punti dentare

12
GRILE PUNŢI DENTARE Complement Multiplu 1. Referitor la caracteristicile punţilor dentare sunt adevarate următoarele afirmaţii: a. volumul ocupat în cavitatea orală este mai mare decît al dinţilor înlocuiţi b. suprafeţele vestibulare şi orale sunt asemănătoare cu cele ale dinţilor înlocuiţi c. transmit fiziologic presiunile masticatorii d. sunt construcţii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere şi abraziune e. nu se fixează prin cimentare. R. - b,c,d 2. Factorii care influenţează conceperea punţilor dentare: a.ocluzia dentară b. topografia edentaţiei c. mărimea breşei edentate d. parodontopatia marginală e. mobilitatea dentară R. - a,b,c 3.Punţile dentare sunt alcătuite din: a. elemente de agregare b. şei protetice c. corp de punte d. placa palatinală e. bară linguală R. - a,c 4.Corpul de punte: a. este reprezentar de dinţii artificiali ce inlocuiesc dinţii absenţi b. restaurează integritatea morfologică a arcadei c. restaurează funcţiile aparatului dentomaxilar d. nu suportă presiunile dinţilor antagonişti e.este deformabil R. - a,b,c 5.Pentru a serealiza funcţia de masticaţie punţile dentare trebuie să aibă următoarele caracteristici: a. rezistenţă mecanică la deformareae elastică, plastică şi la rupere b. rezistenţă la abraziune

Transcript of punti dentare

Page 1: punti dentare

GRILEPUNŢI DENTARE

Complement Multiplu1. Referitor la caracteristicile punţilor dentare sunt adevarate următoarele afirmaţii:a. volumul ocupat în cavitatea orală este mai mare decît al dinţilor înlocuiţib. suprafeţele vestibulare şi orale sunt asemănătoare cu cele ale dinţilor înlocuiţic. transmit fiziologic presiunile masticatoriid. sunt construcţii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere şi abraziunee. nu se fixează prin cimentare.  R. - b,c,d

2. Factorii care influenţează  conceperea punţilor dentare:a.ocluzia dentarăb. topografia edentaţieic. mărimea breşei edentated. parodontopatia marginalăe. mobilitatea dentară R. - a,b,c

3.Punţile dentare sunt alcătuite din:a. elemente de agregareb. şei proteticec. corp de punted. placa palatinalăe. bară linguală R. - a,c

4.Corpul de punte:a. este reprezentar de dinţii artificiali ce inlocuiesc dinţii absenţib. restaurează integritatea morfologică a arcadeic. restaurează funcţiile aparatului dentomaxilard. nu suportă presiunile dinţilor antagoniştie.este deformabil R. - a,b,c

5.Pentru a serealiza funcţia de masticaţie punţile dentare trebuie să aibă următoarele caracteristici:a. rezistenţă mecanică  la deformareae elastică, plastică şi la rupereb. rezistenţă la abraziunec. relieful ocluzal modificatd.în zona laterală maxilară  presiunile masticatorii se transmit paralel cu axul dinteluie.să fie estetice R. - a,b

6. În funcţie de materialul din care este realizat, corpul de punte poate fi:a. masiv metalicb. metalo-acrilicc. metalo-ceramicd. metalo-compozite. fotopolimerizabil R. - a,b,c,d

Page 2: punti dentare

7.În zona laterală maxilară, raportul corpului de punte cu creasta va fi:a. suspendatb. punctiformc. tandent linear la versantul vestibulard. semişae.şa R. - c,d,e

8.Ca element de agregare, coroana turnată:a. poate fi cu grosime totalăpoate fi cu graosime dirijatăc. acoperă dinţii stîlpi în edentaţii frontaled. este preferată cea cu grosime dirijatăe. în edentaţii laterale acoperă stâlpii distali R. - a,b,d,e

9. Punţile dentare pot fi obţinute prin următoarele tehnici:a. turnareb. sinterizarec.polimerizared. CAD-CAMe. galvanizare R. - a,b,d,e

10.Corpul de punte cu contact tangent linear:a. prezintă o formă  caracteristicăb. faţa mucozală nu este desfiinţatăc. faţa vestibulară  este modelată cu şanţuri adânci d. este indicat în zona laterală  la maxilare este indicat în zona frontală  la maxilar. R. - a,d

11.Corpul de punte cu contact tangent linear la mandibulă:a.este asemănător ca formă  cu cel de la maxilarb.prezintă trei feţe  şi o muchiec. reducerea feţei ocluzale se poate realiza spre linguald. faţa linguală este modelată cu aspect uşor concave. trebuie să favorizeze curăţirea şi autocurăţirea. R. - b,c,e

12.Corpul de punte cu contact punctiform:a. asigură o igienă satisfăcătoareb. este indicat în zona laterală  mandibularăc. este indicat în zona laterală  maxilarăd. feţele proximale, vestibulară  şi linguală, sunt convergente spre zona cervicalăe.este fizionomic R. - b,d

13. Corpul de punte suspendat:a. nu are contact cu creasta edentatăb. este igienicc. se realizează când există un spaţiu de 3-4 mm între faţa mucozală a corpului de punte şi creasta edentată.d. poate fi realizat din materiale fizionomice

Page 3: punti dentare

e. este indicat în zona laterală  mandibulară. R. - a,b,c,e

14. În zona frontală  la maxilar corpul de punte are un raport  cu creasta edentată:a. tangent linear la versantul vestibularb. punctiformc. semişad. mai rar în şae suspendat R. - c,d

15. În zona laterală  la maxilar corpul de punte are un raport cu creasta edentată:a. tangent linear la versantul vestibularb. semişac. suspendatd. punctiforme şa R. - a,b

16.Formele corpului de punte în zona laterală maxilară:a. casete cu faţete de acrilatb. metalo-ceramicc. total metalicd. cupe metalicee. semicupe R. - a,b,c

17. Corpul de punte total metalic este:a. indicat când dinţii stâlpi au dimensiuni cervico-incizală de 3-4 mmb. indicat când creasta edentată  este lată, proeminentăc. rezistent la rupered. deformabile. ineficient în masticaţie R. - a,b,c

18. În zona laterală  mandibulară, corpul de punte trebuie să asigure:a. curăţirea şi autocurăţireab. condiţiile ocluziei funcţionale static şi dinamicc. fizionomiad. triturarea eficientă  a alimentelore. în dinamica mandibulară  intererferenţe ocluzale R. - a,b,d

19 În zona frontală  mandibulară raportul corpului de punte cu creasta edentată:a. depinde de forma şi volumul crestei alveolareb. semişac.suspendatd. tangent linear la vârful cresteie. tangent linear la versantul vestibular. R. - a,b,d

20. Tiparul poate fi realizat prin:a. tehnica modernăb. tehnica clasică

Page 4: punti dentare

c. tehnici indirectă d. tehnici directee. termopolimerizare R. - a,b

21. În tehnica modernă  Hereus:a. la fiecare element se aplică  câte o tijăb. tija are lungime de 2-4 mmc. tija are diametru de 10-15 mmd. la extremitatea liberă  se aplică o tijă ce va reprezenta macheta canalului intermediar de curgere a aliajului lichide. pe fiecare element se aplică  tija pentru canal principal de turnare. R. - a,b,d

22.Machetele prefabricate:a. se adaptează mai greub. pentru solidarizarea celor din ceară cu machetele elementelor de agregare se adaugă ceară fierbintec.pot fi din cearăd. pot fi din răşini sinteticee. sunt ieftine R. - b,c,d

23. Ambalarea machetei întru-un singur timp:a. se realizează în chiuvete metaliceb. se realizează în chiuvete din plasticc. macheta trebuie plasată  într-o zonă mai rece, de unde începe procesul de solidificared. macheta se plasează  într-o zonă caldăe.se folosesc două materiale R. - a,c

24.Migrarea dinţilor limitanţi breşei edentate:a. poate fi în sens orizontalb. este mai accentuată  la tineric. poate fi în sens verticald. dacă spaţiul edentat este mai mare, dinţii corpului de punte vor fi mai micie. dacă spaţiul edentat este redus, modelarea suprafeţelor vestibulare va fi plană. R. - a,b,c,e

25. Dacă dimensiunea spaţiului în sens cervico-ocluzal este redus:a. corpul de punte la maxilar are raport cu creasta edentată în semişab. corpul de punte la maxilar are raport cu creasta edentată tangent linear la versantul vestibularc. corpul de punte la mandibulă  va avea raport suspendatd. corpul de punte la mandibulă  va avea raport punctiforme. corpul de punte la mandibulă  va avea raport în semişa. R. - a,d

26. Solidarizarea corpului de punte la alementele de agregare se poate obţine prin:a. fierbereb.lipirec. termopolimerizared. sudurăe. aplicare de acrilat autopolimerizabil R. - b,d

Page 5: punti dentare

27. Materialul topit este introdus în tipar folosind:a. vacuum şi presiuneb. rotaxc. frondăd. forţa de împingere a vaporilore presiune R. - a,b,c,d,e

28.În laborator pot fi trimise următoarele tipuri de amprente realizate:a. în 2 timpib. în 3 timpic  în 4 timpid. într-un timpe. în mai multi timpi R. - a,b,d

29.Examinarea amprentei constă  în:a. verificarea integrităţiib. controlul poziţiei elementelor de agregarec. dacă antagoniştii sunt bine reprezentaţid.dacă ocluzia este corectăe.materialul a făcut priză R. - a,b,c,d

30.Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească un model:a. să fie precisb. să fie rigid nedeformabilc.să fie durd. să prezinte rezistenţă la rupere, presiune şi frecaree. să fie uşor de folosit. R. - a,b,c,d

31. Materialele din care se realizează modelele pentru punţi dentare sunt:a.gips obişnuitb.gips dur (Moldano)c.gips extradur (Moldaroc)d. gips sintetice. acrilat autopolimerizabil R. - a,b,c,d

32.Controlul modelelor constă în:a. aprecierea poziţiei elementelor de agregare faţă de dinţii vecini şi antagoniştib. apreciei asupra ocluzieic. apreciei asupra morfologiei pe care o prezintă dinţii antagonişti şi vecinid. dacă sunt soclatee. să nu prezinte retenţii. R. - a,b,c

33. Tehnica adiţiei de ceară:a. tehnica “ocluziei anatomice”b. presupune dotarea cu  un arc facial de transferc.este preferată machetelor prefabricated.presupune cursuri speciale

Page 6: punti dentare

e. foloseşte o ceară  specială. R. - a,b

34. Loturile – materiale folosite pentru lipit au următoarele caracteristici:a. prezintă luciu şi culoare asemănătoare cu aliajul turnatb. rezistente la tracţiuni, încovoierec. rezistente la coroziune în mediu bucald. curg cu uşurinşă la o temperatură de 800-1000º Ce. curg cu uşurinţă la o temperatură de 700-850º C R. - a,b,c,d

35. Accidente ale lipirii:a. la temperaturi mai ridicate decât cele recomandate, granulaţia aliajului se măreşte, aliajul devine casant ceea ce duce la fracturib. depus în exces curge pe zonele vecinec. pe suprafaţa ocluzală  surplusul de lipitură modifică raportul cu dinţii antagoniştid. pe suprafaţa vestibulară  se produc modificări de culoare.e. pe suprafaţa mucozală  surplusul de lipitură reduce locul rezervat papilei interdentare. R. - a,b,c,d,e

36. Materiale utilizate pentru înregistrarea ocluziei:a. folii de ceară rozb. pasta ZOEc. bordură de ocluzie din ceară fixată la baza unui şablond. cape de transfer şi răşină  autopolimerizabilăe. amprente totale cu elastomeri chit şi fluid. R. - a,b,c,d,e

37.Modelul cu bonturi mobilizabile poate fi realizat din: a. gips extradurb. cupruc.aliaje uşor fuzibiled.acrilat termopolimerizabile.acrilat autopolimerizabil R. - a,b,c

38. Din categoria punţilor speciale fac parte:a. puntea totalăb.puntea cu extensiec. puntea pe implanturid.puntea provizoriee. puntea Marylend R. - a,b,c,d,e

39 Fazele clinico-tehnice pentru realizarea punţii totale constau în:a. examen clinicb. amprentarea ambelor arcaderealizarea modelului de studie şi şabloanelord. înregistrarea poziţiei de IM în relaţie centrică şi prepararea dinţilor stâlpie. amprentarea câmpului protetic. R. - a,b,c,d,e

40. Puntea provizorie are drept scop restabilirea funcţiei:

Page 7: punti dentare

a. fizionomiceb. foneticec. parţial masticatoried. menţinerea raporturilor intermaxilaree.biologică R. - a,b,c,d,e

Complement simplu 1.Corpul de punte suspendat asigură refacerea:a. funcţiilor fonetică  şi fizionomicăb. funcţiilor fonetică  şi masticatoriec.funcţiilor igienică  şi masticatoried.funcţiilor fizionomică  şi masticatoriee. zonei frontale maxilare  R. - c

2.Relieful ocluzal al corpului de punte trebuie realizat:a. moderat cuspidat b. în acord cu stereotipul masticator al pacientului individualizat, în raport coresct cu arcada antagonistă c. în acord cu dimensiunea vestibulo-orală a dinţilor stâlpi d. aplatizat e. cuspizi inalţi şi şanţuri intercuspidiene adânci  R. - b

3. Puntea din elemente separate se caracterizează prin: a. număr redus de faze de lucrub. rezistenţă crescutăc.consum redus de materialed. uşor de realizate. rezistenţă redusă  la nivelul joncţiunii elementelor de agregare cu corpul de punte R. - e

4. În cazul ambalării machetei corpului de punte după metoda Hereus, macheta rezervorului de aliaj fluid este reprezentată de:a. câte o sferă pentru fiecare element al macheteib. macheta canalului intermediarc. macheta canalelor principaled. macheta canalelor secundaree. macheta canalelor secundare şi intermediare R. - b

5.Ambalarea machetei unei punţi se realizează în scopul obţinerii:a. modelului duplicatb. tiparuluic. imaginii pozitive a macheteid. modelului de studiue. modelului cu bont mobilizabil R. - b

6. Ambalarea orizontală  a machetei unei punţi se adresează:a. machetei punţii acriliceb. machetei punţii metalo-compozitec. machetei punţii metalo-ceramice

Page 8: punti dentare

d. machetei punţii integral ceramicee. machetei punţii integral compozite R. - a

7.Corpul de punte punctiform este indicat în:a. edentaţii clasa a IIIa Kennedy maxilareb. edentaţii clasa a IV-a mandibularec.edentaţii clasa a III-a Kennedy mandibulared. atunci când dinţii stâlpi au diametru cervico-ocluzal de 7-8 mme. edentaţii clasa I Kennedz mandibulare R. - c

8. Pregătirea machetei infrastructurii metalice a unei punţi, pentru ambalare se realizează prin:a.sablareb.detensionare, degresare, oxidarec. aplicarea machetelor canalelor de turnare şi de evacuare a gazelor, detensionare, degresared. condiţionaree. gravaj electrochimic R. - c

9. Retenţia punţilor dentare pe câmpul protetic  este asigurată de:a. utilizarea coroanelor parţiale ca elemente de agregareb. fricţiunea dintre elementele de agregare şi dinţii stâlpic. paralelismul dintre dinţii stâlpid. utilizarea de dinţi stâlpi amplasaţi în planuri diferitee. utilizarea dinţilor stâlpi cu coroane scurte R. - b,c,d

10 Amprentarea câmpului protetic este:a. fază de laboratorb. fază clinicăc. realizată de către tehniciand. greu de realizate.realizată pe modelul duplicat R. - b

Page 9: punti dentare

Răspunsuri1 b,c,d2 a,b,c3 a,c4 a,b,c5 a,b6 a,b,c,d7 c,d,e8 a,b,d,e9 a,b,d,e10 a,d11 b,c,e12 b,d13 a,b,c,e14 c,d15 a,b16 a,b,c17 a,b,c18 a,b,d19 a,b,d20 a,b21 a,b,d22 b,c.d23 a,c24 a,b,c,e25 a,d26 b,d27a,b,c,d,e28 a,b,d29a,b,c,d30a,b,c,d31a,b,c,d32 a,b,c33 a,b34 a,b,c,d35 a,b,c,d,e36 a,b,c,d,e37 a,b,c38 a,b, c,d,e39 a,b,c,d,e40 a,b,c,d,e Cs1c2b3e4b5b6a7c8c9b10 b

Page 10: punti dentare