Puterea

2
”Puterea” judecătorească. Instanțele judecătorești și independența judecătorilor Organele prin care se înfăptuiește justiția în Federația Rusă sunt instanțele judecătorești. Constituția nu permite înființarea de instanțe judecătorești extraordinare. Instanțele judecătorești aplică în judecarea cauzelor procedurile specifice: civilă, administrativă sau penală. Judecătorii sunt numiți dintre persoanele fizice cu vârsta limită de 25 de ani, care posedă studii juridice superioare și au un stagiu în profesia juridică de minimi 5 ani. Instanțele judecătorești sunt organizate pe grade de jurisdicție. Tribunalul Suprem exercită supravegherea tuturor celorlalte instanțe cu jurisdicție generală. Este organul judecătoresc ultim, suprem în materie civilă, administrativă, penală sau de altă natură, dacă respectivele cauze aparțin jurisdicției generale. Tribunalul Suprem de Arbitraj este organul judecătoresc suprem în privința litigiilor cu caracter economic sau a altor pricini cu caracter arbitral. Procuratura, ca instituție etatică, este dominată de principiul centralizării și a subordonării procurorilor în raport procurorii ierarhic superiori și a tuturor procedurilor față de Procurorul General al Federației Ruse. Constatăm că și Curtea Constituțională a Federației este tratată ca parte componentă a ”puterii”, a autorității judecătorești. În concepția redactorilor Constituției ea nu constituie o ”putere”, o autoritate distinctă în statul federativ. Curtea Constituțională a Federației și-a început efectiv activitatea în octombrie 1991 fiind legal și constituțional competentă să se pronunțe relativ la: constituționalitatea legilor federale și a actelor normative inferioare legii; constituționalitatea Constituțiilor republicilor și a regulamentelor adoptate de subiecții componenți, constituienți ai Federației; constituționalitatea tratatelor încheiate între organele Federației și autoritățile subiecților constituienți ai Federației; constituționalitatea tratatelor încheiate de Federația Rusă, cu condiția ca acestea să nu fi intrat în vigoare. Curtea Constituțională emite interpretări ale Constituției Federației; soluționează excepțiile de necostituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești, fiind sesizată de tribunale sau de cetățeni cu privire la posibila încălcare a unor drepturi și libertăți constituționale. Relativ la ”independența judecătorilor” precizăm că potrivit

description

puterea judecatoreasca

Transcript of Puterea

Page 1: Puterea

”Puterea” judecătorească.

Instanțele judecătorești și independența judecătorilor Organele prin care se înfăptuiește justiția în Federația Rusă sunt instanțele judecătorești. Constituția nu permite înființarea de instanțe judecătorești extraordinare. Instanțele judecătorești aplică în judecarea cauzelor procedurile specifice: civilă, administrativă sau penală. Judecătorii sunt numiți dintre persoanele fizice cu vârsta limită de 25 de ani, care posedă studii juridice superioare și au un stagiu în profesia juridică de minimi 5 ani. Instanțele judecătorești sunt organizate pe grade de jurisdicție. Tribunalul Suprem exercită supravegherea tuturor celorlalte instanțe cu jurisdicție generală. Este organul judecătoresc ultim, suprem în materie civilă, administrativă, penală sau de altă natură, dacă respectivele cauze aparțin jurisdicției generale. Tribunalul Suprem de Arbitraj este organul judecătoresc suprem în privința litigiilor cu caracter economic sau a altor pricini cu caracter arbitral. Procuratura, ca instituție etatică, este dominată de principiul centralizării și a subordonării procurorilor în raport procurorii ierarhic superiori și a tuturor procedurilor față de Procurorul General al Federației Ruse. Constatăm că și Curtea Constituțională a Federației este tratată ca parte componentă a ”puterii”, a autorității judecătorești. În concepția redactorilor Constituției ea nu constituie o ”putere”, o autoritate distinctă în statul federativ. Curtea Constituțională a Federației și-a început efectiv activitatea în octombrie 1991 fiind legal și constituțional competentă să se pronunțe relativ la: constituționalitatea legilor federale și a actelor normative inferioare legii; constituționalitatea Constituțiilor republicilor și a regulamentelor adoptate de subiecții componenți, constituienți ai Federației; constituționalitatea tratatelor încheiate între organele Federației și autoritățile subiecților constituienți ai Federației; constituționalitatea tratatelor încheiate de Federația Rusă, cu condiția ca acestea să nu fi intrat în vigoare. Curtea Constituțională emite interpretări ale Constituției Federației; soluționează excepțiile de necostituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești, fiind sesizată de tribunale sau de cetățeni cu privire la posibila încălcare a unor drepturi și libertăți constituționale. Relativ la ”independența judecătorilor” precizăm că potrivit Constituției federale judecătorii sunt independenți și se supun exclusiv Constituției și legilor Federației. Ei dispun de inamovabilitate neputând fi revocați, eliberați din funcție, mutați, promovați sau sancționați disciplinar ori pensionați decât numai în conformitate cu dispozițiile legilor federale. Regula ședințelor de judecată este publicitatea acestora, cu excepțiile prevăzute strict de lege. Unele cauze penale se judecă cu participarea juraților.