8/19/2019 Puterea Jocului

1/3

Fără îndoială aţi auzit măcar de una din

variantele proverbului „Rădăcinile învăţării sunt

amare, dar fructele ei sunt dulci!”.

Proverbul amintit mai sus aduce în

discuţie „gustul” pe care procesul de învăţare îl poate avea. ar dacă etindem metafora "i privim

învăţătura ca pe un „ospăţ”# $n speţă, un ospăţ este mereu plăcut prin varietatea "i bogăţia

 bucatelor oferite. Participantul la ospăţ alege ce să servească. acă bucătarul a gătit ec%ilibrat,

va fi %rană pentru toate gusturile, va fi un meniu sănătos de la gustare "i p&nă la desert, iar la

final nimeni nu va avea indigestie. Pentru a fi eficientă învăţarea trebuie să fie în mod

constant interactivă. '"adar, ce gustări "i deserturi se pot servi (care sunt rolurile pe care ni le

asumăm, de bucătari sau de participanţi, c&t de mult putem călători în acest periplu#), aţireu"it să vă imaginaţi gustul fiecăruia#

'vem predispoziţii native pentru a ne imagina nevăzutul "i nepalpabilul. Facultăţile

imaginative sunt acelea care sc%imbă radical moduri de g&ndire, paradigme "tiinţifice sau

cli"ee metodologice. $n concluzie, lăsarea lor la voia înt&mplării nu este o decizie educaţională

înţeleaptă. *na din stereotipiile "colii tradiţionale este suspiciunea cu care prive"te +ocul în

interiorul clasei. 'bordările moderne ne indică totu"i eficienţa eploatării ludicului "i a

imaginaţiei.

ocul de rol presupune intrarea imaginativă într-o altă realitate. upă cum indică

denumirea, această procedură instituie un „+oc” despre asumarea unui „rol”. ombinaţia de

„+oc” "i „rol” instituie prin complementaritatea beneficiilor, o abordare dinamică în plan

didactic.

ocul are o putere imensă în viaţa copiilor "i a adolescenţilor. uc&ndu-se, elevii

muncesc, învaţă, se dezvoltă cognitiv, socioafectiv "i psi%ofizic, î"i eersează limba+ul

interacţion&nd cu cei din +ur. ocul este luat în serios de către copii, o nerespectare a unei

reguli de +oc poate fi sancţionată ca "i trădarea adultului. e aceea eistă o str&nsă

8/19/2019 Puterea Jocului

2/3

interdependenţă între evenimentele de la începuturile învăţării copilului "i succesele sau

insuccesele sale de mai t&rziu.

ocul subsumează anumite funcţii complementare "i convergenţe similare cu cele ale

fenomenului educaţional/

- funcţia adaptivă/ copilul interiorizează realitatea fizică "i socială, adapt&ndu-se la unnivel inferior acestora0

- funcţia formativă, de actualizare a potenţialului "i resurselor psi%ice ale copilului, de

dezvoltare a personalităţii, de dezvoltare a g&ndirii, memoriei, imaginaţiei,

limba+ului, a comportamentului afectiv-motivaţional "i voluntar0

- funcţia informativă, de transmitere a cuno"tinţelor0

- funcţia de socializare, de interiorizare "i transpunere în plan comportamental a

eigenţelor vieţii sociale.u c&t oferim mai multe "i variate ocazii elevilor de a se +uca, cu at&t le vom u"ura

integrarea în viaţa "colară. Rolul cadrelor didactice "i al părinţilor este de a folosi toate

ocaziile pentru a diri+a atenţia copiilor spre obiectele "i evenimentele naturale sănătoase

 petrecute în mediul apropiat lor care le pot stimula "i satisface curiozitatea, timp în care li se

dezvoltă încrederea "i entuziasmul. $n fragedă copilărie învăţătura este spontană "i naturală.

opiii învaţă din plăcere. uriozitatea "i inteligenţa care-i stimulează în +oc sunt parte

integrantă din plăcerea lor de a învăţa.

Prin latura lor distractivă, +ocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv "i

creativ, al g&ndirii "i imaginaţiei, a interesului pentru lărgirea culturii, la cercetare. ocurile

integrate în activitatea didactică aduc varietate "i veselie, previn monotonia "i plictiseala . a

urmare profesorul va alege acele +ocuri prin care cuno"tinţele elevilor sunt reactualizate,

fiate, asociate într-un mod relaant, în funcţie de obiectivele propuse "i conţinutul lecţiei.

ocurile pot fi organizate fie individual fie pe grupe de elevi, sub formă de concurs însoţit de

cadrul festiv adecvat . ocul se utilizează mai mult la clasele de gimnaziu, dar "i de liceu, în

cadrul formelor suple de organizare a lecţiei. Pentru reu"ita +ocului este necesar ca elevii să

cunoască din timp tema "i bibliografia corespunzătoare, dar "i regulamentul +ocului.

1 Jocul de rol” 2este o metodă activă de predare 2 învăţare , bazată pe simularea unor 

funcţii, relaţii, fenomene, sisteme, etc. 3levii devin actori care interpretează roluri ale unor 

fenomene din natură sau din viaţa socială "i economică pentru a-"i forma rapid abilităţi,

atitudini, sentimente, convingeri, responsabilităţi, comportamente, pentru a învăţa să se

implice "i să acţioneze. 4etoda +ocului de rol vizează formarea comportamentului uman

 pornind de la interacţiuni ce caracterizează o structură, relaţie sau situaţie socială de grup, prin

distribuirea la elevi a unui set de statusuri foarte bine precizate "i relaţionate între ele.

8/19/2019 Puterea Jocului

3/3

Prin această metodă elevii sunt pu"i în situaţia de a observa modul corect sau incorect

de comportament în anumite situaţii, se asigură un autocontrol sau control eficient al

conduitelor. Fiecare elev creează rolul său "i se implică cognitiv, afectiv "i emoţional.