea eşecuri în' eforturile depuse de guvernele ungare pentru reconciliere, după 75 de ani se găseşte un autor ungur care cere ca în statele succesoare să se valorifice şi în favoarea minorităţii maghiare dreptul de autodeterminare ?.în ceea ce priveşte apartenenţa teritoriilor anexate să decidă un referendum.O astfel de soluţie ar rezolva încordările din Europa Centrală, ar înlătura teama cu p riv ire la modificarea frontierelor pe calea forţei... Lezarea drepturilor cuvenite minorităţilor naţionale apare ca o încălcare i e acord. A stfel că Ungaria, cu toate consecinţele unei încălcări de acord, se poate adresa' Organizaţiei Naţiunilor Unite.... Nu

se poate contesta faptul că de la 1920, respectiv de la 1945 încoace,- condiţiile de încheiere ă acordurilor s-au schimbat enorm şi acest lucru perm ite o nouă reglem entare : juridică. Dar s-a întîmplat mai mult decît atît. Tratatele de pace de la ' Trianon şi Paris nici nu mai există, după ce părţile care au'semnat documentele au încetat să mai existe: Cehoslovacia s-a împărţit în două, Iugoslavia s-a rupt în bucăţi. Acum minoritatea maghiară are" rolul unui fel de ostatic în Slovacia,' dar şi în Ăomâriiă. “ - -

După aceste afirmaţii' autorul articolului continuă: “Anul trecut am scris î n ‘Magyar Nemzet’ să ne dăm mîinile. Bazinul Carpatic este păm întul natal aL mai multor popoare. :MuIt timp am apărat împreună aceste meleaguri. Sîngele nostru s-a amestecaţ nu numai pe cîwpmile de luptă, ci şi pe calea căsătoriilor mixte, prin copiii noştri Ne-am vorbit reciproc limbile, ne-am înţeles şi ne-am cîntat cîntecele, ne-am dansat dansurile. Dacă ne unim, se eliberează energia luptelor purtate de unii împotriva celorlalţi şi înţelegerea ne va spori

- puterea şi nu vom fi jucăriile folosite de interesele marilor puteri. Poate că viitorul va aduce stringerile de mîini”. , -

ARMATA RUSĂ SE 6ĂSESTE ÎNTR:0 STARE DEPLORABILĂ, APRECIAZĂ GUVERNUL GERMANForţele armate'ale Rusiei sc află

“intr-o criză profundă” şi nu sînt decît parţial operaţionale, se afirmă intr-un raport confidenţial al guvernului german, citat de France Presse.' Potrivit acestui document, prezentat Comisiei pentru apărare a Bundestagului şi apărut în ediţia de sîmbătă a cotidianului munchenez Sucddeutsche Zeitung, guvernul rus nu este în măsură “să menţină, la nici una din arme, decît un mic nucleu de unităţi operaţionale”.

De asemenea, “dotarea trupelor, atît cu armament şi materiale, cît şi cu bunuri de-primă necesitate, este în parte considerabil degradată”, continuă raportul redactat sub egida. Ministerului german de externe. Anul trecut, o treime din rezervele de război, în special carburant şi hrană, a fost consum ată. “O alimentaţie regulată a soldaţilor nu poate fi asigurată dec ît cu d ificu ltate” , în tim p ce pes-te jumătate din militari nu şi-au primit solda de mai multe luni.

Acest document mai relevă că

numărul actelor de nesubordonare precum şi acela al sinuciderilor a crescut îngrijorător.

Totodată, raportul estimează câ 51 din cele 81 de divizii de infanterie sînt neoperaţionale. Printre unităţile apte de luptă sînt cele aeropurtate şi cele două divizii susceptibile de a participa la misiuni de menţinere a păcii. ,

Două treimi din echipajele unităţilor de'aviaţie sînt doar în. parte operaţionale, neefectuînd numărul de zboruri de antrenament necesare. Referitor la marină, , raportul menţionează că accentul se pune cel mai mult pe flotele din Mările Nordului şi Baltică, flotă Pacificului fiind în proporţie de 80 la sută neoperaţională.

în schimb , armele nucleare şi chimice sînt depozitate în siguranţă şi sînt conectate la o structură; de

_ comandament care funcţionează normal. “O în trebu in ţare’ întâmplătoare sau ilegitimă a acestor arme este exclusă, subliniază documentul mentionat -

Page 4: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

•«*»»ADEVARUL

C B b j J V IA T A P O L IT IC Ă vineri, 2 februarie 1996 (4

Ultimele 4 8 de ore ale unui pact de guvernare

•în cele din urmă, ministrul Adrian Turicu a fost revocat»

(urmare din pag. 1)

ascunde slăbiciunile faţă de public, a dat, în numai 24 de ore, (rei comunicate care se contrazic, e greu să afirmi că şti ce se va întîmpla peste doar cîteva minute.

■30 ianuarie, ora 16. Preşedintele PUNR, Gheorghe Funar, afirmă ca dacă va fi schimbat ministrul Comunica­ţiilor, Adrian Turicu, PUNR se va retrage de la guvernare. ,

•30 ianuarie, ora 22, Purtătorul de cuvînt al Guvernului,'loan Roşea, face cunoscut că ministrul Turicu a fost revocat din funcţie, de către: premierul Nicolae Văcăroiu.. .

•31 ianuarie, ora 9. loan Gavra, Vicepreşedintele PUNR,- ne-a declarat că loan Roşea minte. Premierul Văcăroiu nu l-a revocat pe .Turicu. Decizia de revocare este pe masa preşedintelui Iliescu şi va deveni valabilă doar semnată de şeful statului. - . , "

•31 ianuarie, ora 14. Purtătorul de cuvînt al Preşedinţiei Traian Chebeleu, dă publicităţii un comunicat în care se afirmă că preşedintele Ion- Iliescu a semnat actul de revocare din funcţie a ministrului Turicu. Faptul este confirmat de preşedintele PDSR, Oliviu Gherman, aflat în vizită la Cluj-Napoca.

•31 ianuarie, ora 15. Gheorghe Funar susţine că partidul'are trei personalităţi care pot ocupa - portofoliul Comunicaţiilor.: *31 ianuarie, ora 15,30. Oliviu Gherman afirmă în faţa ziariştilor clujeni că PDSR va formă un guvern minoritar în caz că PUNR se va retrage din. Executiv. :

■31 ianuarie, ora 17. începe întîlnirea' preşedintelui Iliescu cuo delegaţie a PUNR alcătuită din loan Gavra şi Aurel Novac,/

vicepreşedinţi şi Vaier Suian, secretar general. • .

•31 ianuarie, ora 19,30. După■ întîlnirea cu .preşedintele, loan Gavra declară că actul de revocare n-a fost'scmnat. Adrian Turicu - este în continuare ministrul Comunicaţiilor.

•31- ianuarie, ora 20. îritr-un comunicat de presă al purtătorului de cuvînt al Preşedinţiei se precizează că decretul de revocare nu a fost semnat. Traian Chebeleu îşi cere scuze pentru "această eroare”.

•31 ianuarie, ora 20,30. loan Gavra declară în conferinţă de presă la Bucureşti că o decizie asupra continuării colaborării la guvernare va fl luată la Consiliul Naţional al PUNR de la Alba Iulia. ' .

•1 februarie, ora 11. Vaier Su ian ne-a declarat telefonic că la întîlnirea cu preşedintele Iliescu s-a convenit ca situaţia ministrului Tliricu să fie analizată cu calm şi în mod temeinic, pe baza unei-anchete complete asupra legalităţii deciziilor acestuia, urmînd ca hotărîrea finală să fieluată de preşedintele României după ieşirea din spital a ministrului.

•1 februarie, ora 13. Purtătorul. de cuvînt al Preşedinţiei declară că decizia de revocare a ministrului Turicu a fost aprobată. de preşedintele Ion Iliescu.

• K februarie, ora 14. Vaier- Suian afirmă că delegaţia PUNR

se va întîlni, totuşi, la ora 15, cu primul-ministru Văcăroiu, dar că, în urnia ultim ului anunţ al Preşedinţiei, Întîlnirea se va desfăşura sub alte auspicii:

Oferim alăturat declaraţii ale unor lideri politici implicaţi în evenimentele din ultimele zile. -

Gh. Fanar: “Ne exprimăm speranţa că premierul nea stărui in .greşeala lăcfîn legătură cu indicaţia preţioasă

a Delegaţiei Permanente a PDSR dată d-lui Nicolae Văcăroiu, PrimulMinistru al României, privind demiterea din funcţia de ministru al Comunicaţiilor a d-lui Adrian Turicu, precum şi pe tema decretului Preşedintelui României de revocare din funcţie a d-lui ministru Adrian Turicu, se impun următoarele precizări:

1. Dl. ministru Adrian Turicu a respectat întocmai prevederile legale privind numirea noului director al Romtelecom în persoana d-lui loan Munteanu, vicepreşedinte al PDSR Hunedoara.

2. Se reproşează d-lui ministru Adrian Turicu că nu a respectat o dispoziţie verbală a Primului Ministru, dispoziţie care, dacă ar fi fost respectată, ar fi condus la încălcarea legii în legătură cu jnumirea directorului Ia Romtelecom. . '

3. Supunîndu-se dispoziţiei primită din partea Delegaţiei Permanente a PDSR, dl Prim Ministru Nicolae Văcăroiu a prezentat în şedinţa de Guvern din data de 30 ianuarie a.c. propunerea de revocare din funcţie a ministrului Comunicaţiilor. Propunerea nu are la bază un act de control din care să rezulte nerespectarea legii cu ocazia concursului pentru postul de director la Romtelecom., De asemenea, propunerea a fost prezentată fără a fi ascultată opinia d-lui ministru Adrian Turicu şi, mai mult, în timp ce dînsul se află internat în spital. -

4. Nefiind informat corect dl Ion Iliescu, Preşedintele României, la propunerea Primului Ministru, a semnat decretul de revocare din funcţie

DECLAMAŢIE Ion Iliescu, Preşedintele Romim^ a fost de acord ca eventualaîn aplicare a decretului semnal

facă mimai dupâ o vcrificare a respectării legii, cu ocazia concura t a avut loc pentru postul de director la Romtelecom. Din păcate cr- dintre înalţii funcţionari ai Guvernului au ignorat înţelegerea cn Presaiir- României şi au transmis în mass-media informaţii parţiale care au erei- stare de confuzie.

6. PUNR apreciază responsabilitatea cu care Preşedintele Români- abordat acest caz, soluţia propusă şi speră că ea va fi respectată îr.tocc;

7. Ne exprimăm speranţa că în urma dialogului'dintre delegaţia P P şi Primul Ministru Nicolae Văcăroiu, domnia sa nu va stărui în greş; făcută ca urmare a presiunii exercitate de către unii membri ai Delej? Permanente a PDSR, care sînt implicaţi în activitatea Roratclecom."

8. Disputa dintre PDSR şi PUNR în legătură cu noul conducător & Romtelecom a fost artificial creată de către unii lideri ai PDSR.

9. Considerăm că stabilitatea Guvernului României, prectn îndeplinirea programului de guvernare, nu trebuie afectată de intere* personale ale unor lideri ai PDSR.

10. Dl director loan Muntean a fost numit legal în funcţie, iar PU* nu poate accepta ca dl ministru Adrian Turicu să fie sancţionat penln a respectat legea. _

11. Este necesar ca PDSR şi presa să relateze care sînt adevăra substraturi ale implicării unor lideri PDSR în activitatea Romtelec

a d-lui Adrian Turicu, decret ce nu a fost publicat în Monitorul Oficial al , Regretăm că Delegaţia Permanentă a PDSR i-a pus într-o situaţie delicRomâniei.

5. PUNR nu a'acceptaf procedura de demitere-în mod ilegal a d-lui ministru Adrian Turicu. După şedinţa Biroului Permanent al PUNR, din31 ianuarie a.c. , o delegaţie formată din d-nii loan Gavra, Aurel Novac şi Vaier Suian - vicepreşedinţi, respectiv secretar general al PUNR - a fost primită la Palatul Cotroceni de către dl Preşedinte Ion Iliescu. După prezentarea temeiurilor legale ale demersurilor făcute de către PUNR, dl

pe Primul Ministru şi pe Preşedintele României.în legătură cu numirea directorului de la Romtelecom, PUNR lr

pentru respectarea legii, iar PDSR pentru a asigura triumful nepotism şi al corujjţiei. ,

Arbitri sînt Primul-Ministru şi Preşedintele României. VGHeorghe FUNA:

Preşedinte le Partidului Un itătii Naţionale Române

-Oliviu Gherman, îneîntat de intîîalrea ou conducerea Universi ţii “Babeş-Bolyai" .

Delegaţia P.D.S.R., aflată în Cluj pentru a pregăti, campania clcctorală, n-a putut ocoli Universitatea, din care doreşte să-şi faca un aliat în lupta împotriva P.U.N.R. La finele unei întîlniri, în care' i[ sesizat “convergenţa interesului faţă de problemele abordate”, preşedintele P.D.S.R., Oliviu Gherman, declara; “întitaga conducere a Universităţii “Babeş-Bolyai” este o echipă coerentă de luptători pentru dezvoltarea învăţămîntului românesc, corelarea acestuia cu cercetarea, ştiinţifică” . Oliviu Gherman spune’ că mtîlnirea a reliefat “un deosebit interes pentru aducerea la normalitate a vieţii citadine”. Preşedintele P.D.S.R. spune că a găsit la Cluj “o organizaţie în plină ofensivă” şi că are încredere că membrii. filialei vor găsi omul cel mai potrivit să candideze şi să cîştige la Cluj. (C.C.)

loan Gavra:

“Atît Preşedinţia cît şi opinia publică au fost dezinformate cras"

Un comunicat de la Preşedinţia R om âni^aiipjtă miercuri că în temeiul unor articole <ffn Constituţie"" şi avînd în vedere propunerea primului ministru, preşedintele Ion Iliescu a semnat un decret prin care Adrian Turicu este revocat din funcţia de ministru al Comunicaţiilor pe care urmează s-o preia dl Mircea Coşea, ministru dc stat, preşedintele Consiliului pentru Coordonare, Strategie şi Reformă Economică. Un comunicat ulterior atribuia apariţia acestui anunţ linei erori şi prezintă scuze din partea purtătorului de cuvînt prezidenţial.

Miercuri scara, tîrziu, la sediul central al PUNR din Bucureşti, s-a desfăşurat o conferinţă de presă după ce o delegaţie a partidului formată din domnii loan Gavra, vicepreşedinte,' Vaier Suian,

secretar-general şi Aurel Novac, m inistrul Transporturilor s-au întîlnit (^.preşedintele"fon ifiescîT pentru a clarifica ambiguităţile legate de acest caz. După 12 ore de com unicate contradictorii şi declaraţii care l-au ridicat şi l-au coborît pe Adrian Turicu, dl loan Gavra a susţinut cu fermitate, că revocarea nu a avut Ioc. Mai mult, PUNR consideră sancţionarea ministrului Comunicaţiilor nclegală, după cum replică I.Gavra: “Primul ministru înainte de a pleca în Slovenia şi Croaţia i-a dat dispoziţie să amîne negocicrea contractului de management pînă se întoarce. în lege este însă clar. De la începutul negocierilor între comisie şi managerul desemnat, durează trei zile pînă la semnare. Comisia a semnat, managerul ă semnat. Deci

dl Turicu nu putea să întrerupă acest proces pentru că era înscris în lege. Altfel trebuia să fie sancţionat. Deci primul ministru nu ştia acest lucru şi a dat o dispoziţie împotriva legii. Interesele oculte, mafia constituie o realitate. “Sînt reclamaţii la minister că telefoanele şe instalează pe dolari. PDSR pijbabil doreşte în "continuare mafia aceasta”, explicaI.Gavra. -Cit priveşte viitorul colaborării, acesta a spus: “Ori acţionăm legal, ori ne vedem de treabă. Cu aceşti oameni, din păcate, nu se poate merge mai departe. O decizie va fi luată la Consiliul Naţional al PUNR dc sîmbătă. în campania electorală toate aceste chestiuni vor constitui principalele capete de acuzare politică din partea noastră pentru cei care s-au implicat şi aici şi la Regia Tutunului. Afirmaţiile domnului Năstase sînt nişte aberaţii ale unui om care nu ştie case întîmplă la Guvern, dar ar dori probabil să aibă puterea supremă în România.

G .O G N E A N

Gh. Fodor nu va mai fi primar în Gherla din 15 februariePrimarul oraşului Gherla şi-a pus,

în 6- ianuarie, demisia pc masa prefectului, care- a. acceptat-o. începînd cu data dc 15 februarie, Gheorghe Fodor nu va mai ti primar.

l'odor este de cîteva săptămîni un ca/, dttpă cc P.U.N.R. l-a exclus din rîndul membrilor dc partid şi i-a adus acuzaţii dc natură penală, aflate

acum în cercetarea poliţiei. Depunîndu-şi demisia, primarul uşurează sarcina prefectului Grigore Zanc, care ar fi trebuit altfel să dea un răspuns solicitării dc suspendare venită din partea consilierilor P.U.N.R. Presa a publicat informaţii despre apropierea din ultima perioadă a lui Fodor de P.D.S.R.

Din funcţia dc primar, Gheorghe

Fodor va trece în cea de şef al Notariatului public din Gherla. P.U.N.R. îi face însă un cadou de despărţire, luîndu-i clădirea în care ar fi urmat să activeze. La propunerea P.U.N.R., Consiliul local a anulat hotărîrea prin care era repartizat Notariatului un spaţiu in

' centrul oraşului.,’ Caius CHIO REAN

Io n Ilie s c u - d e le g a ţ ia P U N R ZjO întîlnire care s-a dovedit a fi inutiliîntr-o convorbire telefonică

purtată în cursul dimineţii de ieri, dl Vaier Suian, secretar general al PUNR, ne-â declarat următoarele: ”în seara zilei de 31 ianuarie, o delegaţie a conducerii PUNR s-a întîlnit cu preşedintele Ion Iliescu. In cadrul ei a fost abordată situaţia creată la Ministerul Comunicaţiilor ca urmare a propunerii primului ministru adresată preşedintelui Iliescu de a fi revocat din funcţia de ministru Adrian Turicu.

în urma discuţiei s-a convenit câ această situaţie-să fie analistă cu calm şi în mod temeinic, pe baza unei anchete complete asupra legalităţii deciziilor ministrului

Turicu, urmînd ca decizia finală . cu privire la propunerea primului m inistru să fie luată de preşedintele Ion Iliescu după ieşirea din spital a ministrului Turicu, pentru a se da acestuia

. posibilitatea de apărare împotriva acuzaţiilor. -

în seara zilei de 31 ianuarie, în urma convorbirii cu preşedintele României, purtătorul dc cuvînt al preşedintelui-a dat un comunicat de presă, în care arată că preşedintele României nu a semnat decretul de revocare din funcţie a ministrului Turicu şi şi-a cerut scuze pentru comunicatul de presă anterior, care a fost difuzat din-

eroare. Delegaţia PUNR urm; -să aibă azi (joi) o întîlnire primul ministru pientru a. clar; situaţia şi de a preveni declanş-- unei crize guvernament; Preşedintele Iliescu..şi-a ofe sprijinul în .vederea medierii,

' începutul săptămînii viitoare, uriei întîlniri între delegaj: PUNR şi PDSR pentru a se apt diferendele existente. Noi are disponibilitatea de a ajunge soluţii raţionale şi credem d primul ministru- şi guveţjiul, au rezistat la numeroase moir:

. de cenzură, să nu aibă neşansa a-şi încheia mandatul într-un c

' neonorabil”

Adevărul despre evanghelişti (V)Ca pondere şi logistică angajată s-au remarcat, încă

din primele luni de la evenimentele din decembrie ’89, evangheliştii-misionari din S.U.A. Ei au venit în România ca într-o terra deşerta din punct de vedere jeligiot. Dc vină^gt jLcîţiua. Retorii lipsi- lor da. cunoştinţe privind realităţile vieţii spirituale româneşti sau deplina lor ignorare, clişeele informaţionale din mass-media nord-americană care susţinea atrofierea totală a activităţii religioase ca rezultat al persecuţiei (reale, altfel) promovate dc regimul comunist. De aici şi metodele adoptate, cel puţin în Jaza incipientă,. abundlnd în naivităţi de conţinut şi formule hilare: Mulţi dintre evanghelişti, respingînd, conşticnt sau inconştient, situaţia de la faţa locului, s-au încăpăţînat să susţină un spectacol de factură minoră, cuprinzînd adesea şi şedinţe publice de vindecare: De aici şi. cohortele de amărîţi, bolnavi şi suferinzi, veniţi aici în speranţa înfăptuirii miracolului de mult aşteptat. Se vorbeşte chiar şi dc instrumentarea unor mici escrocherii: vindecări neaşteptate ale unor persoane altfel, fie vorba între noi, perfect sănătoase. Un asemenea caz s-a întîmplat chiar pe stadionul municipal din Cluj-Napoca. Ulterior “bolnavul” - astăzi unul dintre cei cc agresează trecătorii din preajma Pielii Unirii cu anunţul forinţi, mărci, valută cumpărăm - şi-a primit desigur arginţii (i.e. dolarii).

Organizatorii autohtoni ai unor astfel de mitinguri, exploatînd disperarea şi sărăcia multor “creştini” de circumstanţă nu s-au sfiit să sugereze posibile cîştiguri materiale pentru participanţi. Sc anticipa oare sloganul, la modă azi, dar într-o altă variantă: “Vii şi cîştigi? în locul cîştigului sperat, se alegeau cu broşuri şi cărţulii frumos colorate (de, mărgelele secolului al XX-lca pentru “indienii” din Carpaţi!) distribuite cu scopuri clar pro/elitre. Din cînd In cînd, însă un număr rcstrîns ■de credincioşi, membri ai unor biserici sau secte ncoprotestante, au beneficiat dc substanţiale ajutoare: valuta, îmbrăcăminte, aparatură electronică, autoturisme cu mărci occidentale sau chiar dc burse sau invitat» la

sejururi externe. Ei trebuiau să constituie exempb^ stimuleze, în continuare, o participare sporită la de manifestări publice de prozelitism colectiv. Mane1 folosită a dat roade: numeroşi ţărani şi tineri puteai

..căzuţi înţju.l?uu£unji4riud impasibili spectacolul^ acceptînd apoi, la comandă, să devină “creştini ,ai să îmbrăţişeze doctrina propusă de misionarii dep: ocean.

La asemenea întruniri’ unii misionari erau aber de un număr mare de persoane dornice sâ emigr® SUA. Dar solicitările lor nu erau primite cu plfc Urmau eschivări sau fraze ambigui, voalate, care, atent decodate, însemnau refuzuri indubitaf Evangheliştii, nu aveau nevoie de aceşti oameni; aici, nu în America. Oameni practici, cu simţul rcat cînd era vorba'de propria lor ţară, ei intuiau ele; social-economice ale unui asemenea exod de pop1:- ameninţări şi noi presiuni asupra pieţei muncii t americane şi aşa suprasaturată, dar şi piei;- obiectului muncii proprii. Cum şi-ar mai fi just misiunile lor evanghelizatoare bine remunerate “bcnficiarii” s-au strămutat de pc meleagurile mi“ tocmai în America. Refuzurile n-au fost, t complete. Şi-n acest din urmă caz s-a acţionat sel- Unele familii “creştine” călite în lupta şi prij anticristică, verificate, ca atare, au obţinut aprobi' emigrare. Tot ca să dea exemple dc urmat prr cîştigul dc pc urma prozelitismului activist.

Spuneam, însă, că-asemenea misiuni au lost împl^ şi în afaceri nu tocmai curate. Ele sînt le g p ^ ajutoarele aduse. Nc oprim la un singur e x o r f aparatura medicală dc uz stomatologic pentru caK| obţinut acordul de principiu al unui donator dc" destinată unor activităţi irrstructiv-cducativc. Ini însă, s-a rătăcit, sc parc, prin vreun cabirfct parii: I)c,i e mai importantă iniţiativa privată dccit ş-' Vom reveni.

Cristian ROM-

Page 5: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

/i r/

.

c

( 5 ) v i n e r i , 2 f e b r u a r i e 1 9 9 6 ARTĂ - CULTURĂ A D E V Ă R U L‘ c B e O l u i

• i

Lui \ uşile Rebreanu i-ur plăcea să i se interzică piesa

“MMEA NĂPÎRLIRE"(urmare din paq.1)

REP.: O piesă incomodă, curajoasă...

V.R.: Trebuie să declar, însă, deschis şi cu solemnitate: meritul principal îl are marele actor Dorel Vişan, directorul Naţionalului clujean, care, cel dinţii, fară să ezite; a acceptat-o cu entuziasm, şi fără rezerve. S-a dovedit, aşa cum a fost toată viaţa - un caracter, un bărbat de curaj şi verticalitate. Piesa -este incomodă pentru mulţi. Va stîrni, poale, mult disconfort pentru cei care trăiesc în confort. Adevărul supără, nu place. Adevărul umblă cu capul spart. Dorel Vişan şi-a asumat singur şi primul acest curaj. Da, curaj ! Aplaudată o r i. fluierată, piesa nu va lăsa, sper, pe nimeni indiferent:

ÎTEP.:- Poate fi interzisă ? »V.R.:- Mi-ar plăcea enorm să

a® acum - în “libertate” şi , “deate:raţie”- o piesă interzisă !

3 A ţi'av u t şi piese

l \fifcros, a fost “Ua om .- d ţfca it’ care a scăpat şi a făcut

peste400 reprezentaţii la Cluj. Ce destin preziceţi satirei “M area năpîrlire”?

V.R.: - Precizez, spre amuzament, că -“ F ru m o asa Fernanda .r.” se chema “Pe loc repaus asasini”. “ Un om ...” avea titlul “ Sutiene p e n trucă lu g ări’*,' iar - pentru*^C6nferîp$i de Ia Balta” misra topit fin volum de teatru. Toate aceste piese aveau un cifru. Sâ revin la destinul acestei satire. Bătrînii spuneau că oamenii şi

cărţile îşi au destinul lor: Ea va avea destinul ei şi cu, ca autor, nu i-1 pot prevedea, nici să-l determin. Ce pot spune, însă, acum ? Ministerul Culturii a apreciat-o la superlativ. Teatrul Naţional din Bucureşti, prin prietenul meu, prozatorul Fănuş Neşgu, intenţionează să o joace. Mi-a cerut-o Adi Andrieş Ja Teatrul Naţional din Iaşi. Directorul

'"Studioului de Radio Cluj, Florin ZsJiarescu, a lansat-o pe unde. Tuturor le mulţumesc cu sfială şi solemnitate.

REP. :- E o piesă “spăimoasă”, cum spunea cineva. Un nou gen de dizidenţă? • ' '

V.R.: - Cuvîntul acesta îl detest. Dizidenţă s-a dovedit a fi o cacealma. N-am crezut nici atunci in ea. Dizidenta ? O harpagicăric !

REP.: - Motanul Arpagic ...V.R.: - Să fim serioşi ! “Mircea,

fâ-te că lucrezi!”. O poezioară pentru copii răstoarnă un regim ? Şi pentru asta te dai tu cel mâi tare din parcare? Să umpli toată ziuă micuţul ecran cu figurata?! Ştii cum e cu dizidenţii? Putini am fost si mulţi am rămas. Un

întreg popor â făcut mai mult decît dizidenţă. A existat, cînd lucrurile mergeau tot mai prost,; nu la începuturile lui Ceauşescu, cînd lumea mergea cu el, dar

- apoi, gîndeşte-te şi numai la greva generală a unei întregi clase, ţărănimea, grevă care a

. durat mai mult de zece ani, cînd mergeau soldaţi, studenţi, elevi, muncitori la culesul recoltei. lle,he ! Aia grevă! In “Marea năpîrlire”, ca'să fac un joc de cuvinte, e vorba de Ud popor m uşcat d eA... Isto rie . Ce dizidenţă'?! Mulţi dintre ei ne turnau la Securitate - azi au făcut averi colosale, stau în vile şi palate, latră în presă şi infestează

• tot ce ating. Dar nu asta e tema piesei mele,.. Sa revenim.: REP.: - Se pare că personajele au un model real. - ,

V.R..: - Cum se precizează în cărţi şi filme, prevenitor: “Orice

^asemănare cu persoanele în viaţă este neavenită” Noi putem folosi, dacă- se doreşte neapărat;-, şi reversul form ulei:” Otice asemănare cu persoanele în viaţă este binevenită!”... Cine vrea şă se recunoască n-are decît! Dar toate acestea sînt “vorbe, vorbe, vorbe” ., vorba lui Shakespeare ! Important este Măria Sa

'Spectatorul! Deci, ultimul gînd al meu se îndreaptăj cu umilinţă, către ei şi rostesc ;- Iţi mulţumesc . Dumitarle, Spectatorului, că ai avut răbdarea de a sta pînă la capăt în fotoliu. Mă bucur că ai libertatea să fii de altă părere şi că, deci, poţi să aplauzi sau să fluieri. Oricum, îţi mulţumesc !

revista BMSTEum T E A T R U L A Z IAşa cum ne-a obişnuit, numărul

d u b lu (11-12/95) al revistei TEATRUL AZI se impune din nou

j p rin calitatea materialelor şi fotografiilor publicate, cît şi printr-o tehnoredactare de excepţie. -

L. _ Sumarul, dens şi interesant, credem "Tfcîage chiar şi numai prin simpla '

r im “deconspirare”, respectiv a rubricilor ce ni s-au părut cele mal

î interesante: ANTITEZE de Dumitru Solomon; DIALOG - Simona Măicănescu (Ion Parhon); ANCHETA.'- Secretarul literar - o necunoscută? Răspund: Alexandru Dabija, Alexandru Darie, Vladimir Găitan (Carmen Bărbulescu şi Cipriana Petre); FESTIVALURI: Piatra-Neamţ (Const.Paiu), Sfîntu Gheorghe (Anca Rotcscu), Sibiu (Valentin Silvestru),

: la ş i (Doina Papp), Bucureşti (Margareta Bărbuţă); CRONICI; TELETEATRU de Irina Coroiu; Teatrologie televizată (Magdalena Boiangiu); TEATRUL ROMANESC ÎE SCENA LUMII - “Julius Caesar”

- de Shakespeare de la “Bulandra” în Japonia (Valentin Silvestru); SCENA LUMII - “Marile întrebări ale germanilor” de B.Elvin, “Violenţă şi gravitate pe scenele vieneze” de Ileana Berlogea. •

Dumitru Solomon, redactor-şef al revistei, în Antiteze: Creşteri şi descreşteri se ocupă în acest număr doar de CREŞTERI, reuşind o clară şi imperios necesară - priv ire panoramică - Creşteri, dezvoltări,

punetînd precis: “A crescut ^ “V/7^ Aca şi calitatea informaţiei

privind teatrul românesc în lume şi, implicit, a crescut respectul faţă de creaţia noastră teatrală”;. performanţele internaţionale'ale lui Furcă rele, Şerban, Buzoianu, Mugur, Tocilcscu, Scarlat, Darie, Măniuţiu, Frunză, Tompa reprezintă nn sistem, un destin, o temeinicie”; “Fireşte,

teatrul românesc nu se află întotdeauna la înălţimea valorii dobîndite, succesele din străinătate neputînd ascunde somnolenţa, mediocritatea şi denivelările, reale”. ..."- Pentru a incita doiinţa de lectură a‘ cititorilor, notăm şi alte aspecte

ilustrative, scrise cu francheţe şi responsabilitate de un specialist din interiorul fenomenului teatral: “A crescut cantitatea şi calitatea 'informaţiei privind teatrul mondial ... Şi pe această cale se obţine sincronismul. Vedem mai mult, ştim mai mult. Ştim mai mult, muncim mai bine ... A crescut numărul de teatre, în mod ciudat şi paradoxal, în timp ce în ţările Europei de Est au dispărut teatre, în România n-a dispărut nici unul, ba împotrivă, au apărut teatre noi. De î, particulare sau mixte ... S-au înt ţit şcolile teatrale de stat sau parti. . :e. Unele produc actori, altele pr ’ .o bîlbîiţi, peltici şi împiedicaţi .

Ca să nu deranjăm sensibilităţi exacerbate, consem năm, fără comentarii, felul cum este prezentată în revistă mişcarea teatrală clujeană:

- “O propunere incitantă, care a şi declanşat comentarii, în consecinţă, a apartinut regizorului-student THEODOR SMEU - STERMIN, din clasa condusă de conf.univ.Mihai Măniuţiu de la Catedra de teatru t a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj- Napoca. Cu o distribuţie exclusiv masculină, el a semnat, la .Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, spectacolul Îmblînzirea scorpiei de Shakespeare, urmărind, în mod declarat, crearea unui spaţiu teatral neoelisabetan”. (Const. Paiu, Piatra Neamţ); . ' . - .

- “Un spectacol prolix, confuz, şi irelevant - Till Ulenspiegel - după Charles De Coster- a produs Teatrul Naţional din Cluj, sub îndrumarea regizoarei ANCA BRADU PANAZAN”. (Doina Papp, laşi- Reuniunea tinerilor regizori, 6-10 iunie 1995); -' - “O originală punere în scenă a

■ biografiei lui Lucian Blaga a realizat MIRCEA MARIN, pe un scenariu propriu - Liturghia Marelui Anonim- prezentat de Teatrul Naţional din

' Cluj-Napoca. (Margareta Bărbuţă, Bucureşti, Festivalul Lucian Blaga, 25-28 tiai 1995);, - “17 acte cu PÎET MONDRAIN, eseu vizual după 17 subiecte de Ovidiu Pecican. «U n spectacolconstruit vizual de IIORAŢIU MIHAIU» Spectacolul a fost distins cu: Marele premiu Atelier, pentru cel mai bun spectacol şi Premiul pentru regie. (Anca Rotescu, Sfîntu Gheorghe, Festivalul, de Teatru Atelier, ediţia a IlI-a, 28 mai - 7 iunie 1995).' „

Alături de mai noile ei surate - Rampa şi Semnal teatral - TEATRUL AZI a rămas o revistă de o notabilă ţinută, ce face realmente considerabile eforturi ca să apară, fară de care fenomenul teatral românesc ar fi mal sărac şi mai puţin animat şi cunoscut.

C o m eliu IUREŞ

Pe scena Filarmonicii, o violonistă de 13 aniIOANA VITTORIA GEANTA

( A u s t r i a )

; De-a lungul istoriei sale, Filarmonica Transilvania” s-a-implicat cu consecvenţă în căutarea de foarte tinere talente artistice, programînd numai în ultimul deceniu' copii-minune ca Mihaela Ursuleasa, Horia Mihail (astăzi nume binecunoscute pe plan mondial, şi, mai recent, violoncelistul clujean Mihai Marica sau pianista Mariana Izman." . ; '

A venit astăzi'rîndul unui alt mare-talent de a păşi pe scena clujeană: violonista în vîrstă de 13 ani, Ioana Vittoria Geantă Studiul viorii a început la vîrsta de5 ani şi a pornit fircsc, ca o continuare a tradiţiei violonistice de familie, Ioana V ittoria Geantă fiind nepoata maestrului'Ionel Geantă şi fiica reputatei violoniste Eleonora Geantă, stabilită de mulţi ani, la Viena.

In acest mediţi muzical, tînăra solistă*s-a dezvoltat din punct de vedere artistic cu “m are. repeziciune, stimulată de studiile efectuate la Academia de Muzică

din Viena (clasa prof. Franz Samohyl), şi răsplătită m anul 1994 cu Premiul I absolut obţinut la Concursul Internaţional din S tresa, Italia^

La Cluj, Ioana Vittoria Geantă va debuta sub bagheta maestrului Petre Sbârcea, în concertul de astăzi, care va avea loc în Sala Mare a Casei Universitarilor, la orele 19, unde ea va interpreta o pagină de mare' popularitate - Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră de Druch, lucrare care a fost interpretată urprimă audiţie în anul 1869, de către celebrul violonist Joseph Joachim,

Piesele care Vor încadra acest opus provin din sfera culturii muzicale slave: “O noapte pe Muntele Pleşuv” de Musorgski şi Simfonia a 9-a în mi minor; op. 95, “Din'Lumea Nouă” de Dvorak,- ce va încheia seara jntr-un amestec de intonaţii slave şi americane,-lucrarea fiind compusă în perioada în care autorul a ocupat postul de, director al Conservatorului din Nejv York.

Bianca TIPLEA

Lecturi VERSUL WEVÂZUT

. “Copăcel, copăcel/ prin infinitul limbii române”, cum singur spune în poezia “Pas”, Remus Damian îşi conturează o personalitate singulară. Desigur, asemeni cîtorva poeţi care au apărut (neconvenţionâl) în oraşul nostru el poate fi un convenţional' provincial Numai că talentul său îl poate situa alături de cei ce vor să graveze chipul unei generaţii. Remus Damian are (lucru destul de rar) o cultură sigură a ceea ce a fost poezia anilor 60-70, adică o fină lectură şi o mînă sigură. Şcoala sa

este marea poezie a acestor ani„.cW , ales Nichita Stânescu din caret!J'î împrumută decîtstarea’“aeriană” verbului nedomolit care se joacă ■ stările um ane' .păstrîridu-şr

. vivacitatea. Un vînt de absurd îl ademeneşte, dar poetul îşi asigurăo rigoare proprie menţinută-meieil

. între meditaţia frugală şi adîncă şi poezia amplă cu jocuri de artificier.In general el încearcă să ascundă versul prefăcîndu-1 într-un j o c ' aparent gratuit, dar poemul răzbate dincolo de lim baj. C artea si.,, intitulaţă autoironie “ POVESTE ţ ADEVĂRATĂ” scoasă la “Editura-' Cărţii de Ştiinţă” din Cluj-Napoca este un mic manual de poetică. Remus Damian experimentează mereu sfârmînd grilele, cum făcea cîndva Ion Caraion pentru a nu fi dctectat. Poezia lui este o fugă din poem pentru că întotdeauna se cereo lămurire, o interogaţie, ceva ce să îndemne la un nou vers.

Poem politic sau meditativ, social sau romantic, textul se vrea POEZIE şi nimic altceva. Poezia poate fi ■ încifrare sau descifrare a umanului,o a treia cale nu există. Asta încearcă găsindu-şi bine calea să ne spună poetul. : -. :

Dincolo de absurd, dincolo de joc

rămîne fundamentală meditaţia, cao privkc-arnncată asupra unei lumi m e re ^ s tip u se unui destin al Ciffflrrtftlui. Fundamental acest poet este un credincios şi crede în puterea' de creaţie'a Cuvîntului. El este în aceiaşi timp un moralist subtil, dar încearcă să ascundă acest lucru. Ultimul poşm din volum ilustrează de fapt o grilă simplă, mereu esenţializată nefiind numai o âpă a oglinzilor “Cîţiva ani i-au trebuit să înveţe/ citind--echinoxul fiecărei clipe/ şi neînţelegînd, mirat că uite

........:vor, oameni care nu seSiJbfuşi aleargă. (Cîţiva

trŞElfiinia' cu acest poet este semăl05Mtvă. El încearcă-mereu o nouă fb’rmă de cunoaştere poetică balans«id între filosofie şi poezie, încercînd să fie simplu pînă la lipsa metaforei. Neregretînd metafora, Remus Damian încearcă un nou. discurs poetic, m enit să fie concentrat la maximum. “Da bucuriei!” spune el în poemul de un vers intitulat “Iubire”. Nu e cine ştie' ce, dar orice construcţie se începe-cu o afirmaţie adevărată. Şi acest om este adevărat prin scrisul . său. ■ .

\ Dorin SERGHIE

SĂPIND PENTRU FUNDAŢIA LUPEI CAPITO LINA,

ARHEOLOGII AU FĂCUT NO I SI IMPORTANTE

DESCOPERIRICu prilejul reluării săpăturilor la fundaţia Lupei Capitolina, în două

dintre gropile pentru stîlpii de susţinere ău fost descoperite, în primul orizont de locuire român, urmele linei arhitecturi din lut şi lemn. Potrivit d-luî Gheorghe Lazarovici, director general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, aceasta arată că, în prima fază de funcţionare a locuirii romane, pe teritoriul viitorului municipiu NapocaTiincţiona un vicus sau pagus (sat sau cătun roman). Asemenea urme au fost găsite şi în săpăturile din Piaţa Muzeului (cercetător: Mjhai Wiettenberger) şi mai ales îri str. Deleu - Parcul Caragiale, unde au fost săpate suprafeţe mai mari (cercetător: Sorin Cociş).

Din cauza gerului săpăturile au fost temporar sistate, respectivul orizont, gros de 40-50 cm, neputînd fi acum cercetat pe îndelete.

Alte două din gropile pentru stîlpii de susţinere (cele din sud) prezintă- după un strat de locuiri sporadice de dinaintea stăpînirii romane şi pînă în epoca neolitică - urme de locuiri preistorice în zona (Hallstatt şi Epoca bronzului). La circa 4,50 m începe un strat de locuire din Epoca neolitică, -aparţinînd complexului cultural Cluj - Cheile Turzii - Lumea Nouă Iclod (locuire din mileniu V. î. Chr.), cu o frumoasă ceramică pictată, similară celei descoperite,1a Monumentul Memorandiştilor şi la nord de Biserica “Sf.Mitiail” (în zona transfo/matorului electric, şi a WC-ului public, vizavi de Muzeul de Artă). în straturile neolitice nu s-a pătruns încă decît foarte puţin, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei promiţîndu-ne abia peste două-trei săptămîni informaţii mai bogate despre această uriaşă staţiune din centrul municipiului Cluj-Napoca, staţiune care măsoară între 20 şi 50 ha.

M .T R IP O N

! Recital de canto j| Sub egida Academiei de || Muzică “Gh.Dima” din Cluj- |- Napoca, duminică, 4 februarie .* a.c., la ora 17,00, va avea loc, ■| în Sala Studio a prestigiosei I| instituţii de învăţămînt superior |■ muzical din municipiul nostru ■J un recital de canto, susţinut JI de studenţi ai clasei conduse I| de prof univ.AIexandru Fărcaş, |.■ lect.univ. Vasile Boldor şi |. asist. univ.Gheorghe Mogoşan. .• La pian: conf.univ. Valentin ■| Gora, prep.univ. Adela Bihari, I| Cristina Doctor. îşi vor da | .-concursul studenţii: FlorinJ Mariş, Gabriel Moldovan, ^I Sandor Attila Demeter, Florina I| Hinsu,.Rodica Vereş, Ioan |■ Ardeleanu, Adrian Morar, ■I FranciscRudolf,-IoanTigămlă, .■ Nicolae Toma, TatianaLisnic, ■ | Silvia Sorina Muntean.- în | I program piese vocale-de: I■ J.S.Bach, W .A.M ozart, ■1 Fr.Schubert, E. Grieg, ■I Ch.G ounod, G .V erdi, I | V.Bellini, R.Leoncavallo, P. |■ Mascagni, A.Dvorak, G.Bizet, ■ _ tî.Enescu, P.Constantinescu, î■ N.Brctan. I | M .B. |

I

Page 6: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

ADEVARUL c3e OHgjj ADMINISTRAŢIA LOCALĂ

Potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţie de locuinţe, trecute în proprietatea

„ statului şi a Hotărîrii, Guvernului nr. 20/1996 I privind aprobarea Normelor Metodologice, prin

Ordinul Pr'efeclului judeţului C iuj-nr. 30/22I ianuarie 1996, s-a constituit Comisia judeţeană deI aplicare a legii, aprobîndu-se şi componenţa | comisiilor municipale, orăşeneşti' şi comunale, | investite cu competenţa de a primi cererile, şi a

I efectua verificările.în ziua de 30 iaiiuarie a.c. a avut loc instruirea

I secretarilor consiliilor locale, care sînt şi secretarii | comisiilor municipale, orăşeneşti şi comunale,

iar pentru ce le la lte apartam ente prim esc despăgubiri în condiţiile art. 12.

Persoanele îndreptăţite la restituirea în natură a apartamentelor sau, după caz, la acordarea de | despăgubiri, vor depune cereri în acest sens, în | termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii . (în perioada 29 ianuarie - 29 iulie 1996). Cererile ■ se vor adresa Comisiei Consiliului local pe raza I" căruia se află situat apartamentul xn cauză. La | cerere vor O anexate actele din ghidul orientativ. |

De prevederile acestei legi beneficiază cetăţeniiromâni, atît cei care îşi au domiciliul sau reşedinţa

distribuindu-se totodată model de cerere şi ghid orientativ al actelor ce vor li anexate.

Bencflciază de prevederile prezentei legi foştii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu' destinaţia • de locuinţe, trecute ca atare în

■ proprietatea statului sau a altor persoane juridice l prin restituirea în natură, redobîndind dreptul de * proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc I în calitate de chiriaşi sau a celor care sînt libere,

în ţară, cît şi cei care îşi au domiciliul sau reşedinţa I în străinătate. Calitatea de cetăţean român trebuie | să existe la data intrării în vigoare a legii - 29 |

• ianuarie 1996. Menţionăm că Legea 112/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr: 279/29 noiembrie 1995, iar Hotărîrea de Guvern nr. 20/1996 p riv in d s tab ilirea N orm elor Metodologice de aplicare, în Monitorul Oficial al României nr. 16/1996.

Prefectura judeţului Cluj

Ghid orientativ al actelor ce vor fi anexate la cererea formulată în baza

112/1995• 1. Cerere tip;:2. Mandat sau procură

autentică; •_■■■ ,3. Xerocopie de pe B.I. pag. 2

şi 3; ' ;.:v ■4. Xerocopie de pe paşaport;5. Copii legalizate de pe actele

care dovedesc calitatea- de succesor (certificat de naştere, căsătorie, deces) certificat de moştenitor- alte acte doveditoare;

nr6. Copie legalizată de pe actul

de proprietate (extras C .F., contract de vînzare-cumpărare autentic, alte contracte);

10. Autorizaţia' de construire - luare în folosinţă sau proces verbal de predare-primire; - ,

11.*Rlan de situaţie pentru'7. Copie de pe actul prin care construcţie şi teren;

s-a preluat imobilul;8. Copie legalizată după

contractul de închiriere;9. Consim ţăm întul autentic

prevăzut de art. 5, al. 5 din Legea nr. 112/1995,; 7

12. Situaţia ram bursării creditelor (Decretul nr. 233/1971; Legea nr. 4/1973 etc.) şi achitării despăgubirilor; -

13. Proces verbal de evaluare imobile. v •

O nouă statie de benzină în cartierul M ănăştur. Foto: N. PETCU

( Ochiul străzii '

Clujul se înnoieşteDe puţin timp în staţiile pentru mijloacele de transport în comun au

început'să apară nişte construcţii, iar cînd au fost montate în interiorul lor şi băncuţe, am înţeles că este vorba de mult rîvnitele locuri de refugiu pentru călători. Ele se înscriu ca o frumoasă hăinuţă nouă pentru oraş. Admirînd zilele trecute cele două refugii existente pe str. Popescu-Voiteşti,. mă gîndeam cu bucurie că administraţia locală veghează permanent la înfrumuseţarea oraşului. Bucuria mea n-a durat mult pentru că dintre multele, persoane care se aflau în staţie, m-a abordat un om între două vîrste, spunîndu-mi: "Cred că vă întrebaţi unde va încăpea atîta amar de lume, în caz că începe o ploaie torenţială? Nu despre asta este vorba - i-am replicat eu dar ştiu că orice om se înnoieşte cu ocazia unei sărbători, poate fi vorba de aşa ceva? Desigur, mi s-a răspuns, se apropie alegerile şi electoratul poate fi influenţat în favoarea ei*de către actuala administraţie locală. Am apucat să-i spun că nu are dreptate, deoarece administraţia locală s-a preocupat întotdeauna de înnoirea oraşului, discuţia fiind curmată de venirea troleibuzului '' Mă întrebam intrigat cine să fie interlocutorul meu, cînd răspunsul l-am găsit rapid: un alegător, ca toţi ceilalţi!

în ceea ce mă priveşte, rămîn la părerea mea: iniţiativa luată de administraţia locală este binevenită. Chiar dacă dimensiunile acestor refugii lasă de dorit, după părerea unora, acestea erau una dintre multiplele probleme pe care municipalitatea le mai are încă de rezolvat Fie chiar simbolice, aceste refugii sînt utile. ' ~-

(O întrebare: de ce nu s-a plasat băncuţa pe fundalul refugiului, pentru a cîştiga în dimensiuni?)' . ' '

O ctavian IO RDĂ CH ESCU

{ îa atentia Primăriei i s ir| Parcul Municipal, a]■ dc c lu jcn i ' şi oasj _ municipiului nostru, perimefo/r' ■de meditaţie pro natura, îi I general bine întreţinut şi anal | a devenit în zilele de 29 şi 3t | ianuarie a.c. loc de depozitar | a gunoaielor. In plin parc, p

Iaicea centrala din direcţia pot Hotel- Napoca - str. Paidoi

I s-au depus mormane de molm |D a c ă cei care administrau | accst parc doresc să cunoasri ■ provenienţa acestor gunoaie, e _ pot face, cu atît mai mult dad * apelează la serviciile Poliţiei I Cred câ ar fi educativ dad | nc-ar prezenta autorii lor şi | părerile lor în piesă. Altfel, | fenom enu l rămîne ca oi

în ccp u t promiţătorI degradarea

dc

(A.Q

Daacâ dnfl f i .a v u t.Incă o şedinţă a Consiliului local

al municipiului Cluj-Napoca - miercuri 31 ianuarie 1996 -, în care Regia autonomă a domeniului public a devenit un subiect "fierbinte”. -

A fost o veritabilă "punere la zid” a actualei conduceri a regiei, cu toate câ despre activităţi care lucrează în. pierdere se ştie şi se vorbeşte de multă vreme. Problema

. • Consiliul . local al municipiului , Cluj-Napoca a aprobat în şedinţa din 25 ianuarie a.c.-modilicarca hotărîrii nr. 262/ 1995 privind alocarea sumefde 100 milioane lei din rezerva bugetară a anului 1995 pentru editarea lucrării "Ghid istoric al municipiului Cluj-Napoca”; modificarea s-a operat la art. 2 al amintitei hotărîri, făcîndu-se precizarea: "Plata finali se va face după recepţia volumelor, iar acestea vor fi valorificate în proporţie de 60 la sută”.

•în conformitate cu prevederile Legii nr. 112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia dc locuinţă trecute în proprietatea statului, în termen de 45 dc zile de la publicarea legii, consiliile locale comunale, orăşeneşti şi municipale au obligaţia de a face propuneri pentru constituirea comisiilor speciale, investite cu

competenţa de a primi cererile şi de .a verifica actele pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţă; comisia propusă de Consiliul local al municipiului Cluj- Napoca îl are ca preşedinte pc d o m n u l v ic e p r im a r Nicolae Ruja şi este formată din specialişti,ai serviciilor din Primărie; . propunerea se înaintează Prefecturii Cluj, comisia fiind numită prin ordin al prefectului. ,

•Prin hotărîre a Consiliului local' al m unicipiului Cluj-Napoca începînd cu data de 1 ianuarie 1996, pe teritoriul municipiului Cluj- Napoca, scjncnţine' majorarea cu 30 la sută a impozitului pe veniturile liber profesioniştilor, meseriaşilor şi a altor persoane fizice. ,

•Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat bugetul local

pe luna ianuarie 1996; cheltuielile pe capitole se încadrează în procentul de 8,3 precizat de Nota nr. 16573/1995 emisă de Ministerul Finanţelor, cu excepţia capitolului "învăţămînt” unde s-a solicitat suma dc 760.755 mii lei faţă de 515.400,

mii lei, dife­renţa fiind ju s t if ic a tă prin' chel­tu ielile de

întreţinere şi funcţionare.•Noua organigramă, analizată şi

aprobată în şedinţa Consiliului municipal Cluj-Napoca din 25 ianuarie a.c., cuprinde 450 persoane,* faţă de 414 din vechea schemă; noua structuţă organizatorică se motivează prin necesitatea

vîmbuiiătăţirii relaţiilor dintre administraţia publică locală şi cetăţenii municipiului în vederea reducerii timpului de rezolvare a cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor adresate dc către cetăţeni; o noutate

este direcţia de control ce urmează să înglobeze toate activităţile de control prin preluarea acţiunilor de control din cadrul celorlalte direcţii; s-a înfiinţat serviciul impozite şi taxe, s-a suplimentat schema la Serviciul evidenţă imobile avînd în vedere efectul aplicării Legii 112/1995. ,

•Consiliul municipal Cluj- Napoca a aprobat proiectul de hotărîre privind majorarea

■ amenzii pentru călătoria pe mijloacele de transport în comun fără legitimaţie de călătorie pentru anul 1996; cuantumul amenzii este de la 20.000 la 25.000 lei, iar la piaţa pe loc 8000 lei.

•Prin votul favorabil al consilierilor locali, Piaţa Mărăşti din municipiul Cluj-Napoca va beneficia de încă două construcţii este vorba de sediul Băncii Române dc Comerţ Exterior şi sediul D irecţiei Generale a Vămilor - filiala Cluj.

schim bării . consiliului de adm inistraţie de la RADP a deteminat un schimb de replici. Pregătit, domnul primar Gheorghe Funar a deschis "tirul” cu un set de întrebări adresate domnului director Mircea Corcheş: "care au fost concluziile verificării făcute de Camera de Conturi la RADP? *ce venituri s-au obţinut.de către RADP din activitatea patinoarului artificial în anii 1993, 1994 şi 1995? *dece nu a funcţionat patinoarul în iama anului 1994/1995 şi 1995/1996? •ce lucrări s-au executat şi nu au fost comandate? *ce lucrări s-au pretins Ia plată şi nu au fost executate? «cum s-a cheltuit valuta încasată din concesionarea locurilor de veci din cimitire «dacă susţineţi că termenul limită de reorganizare a regiei autonome în baza Legii nr. 135/1995, art. 4 era31.03.1995 de ce aţi solicitat în 31.11.1995 transformarea regiei autonome îri societate comercială? *cît costă proiectul pentru noul sediu al RADP cu capela lîngă el?

Răspunsurile domnului director s-au pierdut între preciza. ' făcute dc domnul primar fiecare răspuns. Am reţinut re*-, "'i de bun simţ. ale consilierile? domnul Dolcanu', dc exemplu, că sînt organe abilitate, să verifice, să constate şi să sancţionczc ilegalităţile, dacă ele există. Este greu de susţinut acum că domnul

0 0 0

director s-ar fi plimbat în stiăiraâEp. pe valuta obţinută din coucesioKj sau că a împietmit str. Sinaia, BA Bartofc pentru că acolo unnffij să-şi construiască o căsuţă dom fost viccprimar Mihai Greabn.' Şi dacă în cadrul regiei n

petrecut unele încălcări ale lega ■ siguranţă nu făptui că nu amptf patina, ar fi cel mai grav. t problema patinoarului a răpit c prea mult din timpul de discuta! se pare.

Cel de-al doilea set de întn£ a fost adresat de domnul pric Funar consilierilor care au f*1 parte din consiliul dc adminuBţ al RA D P, ceea ce a stîrniij justificată reacţie din partea E-j dintre consilieri. Dacă trcburikţ au mers bine la această regie, hnu poate fi aruncată doar în sec' acestora sau cel puţin nu în pn? rînd. Cred că domnul consilia Coţea a pus degetul pe rana; rtl» d in tre Prim ărie şi RADP ţ funcţionat defectuos fapt care, v parte, se cunoştea, dar a fost toks

Consiliul de administraţie schimbat, rămîne de văzut e / ^ ~ O ricum ; cunoscînd faptul » domnul primar se ţine de cori"

■probabil dl ing: Corcheş ”msi*s de stal doar cîteva zile în *ec*y funcţie". J

Pagină realizată £ F l a v i a SER G H IE

Page 7: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

( ? T vineri, 2 februarie 1996 P U B L IC IT A T E P r o g r a m : ™ mb™ AR I a '- ît. d e a l u l

BERE

I n z i l e l e d e 2 ş i 3 f e b r u a r i e 1 9 9 6

l a u r m â t o a r e l e m a g a z i n e d i n C l u j :

- A g r o p i c o t i - H a l a A g r o a li m e r i t a r ă |- M e r c u r - c a r t i e r G h e o r g h e n i- F l o r a - c a r t i e r M ă n ă ş t u r- F i e s t a - b - d u l N . T i t u l e s c u- S o r a- M a g a z i n u l I z a - s t r . G h . D o j a

iW W S fS

PROTEJEAZA Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ

c Vv,

Valoarea nominală a Unitătii de Fond 10.000 leit

Valoarea la zi â Unitătii de Fond 12.400 lei»

Creşterea corespunde unei dobânzi bancare anuale de 120 %

F o n d u l N a ţ io n a l d e In v e s t i ţ i i , adm inistrat de S O V Invest SA, este un fond deschis d e investiţii, la dispoziţia oricărei persoane fizice sau jurid ice.

Investind la FN I obţineţi Carnetul d e Investitor, care vă ajută să luptaţi eficient îm potriva inflaţiei pro- tejându-vă şi, chiar m ai mult, sporindu-vă econom iile. D e aceea vă recom andăm investiţia la FN I: este accesibil, protejează şi sporeşte econom iile dum ­neavoastră.

Unităţile de Fond le puteţi cum păra d e la A genţia ^ G E LS O R Cluj-Napoca, P -ţa Cipariu, Nr. 15. ’ |

l i iI FONDUL *

| j NATIONAL Relaţii suplimentare y DE INVESTIŢII la Tel.: 064-414519

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

DDQQ@ffOQSl8O®mS]0

a n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s

• S E C R E T A R Ă Condiţii: - bună cunoscătoare a limbii engleze

(scris şi vorbit);- cunoştinţe de operare PC.

C o n d iţii de s a la r iza re deoseb ite .Informaţii: - la telefon:

43848$; 438489; 438490. @106143

UN PARTENER CARE VĂ ÎNS0 TESTE PAS CU PAS ÎN AFACERILE D-V0 ASTRĂ

PAGINI NAŢIONALEP e n tru o bţinerea ediţiei 1 9 9 6 p rec u m ş iîn s c rie re a

în ed iţia 1 9 9 7 vă ru g ă m sunaţi la t e l / f a x 1 9 5 5 S 9 .

Societate de intermedieri in domeniul asigurărilor

angajează în regim de colaborare♦ co n s ilie ri f in a n c ia ri în d o m e n iu l a s ig u ră rilo r. R e g im u l d e c o la b o ra re o fe rit d ă s o lic ita n ţilo r

posibilitatea de a avea şi un alt serviciu.(240609)" T e l e f o n 1 9 0 - 4 5 5 .

FONDUL PROPRIETĂŢII PRIVATEI

"BANAT-CRISANA"încheie convenţii de prestări servicii pentru acţiunea de subscriere de cupoane nominative de privatizare (CNP) ş i / s a u ca rn e te cu ce tifica te de proprietate (CCPJîn:

TURDA, CÎMPIA TURZII, DEJ, GHERLA, HUEDIN (inclusiv satele învecinate)p re c u m şi pentru u rm ă to a re le zone rura le : Ciucea, Mărgău, Săcuieu, Mărişel, Călăţele, Beliş, Măguri-Răcătău, Băişoara, Valea lerii, Săvădisla, Aghireşu, Gîrbău, Sînpaul, Borşa, Vultureni, Recea-Cristur, Aluniş, Corneşti, Bobîlna, Vad, Cîţcău, Caşeiu, Unguraş, Sînmartin.Ţaga, Geaca, Palatcaj; Cătina, Tritenii de Jos, Luna, Ploscoş, Aiton.

S e p lă te ş te 1 . 0 0 0 de lei b ru t pen tru fie c a re m ilion titlu ri subscrise (1 C N P + 1C C P).

E s te n e c e s a ră dovada cazieru lu i judiciar. In fo rm aţii: FPP 1 Filiala Cluj, C lu j-N apoca, P -ţa

M u ze u lu i nr. 1, te l. 0 6 4 / 1 9 3 4 0 0 .~ . [760272 ]

JOLL)l PUN serviceP R O D U C E Ş l V IN D EJOCURI ELECTRONICE DF.SALĂ DE TIP POKER - DIVERSE PROGRAME,JOCURI DISTRACTIVE CU CASETĂ-NEO-GEO (SCHIMBARE CASETE .GRATUIT).Produse omologate.Garanţie 2 ani. tel:Service. Piese de schimb, te l/fax 01-330.36.42 (763074)

01-684 .29 .94 - B ucureşti

P R O D U C EB U C Ă T Ă R I I

5 .M O B I L I E R D E B I R O U RQjM O B I L I E R L Â C O lV L A T s T D Ă g

Cu materiale şi calitate occidentală ^ S tr .O a s u lu i 2 7 - l în g ă B e n z in ă r ia P E C O T e i . 1 3 2 5 3 7 - 1 3 2 5 8 8

NOU!NOI VĂ PREŢUIM CONFORTUL

j ' ■

A s p i r a to a r e M ix e re

F r i t e u s e s

E x p r e s s o c a f e a

A e r o te rm e

C a lo r if e re e l e c t r i c e

A ra g a z e

G r i l l - u r i

C u p to a r e e l e c t r i c e

F i a r e d e c ă l c a t .

C el m ai m a re d is tr ib u ito r e n g ro s d in ţa ră de ÎM B R Ă C Ă M IN T E B A L O T A T Ă IM P O R T V E S T

V Ă O F E R Ă :

• îm brăcăm inte nesortată colectare originală, în pungi între 5-15 kg. - cantitatea minimă de vînzare 100 kg. '

• îm brăcăm inte sortată - ofertă bogată în sortimente de sezon. _

OEERT'A.NOA'STR'A'SPEeiAi'A'C i o r a p i p a n t a l o n s t r e t c h

c u e f e c t m e d i c i n a l .

- toate m ă r i m i l e , toate culorile.

CELE IM! AVANTAJOASE PRETURI!• »Adresa noastră: Cluj-Napoca, str.Iuliu Maniu nr.6 ap. 10. Telefon/Fax: 064-194030, 193493 (luni- vineri: 8-16). :/' ■Orar depozit: satul Vlaha, luni-sîmbăta 9-16. "

[(760275)

BEHEt - i î O i iF i l i a l a d e F l o t e l ew

E l e c t r i c ® O i u j

anunţă furnizorii de bunuri şi servicii care contribuie direct la activitatea de transport şi d istribuţie a energ ie i electrice:

începînd cu data de 3 0 .0 6 .1996 vor fi acceptaţi ca furnizori numai firmele atestate RENEL conform P .0 .00 8 .

Inforn îaţii suplimentare la Serviciul Investiţii pentru furnizorii de servicii, respectiv la Serviciul Tehnic pentru furnizorii d e bunuri. Tel. 195721. (70310

Page 8: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

â e ^ c s u ! 0 1 - i M M B M î l i i i !

L U N i- V I N E R I S - . iG S t M B Ă T Ă 9 - 2 4 *

v i n e r i , 2 f e b r u a r i e 1 9 9 6 . ( T )

■

M Bangajează prin concurs în data de 7 februarie 1996

® LUCRĂTORI COMERCIALI Condiţii: - experienţă minimum 3 ani în domeniu. I n fo r m a ţ i i : - la t e l e f o n :

4 3 8 4 8 8 ; 4 3 8 4 8 9 ; 4 3 8 4 9 0 . (2416123)

MHLDSDKffl SHLv in d e e u * g ro s

LA PRET FOARTE AVANTAJOSO A C I D C I T R I C

O A N T Î G E L

(763205)

S C S o f t w a r e - L T . C . S . A .

g C luj-N apoca, sţr.B ilaşcu nr. 109, ţe l.0 6 4 -19 6 78 7On'O

miercuri orele 10, începînd cu data de 7.02.1996, pentru vînzarea subansamblelor rezultate din casări.

r

M O B I L ĂI MR A T E

S IPRODUSE

AUXILIARE

S E D A T E I P-ţ»CîpariuNr.9telifax:064-192520 C f l M I E L telefon celular: 018/623231

R Ă : r tip maxon

tip maxon

c e n t r a le t e l e f o n ic e

SOLOM ON c o n f i g u r a b i 1-4 l in i i p r i n c i p a l e

4 -8 l in i i s e c u n d a r e

S is te m e d e a c h iz i ţ i i d e d a t e

(SCADA) t r a n s m is i i d e d a t e p r i n r a d i o

1552.34)G 1M 6 PflOP*QAMD4 U l/f**.1 «2311

rsT im m sID i1 I| C l u j - N a p o c a j

I Produce pe bază de comandă: I1 O F e r e s t r e ş i u ş i d i n p r o f i l e *

I P V C c u g e a m t e r m o p a n J

I O G e a m t e r m o p a n I

I R e l a ţ i i l a : T e l . 2 3 1 6 2 4 , 4 1 2 7 1 9 ; I

F a X 4 1 2 7 2 0 . (763104)

Companie Multinaţională de Media (publieiiate) angajează în regim de colaborare (part time)

r e p r e z e n t a n t l o m l

* . . . în condiţii de salarizare deosebite.uerinţe: « vârsta: 2 5 - 3 5 ani • studii superioare• experienţă în domeniu tehnic (ingineri, arhitecţi)

sau experienţă în pubiic relations-mass media - publicitate• permis de conducere şi eventual autoturism propriu• telefon la domiciliu• perseverenţă, putere de convingere, abilităţi de comunicare,

seriozitate, simţ al datoriei Activitatea va consta în reprezentarea companiei în faţa mediilor

locale (TV, radio, presă) şi a clienţilor locali. Regimul de colaborare oferit dă solicitanţilor

posibilitatea de a avea şi un alt serviciu.

The Representative Office of ROTHMANS OF PALL MALL (INTERNATIONAL) LIMITED

offers th e p o sitio n o f a

SALES / PROEVIOTEUfo r the area o f Cluj

A c t i v i t i e s w i l l i n c l u d e :

• establisliing and supporting ongoing customer contacts; :• ensuring maximum brand visibility at the point o f sale, through effective merchandising;• seeking and developing new distribution opportunities;• actively create a high market profile for the brands with the consumer and the trade.

( T h e C o m p a n y o f f e r s :

• an excellent work environment within a major consumer goods multinaţional;• a cliallenging job, based in Cluj;• opportunity for career advancement; ,• an excellent salary, commensurate with qualification; »• a company car. ,

T h e s u c c e s s f u l c a n d i d a t e ,

young, dynamic (male or female), will have some prior work experience, 22-30 years o f age, have good command o f English and excellent communication skills.

He or she w ill also have a driving licence, have a permanent residence in Cluj and be willing ţo travel locally. . ,

Please write in confidence, enclosing your CV with a picture attached, until February 15, 1996, to: Representative Office ROTHMANS OF PALL MALL (1NTENA TION AL) LIMITED

P.O.BoxNo.37-30, Bucharest i (10026D

H A IN E - IN C A L T A M IN T Ef

secon d - h an d OLANDA - ANGLIA.

Sibiu 069/ 22.88.84. (584590)

SC SEMC0 SA BucureştiSucursala Cluj-Napoca

Calea Baciului nr.2 Angajează prin transfer interes serviciu sau

repartiţie forţe de m uncă M O D E L O R pentruatelierul de turnătorie. (584592)

Cluj-Napoca

distribuitor autorizat R IG IP S ®

O F E R Ă L A P R E T U R I F O A R T E A V A M T A J O A S E :

- PLĂCI DE GIPSCARTON de 9 ,5 ş i 12,5 mm grosime, pentru medii uscate,, umede sau rezistente la foc, cu structură galvanizată şi material mărunt pentru montaj (tavane şi pereţiJ- VATĂ MINERALĂ THERWOUN de 50 mm şi IDO mm.

Relaţii la tel.: 123350; fax: 433031.(763103}

Page 9: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

v i n e r i , 2 f e b r u a r i e 1 9 9 6 P iL U X I - V I N E R i 8 - î i S S Î M R Ă T A . 9 - X 4 .

SC ntA N SăR O M SAF ilia la ; Huedin

V i n d e p r i n l i c i t a ţ i e p u b l i c ă ,

î n d a t a d e 6 . 0 2 . 1 9 9 6 o r a 1 2 ;

- A U T O S P E C I A L Ă 1 5 C J 6 3 2 ( c a p d e t r a c ţ i u n e p l u s r e m o r c ă ) d i n p a t r i m o n i u l S C F L O R E Ş T I T R A N S P O R T M A R F Ă S R L .

O f e r t e le d e p a r t i c i p a r e l a l i c i t a ţ i e s e v o r d e p u n e

la s e d iu l B ă n c i i A g r i c o le S A F i l ia la H u e d i n s t r .

H o re a n r . 2 3 p î n ă la d a t a d e 6 f e b r u a r ie 1 9 9 6 o r e le

1°.

L i c i t a ţ i a s e d e s f ă ş o a r ă l a g a r a ju l S C F L O R E Ş T I

T R A N S P O R T M A R F Ă S R L d in l o c a l i t a t e a F lo r e ş t i>s t r .P o l i g o n u l u i n r . l l , j u d .C lu j .

Informaţii suplimentare se pot obţine Ia telefon: 253187 -

(76.' i / 0 6 ) Banca Agricolă S A Huedin.

SOCOM LEMN TEX GherlaStr.Hăşdăţii nr.3

v i n d e p r i n l i c i t a ţ i e :

- utilaje pentru prelucrarea lemnului;- maşini de cusut textile.>

Licitatia va avea Ioc la sediul■- 9

societăţii în ziu a de joi, ora 10,a fiecărei săptăm îni. (240630)

R eg istru l A u to R om ân

Reprezentanţa Clujcu sediul în localitatea Luna de Sus F.N., telefon 433811, 433810, 433809, 433808

a n g a j e a z ă i m e d i a t 2 m e c a n i c i

a u t o , c a t e g o r i a 2 , 3 . (584594)

> M ATRIM ONIALE• _ Doamnă plăcută 45/160/50

doresc să cunosc un domn 45-50 ani cu calităţi morale, cu maşină, pentru căsătorie. OP. 1 CP. 488, pentru Maria. (572864)

VÎNZÂRICUMPĂRĂRI

• Vînd apartament. Tel 43-82- 50. (583907)

apartamente-case, terenuri prin 8 P R I M O R D I A L S

str.Braşor nr.44,teL 147897,*reU 10-17.

• Firmă serioasă cumpără sau ia în chirie spaţiu comercial cu vad bun pentru alimentara, 50-100 mp inclusiv depozit şi dependinţe. Tel. 15-73-85. (585441)

• Vînd SRL avantajos. Tel. 13- 39-19 (572808)

• Vînd SRL producţie înfiintatâ în 1994, activitate neîncepută. Tel 17-89-17. (583928)

VINZARI - CUMPARARI- ÎNCHIRIERI IMOBILE

T e l . 1 9 0 4 5 5

A G EN ŢIE IM O B ILIA R Aintermediem vînzâri - cumpărări Str.Arieşului nr.32/1 .

T e l. 15-20-44.B406/2;

AGENŢIE IMOBILIARĂ CASA DE AMANET

TV Ar.Pitcşti nr.16 tel. 196288. lu n i-v ineri: 1 0 -1 7 .

- k

(5114577)

vAno GARSONIEflA Şl c u m pAr APARTAMENT 2-3 CAMERE TEL 137001

. CUMPĂR CASA SAU TERERÂ/ÂND jSCHIMB) APARTAMENT TEL. 432401

cu sediul în Edui Eroilor nr.18 anunţă concurs în data de 5 februarie, ora 10,00,

pentru ocuparea postului de ş e f d e p a rta m e n t j fin a n c ia r-c o n ta b il. j

C o n d iţii: studii superioare de specialitate şi experienţă în domeniu. . j

In fo rm a ţii la te le fo a n e le 1 9 0 4 4 3 ,1 9 3 4 1 1 s au j la sed iu l firm e i. (584591) \

fax: 432680 137523

S C M E Ţ E C A i § K LAngajează

S E C R E T A R ACalea Turzii 161/A, telefon 438171.

(763107)

Societate ComercialăP E A C Ţ I U N I ,

o f e r ă p o s i b i l i t a t e a • : p e r s o a n e l o r f i z i c e s ă

i n v e s t e a s c ă p e b a z ă d e

c o n t r a c t

Î N A F A C E R I

S I G U R ESe oferă 10 % pe lună la . investiţiile de minim 5 mii.

lei şi 1 2 % pe lună la investiţiile de minim lO mil.^j

' ' lei • § Relaţii la sediul de pe ^ str. Mureşului nr.14, Ş sau la tel. 4 1 4 5 2 1 . £

VÎND a p a r ta m e n t 4 camere. CUMPĂR casă 3- 5 camere. OFER 150-200 mii. şi apartament 4 camere confort m ărit. O FER 70 mii. TEL. 190384; 194669.

(240632)

' • Vînd urgent 100 mp Muntele Băişorii cu cabană, în construcţie, racord apă si curent si materiale. Tel 13-23-29. (583836) '

• Vînd casă şi grădină în Sîncraiu Almaşuliii. Posibil plata în rate sau Dacia 1310 chiar avariată + diferenţă. Tel. 18-68-04. (585305) ' •• -

• Cumpăr vilă nouă pentru pretenţioşi,' complet terminată sau în curs de finisare. Tel. 13-43-60 între orele 16-20. (572724)

• Cumpăr garsonieră. Informaţii tel 14-49-03 între orele 10-19 (572858)

• Cumpăr casă + dependinţe. Ofer 40 milioane. Tel 15-00-79; 12- 78-76.(583685)

• Vînd spaţiu mulţi funcţional (cabinete, sediu firmă, magazin) şi apartament 2 camere. Telefon 18-03- 31. (572603)

• Vînd autobus ICARUS tip 211, 38 locuri. Satu Mare tel. 71-79- 83 şi 73-88-21. (572828)

• Firma Scorpion Oradea vinde tuburi bioxid de carbon 150. 000 bucata. Tel. 059/44-40-74 fax 059/ 46-37-00. (572906)

• Vînd spaţiu comercial 80 mp finisat, Mărăşti central, sens giratoriu si aragaz cu 4 ochiuri. Tel 14-99-89. (583873)

• Vînd şnururi pentru mărtisoare. Tel 14-53-62 după ora 18. (583915)

• Vînd tonetă amplasată în P-ţa Flora, cu instalatia dc apă introdusă. Tel 17-89-17. (583929) *

• Vînd aparatură vulcanizare si echilibrare. Tel 15-91-53. (583987) ’

• Vînd urgent în Dîmbul Rotund 60 ari teren arabil. Tel. 16-65-40 orele 15-21. (585278)

• Vînd 28 ari teren la intrare în Gilău. Tel 18-75-09. (583833)

• Vînd garsonieră în Mănăştur, 22 milioane, zugrăvită, mobilată. Tel. 17-93-16 (566060)

• Vînd apartament parter 3 camere cartier Zorilor. Tel. 43-05-37. (566084)

• Vînd casă 2 camere str. Strîmbă nr, 24, apartament 2 camere str. Mehedinţi. Tel. 19-98-75. (585193)

• Vînd garsonieră confort 1 finisată. Tel. 41-53-81. (585207)

• Vînd garsonieră confort I. Vînd apartament cu trei camere. Tel. 42-02-14 după ora 16. (585237)

• Vînd convenabil teren şi imobil str. Uliului nr. 23,401 mp; str. Uliului nr. 29, 1370 mp. Relaţii Botoşani tel. 031/53-11-58 orele 8- 16.(585264)

• Vînd urgent apartament 4 camere finisat. Str. Mureşului nr. 42ap. 13 (585271)

• Cumpăr 3 camere. Ofertelor serioase plata pe loc. Tel 19-60-03 (585294)

• Vînd garsonieră confort 1 str. Tazlău nr. 9 bl. X4 ap. 72 cartierul Mănăştur. Vizibilă zilnic. (585309)

• Cumpăr "apartament(casâ modestă) 50 milioane. Tel. 19-82-04. (585370)

• Vînd apartament 4 camere cu 2 băi, 2 balcoane, pivniţă. Tel. 18-

42-07 (585371)•, Vînd 2 camere parter Mărăşti!

După ora 16 tel. 12-48-27. (585378)• Vînd garsonieră confort 3

finisată, cartier Gheorgheni. Tel. 15- 05-33. (585379)

• " Vînd casă cu grădină, posibilitate privatizare Turda, str. Potaisa nr. 73. Relaţii tel. 058/81-10- 43 (585393) '

• Vînd urgent garsonieră str. Gîrbâu nr. 13 bl. R2 et. 1 ap. 33 (585413)

• Vînd apartament cu 2 şi 3 camere confort doi. Informaţii în str. Mehedinţi nr, 23 bl. 03 ap. 102 (585424)'

• Vînd casă în Gherla, str. Fermei nr. 29, 3 camere, bucătărie, baie, hol, beci, grădină. Vizibil sîmbătă şi duminică. (585449)

Cumpăr grădină pe str. Cometei, Republicii, Rene Descartes sau în apropiere. Tel. 19-04-09; 12- 04-03; 12-29-45 orele 8-18. (572565)

• Vînd casă mansardată str. Ion Viteazu nr. 1. Tel. 43-73-13 (572667)

• Vînd casă cu suprafaţă utilă de 260 mp, teren 630 mp, garaj 25 mp pret 110. 000 DM str. Madach nr. 55 Tel 15-91-04 orele 16-21 (572704)

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 13-41-67 orele 9-15 (572705)

• Vînd garsonieră confort I, str. Zorilor. Tel. 14-94-80. (572751)

• Vînd urgent teren în Zorilor. Tel 17-07-03 orele 16-19. (572780)

• Vînd teren pentru construcţie în zona turistică Valea Căprioarei (Feleac)Tel. 19-62-27 după ora 17 (572799)

• Vînd apartament 2 camere cartierul Mănăştut, str. Clăbucet. Relaţii tel. 16-95-60 după ora 16. (572829),

• Cumpăr apartament 2-3 camere. Ofer 18 milioane lei. Tel. 17- 5972 orele 18-20. Plata pe loc. (572856) .

• Vînd apartament 2 camere central încălzire sobe gaz. Tel. 13-25-21 (572871)

• Vînd apartament patru camere în Grigorescu. Tel. 18-65-39. (572877)

• Vînd un apartament cu 2 camere, în zona centrală. Tel. 13-87-22 (572883)

• De vînzare urgent apartament 4 camere, par'.ci, finisat, Calea Bucurcşti nr. 66 cu multiple posibilităţi. Preţ 64 milioane negociabil. Informaţii tel, 19-92-03 sau 41-47-24. (572884)

• Vînd garsonieră. Str. Dîmboviţei nr. 81 bl. D16 et. 3 ap. 103 (572898)

• Cumpăr apartament 2-3 camere. Plata pc loc. Tel. 14-46-76 seara (572909)

• Cumpăr garsonieră. Tel 18-21- 28. (583424) .

• Cumpăr apartament 2 camere. Tel 18-21-28. (583426) >

• Vînd apartament 3 camere în Zorilor. Tel 12-84-34. (583582)

• Vînd casă central. Tel 43-05- 37. (583590)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 20 milioane lei. Tel 14-19-12. (583635)

• Vînd urgent casă pârter+demisol 7 camere, teren 500 mp zonă centrală, B-dul 21 Decembrie (Lenin) ideal pentru OTice, pret negociabil 100. 000 DM. Tei 13-42-82 sau 15-27-77 după ora 15. (583693)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort mărit, ultrafmisat, str. Pata sau schimb cu casă şi grădină în zonă bună. Ofer diferenţă. Tel 13-42- 82 după ora 15. (583694)

• Vînd apartament 2 camere Mărăşti Tel 41-24-46 sîmbătă-

, duminică orele 16-20. (583704)• Vînd 2 camere confort 1 în

Mănăştur. Str. Tăşnad nr. 18, Bl. P il , sc. 5, ap. 49, orele 11-17. (583707)

• Cumpăr apartament si garsonieră. Tel 14-25-57. (583724)'

• Vînd/Casă particulară, 2 camere, bucătărie, baie, pivniţă. Str. Tutunului nr. 2, ap. 3. (583767)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti central. Str. Aurel Vlaicu nr. 3, Bl' R2, sc. 6, ap. 183. (583768)

• Vînd apartament 3 camere Zorilor Tel 12-40-72 zilnic orele 10- 18. (583783)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti parter. Tel 16-20-20. (583801)

• Vînă apartament 2 camere Mănăştur. Str. Bucegi nr. 5, Bl. A3,- ap. 47. (583817) ' -

• Vînd garsonieră în Zorilor. Str.' Rapsodiei nr. 9, ap. 2, orele 17-19. (583859) ' . .

• Vînd sau schimb apartament I cameră plus diferenţă cu 2 sau 3 camere. Tel 12-78-96.’(583891)

• Vînd casă, grădină, grajd, suprâfaţâ 2000 mp, Cîmpia Turzii, str. Tudor Vladimirescu nr. 20. Telefon 36-78-32 sau 15-71-60. (583910)

• Cumpăr 2-3 camere Baciu, Floreşti Plata pe loc. Tel 18-89-20. (583912) ’

• Cumpăr garsonieră. Plata pe loc. Tel 18-89-20. (583913)

• Vînd apartament Grigorescu 3. camere. Tel 18-89-20. (583914)

• Vînd casă la .18 km de Cluj, , multicultor, casă 12 camere la 20 lan de Cluj. Tel 13-99-89. (583926)

• Vînd apartament 3 camere etaj 8 şi Nissan Cheri an 1985, înmatriculat. Tel 15-16-32. (583927)

• Vînd apartament 2 camere confort II, cartierul Gheorgheni. Informaţii tel 15-07-61 si 42-06-60. (583933)

• Vînd apartament 3 camere. Tel43-09-84 după ora 18. (583954)

• Vînd garsonieră confort I. Str. Răsăritului nr. 106, ap. 37 Mărăşti (583958) .

• Vînd casă nouă tip vilă cu 3 camere, hol, bucătărie, garaj, pivniţă şi grădină, preţ avantajos. Comuna Gilău, str. Republicii nr. 838. (583961)\ • Vînd apartament 3 camcre. Str. A. Vlaicu nr. 62, Bl. A8, sc. II, ap. 52. (583974)

, • Vînd apartament 2 camere Zorilor pe valută. Tel 19-99-88. (583993)

• Vînd garsonieră şi cumpăr apartament 2 camere. Tel 16-75-26. (584006)

• Vînd garsonieră confort II 16,

5 miioane negociabil. Tel 14-25-57. (584007)

• Vînd Dacia nouă din 1995 şi Dacia caraionctă din 1994. Tel. 13- 93-42. (585238)

• Vînd Mercedes 380 SE sn 1981 înmatriculat 12 Cj, pret 5500 DM. Tel. 14-41-78. (585359) ’

• Vînd IMS diesel convenabil. Str. Aurel Viaieu nr. 106 Cîmpia Turzii. (585391)

• . Cumpăr Oltcit. Tel. 16-56- 74 (572742)

• Vînd Aro 244, 4x4, motor Braşov, 1400 km, nou. Tel. 15-78- 42 (572863)

• Vînd Dacia 1310 an 1985, stare bună. Str. Aurel Maieu nr. 13 bl. V3 ap. 27 informaţii orele 15-17.(572879)

• Vînd Renault 25 înmatriculat. Tel 13-42-76 (572889)

• Cumpăr Dâcia 1300 sau Dacia 1310 Oferte serioase. Tel. 17- 95-14.(572895)

• Cumpăr Dacia Break. Tel 15-80-68.(583193)

• Vînd autoturism marca BMW model 520 din 1991 înmatriculat cu nr. dc Cluj, avînd tot confortul. Informaţii la tel 14- 07-08 după ora 19. (583840) '

• Cumpăr talon Mercedes 200 diesel fabricat în 1978 sau complet acte şi maşină pentru piese. Td 01/ 659-33-66-după ora 20. (583902)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 3, 2 milioane. Tel 16-72-61, 13-51-92. (583932) '

« Vînd V\V Jetta turbo diesel fabricaţie 1989, preţ 5500 DM sau schimb Cu Dacia plus diferenţă. Informaţii la 'tel 19-58-17 Cluj. (583934)'

• Vînd Citroen XM 2, Oi 1991, deosebit, vama plătită. Tel 14-42- 42.(583968)

• Vînd Mercedes 190, stare foarte bună, pret 12. 000 DM. Tel 11-76-71(584010)

• Vînd Skoda Felicia combi nouă grup VW, vama plătită. Tel. 14- 89-17 după ora 17. (585226)

• Vînd Mercedes 240D bot de cal preţ informativ 4 milioane lei. Informaţii str. Traian Vuia nr. 182 Someşeni. (585246)

• Vînd piese schimb pentru Renault Fuego 2000. Tel. 14-84-64. (585282)

• Vînd piese Audi 100 şi 2 viori. Telefon 12-42-80. (585324)

• Cumpăr Dacia avariată defectă care necesită reparaţie tinichigerie, înmatriculată. Tel. 16-79-82 (585339)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 19-93- 23. (585340)

• Vînd Golf diesel model 1987 motor excepţional, 2 uşi, 94. 000 km, la numai 5200 DM. Tel 19-53-92 sau 19-65-65. (585347)

• Vînd Nissan Stanza 1985, 1900 DM sau cumpăr talon. Tel. 16- 04-00. (585381)

• Vînd talon si piese Opel Kadett E Caravan, 1987. Tel. 19-20- 04. (585384)

• Vînd Ford Fiesta 16 D şi Renault 5 GTS, 1987, vama plătită. Tel. 13-41-12. (585395)

• Vînd Ford Escort Citroen BX 14 ncînmatriculate. Tel. 14-58-95. (585397)

Page 10: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

A D E V A R U L .d e C 8 u i PUBLICITATE L U M - X ' I N E R I 8 - 1 6

S Î M B Ă T Ă 9 - 1 4 . vineri, 2 februarie 1996

MINOLTA urează clienţilor săi Noroc în and 1 9 9 6 !

COPIATOR EP 1050, modal 1995 J5 copii/min, A3/Â3, zoom 5 0 -2 0 0 %

COPIATOR EP 70, model 19947 esf ii/min,ineluciv unitate

d* im ijin* psntru 2 5 .000 copii

iii)riiiiiiri_

inelativ 3 tai jaranţia *

RED U C ER E 1 0 0 . 0 0 0 I E I II

Fiacara eliant eara va eumpira an eaplatar în («ruF inului 1996 , p a ta fala»! aaait tapau p««try « W m fitii i* * raJaeara la em piraraa ia consumabila în taata filiafala Minalfa .

Aeatta cufoim ia fot carnala liaa r pini la «firjihtl anului 1996.

NOCT\

'5 5 | O !

B - iV !

MINOLTA ROMÂNIA SRL - Filiali CLUJ Str. Dmi v . 1-7 Tel: 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

• Vînd aragaz. Tel. 14-16-59. (585428)

• Vînd ţuică de prune. Tel 15- 49-68 (583759)

• Vînd aracet pentru mobilă, hîrtie şi de construcţii. Tel. 16-07- 65.(585210)

• Cumpăr cărţi. Tel. 14-88-40. (585369) ’

• Cumpăr pui sainf bernad. Tel. 1879-16; 18-40-16, Donath nr. 76. (572893)

. • Vînd mobilier pentru bar şi rafturi pentru alimentara. Preţ foarte avantajos. Informaţii tel. 19-92-03; 41-47-24. (572885)'

• Dau în chirie spaţiu 150 mp în zona Gării (croitorie-asocierepe 4 ani) plus depozit Tel 12-82-92. (583898)

• închiriez maşini. Ofer 500000 lei lunar. Tel 17-42r76 orele 16-20. (583946)

• Vînd ieftin mobilă veche. Telefon 15-91-03 (585243)

• Vînd masă de biliard nouă, iară fise. Tel. 15-96-40 (572853)

■ • Vînd costum şi haină de piele pentru bărbaţi, noi, la jumătate preţ. Tel. 13-69-07 (572855) ,

• Vînd usi de apartament. Telefon 15-25-42'(572874)

• Vînd setter-irlandez, 10 luni, convenabil. Tel. 41-44-93 (572891)

• Cumpăr două invitaţii Australia Ofertă în valută. TeL 16-06- 01 (572897) ;

• Vînd maşină de cusut Nicoleta si Singer. Tel 18-28-53 după ora 16. (583702) .

• Vînd garnitură mobilă “Nicoleta” ambalată. Tel 17-70-29; 17-52-62.(583820)

• Vînd fin. Tel 18-16-84. (583823)

• Vînd recamier dublu. Tel 16- 16-44 (583857) .

• Vînd vioară maestru. 'Tel 18- 04-93 (583883)

.• Vînd păt'ut cu 2 sertare. Telefon 15-36-37. (583905)

• Vînd Jjirou, ieftin. Tel 12-86- 44. (583936) ' .

• Vînd canapea cu 2 fotolii noi. Tel 41-34-72 între orele 8-13. (583956)

• Vînd pianină. Tel 060/61-40- 06. (584009) :

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

: - * Vînd VW Golf 1982 < neînmatriculat si piese de schimb.

Ţel. 15-10-41 (585417)• Vînd set motor nou Skoda 100

şi alte piese. Tel 13-51-19. (585434)• Vînd bloc motor Dacia 1400

nou, vibrochen si cămăşi cilindru.- Tel 13-63-02. (585439)

• Vînd urgent Ford Taunus an 1979 ieftin. Orele 11-19 Clea

- Dorobanţilor nr. 33. (585442)• Vînd Renault 5 1982

înmatriculat pe 12 IS urgent. Tel 16- 50-98. (585446)

• Vînd VW Golf diesel 1981 cu sau fără talon, 2500 DM. Tel. 12-36-

■ 09. (585450) ,• Vînd Porsche 1981

înmatriculat, Opel Kadet 1983 neînmatriculabil si piese de. schimb.. Tel 31-31-24. (585452)

• Vînd Ford Fiscort 1984 neînmatriculat. Tel. 21-44-21 după ora 17. (572583)

• Vînd Opel Rekord combi 2, 3 diesel, 1986, înmatriculat, 5 viteze, cu îmbunătăţiri şi piese de schimb, 5000 DM negociabil. Tel. 23-14-26; 41-28-72 după ora 19. (572589)

• Vînd piese Fiat Regata si Ritmo. Tel. 14-91-32 după ora 19 (572801)

• Vînd Renault 11 model 1986. Tel. 41-35-24 (572805)'

• Vînd VW Transporter an 1980 Şi BMW an 1983. Tel. 18-52-31 (572854)

• Vînd dubă VW LT 28 de 1, 8 t pc benzină, în stare bună, neînmatriculabilă. Preţ 2500 DM negociabil Str. Mănăştur nr. 107 bl. G7 ap. 29 între orele 15-20 si sîmbătă orele 8-20 (572870)

• Vînd Peugeot 305 benzină cuy, piese, înmatriculat, cu carte, ieftin.

' Tel. 19-70-76 (572878)• Cumpăr remorcă auto. Tel. 12-

'14-45 (572887)• Vînd Audi 80, 1980. Tel. 18-

22-23 (572896)• Vînd talon şi carte pentru Opel

Ascona. Relaţii tel. 17-92-62(572902) • s

• Vînd talon Audi 80 cu carte de identitate. Tel 14-97-63 orele 17-21.(572903)

• Vînd autocamion Rabă. Dej, str. Mihai Viteazu nr. 101A, tel 21- 55-19 (583163)

• Vînd BMW 528 1981, 150. 000 km, stare excepţională, 3200 DM negociabil. Tel 18-22-39. (583538)

• Vînd autoutilitară Citroen C15, diesel, 1 t, 1989. Tel 18-49-16. (583675)

• Cumpăr uşă, aripă dreapta şi piese Daf 400 autoutilitară (dubită). Tel. 19-32-13 sau 14-06-02. (583748)

• Vînd Audi 100 pentru piese de schimb, pret avantajos. Telefon 17- 02-07 sau 17-71-50. (583762)

• Cumpăr VW Jetta neînmatriculat, fabricat 1986-1987. Tel 25-19-16. (583764)

• Vînd dubă Mercedes. Tel 18- 75-09. (583832)

• Vînd BMW model 1987, VW Golf CL diesel model 1990, cu carte identitate si lanţuri antiderapante. Tel 43-81-75.(583835)

• Vînd urgent Dacia Berlină 0 km, pret 13. 000. 000 lei. Tel 16-01- 92 (583844)

• Vînd urgent dubiţă Nisa poloneză 1, 5 t, onologată, stare bună, din 1987. Tel 13-78-26/. (583845)

. • Cumpăr dubiţă sau autoturism înmatriculat, stare de funcţionare, pînă la 3 milioane. Tel 15-09-92. (583852)

• Vînd 2 Dacia 1310 an fabricaţie 1993-1995, stare ireproşabilă. Tel 19-32-13»sau 12-37- 12. (583856) •

• Vînd Golf diesel înmatriculat. Informaţii tel 16-74-67 sau str. Buftea nr. 12, Bl. B5, ap. 60. (583899)

• Cumpăr urgent parbriz Peugeot 30-5D si alte piese. Tel 17-21-66 (583908)

• Vînd cutie viteză Dacia 1300 4 viteze. Tel 15-98-96. (583918)

• Vînd BMW 323i 1984 , 4400 DM. Tel 15-77-09. (583935)

• Vînd 4 anvelope tip Victoria. Tel 19-22-37. (583959)

• Vînd VW Transporter. Tel-18- 56-52 (583979) , , .

• Vînd Ford Scorpio 4x4 benzină, înmatriculat, preţ 7500 DM, an 1986. Telefon 14-36-63 (583988)

• Cumpăr Dacia tamponată.

• Schimb garsonieră et. I Detunata Gheorgheni cu apartament 2 camere. Ofer diferenţă. Tel 15-81-06. (583853)

• Schimb 2 camere în Mănăştur pentru garsonieră în Gheorgheni sau Grigorescu. Tel. 43-05-37 (572748)

•. Schimb apartament 3 camere Mărăşti ci 3 sau 4 camere alt cartier. Informaţii la tel 17-37-12 între orele 17-20. (583651)

• Schimb apartament 1 cameră confort I Mănăştur, cu apartament 2 camere. Ofer 3 milioane lei diferenţă. Tel 16-51-69 după ora 17 (583814)

• Schimb apartament 3 camere Grigorescu cu 2 camere si diferenţă Tel 17-67-02 orele 8-16. (583963) :

ÎNCHIRIERI• Vînd motogenerator 1, 6 kw, • Caut chirie. Tel 13-68-38.

220 V. Tel 19-97-88. (584004) (583864)• Vînd -.STieră video Panasonic

M-10 pret 2. 500. 000 lei. Tel. 15- 62-48. (585354)

• Vînd dormitor Armonia, mobilă de bucătărie, televizor alb negru, maşină de sp~ lat, aragaz, aparat de mărit Krokus, aspirator. Tel. 14-66-05 după ora 17. (585411)

• Vînd antenă parabolică şi convertor. După ora 13 tel 14-94-01. (585418)

• Vînd FC 486. Tel 41-11-17. (583484)

• Vînd calculator 386 sau 486DX2. Tel 19-90-76. (583690)

• Cumpăr osciloscop. Tel 19-90- 76. (583691)

• Vînd calculator 286. Tel 18- 30-80 (583863)

• Vînd urgent triploc 380/220. Tel 41-12-54. (583966)

• Vînd mobilă cameră şi bucătărie, televizor alb-negru. Tel 19- 64-12 (583990)

■ Dau în, chirie. Tel 13-68-38 (583865)

• Dăm chirii, accesibil. Tel43- 00-81 (584001)

• Firmă, căutăm de închiriat spaţiu comercial pentru magazin pe str. Maxim Gorki-Calea Baciului, cu ieşire Ia stradă, gaz, apă, curent. Primim oferte zilnic Ia telefon 43-80-89 şi 13-80-01 între orele 17-22. (572747)

• Dau în chirie spaţiu comercial central. Tel. 11-34-97 (572862)

• Căutăm de închiriat spaţiu comercial central. Oferte la tel 43- 36-23 între orele 8-18. (583944)

• închiriez o maşină de transport 1 tonă, pe perioadă de o lună. Tel 14-92-38. (583978)

• Vînd moară dc grîu cn 5 vaiţuri. Telefon 15-87-69. (585401)

• Vînd cazan ţuică 100 litri. Tel. 42-03-10 dupâ ora 16. (JS54I9)

• Dau în chirie apartament cu 3 camere mobilat, pe str. Dunării.' Tel. 19-25-23 dupâ ora 18. (572859)

• Dau în chirie apartament două camere, mobilat, telefon, Piaţa Mărăşti. Tel. 41-02-62 ora 9- 19. ja lu tâ (572880)

• Dau în chirie apartament mobilat pentru birou în P-ţa Cipariu. Tel. 1543-45 dupâ ora 16. (585420)

• Caut să închiriez spaţiu comercial ultr?central. Tel. 43-02-24 (572,757)

Dau în chirie apartament 3 camere mobilat, 100 dolari. Informaţii tel. 17-39-13 după ora 17; sîmbătă orele 12-18. (585408)

• Dau în chirie la un studentă) o locuinţă; contra meditaţii la informatică-germană. Te)18-49-16. (583674) '

• Dau în chirie garsonieră în str. Pata. Tel 43-05-37. (583874)

• Dau în chirie garaj Cluj- Napoca, str. Pata nr. 22. Tel 15-71- 60.(583911)

: • Dau în chirie pe termen lung garsonieră mobilată, telefon, TV cablu, Grigorescu. Tel 17-85-96. (583971)

• Caut de închiriat garsonieră. Tel 15-06-22 după ora 19. (572644)

• Caut de închiriat apartament elegant, mobilat, cu telefon, zonă centrală sau variante. Plata în Iei sau valută. TeL 41-30- 90 după ora 14. (Ş72875)

; .«".Caut chirie urgent. Tel 15- 49-47. (583669)

Y • Solicit chirie. Tel 16-58-10. (583670)

•, Caut chirie valută. Tel 43- 00-81.(583671)

• Studio audio aagj]Ma- vînzători la tonetâ în centri Selecţia în data de 03.02.1996 ori 10 pe B-dui Eroilor nr. lî ) (585402) -/

• ONCOS-angajează paznic 4( noapte Cumpără casete pentn bere şi apă minerală, sticle 1/2 ţi [; 1 litri. Informaţii str. Donath tr. 76 cartier Grigorescu. Telefon 1J. 79-16 sau 18-40-16. (572894)

• Firma marsel Bticoreţli organizează în fiecare joi ejcunij pe ruta Cluj-Istambul-Clnj h preţul 200. 000 lei-transport ji cazare. Tel 064/12-44-75. (583757)

• Angajăm paznic comuni Floreşti. Tel 43-22-65 orele 10-n (583939)

• Ieftin, zugrăvim, vopjiu, montăm gresie, faianţă. Tel 16-83- 47.(583940)

• Angajăm agent tînăr, posesor permis conducere. Tel 13- 48-18. (583942)

• SC To Stechi caută aji bucătar. Str. Molilor nr. 17, on 10-16. (583948)

• Angajăm muncitori. Tel 12- 30-50.(583951)

• Angajăm vînzătoare tonetâ. Tel 12-11-42 seara. (583996)

• Student grec în medicină caută apartament cu 2-3 camere cu telefon în Zorilor. TeL 12-19-06. (585360)

• Caut de închiriat garaj zona str. Horea-Aleea Fericirii. Tel 13-16-75 după ora 16. (585440)

• Studentă, caut pentru închiriat o garsonieră sau locuinţă cu 2 camcre. TeL 12-72-28 (572776)

• Familie căutăm de închiriat una două camere mobilate, cu telefon TeL 17-21-10 după ora 15. (572890)

• Caut de închiriat apartament în Zorilor; TeL 18-65-15 (572899)

• Tineri intelectuali căutăm garsonieră de închiriat. Plata lunar TeL 42-54-02. (572904) ,

• Student, caut de închiriat garsonieră mobilată. Tel 43-05-40. (583779)

• caut de închiriat garsonieră cu telefon, nemobilată. Tel 13-07-31. (583846)

• caut de închiriat casă în zonă centrală. Tel 16-69-96. (583866)

• Caut să închiriez garsonieră. Tel 19-13-39 int. 142 orele 7-15. (583892)

• Caut de închiriat pe termen lug garsonieră nemobilată. Plata anticipat pe 6 luni. Tel 18-34-21. (583917)

• Caut de închiriat autoturism. Tel 17-41-48. (g L3965)__________

DIVERSE• SC Whitc Wolf angajează

agent comercial pentru desfacere în toată ţara. Relaţii la sediul firmei în sat Luna dc Sus lîngă Registrul Auto Român. (565876)

• SC Rom-Farm SRL Sibiu comercializează aliaje dentare .nobile: Pallidor Apollo; Quasar; Palliag Procast4; Ney Cuantum (crom-nichel). Zilnic orele 16-21 telefon 069/41-72-19 ; 069/21-72- 19. (585387)

• Nou! Punct farmaceutic pe str. Lăcrimioarelor, nr. 10 (lîngă alimentara Diana, Gheorgheni). (572756)

• Zilnic în Germania cu Atlas# pe ruta Numberg-Munchen-Uta- Stuttgart-Karlsruhe-Heilbronn-MaM- He . ; im-Frankfurt-Siegen-Kolj- Dusseld orf-Dortmund. Vinde® asigurări medicale, carte verde. Tel 43-34-32 P-ţa Mihai Viteazu II ap.! (585328)

\ • Angajăm îngrijitor bloc st Peana nr. 18 tel. 17-05-94, (585396)’

• SCBrimex Consumer SRL angajează agenţi comerciali cu mod de salarizare atractiv. Condiţii: to dinamic, posesor autoturiss Informaţii tel. 43-11-01 între orele 9- 15. (585421)

•. Societate comercială execuţi case de vacanţă din lemn, izolat termic şi fonic, cu geamuri, uşi şi obloane, lambrisate interior şi ignifugate, după proiectele proprii sas ale clientului, la preţul de 225. CM lei/mp + TVA. Informaţii la telefcs 15-17-77 sau 41-41-56 înte orele ?■ 18. (585448)

• Angajăm persoană ci experienţă pentru contabilitate primară. Tel. 19-47-00. (572816)

• Angajez fete pentru lucru. Tel 43-81-70(572876)

• Angajăm lucrări de ii Relaţii la tel 43-05-37. (583778)

• în scopul privatizării societăţii comerciale Agromec Câşei SA Căşeiu, se constituie Asociaţii salariaţilor şi membrilor conduceţi acesteia. Din asociaţie pot face paf* salariaţii, pensionarii societas comerciale şi producătorii agricol; (583816) -

• Angajăm contabil. Tel 164'27. (583854)

• Angajez cu carte de rai®* şoferi cu autoturisme personale po"; taxi. Tel 17-42-76 orele 18-- (583945)

• Cumpăr camion Ifa L60 *'■ carosată 10 t. Transport marfa" camion 5 t cu prelată. Tel 1 (583947) '

• Angajez fete tinere. Tel 43-S 70 (583964)

• Angajez vînzător. Tel 16--'28. (583991)

• Angajăm urgentfemei spălătorie haine. Prioritate au ct* care au .mai lucrat. Tel 14-70-7' (583997)

• Ofer împrumut Tel. 12-16-Si (585214)

«. • Ofer împrumut. Tel. 12-U-<5 (572796)

• Ofer împrumut. Tel. 17-90-7? numai între orele 10-14. (583736)

• Ofer împrumut. G»1*1'1 imobiliare. Tel 18-34-21. (5839M

• Ofer împrumut. Tel 17-25- între orele 15-18. (583989)

Page 11: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

1 ( t i ; vineri, 2 februarie 1996 PUBLICITATE T-UNI-VINERI 8-18program: sîmbătă a-i*.'

Economistă cn experienţă ţin contabilitate pe calculator. Tel. 18-18-53 dnpă ora 16. (585406)

• Economist ţin evidenţă contabilă. Tel 15-23-46 orele 18-20 (565743)

Matematician meditez matematică. Tel. 16-61-58. (565858)

• Studentă meditez engleză nivel începător si mediu. Tel. 13-11-62 orele 18-20. (585219)

• Tin contabilitate. Tel. 17-12- 89. (585382) .

• Tînără îmi ofer serviciile secretariat, contabilitate primară, gestiune, dactitografie. TeL 13-18-58. (585416)

.• Meditez engleză.-Tel. 15-39- 13(572848)

; • Economistă, ţin evidenţă contabilă şi execut lucrări de diplomă pe caleulatot. Relaţii la tel 19-08-16 între orele 8-15. (583922)

• Tineră căsătoriţi, cu copil de 3 . ani, îngrijim persoană în vîrstă contralocuinţă. Tel 16-53-88 între orele 16- 20.(583967)

• Medotez italiană, franceză, spaniolă şi gramatica limbii române pentru admitere. Tel 15-49-53. (584003) ■

• Caut profesor de chitară pcntni începător. Tel 15-31-52; 13-46-25X583901) .

• Caut femeie pentru preparare mîncare de 2 ori/săptămînî Tel. 14» 34-71 (572806) '

PIERDERI■ • Pierdut carnet de student pe numele Iftimie Ciprian. îl declar nul. (585390) '

• SC Segma SRL pierdut bloc facturi nr. 605051-605100. îl declar nul. (585403) ;

• Pierdut legitimaţie de călătorie RATUC pe numele Zsebe Izabella. O declar nulă. (585409)

• Pierdut legitimaţie de călătorie RATUC pe numele zsebe levente. O declar nulă. (585410) . ,

• Pierdut carnet sănătate pe numele Marha Viorica. îl declar nul (585423)

• Pierdut carnet de student pe numele Cheta Ioana. îl declar nul(585426)

• Pierdut carnet de student pe numele Rădeanu Eiena. îl declar nul(572908) . %

• Trestian Valeria pierdut contract închiriere nr. 207835 eliberat de ICRAL. îl declar nul. (583897)

• Asociaţia Familială Velo Service pierdut cod fiscal nr. 309279. Se declară nuL (583900)

• Barta Radu pierdut carnet de student şi peimis intrare bibliotecă. Le declar nule. (583925)

• SC Ned-Rom Impex SRL Gilău pierdut certificat de înmatriculare şi dovadă cod fiscal. Le declarăm nule. (583943)

• Uilâlcan Ilie pierdut autorizaţie nr. 17992/94. O declar nulă. (583957)

DECESE COMEMORARE

« Cu adîncă durere ne luăm rămas bun, acum, Ia trecerea pragului veşniciei dc la iubitul nostru fiu şi frate, ing. IOSIF LAURENŢIU FLUERAŞ. Vei rămîne veşnic în inimile noastre. Mama şi fraţii. (585422)_

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încctarca din viaţă după o.grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic MIC ALEXANDRU (BRUTA) în vîrstă de 67 ani, născut în satul Eldu. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 3 februarie 1996 în Cimitirul Central. Soţia Nastasia şi cei 6 copii cu familiile. (585425)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d-lui director general adjunct Ioan Mânecan în - marca durere pridnuită de dcccsul mamei dragi. Direcţia Decontări şi Plăţi Bancare Banca Dacia Felix. (572901)

• Ca m are dnrere ne despărţim de banul nostru părinte ?i bunic M IC ALEXANDRU. Bunătatea sufletului curajul ţi înţelepciunea ta vor rămîne pildă vie pentru noL Fiica Maria, soţul Nelu, nepoţii Rareş şi George. Dormi în pace. (585429)

• Cu adîncă dnrere ne despărţim debunnl nostra părinte MIC ALEXANDRU. C ăldura sufletească şi curajul tău nn ie vom uita niciodată. Fiul Augustin, soţia Veronica şi nepoţii M irela şi Râzvan F ie-i ţa rina uşoara! (585431)

• Cn m are dnrere ne despărţim de bunul nostra părinte MIC ALEXANDRU. Nu te vom uita niciodată bunul nostru tată. Fiul Gavril cu soţia A nuţa şi nepoţii Bogdan, Anca, Andrei; fiica Veronica, soţnl Emil, nepoatele Anca şi Emilia;, fiica Ana cu soţnl Ioan, nepoţii Cosmin, Cosmina, Claudiu. Odihneascâ-se în pace (5*5432)

• Cu adîncă dnrere în suflet anunţ m oartea fu lgerătoare a scumpului meu sot CÎMPEAN AUGUSTIN, 56 ani născut în PădurenL Înmonnîntarea are Ioc în 3, februarie Ia Capela Nouă a Cimitirului M ănăştur la ora 12. Soţia îndurerată. (585435)

• Adine îndureraţi anunţăm moartea fulgerătoare a scumpului nostru fra te , cum nat şi unchi CÎMPEAN AUGUSTIN. în ved nem îngîiaţi surorile M aria, Victoria, Aurelia Floarea şi Emilia cu familiile. Odihneascâ-se în pace. (585438) ,

• Profund îndurerat anunţ încetarea fulgerătoare din viaţă a soţiei mele dr. ing. MAGDALENA TOMA. Înmormîntarea va avea loc luni 5 februarie 1996 ora 14 de Ia Capela C im itirului Central. Soţul. (585443)

• Cu durere anunţăm stingerea din viată a mamei noastre CREMENE EUDOCIUA. Înm orm întarea. sîm bătă 3 februarie Capela Nouă Mănăştur. Familia îndurerată. (585444)

* Nepretuitul nostru sat şi tată IOSIF LAURENŢIU FLUERAŞ (VELU), în vîrstă de 46 de ani, a părăsit acesta lume în dimineaţa zilei de 30. 01. 1996, dnpă o grea suferinţă. L-au însoţit dragostea şi rugăciunile noastre, preenm şi rugăciunile a tî to r prie ten i de diferite confesiuni, solidarizaţi spontan în timpuţ bolii Ini, într-o extraordinară unitate spirituală, ecumenică. Înmonnîntarea va avea loc în zi na de vineri,_02. 02. 1996, de sărbătoarea În tîm pinării Domnului, ora 13, 30 în Cimitirul M ănăştur-capela veche.Odihnească-se în pacea lui Isns! Ana-soţic, Ioana, Matei, Victor, Cristina-copii. (583848)

• Cu profundă darere anunţăm trecerea în nefiinţă, în al 87-lea an dc viaţă, a celui care a fost col. (r) CADARIU ALEXE. Înmormîntarea va avea Ioc vineri,2 februarie, orele 10, de Ia Capela C im itirului C entral. Familia.' (583920)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, fin şi ta tă , DEAC VIRGIL, fost angajat al Rom Telecom. Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul Central sîmbătă, 3 februarie 1996 ora lS. Familia îndurerată. (583973)

• împărtăşim durerea colegei noastre Eugenia Jişa în clipele grele prin care trece la pierderea fiicei sale dragi, DIANA. Transmitem pe această cale ţoală compasiunea. Colegii de la Catedra dc Ştiinţe al Educaţiei şi SPU, Universitatea Babcş-Bolyai. (572888)

• .Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scampei noastre surori şi măfnţi, GACI FLOARE (născută Sâmpetrean) în vîrstă de 74 ani, în u rm a. unei grele suferinţe. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 3. 02- 1996, ora 14, în C im itiru l C entral. Familia îndurerată. (58W98) ,

' • Cu nespusă durere îmi iau rămas_ bnn de ' la RODICA PÎRCĂLAB, cea mai bună prietenă a mea din adolescenţă. Fie ie rta tă de cele pămînteşti. Rodica Mihăilescu. (585350)

• Sîntem alături de colegulB.i\lrn d l director Krausz Sorin Mîrcca în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a mamei dragi. Colegii dc servidu de la SC Elmcl SA fabrica 2. (585388)

• Sîntem alături de cumnata noastră Jişa Eugenia în iremediabila pierdere a celei mai dragi fiice DIANA. Te-ai stins ca o luminare în floarea vieţii atunci a n d toată nădejdea şi speranţa erau în tine. Dormi în linişte şi pace suflet blînd şi liniştit alături de tăticnl tău iubit. Nelu şi Livia Jişa. (585389)

• Sincere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune familiei Eugen şi Mărioara Carcea în marea durere pricinuită de d ispariţia fratelui drag. Fam. Matiş şi Dnmifraş. (585392)

• Sîntem alături de colegul nostru Bălae Iulian în marea dnrere pricinaită de trecerea în nefiinţă a mamei dragL Colectivul de Ia Sucursala SC Semco SA CInj (585414)

• Sîntem alături de colega noastră Toadera Elisabeta în m area dnrere- p rid n u ită -de moartea mamd dragi. Dumnezeu să o odihnească. Colectivul Clinicii de Nefrologie ţi Hemodializă.(585427)

v Sîntem alătari de familia Krausz în marea durere pridnnită de decesul mamd dragi. Sincere condoleanţţ.. Fam. Badu Emil. (585433)

• Un pios omagiu celui care a fost in g. FLUIERAŞ IOSIF. Sincere condoleanţe familiei îa durerate. Colegii de liceu. (572861)

* Asodaţia de locatari din blocul H8 str. Parîng nr. 21, anun ţă cu regret încetarea fulgerătoare din viată a bunului lo r colocatar CÎMPEANU AUGUSTIN. Sincere condoleanţe famileL (572867)

* Pios omagiu fostei colege ILEANA ŢICI.ETE. Condoleanţe familiei greu încercate.' Florica, Ani, VaK. (572872)

• în aceste momente g rde pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei dragi, suntem alături de domnul prof. dr. ing. Gheorghe Sălăjan şi îi transmitem sincere condoleanţe. Colectivul disciplinei de alim entaţia anim alelor domcstice, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Cluj-Napoca (572873)

• Suntem alături de colega noastră V ictoriţa, în greaua pierdere suferită în urma decesului mamei sale. Colectivul magazinului Mercur. (572881)

* Sincere condoleanţe dom nnului Toader Vasile la trecerea în nefiinţă a soacrei sale dragi.: Conduccrea SC ERS CUG SA. (572905)

• Sîntem alături dc familia ing. Liana Dinu în marca durere suferită la pierderea tatălui drag. Colegii din secţia Patrim oniu, Regionala CF CInj. (583806)

• Ne despărţim cu durere de ing. CARCEA VALERIAN, coleg de facultate la Institutul de Căi Ferate Bujcureşti şi apoi la Regionala CFR Cluj. Transmitem condoleanţe familiei lui dragi. Familia in g. Chiţa Ioan. (572886)

, * Sîntem alături dc vecina noastră Liana în marea durere pridnuită de moartea tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Vecinii din scara VI, s tr . Mogoşoaia nr. 4. (583894)

• Consiliu] profesoral, cadrele didactice, studenţii şi personalul tehnic din Facultatca de Zootehnie şi Biotehnologii sunt alături de prof. d r. Gheorghe Sălăjan în aceste momente triste, pridnuite de pierderea mamd dragi. Sincere condoleanţe. (583895)

• ' Sincere condoleanţe domnului director genera] adjunct Mânecan Ioan, la trecerea în nefiinţâ a mamei d rag i. Fam; Gilera.’ (583904)

• Suntem alături de familia ing. Rusu Alexandru în marea dnrere cauzată de p ierderea tatălui drag. Asodaţia de locatari din str. Albini n r; 26,, Bl. D3. (583906): ; ' W v ■

• Aducem, un ultim omagiu colegei noastre - CHIOREAN MARIANA, care a trecu t în nefiinţă Ia numai 42 ani. întreaga noastră compasiune fam iliei îndurerate . .Personalul TESA Textile-încălţăminte şi Comitetul sindical. (583919)

• 1 Suntenr a iă tu r id e tine, Victor, în marea durere pridnuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii şi învăţătoarea clasei a III-a B, Liceul Avram Iancu. (583924) -■

• Din păcate colegul nostru DEAC VIRGIL (GILU) a plecat în lumea celor drepţi. îşi iau rămas bnn colegii din cadrul Biroului Reţele Locale. (583931)

Un pios omagiu pentrn ing. VELU FLUIERAŞ. Sincere condoleanţe familiei - greu încercate. Familia V .-,B utan. (583950) ‘

' «'Să-ţi fie somnul lin, DIANA dragă. Acum, la marea trecere, putere şi împăcare mamei tale dragi. Liana Butan. (583953)

• Cu durere în suflet ne luăm rămas bun de la scumpul nostru frate , cumnat şi unchi, IOSIF LAURENŢIU FLUERAŞ (VELU), «are a plecat dintre noi după o lungă şi grea suferinţă, pe care şi-a dnsPo cu resemnare supus voinţd lui Dumnezeu. Suntem alături de voi, Ana, Ioana, M atd, Victor şi C ristina. ■ Dumneezu să-I odihnească în pace. G abriela, Tarcisin, Monica şi Ligia Râfan.(583955)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei în marea durere pridnuită Ia trecerea în nefiinţă a celui carca ,fo s t MONI ŞTEFAN. Foştii colegi dc Ia SC Arta C ulinară (ICSAP). (583970) .

• împărtăşim marea durere a colegului nostru la pierderea mamei dragi şi transmitem sincere condoleanţe familiei prof. dr. irig. Gheorghe Sălăjan. Conduccrea U. S. A. M. V. Cluj-Napoca, rector prof. dr. ing. Leon M untean. (583976)

• Sîntem alături dc domnul director general adjunct Mânccan Ioan în marca durere pridnuită de moartea - mamei sale şi-i transmitem profunda noastră compasiunc. Banca îîad a Felix SA Centrala. (583980)

• împărtăşim durerea familid domnului director genera] adjttnd Mânecan Ioan la decesul mamei dragi. Direcţia Pază, Transport Valori şi Administrativ, Banca Dada Felii. (583981)

• Ne alăturăm dureroo familiei Mânecan, p ridnuită de m oartea mamei drag i. Fam. Ucudean şiSudu. (583982)

• Sincere condoleanţe domnului director general adjnnct Ioan Mânecan la pierderea mamd dragi. Direcţia Metodologie din Banca Dada Felix. (583983) - -

• Sincere condoleanţe familid Manecan Ioan Ia pierderea mamd dragi. Direcţia Prevenire Risc B ancar, Banca D ad a Felix. (583984)

• Sincere condoleanţe domnnlni director general adjnnd Mânecan Ioan la decesul mamd dragi. Direcţia Creditării, Banca Dada Felii. (5Ş3985)

• Sîntem alături de domnul diredorgeneral adjunct Mânccan Ioan în încercarea grea prin care trece. , Condoleanţe familiei. Direcţia- Resurse Umane BDF. (583986) ' ,

• Cu profundă durere colegii din INCERC-Cluj an aflat de încetarea fulgerătoare din viaţă a Dr. ing. MAGDALENA TOMA, şef de filială între anii 1970-1982. Dintr-o carieră prodigioasă de 35 de ani de inginer constructor, 12 ani a fost sufletul micului nostra colectiv, pe care l-a condus cu pricepere şi competenţă. Adresăm sincere condoleanţe îndureratei familii. Dumneezu s-o odihnească în pace. (583994)

• Noi, toţi italienii din marea familie creştină şi scaut suntem a lă tu ri de voi în acest greu moment şi experienţă dureroasă, îm părtăşim cu voi sentimentul unităţii spirituale în credinţa şi speranţa creştină, fam iliilo r Flueraş transmitem condoleanţde noastre cu o mare îmbrăţişare şi iubire freternă. Aceasta în speda] pen tru copiii Ioana, M ateuţ, Victoraş şi Cristinica, precum şi soţiei lui VELU, Ana. Bunul Dumnezeu să ne dea curaj, să fim plini de speranţe pentru, viitor. Cu multă afecţiune din toată inima, Mingo Pier Giorgio. (584002)

' • Rămas bun, DIANA. Vd răm îne meren în am intirile noastre frumoase, d in anii de şcoală. Colegii de liceu, Racoviţă, promoţia 1988. (584005)

• O lacrimă şi un gînd pios la împlinirea a şase săptămîni de Ia trecerea în nefiinţă a celd care a fost cea mai bună soţie, mamă şi bunică LUCIA TOPLICEANU. Parastasul va avea loc sîmbătă 3 februarie 1996 ora 12 la Cimitirul Central. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Familia îndurerată. (585268) <

• Un pios omagiu, o caldă amintire tatălui şi bunicului drag ARGIIIR COSTICA la 5 ani de la deces. Odihueascâ-sc în pace. Fiii Petrică şi Cosii , cu fam ilia. (585398)

• Se împlinesc şase luni de lacrimi' şi durere dc cînd ne-a părăsit iubita noastră soţie, mamă, bunică şi străbunică MIIIAILOV ELENA. Sufletul tău blînd ne rămîne viu în inimile neraîngîiatc. Soţul Procopie, fiica Emilia şi ginerele Aurel, nepoţii Dana, Fabiola şi Dan, strănepotul Vlâdut. (585430)

• în d u re ra t omagiu şi neştearsâ amintire la 1 an dc la tragica dispariţia a dragului nostru fiu şi fra te OLAII GABRIEL. Dormi în pacc suflet blînd. Familia îndurerată. (585445)

• Pe 3 februarie se împlinesc 6 săptăm îni de cînd a in tra t în nefiin ţă , scum pa mea m ătuşă, CHIRiLA RODICA ANGELA. Dumnczcn să o odihnească în pace. Nu o voi uita niicodatâ. Nepoata Carmen. (572819)

• Se împlinesc 6 săptămîni de Ia trecerea în nefiinţă a cela care a fost scumpa mea soţie, CHIRILA ANGELA RODICA.’ Viaţa trăită împreună a fost o bucurie ţl o speranţă. An rămas doar suferinţa, durerea ţi amintirile. Dumnezen să te odihnească. P arastasu l de pomenire va avea loc pe 3 februarie, ora 10,30 la Biserica de pe Bdul E ro ilo r. Soţul Ionică (572820)

• ■ Au treent 6 săptămîni de cînd scum pa m e a ' mam ă, CHIRILA ANGELA RODICA m- a părăsit p en trn to tdeauna. A m intirea sa , bunăta tea de necgalat şi iubirea pentrn mine, vor rămîne veşnic în inima mea. Dumnezen să te odihnească în pace. Nu'te voi uita niriodaiâ. Fini Marins. (572821)

• Au trecut opt ani de dnd s-a m utat în e te rn ita te sc r iito rii ALEXANDRU CAPRARIU, nome de referinţă în peisajnl literelor contemporane. Comemorarea va avea loc'sîmbătă 3 februarie, ora12, îa C atedra la . Ortodoxă. Familia. (572869)

• C u lacrimi în suflet şi în gînd anunţăm îm plinirea a 6 săptăm îni - de la dnreroasa despărţire de dragul nostru fiu, frate şi ne'pot, CHIŞ SER1GIU MI1IAI, la num ai 14 anişori. Comemorarea va avea Ioc duminica, 4 februarie, ora 12, la Biserica din Someşeni. Nimic nu te va înlocni în inim ile noastre. Mama Viorica, ta ta Ioan, sora Bianca ţi bunica Sihia. (583545)

- • Azi, 2 februarie, se împlinesc2 ani de la dispariţia cdai mai bnn frate ţ i ta t i 4, BOROŞ GHEORGHE flin Aiton. Dumnezeu să-l odihnească în pare. Fratele, snrorile ţi fiiede Ildiko, Meb'nda, Eniko ţi E ribu (583896)

■ An trecut 6 săptămîni dc dnd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostra soţ, tată, socrn ţi bunic, INCLEZAN IOAN. Parastasul de pomenire va avea Ioc în 3 feb ruarie , ora 16, 30, la Biserica din cartierul Grigorescu. Odihnească-se în pacc. Familia îndoliată. (583903)

* în 31 ianuarie s-an scurs 5 ani de singurătate de la trista despărţire de iubitul meu soţ cu suflet generos, preot protopop VASILE LUPII din Turda. C d cel-an cunoscut ţ i stim at sâ dăruiască un moment amintirii Ini luminoase. Dumnezeu să-l odihnească ţi memoria să-i fie binecnvîntală. Solia Mărioara. (583923) ’

• S-an scurs 6 săptămîni de durere de cînd dragai nostra EUGEN BUT nu mai este printre noi. Parastasul va avea loc în 4 februarie, Ia biserica din Negreai. Dumnezeu să-i odihncască. Felida şi Adina (583949)

• Pios omagiu, la împlinirea a 6 luni de la trecerea în nefiinţă a iubitei noastre mame, ANA NICOARÂ. Slujba de pomenire va avea loc dum inică, 4 februarie 1996, ora 13, la Biserica Greco Catolică Bob. Dumnezen să-i odihnească sufletu l în pace. Monica şi Sanjla. (583969)

•- Fam ilia d r . A urora ţi Nicolae Miu mulţumeşte din tot sufletul prietenilor şi colegilor care au simţit alături dc ci Ia trecerea în eternitate a dragei lor JENICA MAREŞ. (583977)

Page 12: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

A D B E V 2 & R B J B L € P t % U T v i n e r i , 2 f e b r u a r i e 1 9 9 6| d l e . l 0 8 ----- — — -—— :-------- ;....

T ARDAF CLUJ APROAPE DE TURNEUL FINAL AL CUPEI CUPELOR!

“U” ARDAF - MTV NAFELS 3-0 (14, 14, 9)Sala sporturilor “Horia Demian”, miercuri, 31 ianuarie

1996; spectatori; 4000 • “U ” A R D A F : M ărginean (Tvardochlib) - lla id u / cpt. (Agoston) - Stoian - Oprea (Sanjslav) - Dudaş (Man) - Piţigoi. Antrenor:prof. Neculue Pop. M TV NAFELS: Sealy - Tomasetti - fVetztel (Ileyer) - Stauffer/cpt. (Sfielii) - Iluber (Gerster) - Sullivan. Antrenor: Marc (lerson • durata : 145 de m inute (36, 33, 30) • remarcaţi: Vlaicu, Stoian (“U”); Sealy, Sullivan (MTV) • servicii as : 2-0; servicii greşite: 13-.14; preluări greşite: 7- 5; blocaje reuşite: 34-23 • arbitrii: Jan Svejda (Cehia) - Octavian Dragau (Timişoara, România), foartebun • comisar C E V : Vasile Dumitru, preşedintele C.C.A.

^Sîntem aproape calificaţi în ’ îicu 1 final al Cupei Cupelor, edilia

• $5-19% Credca.iym«ttijjyiirnic - 3* ne mai poate o p n .U Ardai a

Ijâmulat 8 puncte 4ld &,pQsibile accst monx’f t r ^ ^ i flfe un

„ i ţ e teren p ro p m i’Şaăşte olandezi is£*,~ ^ cţţflt’*'' subestimat ădvertafii.'i*âou<t puncte), alte ’Şijieeî&ff - ' Re7»ltîla<t»n,iDcci nerecomandat ■ţjji, la echipe aliate*! '\ţe* d* a ' cardiacilor,iei puţin pentru primele

figurat, ce şi-a jucat la Cluj-Napoca ultima carte pentru Atena. Masivitate elveţiană în talie, vîrstă şi kilograme, copleşitoare la prima vedere, apjjţent doar de netrecut. Sim ţindu;seţ ixjţyngători siguri, clujenii, ".'littjfnt Juc ru , şi-au

elveţienilor, aruncatul ciocolăţilor “Tobleronc” în tribune, reacţia ostila a tribunei, a Spectatorilor clujeni, neobişnuiţi eu asemenea gesturi. Normale pentru elveţieni (lucru subliniat de antrenorul Gerson la conferinţa de presă). S-ar fi cuvenit din partea oaspeţilor noştri, înainte de meci, o explicaţie lămuritoare carc.nu ar fi dat loe supoziţiilor şi interpretărilor dc nici iru fel. Galeria clujeană, a umplut sala cu o ora înainte de începerea jocului.

Rezultatele etapei a IV-a: “U” Ardaf - MTV Nafels 3-0, Unicaja Almeria - PSG Asnieres 3-2, OK Maribor- - Alcom Capelle 2-3 (o foarte mare surpriză) jşi Hapoel - Grodno 3-0. - ~ .

Clasamentul grupei A:1.-“U” Ardaf 4 4 0 12-3,

jumatale ’’ţp numit p e Kg,f -jp*\ şi PSG Asnieş' Ş*evn, 31 wnuşţţ'

jzikbk mai "chipa masiv»,.!» “

£.2. Hapoel 3, Unicaja 4; Maribor

două seturi. Dacă ar' fi să le amintesc, JttQOTînii cu wtnl I: 5-3„ <?iî '£ 4 , 8 - 4 '^ v N , 93>, g ^ l2 -T 0 ^ W îS S 5 5 ^ ^Mjy. m

& s t>-6 ilfe * ’!'*5'<5fl2-8 ’14-14 si îi&^W fmal incandescgmj&jHj^ff1 ^16-14;“U”f f i t t i III: 2-2, 5-5, s S C ^ ^ A k o n i C ş e fe11-6, 13-9,-15-9 “U”, spre liniştea şi bucuria prezenţi. Importantă din punchrt nostru de vedere este . victoria, calificarea. “U” Ardaf a cîştigat în s i intr-un meci în care, sincer să fiu, raportat la ceea ce a fost în teren,-'ito a convins. Pe fondul uiMji joc şU ubq t fsecuţii lente. CMi urrefc ca j^ f?^ , < preluart,"£M ^

catft coirrpora căutat f

solicitat un Aticei Vlaicu.A fost şi oel hftti tu n de pC teren, a convins din nou, şj-a etalat clasa. Constant Iuliu Stoian. Prea puţin puşi în evidenţă Mărginean, Piţigoi, Tvardochlib. Elveţienii s-au zbătut, au încercat, s-au aflat în două

,*• D em o s te i* ^Ş O F fîb N

E /% Q T | (T* 1 - de infarct. Fantastica galerie este cea“care în finalurile1 I V * seturilor întîi şi doi a inoculat tfn cStraordinar elixir

D e ja biuyjjceputo subliniere: “U” ARDAF a ' moral jucătorilor clujeni, amîndouâ fiind cîştigatc în jucat tot «prio rita te numerică! Nu, nu-i extremis, la 14. Culminapt a fosţ .ffiai ales, frnaWvorba de o etiaiinare 2in rîndul formaţiei helvete. doi: era schimbiif3e s«.ryă,eu numărul 64

’ - şî helV^ţii conduceau cu 14-12, .'ifesr a urmat o serte incredibilă de patru punctţ consecutive şi victorie în sej eu 16-14 într-un entuziasm de nedescris al sălii!

, j^iqst momentul p s ih o lo g algŞ'fetei, chiar dacrţ iet, al treilea, * unei ta r’-

"W ! fc'*Knmai 'că în

■.tonusul e c h ip e f& ^ î victorie.. Aplauze pentru ^

‘4 : > - # ^ 0 t M O R E A

Nici vorbă. Omul în plus din formaţia fui Nicu Pop a fost... SALA SPOITURILOR. Adică mai corect spus au fost Cej ^este 4000 de spectatori care din prima se c u i^ li^ n ă la ultima şi-au susţinut favoriţii

. »cum văd în aceaiflifj | t l l | l& a •

^ , _ , . . .sw #it p o lc i i ,^tmosiyâ ‘ entre tnodul ewn galeriachypajţaşMt'purtaţ favoriţii spre victorie. Cţţiotorie fdâie 'grej^^lţ^n de rtiuncită, la capăfiSSSîSiî®?».

if i . '

-"î?R;b'eh,ctă':i

B- -

"r

&

(CtJ GÎNDUL LA VREMEA MAI CALDĂ A CIPUîjLL'I• VICTORIA Smeşeni ~ “U”$ 6 (0-1) « staff”-ul tehnic ‘TJ”-ist. Primul

11” aruncat în ter«n de domnul Puţine zile îi măi despfttt pe să joci fotBâl pe Vreme şi un teren Dan Anca a fost cu îvîsre în poartă,

^W rii clujeni p în i» f# ^ ^ L iŞ tt f . c e l pe*c«c s * JB^at, miercuri, linia de fundaşi alcătuită din Mihu, îllnieţrt d iiţ Cipru;1 "partida ^ fin ţV ^b ritţ j|p«ieţeiii şi Bratîanu, Falub^ Ghenţi şi Stan,

Le

Aurel Vlaicu şi seiyiciile sale adevărate bom be 1

Fotografiile din pagină: .. Ion PETCU

rînduri foarte aproape de “ceva lipseşte experienţa, valoarea. , -

Revin la o;'idee anterioară, importante sînt victoria şi calificarea. Pentru care sîntem datori să le mulţumim băieţilor, tehnicienilor, sponsorilor ARDAF SA. . ' ■ - ‘ •' Ar mai fi de comentat gestul

partide amieaS^b^ e ^tSa a doua, a trâia şi

care nu ştim îa ce 'yOf.ift! benefice pentru «feyii antrenaţi de domnul Dan Anca, pentru că acestea sînt cîştigate chiar înainte'de primul fluier al arbitrului. “Sparring-partener”-ii sînt mult prea impresionaţi , de cartea de vizită a clujenilor ca să mai poată da o replică cît de cît consistentă. In altă ordine de idei, e un adevărat calvar

un pas“U" CUG ■ Dinamo Braşov 22-17 (9-11)

In meci devans contînd pentru etapa a Vil-a a returului şaptele masculin clujean “U” CUG a întîlnit miercuri, 31 ianuarie (după partida de volei), pe Dinamo Braşov. Echipă de care a dispus cu 22-17, după ce Ia pauză scorul fusese favorabil oaspeţilor, 9-11. Aşadar, o preţioasă victorie (intrată oricum în calcul), menită să tonifice moralul studenţilor înaintea părţii decisive a campaniei de primăvară. ,Au marcat Florin

Baciu - 8, Rocaş 5, Aldica 4, Gal 2, Cristea 2 şi Dăncilă 1. Cei mai productivi de la oaspeţi, Manea şi Moldovan cîte patru goluri, Au arbitrat I. Serbu şi V. Dobre (Bucureşti). Menţionăm că returul (întrerupt trei săptămîni pentru pregătirile echipei reprezentative) va fi reluat la 11: februarie, cu partida Univ. Bacău - “U” CUG.

Nuşa D E M IA N /

in imaginea de mai jos o secvenţă din timpul partidei

"U". Miniis'zeec grade şi un teren acoperit .că un «tfstf apreciabil de *|pa<}4 *»amiiat dfc start realizarea oricărui spectacol fotbalistic. jCum s-a întîmplat în toate partidele de pregătire susţinute de clujeni, aceştia au cîştigat din nou la scor, dar repet, aceste rezultate obţinute în compania unor echipe mai mult decît modeste nu reprezintă aproape nimic, sau poate cel mult un prilej de a rula tot lotul de care dispune

m ijlocaşi-L. M ihai, Marcă şi Cemătescu, iar în atac cu Radu Sabo şi Mâriş. Paradoxal; în această componenţă, după d primă repriză de joc, clujenii conduceau cu doar 1-0, prin golul marcat de Brătianu în minutul 12, îri stilul lui caracteristic: centrare Falub în suprafaţa careului mic şi “Pluto” reia imparabil cu. capul.

în al doilea mitan au intrat Jula, Bănceu, Savu, Sima, Cioloboc şi

INVITATIE LA UN DERBY‘ Mai sărac decît săptămînă trecută programul competiţional din Sala Sporturilor “Horia Demian” prilejuieşte spectatorilor mîine, sîmbătă, 3 februarie, la ora '10 doar o singură partidă, una’însă de mare atracţie şi interes, adevărată invitaţie la un derby. Concret, invitaţia se referă la partida feminină de Divizia A dintre “U”ACSÂ “Dacia Felix” şi ACRO Bucureşti. Importanţa acestei partide este deosebită pentru finalul de campionat şi lupta pentru titlu,

/“ascuţită” în urma înfrîngerii suferite în etapa anterioară de Oţelinox Tîrgovişte, întîietatea luptei pentru titlul de campioană urmînd să fie decisă de triumviratul din care fac parte tîrgoviştencele, baschetbalistele de la ACRO şi elevele lui Horică Pop. Iată de ce formaţia clujeană are nevoie de sprijinul moral al galeriei, al acelor mari sufletişti care au condus echipa în atîtea mari încercări spre victorie. - (V .M .).

Gal care i-au> înlocuit pe Brătianu, Falub, Marcă', tiv iu Mihai şi Stan.

Iatăt, evoluţia scorului: 0-2 în min.57: ]ovitură liberă de la 20 de metri, exfcg&'Smpecabil şi înscrie R. Sabci iu toaiă opoziţia portarului gazdă; 0-3, mjn.70, gol înscris de acelaşi R. Şa&rcare transformă un penalty acordaf ia un fault comis asupra lui; 0-4, min.75, Sima centrează de pe partea dreaptă a direcţiei de joc, Mariş reia cu capul, dar mai este necesar un ultim efort pentru a introduce balonul în plasă, cu latul, din şase metri; 0-5, min.84, şut plasat la vinclu colţului opus a lui R.Sabo; 1-5, min.90, Hunyadi înscrie golul de onoare al gazdelor în urma unui şut plasat de la 10 metri,'In stînga lui Mare; i-6, gol înscris în minutele de prelungire de acelaşi insistent Mariş, după o fază în care tot el trimisese cu capul balonul în transversală.

A arbitrat o brigadă alcătuită din Sorin Vădana (la centru), ajutat de Marian Salomir şi Valentin Guia (la linii). _

PS. Ieri după-amiază, in meci de verificare "U" Cluj - Olimpia Gherla 1 -1. '

Cristian BARA

/ k i W V . :

M l . - r ' - - n ; - - ' V ' , ' .

GRUPELEDE

PESCARIîn articolul de săptămînă trecută, legat de neţinerea adunării generale

a pescarilor sportivi Sin Cluj-Napoca, fiindcă n-a fost statutară, aln insistat asupra necesităţii constituirii de urgenţă a- grupelor de pescari sportivi. Pentru a fi mai bine înţeleşi vă supunem atenţiei următoarele:

• Grupele de pescari sportivi sînt-formaţiile de bază din structura filialelor. Organul de conducere al grupei este adunarea generală a membrilor ei, convocată de organizatorul grupei anual sau de cîte ori este nevoie.

• Adunarea generală a grupei are următoarele atribuţii: a. analizează şi propune programul de activitate al grupei şi după aprobarea lui urmăreşte realizarea prevederilor; b alege organizatorul, locţiitorul şi gospodarul grupei pc o perioadă dc 5 ani, alege delegaţii la adunările generale ale filialelor sau conferinţei asociaţiei din care fac parte, candidaţii pentru comitetul filialei sau asociaţici. ■

• Intre adunările generale, conducerea grupei este asigurată prin

organizator, locţiitor şi gospodarul grupei, care răspund de gospodărirea bazinelor piscicole, de promovarea şi educarea membrilor grupei, de participarea pescarilor sportivi la activităţile asociaţiei, de combaterea braconajului; întreaga activitate a grupei se va desfăşura în conformitate cu obiectivele A.G.V.P.S. şi statutul adoptat de Conferinţa pe ţară ce a avut loc în 9 decembrie amil trecut.

.In continuare cîteva precizări legate de adunările generale care sînt statutar întrunite în prezenţa majorităţii membrilor acestora. Luînd cazul municipiului Cluj-Napoca, pentru ca adunarea generală să fie statutar întrunită ar fi trebuit să fie prezenţi cam 2100 de pescari sportivi, cifră imposibil de realizat. Ea va fi statutar întrunită în cazul prezenţei reprezentanţilor grupelor de pescari. în acest context, Statutul A.G.V.P.S., (art.48) stipulează: Adunarea generală este statutar întrunită prin participarea membrilor comitetului şi a reprezentanţilor grupelor de pescari! - *

Iată dc ce se impune, cu acuitate, întocmirea de urgenţă a grupelor de pescari. Pentru anumite clarificări şi lămuriri suplimentare, pescarii sportivi clujeni sînt aşteptaţi la sediul filialei,-unde există şi un model de proces verbal ce trebuie încheiat cu ocazia adunărilor de constituire

- a grupelor. De reţinut: pînă la ora actuală au fost constituite trei grupe în Cluj-Napoca: “Retezat”, “Cercul Militar Cluj” şi “16 Februarie”. Felicitări pescarilor din grupele constituite pentru operativitatea de care au dat dovadă şi ne-am bucura mult dacă procesul de constituire a grupelor s-ar accelera!

V ic to r PESCARU

Page 13: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

şl3) vineri, 2 februarie 1996 P A G IN A C U T IN E R I_______________________

Trebuie să recunosc că a fost o experienţă unică şi inegalabilă. Versiunea oficială sc referea la un 1 modest “îive o’clock tea”, într-un cerc restrîns de rude şi prieteni, ocazionat de întoarcerea dintr-o lungă călătorie a bunului meu amic Bill. t -

Faptul că urma să fie ceva, cu totul aparte'mi-a fost semnalat încă-de la sosirea mea la locul cu pricina, cînd in loc de1 cîteva persoane (cum se anunţase iniţial că vor II) am dat peste cîteva zeci, înghesuite ca sardelele în spaţiosul apartament de două camere al fam iliei lui Bill. Totodată, transformarea ceaiului în vodcă' vin şi şampanie precum şi a fursecurilor într-o copioasă masă ce putea sătura fără probleme un batalion întreg, le-am pus atît pe seama îritîrzierii mele de aproximativ 2o de

! minute cît şi a binecunoscutului fapt că materia se află într-o continuă transformare. ’ • '

Nu pot să afirm cu certitudine cînd am început să mă distrez şi eu dar e sigur faptul că acest lucru nu

' s-a produs înainte de orele 22, deoarece îmi amintesc tot ceea ce s-a petrecut pînă atunci ce s-a întîmplat după această oră nu îmi este prea clar în memorie, dar în ciuda acestei anomalii (dc a nu-mi aminti • prea multe) am rămas totuşi cu cîteva secvenţe sporadice. Astfel, sînt ferm convins că m-am făcut frate de cruce cu o mulţime de tineri foarte simpatici (a căror imagine e cam confuză); totodată, am jurat , dragoste veşnică la două domnişoare deosebite, despre care nu-mi amintesc eu exactitate cine erau sau cum arătau, dar cred că şi ele se află în aceeaşi situaţie delicată; aşa că sîntem chit. Nu pot uita faptul că am dansat pînă la epuizare dar nu cumva să mă întrebaţi pe ce fel de muzică deoarece mă voi vedea

silit să trec acest subiect în categoria misterelor nedezlegate. Un alt element interesant a fost acela că o parte diiTtre participanţi nu au avut capacitatea de a se întoarce singuri acasă, pe picioarele proprii. Unii au greşit etajul, alţii scara, dar acest fapt nu a constituit o "problemă de nerezolvat deoarece au nimerit la cunoştinţe care, după ce i-au adus într-o stare mai pămîntească i-au livrat aparţinătorilor. Mai dificil a fost cu cei care au greşit blocul; s-au iscat astfel numeroase certuri şi discuţii contradictorii cu

-privire la dreptul de-proprietate asupra anumitor ' apartamente, cci mai/curajoşi ameninţînd chiar proprietarii de drept cu poliţia şi “judecata\3e apoi”. Alţii cu o gîndire mai logică, au presupus că părinţii au dorit să le facă o. surpriză şi s-au mutat la o adresă misterioasă. Trebuie să admit că şi eu am avut ceva probleme cu gaura cheii: cînd era-una singură, cînd se multiplica, cînd era mai mare, cînd era mai mică, dar în final şi-a stabilit poziţia tocmai, pe sonerie, aşa că am putut pătrunde în casă. Aici, încercînd să evoc ultimele ore din viaţă m-am lovit de un imens semn de întrebare: nu am ştiut dacă eu am fost acela care a răsturnat masa la petrecere aşa că, pentru orice eventualitate, am telefonat părinţilor prietenului meu şi mi-am cerut scuze. Mi s-a spus că nu eu am fo.st acela, dar scuzele tot nu mi le-am retras ci am zis că sînt cu anticipaţie, pentru următoarea întîlnire mondenă. -

Bucuria cea mai mare a fcţst atunci cînd m-am trezit în propriul pat, gîndindu-mă cu o deosebită plăcere la următoarea zi de sîmbătă; la următoarea PETRECERE... ' -

, A lin TUDO R

POPAS LA G HERLADeşi mercurul termometrelor

coborîse- cu mult sub zero grade, dascălii şi elevii din Gherla ne-au primit cu mare bucurie. Peste tot răsuna cîntecul “Unirii”, iar dintre . clădiri părea că se desprinde' vie figura domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Tradiţionala horă a românilor se închega oricînd şi oriunde:

“Hai să, dăm mină cu mînă J Cei cu inima roniână, . Să-nvîrtim hora frăţiei'Pe pămîntul României”! Consemnăm cu satisfacţie atmos­

fera de sărbătoare, şi activităţile specifice de la Şcoala nr.2 şi ne îndreptăm spre cunoscutul Liceu Teoretic “Petru Maior” din localitate. Aici ziua Unirii Ţărilor Române din 1859 este în plină sărbătoare. Ne surprinde deosebit de plăcut hărnicia, pasiunea, ingeniozi­tatea, ordinea şi curăţenia care domneşte peste tot. Directoarea liceului, domnişoara Marinela Todica, ne întîmpină voioasă şi ne prezintă inimosul său colectiv didactic: Margareta Bidian, direc­toarea adjunctă, Flavia Zegrean, Luciana Pruner, Ligia Qrza şi Szabo Emese. Nu le reţinem mult, deoarece cei de la istorie au început inaugurarea noului lor-cabinet, modem şLfuncţionaV^ediul zeiţei . “Clio” cum i-ar spune prof.fon Câmpeanu. Ne alăturăm celor patru echipaje de elevi care au început concursul intitulat “Viaţa şi activitatea lui Alexandru Ioan

Cuza”. Foarte bine pregătite, echipa­jele ajung curînd la baraj. Alte întrebări, alte răspunsuri duc în cele din urmă la departajare: aplauze, premii şi flori, însoţite de cîntece. “Hai să dăm mînă cu mînă” ..

încă un moment emoţionant: Întîlnirea cu profesorul şi poetul clujean Mircea Tudose, autorul recentului volum de poezii “Confesiuni tîrzii”, apărut la editura “Carpatica” din Cluj-Napoca. Participanţii au subliniat adînca sensibilitate, dragostea autorului de patrie şi de acest pămînt. Redăm cîteva din versurile poeziei “Avertisment”:

“De Transilvania, dacă te-atingi, Răsună orga unei mări iubiri, Clopote bat în mănăstiri,Sfinţii coboară de pe zidiri, Apele ies din matca lor, , ' Vine Mihai cu capul în mîîni . Să vadă visul său împlinit,

r Tot neamul nostru pe veci unit.. Pruncii devin deodată bărbaţi

-. Şi buciumulsună-n Carpaţi,De Transilvania, dacă te-atingi”. Nu putem să-i ocolim nici pe cei

de la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu” din localitate. Domnul director al liceului , Ioan Fărcaş, -ne pofteşte într-o sală arhiplină unde avea toc recitalul: “Unirea naţiunea a făcut-o” , condus de domnul profesor Vasile Sfîrlea, Din riou- întîlnirea cu autorul “Confesiunilor tîrzii” şi alte; activităţi dedicate acestui măreţ eveniment istoric. <

Ne despărţim cînd amurgul a pus stăpînirc peste împrejurimi, dar nu şi peste cîntecul care ne stăruie în suflet: 1

“Hai să dăm mînă cu mînă - • Cei cu inima română...” Eugenia J5Â N TĂ M Ă R IA N - !

inspector şcolar

S t u d e n ţ i , p u t e ţ i p l e c a a e a s â tSpre marea bucurie a studenţilor cate învaţă în Cluj-Napoca, dar

locuiesc în aîfe localităţi, decanatele facultăţilor au anunţat decontare» biletelor de tren pentru acei studenţi care au plecai acasă în vacanţă. Acti-le nccQsarc sînt buletinul de identitate şi un plic cu biletele respective. .. ' ,

O lîitiiKne tolTKrtî rSinine <.t ~ î îri‘timpîTl,Tj'T?î’ ^W îuT ?^"fff* " *] zone fâră cale ferată? Se ştie că preţul unui bilet'de autobu? este mai mare decît al unuia de tren; pe aceeaşi distanţă. Aici, Dumnezeu cu mila şi părinţii cu bani! ’ ' loar)|, GLJGOR

C a m p io n ii n o ş tr i\ .

M i n i p o r t r e t : C A L I N A H I R I Z ANăscută la 5 februarie 1981, elevă

acum în clasa a IX-a la Liceul de Arte Plastice “Romulus Ladea”, Călina Hiriza frecventează Cercul de pictură de la'Palatul Copiilor Cluj-Napoca de exact doi ani şi şase luni, la sugestia mamei sale. Primul ei concurs; “Copertă de carte 1994”, organizat de Biblioteca Judeţeană, a fost încununat de succes, obţinînd un merituos loc Ii. pentru că'în anul 1995, la acelaşi concurs, să obţină locul III. Locul I la Concursul Internaţional de Pictură, China 1995, va anticipa locul I, de această dată la Concursul Judeţean de Arte Plastice organizat de P a la tu l Copiilor din.Cluj-Napoca.

Toate premiile obţinute în această scurtă perioadă sînt extrem de semnificative, deoarece pentru fiecare lucrare a muncit cu seriozitate

şi cu plăcerţ. De aceea emoţiile unui concurs sînt aproape inexistente, “totul e să-ţi placă ce faci”.

Călina a frecventat şi cercurile de sculptură, dans modern şLstudio- film, însă din lipsă de timp a trebuit să renunţe lâ acestea. La şcoală materiile preferate sînt “bineînţeles, specialitatea”, pe lîngă aceasta îndrăgind matematica, istoria artei şi limbile străine, singura pentru ; care prezintă o atracţie mai scăzută fiind chimia.

Timpul liber şi-l petrece citind, desenînd-sau ieşind în natură cu prietenii, însă dintre toate acestea desenul rămîne pentru Călina “marea pasiune”. După terminarea - liceului doreşte să urmeze Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescirr Aşa să fie!

E ugen OLARIU Foto C lub, Palatu l Copiilor

IN AŞTEPTAREA UNUI DIVORŢ RAPIDDivorţul dintre prinţesa Diana şi moştenitorul tronului

britanic, prinţul Charles, va fi mai uşor şi mar rapid decît se aşteaptă' scrie Daily Mirror, citat de'AFP, Reuter şi ROMPRES, Prinţesa Diana, separată de Gharlesi de peste doi ani, crede că nu va avea nici o problemă să-şi vadă cei doi fii, William (13 ani) şi Harry (11 ani), iar cît priveşte starea ei emoţională, aceasta este “foarte stabilă”.

Declaraţiile publicate în cotidianul menţionat au fost făcute de I.ady Di în cursul unui dejun organizat dc Asociaţia Corespondenţilor Americani din Londra, la care au participat 70 de jurnalişti. Prinţesa Diana nu a ţinui vreun discurs, dar a schimbat impresii cu ziariştii prezenţi.

Cu aceeaşi ocazie ea şi-a exprimat dorinţa de a mcrgeln Bosnia să viziteze trupele britanice, dar a adăugat că Foreign Office-ul a contracarat această iniţiativă. în dialogul său cu ziariştii americani prinţesa Diana s-a mai referit la “exodul” unora dintre colaboratorii săi, după interviul televizat din luna noiembrie, în care ea a făcut, o serie de confesiuni privind viaţa sa personală. Astfel, \ a menţionat ea, după demisia şefului biroului său-de ' presă, imediat după interviul acordat canalului BBC, âu_ ’ mai demisionat şoferul şi secretarul său particular. Prinţesa. ■ a apreciat însă că accste demisii “nu reprezintă'.o:., problemă”. . ..

MARTORI LA CĂSĂTORIE - ŞAPTE TIGRIPrimarul din Bogota, Antanas'

Mockus, s-a căsătorit cu Adriana Cordoba, sociolog, în prezenţa a şapte tigri bengalezi în calitate de martori, aceştia aflîndu-se într-o., cuşcă ■ amplasată în arena unui circ, informează ROMPRES care citează AFP. Urcaţi pe spinarea unui elefant, domnul Mockus şi viitoarea sa soţie, a cărei rochie largă nu putea să disimuleze sarcina de cinci luni, nu

au reuşit să-i convingă^ pe preotul catolic şi pe rabinul care au celebrat accastă unire, să intre în cuşcă înainte ca felinele să fie evacuate.. Circa 200 de invitaţi, care au trebuit să achite un bilet de intrare în valoare de 40 dc dolari, precum şi numeroşi fotografi au asistat la accastă ceremonie, Primarul era înarmat cu o puşcă şi comandase o ambulanţă, pentru orice eventualitate.

Din fericire animalele au rămas subcontrolul dresorilor. - , : N-

Alcs, primar al capitalei coluin- - biene acum un an, Antanas Mockus, matematician şi filosof, original, de origine lituaniană, s-a făcut remarcat pentru non-conformism încă de acum cîţiva ani, pe vremea cînd era rcctoruf Universităţii din Bogota: cl şi-a arătat fesele studenţilor care nu-1 lăsau să vorbească..,

DIANA, SOLICITATĂ DE UN PRODUCĂTOR JAPONEZ PENTRU A JUCA ROLUL REGINEI VICTORIA

B lu e-jea n s C lu b

G A R O A F E A L B EI I I I| M-am trezit în seara de Crăciun cu trei garoafe albe pe birou. Stăteau

I stinghere, sfioase şi tăcute, neîndrăznind, parcă, să-şi facă datoria: aceea de a împrăştia puţină pace în camera mea. Hm! Garoafe albe... Ce să

| fac cu ele? Dormeau blînd, cu ochi semiînchişi, urmărindu-mă parcă pe ■ furiş în timp ce mă învîrteam în jurul lor, dezorientată şi puţin confuză.

Nu ştiu cum va-ţi petrecut voi seara de Crăciun, dar în ceea ce mă I priveşte, eu am primit vizita a trei garoafe albe, simpatice, poate, în | adincul personalităţii lor, brusc tăcute şi vădit incomodate odată ce

par puţin cam ciudată? Nu negaţi, v-am surprins privireă de mai înainte.Şi tremurul frunzelor... Aţi face bine să nu mai aruncaţi atîtea acuzaţii şi să nu mai fiţi atît de susceptibile, e doar, ajunuLCrăciumiIuif Parcă eraţi mesagerele păcii... Sauaţi uitat de ce vă aflaţi aici? Dar n-am. |

Un producător jap o n ez de cinema doreşte să o distribuie pe prinţesa Diana în rolul reginei V ictoria în tr-un film chino- j'aponez care trâîeazr*ra*z6oiu1* opiumului dus,‘ în secolul trecut, d e 1 Marea Britanie în China, transm ite AFP, c ita tă de ROMPRES. Un purtător de cuvînt— — — — — — — — — T

I I I I I

al companiei Daiei KK a declarat luni că preşedintele acesteia, Yasuyoshi Tokuma, a “in iţiat

^demersurile pcjitru participarea ‘pnnŢcTtnTîîanaîffaccs’l 'tifmpus” în scenă de realizatorul chinez Xie Jin. “Este cea mai bine plasată pentru ro lu l - reg in e i V ictoria- datorită frumuseţii si renumelui

său”, a declarat acelaşi purtător de cuvînt,''adăugind că în. cazul în care Diana va refuza, rolul reginei , va fl suprimat din scenariu.

Filmul, inlîTiîTăt'^arele'raxTjoT" al opiumului”, va" avea premiera în. iunie 1997, cu puţin timp înainte de restituireă în favoarea Chinei a provinciei Hong Kong.

s-au văzut singure cu mine. ’ rci musafiri în ţinută de gală. Ce vă pot oferi? întîi de toate, bmemţclcjpiin loc confortabil într-o vază de cristal, apă suficientă şi poate, daca (fariţi, şi o linguriţă dc zahăr. Staţi bine? Mi sc pare că da. Oh, crenguţa de brad vă incomodează. N-am observat; am s-o pun puţin mai încolo. Acum c mult mai bine, nu-i aşa? Priviţi, aceasta c camcra cu pricina. Nu ştiu pe unde aţi mai umblat, dar bănuiesc că vi s-a spus că aici veţi ajunge. Nu aveţi a vă teme; veţi fi cit se poate

Ide bine tratate. La noi, musafirii dc Crăciun sînt întotdeauna primiţi cu bucurie. Ce să mă fac cu voi?!... Sînteţi aşa dc frumoase, nu ştiu dc unde alîta ghinion; să purtaţi pe frunzuliţele voastre delicate atîta răspundere. Da, pacea albă de Crăciun, liniştea... astea sînt responsabilităţi, nu glumă! Mă tot gîndesc că aţi greşit adresa. De unde aţi mai apărut şi ce sâ căutaţi tocmai la mine?!... Nu prea înţeleg. Ia să vedem... Cu cît mă gîndesc mai mult, cu atît înţeleg mai puţin. Aha, vă

reuşit să şterg îndoiala care plutea în aer. Am deschis şi fereastra, să intre puţin aer proaspăt, aer binecuvîntat de Crăciun şi:., tot n-am reuşit. Să fi fost eu de vină? Nu-mi amintesc să-mi fi , dorit vreodată trei garoafe albe de Crăciun, dar trebuie să recunosc că venirea lor m-a impresionat. Şi apoi, m-am obişnuit cu ele atît de mult, îneît zile de- a rîndul mă trezeam spunîndu-le “Noapte buriă!” sau “Bună dimineaţa!” sau “Ce mai,faceţi, văd că v-aţi prelungit vizita”. Una dintre ele va trăi pentru toFdcauria, aşezată confortabil intr-o carte. Celelalte două zimbesc peste umărul meu, ştrengarele, căci li se pare cam bizară toată povestea asta. Stau încă bine, sînt împreună, ceva mai mici şi într-o vază albastră de astă dată. Poate că vor împrumuta din culoarea “locuinţei” lor şi din purtătoare ale păcii,,vor deveni purtătoare ale speranţei. Mi-au spus într-o seară că le place ideea. S-ar putea chiar să o încerce... .

Ştiu ce gîndiţi...Aşa am spus şi cu la început. Ciudată vizită pentru' noaptea de Crăciun! Şi apoi, asta nu c tot, nu-i aşa?! Vă citesc'în ochi...: “Ţicnită poveste, amice. Ia să vedem ce scrie în pagina următoare, că aici ne-am caîn lămurit!”

Ioana H U D R E A

CEL MAI BUN FILM EUROPEANProducţia britanică “Funny Bones” a obţinut premiul “Steaua de Cristal”

pentru cel mai buri film european, distincţie primită în cadrul celei de-a 23 ediţie a Festivalului de film de la Bruxelles, transmite Reuter, citată dc ROMPRES. Filmul regizat de Peter Chisolm, a primit de asemenea şi premiul publicului, “Golden Bean” (“Fasolea de Aur”). '

Cel mai bun actor ă fost desemnat Peter Fitz, pentru rolul său diri filmul german “One more Kiss and he’s Dead”, iar premiul similar feminin a fost obţinut de Sandrine Kiberlain pentru rolul din producţia franceză “En

A « -v o i r ,

P ag in ărea liza tăd eM ;*:- ■ f ......... .'S;--..1F a x T

MOTANUL BONŢI E B, TRIN“Curierul zilei”, cotidian carc

apare la P iteştij şi-a obişnuit cititorii cu fel de fel dc “bombe”. Una dintre ele îl are ca erou pe motanul Bonţi^ considerînd că acesta este cel mai bătrîn cotoi din ţară. Stăpîna lui, Mioara Dia, nu I-a mai.cîntărit de multă vreme, însă este “greu cît un miel si are

talia 52 cm”. H viaţă, de 15 ani, nu şi-*Bătrînul motan to tuşi rcacţio :

- dictonului “Nici </, şi p riv eşte cu fotografia «Unsului, păstrată dc stăpînă pe uşa unui dulap din casă;

:eluugata lui acum Bonţi '

'surilor sate*4* ice politică,

:ă la auzul ah Iară peşte” ' îostalg ie

Page 14: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

. BZBtEI QiFSîLSlL.: ECONOMIA tineri, 2 februarie 1996

Camerele de Comerţ sî Industrie, încotro?

■sterul comerţului face leoea pentru Instituţii negiramenlale!Din anul 1990 şi pînă acum,-

camerele de comerţ şi industrie teritoriale funcţionează în baza unui act al fostului C.P.U.N. - Decretnl- Lege nr. 139 din mai 1990.:în art 1 al acestui act, se prevede caracterul autonom al camerelor de comerţ, iar în art. 2 se afirmă: "Camerele de comerţ şi industrie teritoriale se înfiinţează din iniţiativa com crcianţilor şi

' dobmdesc personalitate juridică pe data recunoaşterii înfiinţării de către guvern" După cc stabileşte obiectul de activitate al camerelor (inclusiv ţinerea registrului comerţului), în capitolul al doilea se fac referiri la Camera de Comerţ şi Industrie a României Aceasta este definită cao organizaţiei negnvrrnamentalâ, de ntilitate publică, cu caracter autonom. In baza aceluiaşi decret, camerele judeţene pot intra cu C.C.LR. în relaţii de cooperare, asociere san afiliere. întrebarea de fond care s-a pus'şi se pune, în baza actului sus menţionat, ede aceasta: ţin sau nu tin de guvern camerele de comcrţ? Întrebarea este sugerată, înainte de toate, de realitatea că înfiinţarea respectivelor persoane , juridice se face cu acordul . guvernului însuşi, dar şi de legătura

puternică a societăţilor comerciale cu ministerele, componente ale

■guvernului, dă de gînditRelevant, în această chestiune,

este un document al Secretariatului General al Guvernului României, din luna martie 1994. O societate comercială clujeană era lămurită asupra neclarităţilor astfel:

”1. Decretul-Lege nr. 139 din 1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România este un act norm ativ care derogă de la prevederile Legii nr. 21 din 1924 pentru persoanele juridice şi ale Decretului 31 din 1954 privitor la persoana fizică şi persoana juridică, reglementări cc alcătuiesc dreptul comun în materia constituirii persoanelor juridice.

Fiind o reglementare specială şi de strictă interpretare, Decretul- Lege nr. 139 din 1990 nu este

; aplicabil unor entităţi de altă natură.' Pe de altă parte, procesul dc constituire a camerelor de comerţ şi industrie teritoriale în reşedinţele de judeţ, potrivit art 1 alin. 1 din. decretul-lege, a fost încheiat prin adoptarea Hotărîrii Guvernului nr. 799 din 1990 privind recunoaşterea înfiinţării camerelor de comerţ şi industrie teritoriale.” Deci, camerele '

sînt neguvci namentalc, dar Sînt sub , incidenţa h.g.-urilor! f

Şi, pentru a nu încăpea nici o îndoială asupra caracterului "autonom”, Direcţia generală pentru comeţ interiofr din M inisterul Comerţului a elaborat... proiectul Legii camerelor dc comerţ şi Industrie! In expunerea de motive,

. ministeriabilii afirmă ”... apreciem că prevederile Decretului-lege nr. 139 din 1990 necesită o racordare la ansamblul legislaţiei comerciale, revizuindu-se acele d ispoziţii normative care fie sînt căzute în desuetitudine'ori aii. fost implicit abrogate, fie sînt de natură să

-încorseteze activitatea de comcrţ şi . industrie, în cadrul unei economii de piaţă ' sau . introdueîndu-se

- dispoziţii noi.” Apoi, se recunoaşte un lucru extrem de important:

, Proiectul de lege cuprinde dispoziţii referitoare la o b lig a tiv ita te a

’ apartenenţei Ia camera de comerţ, a tu tu ro r agen ţilo r economici înscrişi la registrul comerţului—”

Proiectul guvernamental, alcătuit- pentru instituţii neguvemamentale,

asupra căruia ne rezervăm dreptul de a reyeni, este în lucru, deocamdată. . \

M .S Â N G E O R Z A N

C A O R A g y E C O M O M Ci iI Reforma, acţiune principală I a GuvernuluiI în declaraţia Guvernului României la trei ani de | la semnarea Acordului European de Asociere â

■ României la UE şi la un an de la intrarea în vigoare

Ia acestnia se afirmă ”... măsurile adoptate în direcţia promovării reformei şi a unei economii de piaţă

B funcţionale constituie premisele esenţiale aie | ‘ realizării unei compatibilităţi cît mai depline cu ţările■ vesf-europene. In aceste condiţii, acţiunea principală î a Guvernului este îndreptată spre accelerarea ! privatizării, realizarea unei economii competitive, | armonizarea legislaţiei româneşti cu cea comunitară | şi crearea mecanismelor cerute de viitoarea integrare . în Piaţa Internă a Uniunii, funcţionarea corespunză- ® toare a întregului mecanism naţional de gestionare a I pregătirii noastre pentru aderare.” Frumoase vorbe!I 150 de societăţi clujene I pentru privatizareI Vechea listă a societăţilor comerciale supuse privatizării | cuprindea, pentru judeţul Chij, 149 de firme. Prin■ includerea pe listă a SC "Co încercai”, înfiinţată prin

divizarea regiei Romcereal, numărul societăţilor clujene■ prinse în procesul marii privatizări se ridică la 150. 'I Licitaţiile FPS au fost amlnateI Licitaţiile programate pentru două societăţi din | judeţ, Ceroc şi Soreti service, organizate de către■ FPS Bucureşti, n-au mai avut loc, din cauză că _ normele metodologice stabilite de către organizator ,■ au suferit modificări. Noile norme nu au apărut încă,| dar Bucureştiul şi-a'manifestat dorinţa ca valoarea | acţiunilor scoase la licitaţie să fie mai mare. în■ paralel, PAS-urile din societăţile comerciale, se •■ orientează iasprc participarea la licitaţie (cola minimă I de cumpărare este 5 Ia sută din pachetul de acţiuni)| şi plasarea titlurilor de privatizare ale salariaţilor şi■ familiilor acestora la societăţile la care lucrează._ Regretele pentru ezitările anterioare lui 1995 faţă de■ opţiunea pentru privatizarea prin MEBO sînt mari | şl., tardive. ' ,

La ”Romsilcmer”:Exportul de concentrat de mere

s-a dublatLa Dej, în curtea SC "Romsucmer” sînt depozitate

cantităţi mari de mere, materia primă care asigură salariaţilor de lucru şi în perioada de iarnă. Directorul societăţii,'dl Zeno Cicio ne-a declarat că dominanta debutului anului 1996 o reprezintă

-exportul sucului de mere. Materia'primă a fost asigurată din bazinele pomicole din Sălaj, Bistriţa- Năsăud, Maramureş şi Cluj. în 1995, exportul de mere a fost dublat, iar în luna ianuarie au fost livrate în Germania şi Elveţia peste 40 de tone de concentrat de mere. In aceste zile este pregătit exportul altor 20 de tone de concentrat în Elveţia. In timp ce comercianţii români nu se Iasă convinşi de gustul concentratului "Sucmer”, germanii şi elveţienii îl apreciază ca "excelent”. '; . s z .e sLa Gherla, subscrierea cupoanelor

; decurge în ritm de melc' Deşi numărul centrelor de subscriere a titlurilor

de privatizare a crescut, în Gherla, tot mai puţini cetăţeni se prezintă la ghişee pentru a subscrie. Personalul de la centre, în şomaj aproape, de-abia aşteaptă apariţia unui client La sfirşitul anului trecut, la filiala Gherla a Băncii Agricole s-a deschis un centru de depunere. Aici, alături de localnici vin şi cetăţeni din comunele învecinate care, odată cu rezolvarea treburilor băneşti, solicită şi subscrierea titlurilor. Pînă la sfirşitul lunii ianuarie, la B.A.* au subscris cca 1800 de cetăţeni, înregistrîndu-se o situaţie mult mai bună decît la alte centre de subscriere. Sătenii, care sînt indecişi asupra utilizării cupoanelor, se plîng şi de cheltuielile mari care sînt obligaţi să le facă cil'transportul. Din acest considerent, a fost bine primită măsura deplasării personalului de la centrele de subscriere în comune

SZ.Cs.

Două bănci şi-au majorat, de ieri, dobînzileBanca Internaţională a

Religiilor a majorat, de ieri, dobînzile Ia depozite în lei, atît la termen, cît şi la vedere.

Pentru persoane juridice, depozite pe termen la o lună - 42 la sutâ, la 3 luni - 43 la sută, la 6 luni*44 la sută, la 9 luni-44 la sută, la 12 luni, 45 la sută.

Pentru persoane fizice,, dobînda la depozite pe termen pentru o lună - 44 la sută, la 3 luni-50 la sută, la 6 luni-51 la sută, Ia 9 luni - 51 l i sută, la 12

luni - 52 Ia sută. Dobînda pentru depozite la vedere, atît pentru persoane fizice cît şi pentru persoane juridice este de 20 la sufă pe an.

Şi Banca Comercială Română majorează, tot de la 1 februarie dobînda la termen la persoane fizice şi juridice, după cum urmează:

Pentru perioada de o lună - 45 la. sută pe an, la 3 luni - 47 la sută pe an, la 6 luni - 46 la sută pe an, la 9 luni- 46 la sută pe an, Ia 12 luni şi peste 12 luni - 46 la sută pe an.

De asem eni/a fost majorată dobînda la depozitele pe bază de certificate de depozite.

- cu scadenţă la 3 luni - 46 la sută pe an

- cu scadenţă Ia 6 luni - 44 la sută pe an.

BCR precizează clienţilor s i l câ p rin capitalizarea dobînzilor la scadenţa depozitelor, titularii de cont beneficiază de dobînzi substanţiale, superioare cn 4-11 p ro c e n te fa ţă de ce le menţionate m ii ins.

G h e o rg h e F u n a r s@ d e z v ă lu ie , p r in tre rînduri• “Parlamentarii îşi pierd vremea

cu probleme minore şi ignoră mecanismul dirijat dc prăbuşire a economiei naţionale'’... -

. • “Statutul actnal al Român ici este unul de colonie. Banca mondială ne acordă nişte împrumuturi, dar pune şi condiţii, care, toate converg spre “realizarea” unei prăbuşiri dirijate. Indicaţii de genul “combinatul X sau uzina Y să fie închise”, duc automat la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă.

Aşa ş-a ajuns la un spor negativ al populaţiei în mediul rural”.

• “Dacă guvernul încă nu a demisionat, este în parte şi meritul nostru (PUNR n.n). Dar nu vom folosi acest avantaj...”

• “Să sperăm că în România se va încheia “Marea Năpîrlire “ ce durează din 1989”:..

• (Referindu-se la înfiinţarea serviciilor de transportat bolnavi “Arafat” la Tîrgu Mureş) “Sperăm

să ne revenim din această năpîrlire şi să-i ajutăm pe arabi să lucreze U ei acasă.” /.

• “Se tot foloseşte termenul de “reformă”. Reforma învăţămîntului, reforma sănătăţii. Singura definire a acestui termen se află în zootehnie şi se referă la trimiterea animalelor la tăiere...”

. D iana Căienaru

R ev ir im en t l a C O N S U M C O O PH u e d in

Proverbul rom ânesc ’ ”omul sfinţeşte locul" s-a adeverit şi în cazul domnului loan Lung de la CONSUMCOOP Huedin, care, în mai puţin de 8 luni de la instalarea sa ca preşedinte a săltat unitatea de la un minus dc 10,5 milioane k un beneficiu de 6,3 milioane. Domnia sa a provocat o revigorare a cooperativei în toate sectoarele: comerţ, servicii hoteliere, prestări ale secţiei de carm angerie şi achiziţii

Cca mai de scamă realizare este centrala termică proprie, în valoare de 50 milioane Ici.'sfmţită de trei preoţi şi inaugurată în urmă -cu cîteva zile, în prezenţa salariaţilor si a oficialităţilor oraşului

Prin eforturile financiare proprii şi cu ajutorul şi asistenţa tehnică de specialitate oferită de inginerul Liviu M ihuţ - vicepreşedinte şi Samson Mareş - revizor tehnic, de Ia FEDERALCOOP Chij, în august au demarat lucrările şi s-au încheiat în 29 decembrie 1995.

După perioada de probă, acum, la început de an 1996 s-a dat în funcţiune o centrală cu o putere de 133 mii G. calorii, cu 3 cazane şi aparatură' de mare randam ent obţinută din import

Datorită d-lui inginer Nicolae Tăuţan de la SC INDCALOREX •SRL Cluj, care a condus personal lucrările, fiind prezent de zeci de ori pe şantier, s*a realizat o

adevărată bijuterie în materie, caracterizată prin complexitate, .fineţe şi cu regim de fracţionare automată. Supusă perioadei de probă, a adus satisfacţii deosebite unităţilor pe care le deserveşte: S ed iu l cooperativei, Hotel, Complexul comercial, Cofetăria "T ineretul” , Cafebarul, Terasa

• Huedin, Restaurantul "Vlădeasa”.La inau gu rare/vicepreşedintele

FEDERALCOOP a recunoscut: ”Gînduri am avut mai de mult, dar valurile ne-au luat banii,' poate şi pentru că nu am avut un om care să se zbată ca actualul preşedinte loan Lung. .

- N. STEIU

O p i n i a v i i t o r u l u i a c ţ i o n a r :

Caracterul patriotic al privatizăriiEu sînt un independent şi cred câ

acţiunea de privatizare în masă nn trebuie înţeleasă doar că o acţiune a unui partid anume, ci ca o acţiune a noastră, a tuturor, ce are ca scop ' scoaterea economiei din starea de agonie relativă în care se găseşte. Consider că orice partid s-ar ii aflat la putere ar fi iniţiat acţiunea de privatizare.

Apropierea alegerilor a dat naştere unor speculaţii cu caracter de propagandă electorală, bazată pe interese înguste. Anumite partide şi -o parte a presei au început să vorbească despre un “eşec” al privatizării, apreciind-o ca pe o acţiune care s-a născut moartă. Ei bine, nu este asa! Este devreme , să

vorbim despre eşecul sau reuşita acesteia. ,

Procentul scăzut de prescriere a cupoanelor şi certificatelor de la această dată are anumite explicaţii Să încercăm să ne punem în postura unor persoane cu studii, dar şi în situaţia altora, cu pregătire mediocră. Să-i punem, pe rînd, în faţa formularului intitulat “Cerere de schimb a titlurilor de ’ privatizare contra acţiuni!” Pompos titlul! Cel cu studii va şti, probabil, cum să-l completeze, dilema fiind unde să subscrie, la care din societăţile comerciale de pe listă. Ceilalţi se sperie cînd văd puzderia de căsuţe ce trebuie completate cu litere şi cifre şi recurg la soluţia “economiei

de p ia ţă” : V înd acţiuni,, vînd cupoane... şi gata... s-a rezolvat

Pentru cei care âu nevoie de îndrumări nu s-a gîndit nimeni decît în ceasul al 12-lea. Acum există funcţionari care. să-i ajute pe cetăţeni la completarea cererilor.

în ce priveşte opţiunile, unii preferă fabricile vecine cu casa, alţii .vor “Terapia”, cunoscută ca avînd un profit mare. Mulţi se orientează spre FPP 1 sau spre societăţi cn profituri mai modeste. Prudentă, familia mea a depus cupoanele astfel: unul la “Feleacul”, altul la FPP 1 Banat-Crişana, al treilea, Ia “A rm ătura” ."- Două cupoane moştenite le-am subscris Ia Terapia.

O c ta v ia n IORDÂCHESCU

C . C . R . A . T . . n r e o c u n a t d e c o m u n i c a ţ i i l e p l o h a l e

IN T E R N E T a fă c u t o d e m o n s tra ţie captivantăIn data de 17 ianuarie, diti

iniţiativa Centrului de Afaccri' Românoi’American, la sediul instituţiei, firm a "Roman ia Express", condusă de dl Raoul Bariţchi, a făcut o demonstraţie privind modul de funcţionare al sistemul INTERNET. Au fost analizate avantajele comunicării şi informării prin satelit şi, mai ales, 'aplicaţiile acestora în diferite dom enii de activitate. Genul respectiv dc comunicaţii globale de ultimă oră permite acccsul la diferite baze de dnte din întreaga lume, obţinîndu-se informaţia dorită în cel mai scurt timp posibil. Prin utilizarea serviciului Internet - E- mail (poşta electronică), WAIS, Gopher, WWW, - comunicarea cn orice punct de pe Terra devine o problemă dc cîteva secunde. Disponibilitatea comunicării prin satelit, precum şi folosirea unei

simple linii telefonice conectate la reţeaua internaţională, fac posibil ca, virtual, să se transmită şi să se primească date şi imagini vizuale din cele mai sofisticate în (şi) spre orice punct de pe glob, tot procesul durind cîteva secunde.

La demonstraţia dc la C.C.R.A.T. au participat reprezentanţi ai firm elor clujene interesate în implementarea sistemului dl Marcel Marian, de la postul de televiziune particulară "Cinemar", Traian

/Opincaru, din partea companiei româno-austriece CIRO, Dan Nica, de la Direcţia de Informaţii Externe,. Ion Coroiu, din partea Comisiei Naţionale a Audiovizualului, Liviu Dragomir, din partea companiei RADIOTEL,’ Ionel Ureche, de la Asociaţia Rural Eco-Tours Agro- Montan din Cluj-Napoca (RETAM), prof. univ. Anton Ionescu, decanul Facultăţii de construcţii, Radu

Geomoleanu, preşedinte, şi EmilAluaş, vicepreşedinte C.C.RA.T.

în încheiere a fost relevată necesitatea introducerii cît mai rapide a sistemului INTERNET în

. societatea românească, sistem care v urmează să fie indispensabil oricărei societăţi în viitorul apropiat, teoretic

. vorbind.Sistem ul INTERNET va fi

prezentat demonstrativ şi în cadrai ' Primului tîrg internaţional de turism ^Vacanţa ’96", care va avea loc I* Ouj-Napoca, între 7 şi 10 februariea.c ., la Pavilionul Exp< Transilvania, în—cadrul standului RETAM- A ici, în data de 9 februarie, ora 10, cu ocazia simpozionului realizat de Rural E00- T ours Agro-Montan, vof .( i demonstrate avantajele comunicam INTERNET cu privire la cererea şi oferta turistică.

Page 15: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

vineri, 2 februarie 1996 EVENIMENT A D E V A R U Ld e Clui

M inciuna sindicalăCred, am chiar convingerea, că “tranziţia”

înseamnă trecerea de la ceva la altceva. Cînd situaţia este sub control şi perioada de trecere are conotaţiile unui scop mai mult sau mai puţin exprimat, atunci e bine. N-am fost şi nu voi fi adeptul extremismului de nici un fel, dar trebuie să, mă alătur ideii că tranziţia noastră nu înseamnă, de fapt, trecere, schimbare spre mai bine. Tranziţia noastră se traduce simplu: cu fundu-n sus! Se răstoarnă valori, se caută eliminarea unor percep te, se distrug axiome... '

0 furie neputincioasă m-a cuprins, ieri, auzind “comunicatul” unor sindicalişti, care şi-au permis să se-nlaţoşeze la televizia naţională şi să cîrîie. Să mintă cu toată neruşinarea şi, mai mult, să deconspire ceea ce nimeni, dar absolut nimeni n-ar spune-o, nici dacă ar fi adevărat.

TRĂDARE, zic!în nimicnicia lor, deliranţii au anunţat naţiunea

că, vezi, Doamne!, industria noastră de armament n-ar face faţă unei situaţii conflictuale, în care ar fi implicată ţara noastră. Să spui tu că eşti slab, că n-ai sînge în bojoci, este culmea decrepitudinii! Să te afişezi ca un neputincios în probleme de apărare a teritoriului naţional .înseamnă cel puţin trădarea intereselor prezentului şi viitorului unei naţiuni. Propoziţia nu-i mobilizatoare nici pentru masele de români, dar nici pentru celelalte naţionalităţi conlocuitoare. Psihoza colectivă are mecanisme care, odată declanşate, devin imprevizibile. Interesul unor bandiţi sau inconştienţi trebuie stăvilită, iar instituţiile statului trebuie să fie drastice cu asemenea oameni!, Care este, însă, adevărul ? .

Capacitatea de apărare a unei ţări (în cazul nostru, a ţării noastre) nu se cîntăreşte de către nişte sindicalişti care, chipurile, luptă pentru condiţii mai bune în industria armamentului. Sistemul de apărare

k — — — — —

I I I

se compune dintr-o serie de factori complementari, | imposibil de surprins în îngustimea situaţiei uneia, _ sau alteia din fabricile producătoare de “prăştii”. Că ■ există şi greutăţi în industria de apărare nu se poate | nega! Dar pînă la periclitarea fiinţei naţionale, în | cazul unui conflict în care am fi implicaţi, e cale ■ lungă! Atît de lungă, încît buimacii de la sindicatul ■ în cauză n-au auzit că există industrii civile care I n-au nici un fel de probleme în a trece, în mai puţin | de 24 de ore, la producţia de război. Mai există - tot | spre ştiinţa lor o spunem - rezerve. Sigur că nici un . om serios nu şi-ar divulga aceste rezerve. Cum ar fi ■ să le afle isteţii de pe la sindicatele din industria I apărării? Vă spunem noi. Imediat ar vinde băieţii | cifre, cantităţi, calităţi. Tot! Nu de alta, dar să ştie şi ■ potenţialul duşman ce şi cum, nu? Să nu trebuiască . să facă nici măcar minimum de efort (de spionaj, să ■ zicem) pentru a intra în posesia unor astfel de date. |

Am scris aceste rînduri nu pentru a huidui nişte | iresponsabili, ci pentru a vă da o informaţie: nu ■ există pericolul de sucomba în privinţa industriei J de armament. Un eventual război i-ar linişti pe mulţi, I iar muniţia ne-ar ajunge cît pentru două Europe. Nu | zic, pe timp de pace e mai greu: există convenţii, | care trebuie respectatc, controale, cereri pe piaţa de . armament, unde vor să ajungă tot mai mulţi ■ fabricanţi. încredeţi-vă în sursele de informaţii ale ( unui biet reporter: la război va fi vai ş-amar de fundul | ' celor ce ar îndrăzni să-şi arate lăcomia fie şi doar, ■ din priviri! Căci ţara asta şi poporul acesta nu-s nici J de vînzare, şi nici de îngenunchiat, numai pentru că I aşa vor nişte mincinoşi clevetitori dornici să | mînjească, cu paranoia de lideri şi interesele lor de | moment, voinţa unui neam întreg. |

Radu V ID A

(Legea p ro te c ţie i m ediu lu i in s titu ie )PEDEPSE DE LA 3 LUNI LA 2 0 ANI ÎNCHISOARE

Potrivit art. 79, din lefce, protecţia mediului constituie o obligaţie a tututor persoanelor fizice şi juridice. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate are caracter obiectiv, independent de culpă. în cazul p luralităţii

.^autorilor, răspunderea este solidară. în cazurile activităţilor generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie. Principiul de bază al legii este extrem de limpede; încălcarea dispoziţiilor privitoare la poluarea sau degradarea mediului, distrugerea naturii sub orice formă, atrage după sine, răspundere civilă, administrativă sau penală, după caz. Este interesant de subliniat că s-au înăsprit considerabil pedepsele pentru toate categoriile de fapte. Se sancţionează, spre exemplu, cu amendă de la 50.000 la 300.000 lei eliberarea de către autorităţile publice centrale şi locale de autorizaţii acelor unităţi care n-au eliminat efectele negative asupra mediului. Plătesc amendă, de la 100.000 la 600.000 lei autorităţile locale care nu iau măsuri de prevenire şi limitare a impactului asupra mediului al substanţelor şi deşeurilor de orice natură. Se sancţionează, potrivit art 82 pt. 3, persoanele fizice cu

Vârnendă de la 150.000 la 750.000 ^ *i şi persoanele juridice cu

amendă de la 750.000 la 3.750,00(K lei, pentru neluarea măsurilor de diminuare, modificare sau încetarea activităţii de poluare a mediului, persistenţa mizeriei în zonele lor de activitate. Cuantumul

amenzilor se actualizează, anual, prin Hotărîre a Guvernului. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit în acest scop de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, de către ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, de către personalul împuternicit al administraţiei publice judeţene şi locale şi de către personalul Ministerului Apărării Naţionale, împuternicit în domeniile sale de activitate. împotriva proceselor verbale de contravenţie se poate~ face plîngere în termen de 30 de zile de la data comunicării actului. Plîngerea se soluţionează de către judecătoria competentă. Prevederile L. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27, sînt aplicabile. A venit rîndul enunţării celor mai aspre pedepse: închisoare de la 3 luni la un an sau amendă de

' la 250.000 la 1.500.000 lei pentru arderea m iriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice, defrişarea vegetaţiei lemnoase din afara fondului forestier situată pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioară, evacuarea cu ştiinţă în apă, în atmosferă sau pe sol a unor deşeuri sau substanţe periculoase. Se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, sau am endă de la 500.000 lei la 3.000.000 lei nerespectarea restricţiilor sau interdicţiilor stabilite pentru protecţia apelor şi atmosferei, folosirea de momeli periculoase şi de m ijloace electrice pentru omorîrea animalelor Sălbatice şi peştilor în scopul consumului sau comercializării, spălarea în apele naturale a ambalajelor de pesticide şi de alte substanţe periculoase precum şi a ultilajelor cu care s-au transportat. Şi acum atenţie! Pentru cei care locuiesc în blocuri sau colectivităţi producerea de zgomote peste limita admisă, nerespectarea restricţiilor şi a interdicţiilor la vînat

şi pescuit, continuarea activităţii' de poluare după suspendarea autorizaţiei, intră în incidenţa penalului. Pedepse cu închisoare de la 1 an la 5 ani se aplică pentru eliberarea autorizaţiei de mediu tară documentaţie obligatorie şi com pletă, prezentarea de informaţii false, nesupunerea la sistarea substanţelor sau deşeurilor periculoase, omisiunea de a raporta prompt despre orice accident major, incinerarea deşeurilor în instalaţii neomologate, omisiunea de a raporta, prompt, creşterea peste limitele admise a contaminării' m ediului. Pentru neluarea măsurilor de intervenţie în caz de accident nuclear, refuzul intervenţiei în cazul poluării accidentale a apelor şi zonelor de coastă precum şi provocarea cu bună ştiinţă de poluare prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale, direct sau de pe vase a unor substanţe sau deşeuri periculoase, se aplică pedepse de la 2 la 7 ani. Dacă s-a cauzat o pagubă importantă, ori s-au produs vătămări corporale grave,. pedeapsa este de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, ori pagubă importantă economiei naţionale', pedeapsa f este închisoare de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Se pedepseşte şi tentativa acestor infracţiuni, iar constatarea şi cercetarea lor se efectuează din oficiu de către organele de urm ărire penală, conform competenţei legale. Organizaţiile neguvemamentale au drept la acţiune în justiţie în vederea conservării mediului, indiferent cine a suferit prejudiciul. Pentru ca această lege să-şi producă efectele aşteptate de opinia publică, trebuie studiată şi aplicată corect

ju rist Ion G HERCIO IU

G e n e r a lu l B a b a N o v a c ( I )

i y.i

IJ

Baba Novac, umil din cei mai de seamă generali ai lui Mihai Viteazul - cum a fost apreciat de istoricul N. Bălcescu - aparţine realităţilor istorice ale sfîrşitului secolului al XVI-lea şi legendei deopotrivă. El a fost un oştean viteaz şi-un comandant valoros pe cîmpul de luptă. Vitejia, faptele de arme, iscusinţa şi moartea de martir lâ care l-au supus.duşmanii l-au aureolat ca erou al luptei popoarelor pentru libertate. Faptele lui de vitejie au fost scoase în evidenţă de istorici români şi străini, chiar dacă uneori cu patimă aşa cum a procedat cronicarul oficial al voievozilor Transilvaniei, Ştefan Szamoskozi. -

în cronica sa ce a cuprins informaţii privitoare la istoria Transilvaniei, Ţării Româneşti şi Moldovei, precum şi despre personalităţile militare, administrative şi religioase ale acestor state. Mai mult decît istoria,

amintirea lui Baba Novac este păstrată în tradiţia populară. El a fost începînd cu secolul al XVII-lea principalul erou de legendă căruia i s-au slăvit faptele de vitejie, atît prin grai viu, în toate ţinuturile locuite de români şi sîrbi, în special în Oltenia, Banat şi Ardeal, cît şi prin forma scrisă. Şi în prezent se cîntă baladele haiduceşti, trecînd din generaţie în generaţie. în secolele XIX şi XX, mai mulţi poeţi i-au închinat poeme, iar unii scriitori şi istorici povestiri şi schiţe de portret.

Eroul de legendă Baba Novac, s-a născut în anul 1530 într-o localitate lîngă Belgrad, de origine sîrb, căpitan de haiduci, care luptau pentru libertate a popoarelor împotriva imperiului otoman. A fost căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, prezent în toate marile bătălii ale acestuia şi ucis la Cluj de nobilimea maghiară în anul 1601. înainte de a veni în Ţara Românească, a comandat un puternic detaşament de haiduci, a cărui vitejie a avut un rol de seamă în cadrul luptei pentru libertate a popoarelor din Balcani. Eră compus din mii de oameni, organizat milităreşte pe zone şi regiuni întinse. în momentul cînd Mihai Viteazul a ridicat sabia împotriva imperiului otoman, a răspuns chemării şi, împreună cu cei 8000 de haiduci, în anul 1595, s-a pus la dispoziţia domnitorului, rămînînd alături de el pînă la sfirşitul vieţii. în primăvara anului 1596 i s-a încredinţat misiunea de a executa o mare incursiune în paşalîcurile turceşti din sudul Dunării, creînd dezordine şi nesiguranţă. Prin aceasta a creat condiţii propice lui Mihai Viteazul să-şi regrupeze forţele în vederea luptelor viitoare. în această misiune a cucerit cetatea Plevnei şi a luat prizonieri mai mulţi dregători turci. Apoi, aflînd că Hassan-Paşa,- comandantul oştilor turceşti din Balcani, merge la Sofia pentru a-1 întîlni pe sultan, l-a aşteptat într-o trecătoare în munţi, lovindu-1 prin surprindere şi după ce i-a omorît peste o sută de oameni şi l-a pus pe fugă, i-a luat caii, cămilele, căruţele, armele şi întreaga visterie. Aceste fapte au creat îngrijorare la Poartă. Pentru a nu fi surprins de turci, la întoarcere.a făcut un ocol de peste 130 km de la drumul obişnuit, atacînd cetatea Vidin, provocînd mari pierderi garnizoanei, şi luîndu-le mai multe corăbii, pe care le-a pus lâ dispoziţia armatei muntenilor.

T ra ian C O RN EA NU

De ce n-are Coşea cupoane?

Ş I P O L IŢ IA S E O P U N E• Drăguţ face pe Nasolul •

' O serie de date de stare civilă sînt transmise greşit şi, din această cauză, mulţi d in tre concetăţenii noştri n-au putut ajunge în posesia faimoaselor

cupoane de privatizare. Neregulile ar trebui corectate, dar poliţia n-are chef să muncească, chipurile, în plus. Nu numai că nu se face nimic în asemenea cazuri dar, de cele mai multe ori, cetăţenii care solicită

asemenea corecturi sînt repeziţi. Poliţiştii de la ghişeele respective fac pe miliţienii, ne spunea un om, supărat că a fost tratat ca şi cînd el ar fi greşit în acte. Se pare că recordul în materie de bruscare verbală a populaţiei o deţine lucrătorul Drăguţ, poliţist cu grad incert şi prestaţii pe măsură.

Rodica F ILA TO VA

Purtătorul de cuvînt al I| Jandarmeriei Cluj, domnul l t || col. Liviu BORBE ne-a remis |■ un comunicat în care se arată ■ I că seria nouă a Revistei -■ Jandarmeriei a ajuns la nr. ■ I 100. înfiinţată la 15 I | decembrie 1922, din iniţiativa | | unor ofiţeri de la |■ Jandarmeria Oradea, seria ■■ veche a revistei a funcţionat ■ I pînă în 1948. Mai bine de 40 I | de ani, Jandarmeria a fost | | lipsită de o tribună |

publicistică, proprie, care să ■_ dea glas aspiraţiilor sale. _I Abia în 1991, tot la 15 ■I decembrie a apărut, sub || imperiul unei necesităţi, seria |■ nouă. |■ Editată în condiţii grafice . * deosebite, publicaţia corpului J I oamenilor de arme - I | jandarmii - are un sumar | | bogat ţ i întregeşte peisajul |■ publicisticii româneşti ■ ! contemporane cu un segment ■■ de viaţă specific.,La ceas de I | sărbătoare, dorim colegilor | | noştri, redactori militari: La |

mulţi a n i!

I

I Il __________________

BSPUS MA H) % pQ fiTU8l Cft M #t€£Af T Q fltk $ 1 m r s I f J V P f i A M

A v m s # # #

C \ ÎY.

_ y

Page 16: ore ale unui pact de guvernare - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71152/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996...♦ Publicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 ♦ Pagina cu tineri/13

vineri, 2 februarie 1996

PUNR semnează, cu sindicatele, protocoale apoliticeMiercuri, la ora 10,00, în Sala de Sticlă a Primăriei

din Cluj, in cadrul întîlnirii reprezentanţilor | sindicatelor din Ambulanţă - la nivel naţional - cu dl | Gheorghe Funar, în calitatea sa de preşedinte al PUNR S a fost semnat un protocol de colaborare apolitic, prin jcare PUNR'se obligă să sprijine revendicările I angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul jj Ambulanţelor, pe lîngă Parlamentul şi Guvernul | României. ■1| Pe ordinea de zi au fost patru puncte: dotarea

I serviciilor de ambulanţă cu vehicule corespunzătoare, de nivel internaţional, omologate de către Ministerul Sănătăţii, încadrarea personalului în grupa a Il-a de muncă, problema salarizării necorcspunzătoare a

| echipelor de intervenţie, formate din medici, asistenţi j şi şuieri,- (sectorul sanitar fiind tot o componentă a I apărării naţionale) precum şi dotarea întregului | personal care activează în cadrul serviciilor dc • ambulanţă cu uniformele create la Cluj şi omologate i dc Ministerul Sănătăţii.

Dl Funar şi-a exprimat totala adeziune la acest protocol, menţionînd că în cursul săptămînii viitoare, la Alba-Iulia, unde domnia sa se va întîlni cu ceilalţi membri ai conducerii PUNR, să solicite şi adeziunea acestora la protocol, urmînd ca, tot în cursul săptămînii viitoare, să se organizeze o întîlnire a

| reprezentanţilor serviciilor de Ambulanţă şi a | reprezentanţilor PUNR cu dl ministru Dan Mircea } Popescu (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) şi | cu dl ministru Iulian Mincu (Ministerul Sănătăţii) la | Bucureşti, pentru a pune în discuţie doleanţele

prezentate.

Fiecare revendicare a fost larg motivată. Astfel, necesitatea schimbării totale a parcului auto rezultă din faptul că, pe de o parte, toate autosanitarele sînt uzate, atît din punct de vedere fizic, cît şi moral, fiind toate de peste 14 ani, iar pe de altă parte din cauza faptului că sînt improprii destinaţiei lor, nefiind omologate de Ministerul Sănătăţii. Autosanitarele Dacia Break, de exemplu, nu au spaţiu corespunzător, în interiorul lor este imposibilă acordarea primului ajutor şi, neayînd un perete despărţitor între bolnav şi şofer, acesta este expus în permanenţă riscului contaminării. TV-urile care funcţionează ca autosanitare nu au deloc încălzire şi în interiorul lor nu se pot instala dotările tehnice strict necesare unei autosanitare. De asemenea, se resimte acuta nevoie de maşini de teren, care sâ poată pătrunde pe orice fel de drumuri.

Legat de condiţiile de muncă, s-a subliniat m ortalitatea ridicată din cadrul angajaţilor Ambulanţei, precum şi incidenţa foarte mare a bolilor cronice. Gradul de pericol al acestei activităţi este ridicat, riscul îmbolnăvirilor fiind deosebit de mare. De asemenea, trebuie luat în considerare şi riscul accidentărilor, personalul avînd de-a face şi cu bolnavi periculoşi (au fost cazuri în care echipele au fost maltratate), ceea ce duce la necesitatea încadrării într-o altă grupă de muncă a acestor categorii de salariaţi. \

A fost subliniat şi faptul că forurile dc conducere ale ţării cunosc aceste situaţii, sînt de acord cu- revendicările propuse, dar "nimeni nu face nimic’’

Diana C Ă IEN A R U

C a r o s a b i l

Ieri, la ora 11,10, un Oltcit albastru (2-CJ-6151) rula pe Splaiul Independenţei. Se pare că viteza n-a fost adaptată condiţiilor grele de drum (gheaţă pe tot carosabilul). în ' maşină se afla asistentul universitar Roman Ioan Dan (36 de ani, Universitatea tehnică).

Maşina a derapat şi a căzut în Someş. Poliţia şi Pompierii au intervenit cu maximum de operativitate, dar conducătorul autoturismului nu a mai putut f r salvat. S-a înecat în apele extrem de reci, lăsînd doliu trist pe str. Donath 107/8.

..... Radu V ID A ,

Asociaţia pentru Protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme comunică:

în procesul autoturismelor- dosarul nr. 2006/1995 - ce se află pe rol la Curtea de Apel Bucureşti, Guvernul României a solicitat la Curtea Supremă de Justiţie strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel din ţară. Termenul de judecare al acestei cereri a fost fixat pentru data de 16 ianuarie 1996. Motivele care au stat la baza acestei cereri au fost: "bănuieli legitime, nepartinitatea soluţionării cauzei fiind pusă sub semnul îndoielii, datorită împrejurării pricinii, a calităţii părţilor, precum şi schimbarea naturii juridice; a cererii de chemare în judecată din acţiuni în constatare în acţiuni înrealizare”.

Lipsa unor dovezi certe în susţinerea motivelor din cererea Guvernului cît şi contribuţia directă a avocaţilor A.P.C. A. - d-na av. Paula Iacob şi dl av. Gheorghe Iliescu - au convins completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie care a respins cererea ca netemeinică şi nefondată, urmînd ca desfăşurarea procesului să se continue tot la Curtea de Apel Bucureşti. Urmează să se comunice prin citaţii noul termen de judecată.

Cu această ocazie anunţăm pe membrii A.P.C. A. noul cont la Banc-Post nr. 4510-1270-00000-374 Filiala Sector I Bucureşti în care urmează să se achite cotizaţia restanţă de 1200 lei pentru anul 1995 şi 3000 lei pentru anul 1996. - ing. M arius M ĂLAI

PRM propune candidat la postul de primar al Clujului pe dr. Ioan Mihai Năstase

Dr. Ioan Mihai Năstase (n. 9 mai 1943) este medie primar de boli interne, nutriţie, diabet şi boli metabolice, absolvent al cursului de specializare în cardiologie şi al celu i de secundariat în balneofizio tera-p ie , secretar ştiinţific al Asociaţici oamenilor de Ştiinţă din România - Filiala

D i n 1 5 f e b r u a r i e :

T ran silv an ia -, d irec to r al Societăţii medical-balneare CEVJ din Cluj-Napoca, şef de lucrări la Semiologie (Clinica medicală II), în 1995 - membru în Comitetul internaţional de organizare a celui de a l v X lII-lea S im pozion internaţional de diabet de la Viena.

D-sa doreşte să candideze la postul de primar al municipiu-lui Cluj- Napoca din partea PRM, considerînd că a putut ajunge ” la o bună cunoaştere a caracteristicilor vieţii diferi-telor categorii sociale, a proble­melor materiale şi spirituale, cu surprinderea aspectelor asupra cărora trebuie vegheat ’.

Deszăpeziri transferate la agenţi economici

în urma slabelor rezultate în ce priveşte lucrările de deszăpeziri contractate cu RADP pentru perioada de iamă 1995-1996, se arată într-un comunicat trimis la redacţie, Primăria a hotărît redistribuirea unor trasee următorilor agenţi economici începînd cu data de 15 februarie 1996: -

- S.C. NAPOGET S.A. telefon: 410.773; 412.888: Calea Turcii, Piaţa Unirii, B-dul Eroilor, Piaţa Avram Iancu, Piaţa Ştefan cel Mare.

- S.C. APOLODOR DUE S.R.L. telefon: 432.329 străzile: Cîmpului, Izlazului, J. Bela, Mirăslău, Dragalina, Vlahuţă, Fîntînele.

- S.C. AGROMEC GILĂU telefon: 115 Gilău, străzile: Donath, E. Grigorescu.

- DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE DRUMURI telefon: 141816: str. Observator, Varianta Zorilor.

Nou aparat respirator pregătit

l a T urda pentru om ologare

La Spitalul municipal Turda - secţia ATI luni, 30 ianuarie a fost testat un nou aparat respirator, ultramodern, produs de firma Stephan Fritz şi adaptat condiţiilor noastre de specialiştii turdeni. Noutatea acestui aparat, redus ca dimensiune care dispune şi de un concentrator de oxigen şi aer comprimat, (fiind posibilă funcţionarea în paralel a două aparate de anestezie, fără sursă), constă în faptul că funcţionează la o atmosferă, nu la 3-6 atmosfere. Această presiune este mai apropiată de presiunea la care funcţionează plămînul uman. Este un aparat complex, destinat în special uzului pediatric, care monitorizează atît funcţia respiratorie, cît şi tensiunea arterială şi funcţiile cardiace (EKG). De asemenea, poate fi folosit şi pentru aspiraţii, avînd si funcţie de vacuum.

Diana C Ă IE N A R U

Infflgpe la concertîn această seară,

Filarm onica de S tat “Tran silvan ia” . invită publicul cluje?n ia un concert simfonic susţinut de Orchestra simfonică a instituţiei. Dirijor: Petre Sbârcca, solistă: ioana Vittoria G eantă. In program: M .M usergski - “O noapte pe M untele pieşuv” , M.Bruch Concertul nr.1 pentru vioară şi orchestră în ss! minor, op.26, A.Dvorak - Simfonia a 9-a în mi minor, op.95, “Din lumea Nouă”. Concertul, programat la Casa Universitarilor, va începe ia ora 19,00.

Disident chinez nominalizat

pentru Premiul NobelDisidentul chinez Wei Jingsheng

a fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru pace 1996, de către 81 de membri ai Congresului american, din care 59 din Camera Reprezentanţilor şi 22 din Senat - transmite agenţia Reuter.

Momente de sărbătoarMediaş - o străveche aşezare pe

Tîrnava Mare, oraş cu turnuri şi ziduri ale cetăţii medievale (1146) a trăit momente ce nu vor fi uitate, în frumoasa sală a Primăriei, într-o atmosferă de înaltă însufleţire, a fost constituită cea de a 28-a fililală a Societăţii “Avram Iancu” din România.

Au participat reprezentanţi ai Societăţii “Avram Iancu”, istorici, cadre didactice u n iv e rs ita re ,, scriitori, cercetători din judeţele Alba, B istriţa, Braşov, Cluj, Hunedoara, Mureş, Sălaj, Sibiu şi din Municipiul Bucureşti, numeroşi locuitori ai municipiului Mediaş, tineri şi vîrstnici.

A avut loc simpozionul “Avram Iancu şi tribunii săi, luptători pentru libertate şi dreptate” , în cadrul căruia au luat cuvîntul Pamfil Matei, Mihai Racoviţean (Sibiu), Ion Vlad şi Vasile Copilu Cheatră (Braşov), Ioan Teodor Stan şi Petre Bucşa (Cluj-Napoca), V asile Mărculeţ (Mediaş).

Un moment em oţionant l-a constituit spectacolul prezentat de copiii de Ia Grădiniţa particulară “Lumea copiilor” sub conducerea doamnei Amalia Bîrlea, care au

ecinstit mermoria eroului natioia-j i spectacolul sub genericul lui Avram Iancu”.

A urmat partea esenţială a fi constituirea Filialei Media Societăţii “Avram Iancu”, in t- exprimării a sute de doleanţei moţilor şi ale celorlalţi locuitor, Mediaş şi împrejurimi. A fesu Consiliul de conducere, b.- executiv, preşedintele de ozic< persoana .domnului ing. Dio; Bucur, primarul municipii precum, şi preşedinţii inj> s2i Vlad şi Amalia Bîrlea (execut,

Un spectacol de înaltă ţ& artistică a prezentat în confc Ansamblul “Rapsodia Tîmavet din Mediaş, întărit de soîişţi marcă din Deva şi Sibiu.

La constituirea celei de a ’l filiale de la Mediaş au paitk; membri ai Consiliului Naţional frunte cu preşedintele Socieii, conf.dr.Ioan Teodor Se vicepreşedinţii Lazăr Moice Petru Coţa, secretarul generj Societăţii şi alţii.

coi.(r.) Vasile Criste Secretarul genei-

al Societăţii "Avrer Iancu ' diri Român;

Alianţa Nprd-Atlantică este pregătită pentru dificultăţile din Bosnia

Secretarul general al NATO, Javier Solane, a declarat la Copenhaga că A lianţa Nord- Atlantică ”este pregătită pentru confruntarea cu dificultăţi în Bosnia”, dar este hotărîtă să facă orice pentra reuşita misiunii de pace - cea mai importantă din istoria sa - care i-a fost încredinţată în accastă ţară, relatează agenţia France Presse.

Potrivit relatării AFP, Solana a minimalizat atacurile împotriva'

militarilor NATO aliaţi în Bosnia, calificîndu-le drept "incidente m inim e” şi re fuz înd să-i desemneze pe cei răspunzători de aceste incidente. ”Nu vreau să arunc anatema asupra nimănui”, a declarat Solana, care a subliniat "complexitatea” a ceea ce el a numit "operaţiunea sofisticată” a Forţei multinaţionale a NATO în Bosnia (IFOR), ce angajează aproximativ 60.000 de oameni în teren. (ROMPRES)

Statele Unite pis preşedinţia H i

’ de Securitate- Statele Unite au-preta

preşedinţia Consiliului de Secc; al ONU, pentru luna fete transmite agenţia Reuter.

După cum se cunoa? preşedinţia Consiliului se sck lunar, potrivit alfabetului Iii engleze. Ambasadorul Stat U nite (USA) la ONU, M adeleine Albright, a piei funcţia ce la ambasadorul brii;

. Sir John .Weston, a cărui ţari; notată United Kingdom (Rre Unit). (ROMPRES)

Sărbătoare la Kremlin: Boris Elţîn a împlinit 65 de aniP.reşedintdc Rusiei, Boris Elţîn, a

împlinit ieri, 65 de ani, anunţă agenţia ITAR-TASS.

Dar, scrie sursa citată, şeful statului nu intenţionează să-şi modifice, în vreun fel programul obişnuit de lucru. Dimpotrivă, agenda întrevederilor sale prevede, pentru astăzi, numeroase întîlniri. Doar seara, acasă, înconjurat de cei dragi şi de prietenii apropiaţi,

preşedintele rus îşi va permite, pentru cîteva ore, să lase la o parte treburile statului şi să-şi amintească de ziua de naştere.

Au mai rămas doar două săptămîni pînă cînd Boris Elţîn va anunţa dacă va candida sau nu la alegerile prezidenţiale din 16 iunie, subiect care, potrivit propriilor sale afirmaţii îl preocupă foarte mult, menţionează ITAR-TASS.

m u . <i « IM *

l î M

l i i i l mjf-:P •

SJIII1

în urma întrunirii Comisiei de jurizare a Monumentului “Mareşal Ion Antonescu”, Biroul de presă al PNŢCD Cluj a emis un comunicat publicat de cotidienele locale în care se apreciază “că în nici un caz ridicarea acestei statui nu este prioritară” ...

Argumentîndu-şi poziţia, Birou] de presă al PNŢCD Cluj menţionează între altele: “considerăm inoportună ridicarea acestei statui înainte ca personalităţi unanim recunoscute ca fiind ctitori ai României Mari, ai Unirii Ardealului cu România, ca Simion Bămuţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, nu au încă statui în capitala Ardealului”.

Dorim să le amintim distinşilor noştri parteneri de ... dialog că în luna iunie 1996 se împlinesc 50 de

ani de la asasinarea marelui patriot român, ostaşul integru chemat să scoată ţara din impas în cele mai grele momente ale ei ...

Să aşteptăm recunoaşterea unanimă a meritelor Mareşalului?

Asta înseamnă ca trădătorii carel-au vîndut cruzilor călăi bolşevici, să-şi recunoască păcatele.

Ne-ar bucura o astfel de recunoaştere. De altfel, ne bucură şi propunerile Dumneavoastră de a completa zestrea - încă săracă, să recunoaştem - de monumente ale municipiului nostru, cu statuile unor mari bărbaţi ai neamului.

Propunerile dvs. vor fi incluse în programul de investiţii pe anul 1996, împreună cu monumentul “Mareşal Ion Antonescu”.

Biroul de Presă al Primăriei

că Decretul de revocai a ministrului Tu®

a fost semnat de preşedintele 1Ieri, la ora 15, a început ini!'

unor lideri ai PUNR cu pr® Văcăroiu, în legătură cu prof® acestuia de revocare din W-1 ministru al Comunicaţiilor i Andrei Turicu. Întîlnirea a cont la ora 19, rezultatul urmînd a £ public după încheierea aco Oricum discuţiile au fost încordate.

După ce Traian Chebel- precizat într-un comunicat ca parvenit la redacţic ieri, înj2"12, că decizia de revotf ministrului Turicu nu fuseses- pînă la acea dată, la confer- presă care a început la purtătorul de cuvînt alprcş*-" revenit, susţinînd că resf- decizie a fost totuşi scffi - preşedintele Ion Iliescu, ca v propunerii premierului Va.» Acesta din urmă şi-a propunerea prin ministrul Turicu a încâw 1 prevederi legale. Vom re'- amănunte.

; : / /■ v i ;VV *:■■■--4

'• R . F i . LÂutoraatS prin S.C. nr 128/iggi, 'fidecâMria duj-

Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204489

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R C H I O R E A N U ( r c d a c t o r ş e f a d ju n c t ) ;

M A R I A S A N G E O R Z A N ( r c d a c t o r ş e f a d ju n c t ) .

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax; 192 - Secretariat dc redacţie: 197.418;Rcdactori: 197.490,192.127?^

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502; fax: 432501.


...Proletari din toate țările, uniți-vă!.......... A ♦.♦ - / iaawfai ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 5 ...

...Proletari din toate țările, uniți-vă!.......... A ♦.♦ - / iaawfai ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 6 PAGINI 50 BANI MIERCURI 5 ...

Vanz Cump,Pact Evictiune

Vanz Cump,Pact Evictiune

Presiune Temperatura Umiditate Viteza aer Debit aer Nivel ... 200 ro1.pdf♦ Afisaj grafic mare ♦ Iluminare de fond albastra ♦ Pana la 8000 puncte de masura ♦ Pana la 6 masuratori

Presiune Temperatura Umiditate Viteza aer Debit aer Nivel ... 200 ro1.pdf♦ Afisaj grafic mare ♦ Iluminare de fond albastra ♦ Pana la 8000 puncte de masura ♦ Pana la 6 masuratori

 · MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Anexa nr.3/20 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie si performanta pentru anul 2004 si perspectiva 2005-2007 ♦ Sinteza fondurilor

 · MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Anexa nr.3/20 CUPRINS ♦ Documentul de politica, strategie si performanta pentru anul 2004 si perspectiva 2005-2007 ♦ Sinteza fondurilor

A.busuioc - Pact Cu Diavolul

A.busuioc - Pact Cu Diavolul

PACT DE STABILITATE Acordul Europei de Sud-Est pentru reforma ...

PACT DE STABILITATE Acordul Europei de Sud-Est pentru reforma ...

AMFIBIENI · STRUCTURA INTERNĂ: ♦sistemul nervos mai dezvoltat ca la peşti; ♦inima cu 3 camere (2 atrii si 1 ventricul), circulaţia se face prin artere, vene, capilare. sângele

AMFIBIENI · STRUCTURA INTERNĂ: ♦sistemul nervos mai dezvoltat ca la peşti; ♦inima cu 3 camere (2 atrii si 1 ventricul), circulaţia se face prin artere, vene, capilare. sângele

Inceputurile - ptr. site · ♦ Lipeşte o foaie neagră pe o foaie albă, şi apoi taie un cerc de mărimea celorlalte din această lecţie; ♦ Pentru planşa 1-6 sau flanelograf,

Inceputurile - ptr. site · ♦ Lipeşte o foaie neagră pe o foaie albă, şi apoi taie un cerc de mărimea celorlalte din această lecţie; ♦ Pentru planşa 1-6 sau flanelograf,

Clasa a VI-a Matematică Răspunsuri - edituracaba.ro file© 2014 Clasa a VI-a ♦ Matematică ♦ Răspunsuri Săptămâna 1 Partea I Nr. item 1 2 3 4 5 Rezultate a) 1, 3, 4, 6, 12

Clasa a VI-a Matematică Răspunsuri - edituracaba.ro file© 2014 Clasa a VI-a ♦ Matematică ♦ Răspunsuri Săptămâna 1 Partea I Nr. item 1 2 3 4 5 Rezultate a) 1, 3, 4, 6, 12

A3 27 50 - cdep.ro file♦ Sume alocate din credite externe Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 13 Ø Cheltuieli cu salariile 14 ♦ Sume

A3 27 50 - cdep.ro file♦ Sume alocate din credite externe Ø Bugetul pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, articole si alineate 13 Ø Cheltuieli cu salariile 14 ♦ Sume

ORAșE șI REgIUNI: ConvEnțiEi UN PaCT PeNTrU LanzarotE ...

ORAșE șI REgIUNI: ConvEnțiEi UN PaCT PeNTrU LanzarotE ...

TITLU:MANSARDĂ ÎN PURGATORIU AUTOR:HOMO SAPIENS SAPIENS PACT REALIST ÎN DOUĂ ACTE

TITLU:MANSARDĂ ÎN PURGATORIU AUTOR:HOMO SAPIENS SAPIENS PACT REALIST ÎN DOUĂ ACTE

1 Introducere - math.univ-ovidius.ro · ♦ SR ISO 9004-1: Managementul calităţii şi elemente ale unui sistem de management al calităţii ♦ SR ISO 10013: Ghid pentru elaborarea

1 Introducere - math.univ-ovidius.ro · ♦ SR ISO 9004-1: Managementul calităţii şi elemente ale unui sistem de management al calităţii ♦ SR ISO 10013: Ghid pentru elaborarea

Easy Pact TM - Trinet Grup

Easy Pact TM - Trinet Grup

[T. - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71159/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996... · Noul guvern, rezultat al coaliţiei majoritare CDR - I [)SD - UDMR, va trebui * ^ se bazeze

[T. - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71159/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1996... · Noul guvern, rezultat al coaliţiei majoritare CDR - I [)SD - UDMR, va trebui * ^ se bazeze

Raport Activitate PACT 2006/2007

Raport Activitate PACT 2006/2007

Primăria împreună cu ROREC organizează o acţiune de ... · Jurnalul de Sag Ziar cu caracter informativ editat de Consiliul Local Şag anul IX ♦ nr. 8 ♦ august-septembrie

Primăria împreună cu ROREC organizează o acţiune de ... · Jurnalul de Sag Ziar cu caracter informativ editat de Consiliul Local Şag anul IX ♦ nr. 8 ♦ august-septembrie

00187586 EMax34 EMax38 EMax RO · 2012-12-05 · Folosiţi mănuşi rezistente pentru a apuca lama. Pentru a scoate lama: ♦ Poziţionaţi aparatul pe o parte. ♦ Folosind mănuşi

00187586 EMax34 EMax38 EMax RO · 2012-12-05 · Folosiţi mănuşi rezistente pentru a apuca lama. Pentru a scoate lama: ♦ Poziţionaţi aparatul pe o parte. ♦ Folosind mănuşi

notificare prealabilă, la momentul pe care el îl considerã ... · ambreiajul deconectează diferenţialul spate pentru a economisi combustibil. 19 20 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

notificare prealabilă, la momentul pe care el îl considerã ... · ambreiajul deconectează diferenţialul spate pentru a economisi combustibil. 19 20 ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦

♦♦ Ppt_BalanceLineaEnsamblaje.pptx

♦♦ Ppt_BalanceLineaEnsamblaje.pptx