--S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Fiecare om este oumanitate. Este o is -torie universal@”

Jules Michelet

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 319 anul 7 vineri, 23 septembrie 2011 1 RON

„Criza datoriilor suverane s-aînr@ut@]it, iar turbulen]ele de pepie]ele financiare modific@ }i vormodifica pentru o perioad@ eco -nomia real@, multe dintre stateleUE înregistrând cre}teri econo -mice sc@zute”. O spune comisa -rul pentru politic@ monetar@, OlliRehn, la prezentarea prognozeipe ultima parte a anului. Estevorba de un raport interimar }ise refer@ la cele mai mari }apte

economii ale UE: Germania, Fran]a, Spania, Italia, Olan -da, Marea Britanie }i Polonia.

Concluzia este una singur@: un an care a începutpromi]@tor, are toate }ansele s@ sfâr}easc@ prost, pen-tru c@, începând din prim@var@, cre}terea economic@ înUniunea European@ a încetinit, condi]iile pe pie]ele finan-ciare s-au deteriorat semnificativ, îngrijor@rile cu privirela datoriile unor state din zona euro s-au accentuat }is-au extins. Nimic întâmpl@tor sau surprinz@tor pentruEuropa, fiindc@ privind tabloul cu primele zece cele maiîndatorate ]@ri ale lumii, g@sim în locuri de frunte cincistate membre ale Comunit@]ii: Grecia – 152 la sut@ (da -torie raportat@ la PIB), Italia – 120 la sut@, Irlanda –114 la sut@, Belgia – 97 la sut@, Fran]a – 87 la sut@.

Via]a }i speran]a de dup@ criz@

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

... Se vor succeda apoi mai mul]i pre -}edin]i, mai multe regimuri. E}ecul Ar -gentinei în r@zboi cu britanicii pe temainsulelor Malvine va readuce civilii la pu -tere. Dar în planul vie]ii celor mul]i nu seva întâmpla mare lucru, ]ara fiind confrun-

tat@ cu grave crize economice. Astfel c@, în 1989, peronistul CarlosSaul Menem va fi ales pre}edinte, ecou târziu, dar ecou, totu}i, aldoctrinei lui Peron }i Evitei. Recomand@rile Fondului Monetar In -terna]ional vor e}ua în Argentina, atunci, în 2002, când m@ aflamla Buenos Aires ]ara parcurgând o nou@ criz@. Imensele bog@]ii,uria}e întinderi, calitatea locuitorilor }i energiile dezvoltate de devizaargentinian@ „En Union y Libertad” („În unitate }i liber tate”) vorface ca aceast@ frumoas@ }i potent@ ]ar@ s@ dep@}easc@ toate ob -stacolele }i s@ se afirme ast@zi ca una dintre marile state emer-gente, o veritabil@ putere economic@ a lumii.

China: perepede înainte(Transcrieridintr-o var@

fierbinte) (III)

23 septembrie 63 ^. Chr. Se na}te ^mp@ratulroman Caius Iulius Caesar

Argentina. Biografia unei doctrine: peronismul. Circumstan]e, efigii, reverbera]ii (III)

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

No]iunea de controlfinanciar-fiscal

No]iunea de control provinedin expresia latin@ “contra rolus”care înseamn@ verificarea actuluioriginal dup@ duplicatul care seîncredin]eaz@ în acest scop uneialte persoane.

În accep]iunea lui semantic@,po trivit DEX, controlul reprezint@o analiz@ permanent@ sau periodi -c@ a unei activit@]i, a unei situa -]ii, etc. Cu scopul de a urm@ridesf@}urarea aces tora }i pentru a

lua m@suri de îm bun@t@]ire.Într-o accep]iune mai larg@, controlul este în]eles ca

fiind un mod de a domina, a st@pâni sau a suprave gheao activitate sau o situa]ie, astfel încât s@ conduc@ }i s@dirijeze lucrurile în direc]ia dorit@.

C@lin JEFLEA

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 4

Arti}tii cet@]ii. Tab@rade pictur@ „Donariulde la Biertan”, edi]ia I

Revizuirile sunt la or -dinea zilei, atunci când evorba de indicatori eco -nomici, mai ales în pri -vin]a celor care arat@cre}tere economic@. {ichiar dac@ la o prim@vedere nu pare o vesteatât de rea, incompara -bil@ cu falimentele suve -rane anun]ate, cu pie]elevolatile care nu }tiu decât

s@ piard@, faptul c@ mai toate organiza]iilelocale }i interna]ionale iau în calcul revizuireaindicatorilor de cre}tere pentru anul viitor, esteuna din cele mai proaste ve}ti pe care le avemdin multele }tiri rele care apar în aceste zile.

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

Rolul marketingului ^n sistemul bancar (I)std. Loredana NEAM[U, ULBS }i std. Adina Elena LAZ~R, ULBS pag. 7

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

pag. 5

Buenos Aires

Duminic@, 24.07. Pentru prima dat@ amsim]it c@ pot s@ respir, la Beijing. Plouaseînainte }i se mai „r@corise” pu ]in, dar unde-va tot în jurul a treizeci de grade se situatemperatura. Cerul mono ton, înnourat de os@pt@mân@, se ridicase ast@zi peste nivelulzgârie-norilor, facilitân du-se astfel circu -

la]ia aerului. Nu mai z@ ream în dep@rtaredoar contururile acelor mastodon]i dinpiatr@ }i o]el, care se dezv@luiau acum întoat@ gro simea }i în@l]imea (da, aceasta-iformularea cea mai potrivit@) lor. Pri vescoarecum derutat la formele gi gantice alearhitecturii comuniste con temporane.

Semnele pozitive,îngrijite ca plantele

în ser@

Evolu]ia sistemelorfiscale (I)

Ilie BANU, drd. ULBS pag. 6

CONTROL2 VINERI 23 SEPTEMBRIE 2011

urmare din pagina 1Foarte des, no]iunea de control

se folose}te pentru a desemna o in -spec]ie atent@, o verificare, o exami -nare minu]ioas@ a corectitudinii unuiact sau o supraveghere a func]ion@riiunor sisteme sau desf@}ur@rii unorprocese.

Poate fi definit controlul ca dreptprocesul prin care se compar@ situa -]ia de fapt cu cea impus@ (presta-bilit@) }i, dac@ este cazul, aplicarea m@-surilor corective astfel încât realiz@riles@ fie conforme obiectivelor stabilite.

Se obi}nuie}te s@ se spun@ despreo activitate sau alta c@ se afl@ “subcontrol”, ceea ce înseamn@ c@ esteclar definit@ sau planificat@, are ostructur@ ra]ional@ }i se deruleaz@conform procedurilor elaborate pen-tru atingerea obiectivelor prestabilite.

O alt@ defini]ie dat@ controluluieste ca fiind ac]iunea de determinarea st@rii unor activit@]i economice re -prezentate în documente financiare }icontabile, prin raportarea acestor re -prezent@ri la prevederile legale princare au fost definite.

Din analiza defini]iei rezult@ c@ aceas -t@ important@ activitate, controlul fi -nanciar fiscal, reprezint@ mai multdecât o ac]iune de verificare deter-minat@ de necesitatea cunoa}teriist@rii unui anumit fenomen econo mic}i exercitat@ în scopul remedieriiefectelor unor abateri de la anumiteprevederi legale.

Tot din defini]ie rezult@ c@, prinrezultatele sale, activitatea de controlfinanciar fiscal serve}te unui triplusistem de interese:- În primul rând, controlul financiar-

fiscal este instrumentul care, prinefectele de prevenire }i de reglare adisfunc]ionalit@]ilor ce pot intervenila un moment dat în activit@]ile des -f@}urate în cadrul unit@]ilor econo -mice, serve}te intereselor statului înrealizarea politicii acestuia, pe ter-men lung, în domeniul fiscalit@]ii;- În al doilea rând, controlul finan-ciar-fiscal serve}te intereselor agen -]ilor economici care îl organizeaz@ }iexercit@, atât prin ac]iunea de pre-venire a situa]iilor de disfunc]io -nalitate în procesul de gestionare apatrimoniului, cât }i, mai ales, princea de remediere a unor abateri dela prevederile legale, cu efecte per-turbatorii în activitatea acestora.- În al treilea rând, controlul finan-ciar-fiscal, serve}te intereselor enti -t@]ilor economice partenere pe pia]@,c@rora le ofer@ informa]ii exacteasupra st@rii patrimoniului unit@]iieconomice de ale c@rei rezultate suntinteresate, prin mediatizarea aspecte -lor pozitive sau negative, dup@ caz,ale acesteia.

Din aceste defini]ii ale controluluidistingem trei sarcini }i anume:- furnizarea de informa]ii din cu -noa}terea realit@]ii, a st@rii de fapt, aminusurilor }i caren]elor identificate;- propunerea de m@suri în vedereacorect@rii st@rii de fapt astfel încâtrealiz@rile s@ fie conform obiectivelorstabilite;- luarea sau propunerea unor m@suride c@tre institu]ia de control pentrudescurajare, îndreptare sau sanc]ionare.

În literatura de specialitate sesus]ine c@ activitatea de control pre-supune cel pu]in trei elemente esen -]iale: cunoa}tere, constatare, compa -rare (cei 3 C), respectiv cunoa}tereast@rilor de lucru ideale (standardul),constatarea realit@]ilor(performan]a)}i compararea acestora pentru sta-bilirea ac]iunilor de corec]ie a abate -rilor care apar între performan]e }istandarde.

În domeniul financiar-fiscal, stan-dardul definește criteriile de evaluarea performan]elor respectiv volumulobliga]iilor de plat@ legale, reprezen-

tând impozite }i taxe, contribu]iisociale }i alte obliga]ii bugetare careurmeaz@ s@ fie încasate la bugetelepublice într-o perioad@ de referin]@;performan]a indic@ rezultatele ob]i -nute respectiv volumul de venituribugetare efectiv încasate în perioadade referin]@, iar în urma compar@riicelor dou@ m@rimi se stabilesc m@ -surile de corec]ie care se impun.Administrarea }i gestionarea rigu -roas@ }i eficient@ a acestor activit@]ise realizeaz@ de c@tre institu]iile cuatribu]ii de control financiar-fiscalprintr-un ansamblu de politici, m@ -suri }i proceduri de înregistrare, su -praveghere, analiz@, verificare }i co -

municare. Fiscul sau administra]iafinanciar@ reprezint@ o institu]ie astatului investit@ cu dreptul de a sta-bili, ^ncasa }i urm@ri plata impo -zitelor }i taxelor datorate statului dec@tre contribuabili.

Tot în literatura de specialitateeste recunoscut@ unanim leg@tura în -tre fisc-fiscalitate }i impozite }i taxe.Aceast@ semnifica]ie rezult@ din lite -ratura de specialitate occidental@,mai ales din cea francez@, unde fis-calitatea reprezint@ “ansamblul legilor}i regulilor cu privire la impozite”, iarpotrivit opiniei exprimate în literaturade specialitate din ]ara noastr@ “Fis -calitatea reprezint@ ansamblul impo -

zitelor, politicilor, metodelor de a}e -zare, percepere }i control, institu]iilorcu atribu]ii în materie de impozite }ilegisla]ia care stabile}te regulile }irestric]iile specifice constrângerii lacalculul }i plata obliga]iilor fiscaledatorate statului”.

Codul de procedur@ fiscal@ dinRomânia folose}te no]iunea de in -spec]ie fiscal@ pentru a desemnacontrolul financiar-fiscal. Con]inutulinspec]iei fiscale, potrivit legiuitoruluiromân, const@ în verificarea bazelorde impunere, a legalit@]ii }i confor-mit@]ii declara]iilor fiscale, a corecti-tudinii }i exactit@]ii îndeplinirii obli -ga]iilor de c@tre contribuabili, a res -pect@rii prevederilor legisla]iei fiscale}i contabile, stabilirea diferen]elor obli -ga]iilor de plat@, precum }i a acce-soriilor aferente acestora.

Sarcinile inspec]iei fiscale, a c@ -ror inf@ptuire asigur@ realizarea con -]inutului acesteia, constau în:- constatarea }i investigarea fiscal@ atuturor actelor }i faptelor care rezult@din activitatea contribuabilului supusinspec]iei sau a altor persoane pri -vind legalitatea }i conformitatea de -clara]iilor fiscale, corectitudinea }iexactitatea îndeplinirii obliga]iilor fis-cale, în vederea descoperirii de elemen-te noi relevante pentru aplicarea legiifiscale;- analiza }i evaluarea informa]iilorfiscale, în vederea confrunt@rii decla -ra]iilor fiscale depuse de contribuabilcu informa]iile proprii ale organuluide inpec]ie fiscal@ }i stabilirea aba-terilor de la legisla]ia fiscal@;- sanc]ionarea potrivit legii a faptelorconstatate }i dispunerea de m@suripentru prevenirea }i combaterea aba-terilor de la prevederile legisla]iei fis-cale constatate de c@tre organele deinspec]ie fiscal@.

În concluzie, pornind de la con-ceptul de control în general }i avândîn vedere elementele specifice fis-calit@]ii }i activit@]ii de control, con-sider@m c@ no]iunea de control fi -nanciar-fiscal se identific@ cu activi-tatea exercitat@ de c@tre institu]iile cuatribu]ii de control financiar-fiscal,care se integreaz@ în aparatul finan-ciar-fiscal.

No]iunea de control financiar-fiscal

C@lin JEFLEA

Bucure}ti, Ministerul Finan]elor

3CRIZ~VINERI 23 SEPTEMBRIE 2011

Via]a }i speran]a de dup@ criz@urmare din pagina 1

Previziunile Comisiei Europene con-firm@ faptul c@ perspectivele pentrueconomia european@ sunt pesimiste.Cre}terea PIB-ului pentru 2011 va fi,^n ansamblu, de cel mult 1,5 la sut@,cu precizarea c@ aceasta este în mareparte rezultatul avansului economicputernic înregistrat la sfâr}itul anului2010 }i debutul lui 2011. Pentru c@,ulterior, toate speran]ele s-au pr@ -bu}it, cifrele prev@zute pentru lunileiulie – septembrie înjum@t@]indu-se,astfel c@ prognoza pentru ultimultrimestru al anului în curs a sc@zutde la 0,4 la sut@, la 0,1 la sut@. {icum p@r]ile fac suma, s@ detaliemprognozele pe fiecare stat în parte.

Fran]a conteaz@ pe o cre}tereeconomic@ modest@, de numai 0,2 lasut@ în a doua parte a acestui an.Spania sper@ s@ ating@ un firav nivelde cre}tere de 0,8 la sut@ în 2011.Olanda infirm@ pronosticul ComisieiEuropene (cre}tere de 1,9 la sut@),contând doar pe o cre}tere anual@de 0,7 la sut@, pe investi]ii private însc@dere }i pe o infla]ie de peste 4procente. Italia prognozeaz@ o cre} -tere economic@ anual@ de tip „Ro -mânia – 2011”, adic@ de 0,1 la sut@,în vreme ce statul italian a acumulatdatorii atât de mari, încât presa ger-man@ s-a ar@tat extrem de sceptic@vizavi de orice program de asisten]@european@ menit s@ salveze Roma.De altfel, dup@ ce agen]iile de ratingau retrogradat recent economia Por -tugaliei, a Greciei }i pe cea a Irlandeila categoria „junk”, temerile europe-nilor sunt legate acum de îndato -rarea masiv@ a Spaniei }i Italiei. {iMarea Britanie anun]@ o recuperareeconomic@ moderat@, în condi]iile încare produc]ia industrial@ a sc@zutcu 0,5 puncte.

A}a se face c@ singurele marieconomnii ale UE care dau oarecumsemne c@ }i-ar men]ine trendul revi -rimentului r@mân Germania }i Polo -nia. Germania – cu o cre}tere mo -dest@ totu}i, de circa 2,9 la sut@,care ridic@ oricum media european@,Polonia – consolidându-}i pozi]ia delider de pluton prin atingerea unuiritm de cre}tere de 4 procente, fa]@ de3,8 în 2010, în principal pe seama

(paradoxal!) stimul@rii cererii de con-sum domestic, a investi]iilor }i a ac -cesului la credite bancare ieftine.

Dar cu o floare, dou@, iarna anu-lui economic european 2011 se anun-]@ vitreg@ }i s@rac@. Cre}terile eco-nomice vor fi anemice }i inegale, încondi]iile unui mediu extern mult maidificil, popula]ia mai s@rac@ }i mailipsit@ de încredere }i speran]@ pe zice trece, instabilitatea de pe pie]elede capital se va accentua }i, asoci-at@ cu incertitudinea politic@, vortaxa economia real@. Aceste perspec-tive sumbre pun în lumin@ neputin]aguvernan]ilor europeni. În lipsa c@ilorde ie}ire din criz@ }i a viziunii des -pre o viitoare societate, se nasc }isunt f@cute credibile inclusiv tene-broase teorii conspira]ioniste, potri vitc@rora specula]iile }i ingineriile ma -rilor corpora]ii financiare ar sta defapt în spatele problemelor grave ale

statelor europene }i c@ investitoriistrategici au jucat mereu o carteîmpotriva guvernelor, de}i acestea i-au ajutat s@ supravie]uiasc@ în criz@.

O fi vreun strop de adev@r }i aici,dar r@ul fundamental }i solu]ia pen-tru eradicarea lui trebuie totu}i c@u -tate în alt@ parte.

Exist@ la aceast@ or@ anali}ti po -litici }i economici care au pus cuprecizie degetul pe adev@rata ran@.Realitatea dureroas@ este c@ zonaeuropean@ se zbate în grija zilei demâine }i nu mai are de fapt timppentru a descoperi c@ lumea post –criz@ va ar@ta obiectiv altfel, va mizape alte standarda de calitate, va fimarcat@ de o competi]ie acerb@ peterenul inova]iei }i competitivit@]ii.

Este oare întâmpl@tor c@ cer -cetarea }i inovarea din Europa, rela-tiv competitive global în deceniilepostbelice, au ajuns s@ fie în urma

competitorilor globali, chiar competi-tivitatea general@ a Uniunii Europenefiind în declin îndeosebi în ultimuldeceniu? O spune un recent raporteuropean despre rela]ia între cerce -tare/inovare }i competitivitate care,din p@cate, nu a atras câtu}i de pu -]in aten]ia guvernan]ilor, a mediilorpolitice }i de opinie.

Într-adev@r, intensitatea cercet@rii}i dezvolt@rii în Uniunea European@,în 2000 – 2009, a stagnat la 1,85 lasut@ din PIB. Cam la fel s-au petre-cut lucrurile }i în Statele Unite aleAmericii. Prin contrast, o serie de]@ri emergente, îndeosebi din Asia, aualocat sectorului }tiin]ific }i tehno-logic resurse financiare mult maiconsistente (între 2,5 }i 5 procentedin PIB). În China, de pild@, dup@anul 2000, investi]ia global@ acercet@rii }i dezvolt@rii a crescut dela 3,9 procente, la 10 la sut@. Cât

prive}te România, investi]ia în cerce -tare }i dezvoltare era în anul 2009de mai pu]in de 0,5 la sut@ din PIB,ceea ce ne plasa pe ultimul loc înUE – 27.

A}adar, oricât ar p@rea de ciudat,dar cople}it@ de t@v@lugul crizei }i deconsecin]ele ei sociale, Europa, }iîmpreun@ cu ea România, uit@ c@mai exist@ o via]@ de dup@ criz@ !

Concluzia se impune de la sine:criza de ast@zi n-ar trebui s@ pani -cheze, s@ arunce în neputin]@ }imarasm niciun stat ai c@rui guver-nan]i au capul pe umeri. Criza deast@zi ar trebui s@ ne oblige s@ gân -dim temeinic }i responsabil la com-petitivitatea de mâine. Dac@ nu ovom face }i ne vom limita s@ copiemre]ete FMI cu eticheta „austeritatetotal@”, nu vom fi, în cele din urm@,decât cel mult ni}te bie]i supra -vie]uitori.

Emil DAVID Vedere din Berlin

Vedere din Var}ovia

CONFRUNT~RI DOCTRINARE VINERI 23 SEPTEMBRIE 20114c my b

c my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Evident, succintul nostru excurs ar -

gentinian nu are preten]ia epuiz@riiproblematicii complexe. Ne-am referitla ceea ce am considerat esen]ial }i– de ce nu? – posibil pilduitor pen-tru o Românie care î}i croie}te unnou f@ga}, un nou destin în cadrulUniunii Europene. Nu pot trece îns@peste dou@ elemente dintre care unulare o leg@tur@ fundamental@ cu temade fa]@, iar altul doar tangen]ial, pri -vind mai mult spiritul, elegan]a }irafinamentul, atitudinile }i comporta-mentul argentinienilor. Primul element,dar, îl reprezint@ marea pre]uire decare se bucur@, }i ast@zi, în spa]iuleconomic latino – american, în Argen-tina în spe]@, marele economist ro -mân interbelic Mihai Manoilescu (amurit, politic, în pu}c@rie, la Sighet,în 1951) adept al protec]ionismului îndebutul dezvolt@rii moderne, }i al uneidezvolt@ri economice na]ionale chiarîn condi]iile interna]ionaliz@rii ei. Ma -noilescu sugera, în esen]@, c@ „Spu -ne-mi nu doar ce cumperi ci }i cu cepl@te}ti ca s@-]i spun de cumperiscump sau ieftin”. Ap@ra, la vremeasa, ]@rile emergente „devorate” demari puteri economice. Deosebit deapreciat în marile universit@]i argen-tiniene – de exemplu marea universi-tate San-Andres din Buenos Aires –în a c@rei bibliotec@ au intrat }i lu -cr@rile ample ale celor 4 profesori

români care au participat la CongresulMondial de Istorie Economic@ de laBuenos Aires, 22-26 iulie 2002, nu depu]ine ori citate acum, al@turi de celeale magistrului, ^n lumea }tiin]ific@economic@ din ]ara „pampei”.

Al doilea element este tangoul, oefigie – în pofida emulilor s@i euro -peni – inconfundabil argentinian@. Cu -vântul este spaniol, „atingere”, se dan -seaz@ în cuplu. Sunt armonii de omuzicalitate „din adâncuri” care „se ri -dic@” în eternitate într-un ritm con-stant }i lent. Te antreneaz@, te cu -prind armoniile }i ritmul, te integrea -z@, te st@pânesc, te „topesc” în -l@untrul lor. Devii una cu ele... Estede o frumuse]e divin@. Perechile în -l@n]uite, b@rbatul, de regul@ cu pan-taloni lungi }i pantofi, poate galbenisau albi la pantaloni alba}tri, cu unfular u}or la gât chiar în c@ ma}e }ineap@rat cu simbolul masculinit@]ii, op@l@rie elegant@ cu boruri pe cap,conducând }i protejând fe meia sobr@,dar f@r@ frustr@ri, de regul@ în fust@lung@ }i tocuri înalte, tot mai prins@}i „aprins@”, supus@ fi nalmente degestica simbolic@ a b@r batului. Estemai mult dec$t un dans tangoul, esteo obsesie, este o „habanera”.

În Argentina toat@ lumea înva]@,înva]@ mereu }i danseaz@ „tango”care nu are nimic obscen în el. Sedanseaz@ pe str@zi, în restaurante, seînva]@ în }coli }i universit@]i, în fami -lie, oriunde. Tangoul exprim@ accep -tare }i libertate, o socializare fami lial@.Acum sunt }coli de tango peste totîn lume. Am cunoscut }i am v@zut

dansând într-un restaurant din Bue -nos Aires pe unul dintre cei mai maridansatori }i profesori de tango ai Ar -gentinei, un „cabaleros” „signor” de peste

60 de ani, cu mi}c@ri unduioase, încuplu cu o „dona”, o dansatoare ani-matoare a localului, incredibil de to -nic@. Am dansul pe caset@, este deneuitat. Dansatorul era, deopotriv@,unul dintre cei mai mari pictori con-temporani ai Argentinei, dar era }iprofesor de tango la una dintre celemai prestigioase universit@]i din Sta -tele Unite. {i am v@zut dansând tangoun „tân@r” de peste 80 de ani, cu ace-lea}i „mi}c@ri melodioase”, cu ade -v@rat încânt@toare, cu o „pereche” pem@sur@. Tangoul este bog@]ia patri-monial@ a Argentinei, una dintre bo -g@]iile ei de mare pre]...

... Se „na}te” pe la sfâr}itul seco -lului XIX }i începutul secolului trecutla Buenos Aires. Erau imigran]i din Ita-lia }i Spania, de regul@ doar b@rba]i,poate becheri. Visau la o via]@ nou@.Munceau spetindu-se, iar la sfâr}ituls@pt@mânii, seara, veneau la un „localde dans”. Aici se întruneau câteva zecide b@rba]i }i doar câteva domni}oare,tangoul era dansul ap@rut aproape dinsenin care prin simbolistica sa însem-na dorin]a b@rbatului de a avea opereche, de a-i face curte femeii, dea-l accepta aceasta cel mai probabilca viitor so]. Femeia vroind saunevroind acest lucru. Totul decent dar}i pasional, totodat@, un pasional îns@curat, aproape religios. Aceasta sem-nific@ toate figurile tangoului, termi-nate cu aplecarea b@rbatului asupraperechii sale acceptat@ de aceasta.Este un dans splendid, al bucuriei, alsperan]ei, al vie]ii...

... Cel mai mare cânt@re] de tangoal Argentinei, mort de tân@r, în 1935,în plin@ glorie, într-un accident deavion, a fost Carlos Gardel. Era deorigine francez@, Charles Gardès,n@scut la Toulouse în 1890. A emi-grat }i el în Argentina unde a ridicattangoul pe culmi neb@nuite, populari -zându-l, de fapt, în întreaga lume.Este drept, în Europa tangoul are omuzic@ ceva mai edulcolorat@, adu -când mai mult cu Rudolf Valentino }iGreta Garbo. În Argentina, îns@, mu -zica lui este ceva mai metalic@, adu -

când în mai mare m@sur@ cu un „gau -cho” din „pampa”, îmb@iat }i mirosindfrumos, politicos }i civilizat, hot@râts@ aibe pereche }i s@ face fa]@ uneivie]i mai aspre... [ara minunat@, ro -mantic@ }i delicat@, care are, prin trealtele, drept efigie, drept simbol tan-goul, sensibil, frumos, rafinat, dar }io ]ar@ lucid@ }i realist@, cu celebrestudii despre dezvoltare }i structurieconomice ale cercet@torului argenti -nian Raul Prebisch, nu avea cum s@nu o aib@ drept efigie, drept simbol}i pe Evita Duarte – Peron...

Bibliografie:

- Simon Collier, Artemis Cooper,Maria Susana Azzi, Richard Martin“Tango! Con fotografia de Ken Hass”,ODIN Ediciones, Buenos Aires, Argen -tina, Barcelona, Espania, México –México, 1997.- Dan Popescu “Economia ca spa]iudeschis. În ochiul ciclonului”, Ed. Con -tinent, Sibiu-Bucure}ti, 2002, cap. Bue -nos Aires, istoria economic@ se reg@ -se}te prezentul }i viitorul lumii.- Dan Popescu “Istoria gândirii econo -mice din antichitate pân@ la sfâr}itulsecolului XX”, Ed.Continent, Sibiu-Bu -cure}ti,2001.- xxx “Le XIII-e Congrés Internationald'Histoire Economique”, Argentine, Sec-tion 63: „Les pays de l'Europe Cen -trale et de l'Europe de l'Est: allez,retour, allez vers l'économie de Marche”,coordinateur et coauteur prof. Dan Po-pescu, Ed.Continent, Sibiu-Bucure}ti, 2002.- Manrique Zago “Buenos Aires yesteryear (1854-1930)”, Ediciones BuenosAires, Argentina, 1998.- xxx “Encyclopedie Générale”, Ha -chette, Paris, 1977, cap. Argentina- E.P. Historical Research Foudation“Biographie d'Evita Peron”, Site Inter -net Officiel Evita Peron, 2011.- xxx “Caseta Vida, pasion y muerte. Evita(1952-2002). Un documental de RománLejtman”, INCAP, Buenos Aires, 2000- Wikipedia “Argentina”, august 2011- Wikipedia “Evita Peron”, PremiéreDame d'Argentine, 2011.

Argentina. Biografia unei doctrine:peronismul. Circumstan]e, efigii, reverbera]ii (III)

Dan POPESCU

Celebrul c$nt@re] de tangouri - Carlos Gardel

Tangoul nu cunoa}te v$rste

VINERI 23 SEPTEMBRIE 2011 5c my b

c my b

c my b

CHINA

c my b

urmare din pagina 1Capitalismul apeleaz@, deo potriv@,

la urbanistica pe vertical@. În Europa,America sau Asia, acela}i lucru, ace -la}i numitor comun: tot mai înalt, totmai mare, tot mai cu prinz@tor! N-aicum s@-]i declari ad mira]ia vizavi decl@dirile din jur, de cât pre] de câtevazeci de secunde. Nu au acel farmecartistic inegalabil, pe care-l reg@simla vechile construc]ii. Nu-i vorba îns@de gusturi, mai degrab@ de rosturi.Nu trebuie nep@rat s@ plac@ ochiuluide estet, ci s@-}i îndeplineasc@ misiu -nea practic@.

Un furnicar pe dou@ }i patru ro]ides@vâr}e}te peisajul cotidian: extre -mele sunt mult mai vizibile ca la noi,ma}ini luxoase, cu geamuri fumurii,circulând în paralel cu tarabele moto -rizate. Culoarea de la semafor n-arenici o valoare, treci când po]i, iardac@ nu e}ti îndr@zne], ri}ti mai multstând pe loc }i a}teptând, decâtavansând pe drumul t@u. Te fere}tisingur }i ca}ti gura în toate direc]iile.În ciuda debandadei din circula]ie, n-am asistat, îns@, la vreun accident.Doamne-fere}te! Sau ... fereasc@-ne,Buda! {i nici nu i-am v@zut certân-du-se, înjurându-se sau înc@ierându-se în trafic. Nu c-ar fi foarte politi-co}i, pentru c@ se bag@ în tine saute împing f@r@ probleme. Fiind atâtde mul]i, trecem cu vederea acestdetaliu: e greu s@ ocole}ti atâta amarde oameni, f@r@ s@ te atingi de uniisau de al]ii. Nu }tiu cum se spune„m@ scuza]i” în chinez@, dar se parec@ nici ei nu prea }tiu...

Numeroase fizionomii europene în-tâlnite ast@zi la Silk Market, un ma -gazin universal pe cinci niveluri, alec@rui culoare strâmte sunt în]esatede m@rfuri, vânz@tori guralivi }i ...clien]i, s@ spunem, pre]iosi. Un fel debazar acoperit, doldora de tot felul deproduse, ale c@ror singur@ certitudine]ine de faptul c@ „provin din China”.Dar calitatea îndoielnic@ (nu neap@ratpre]ul) le face parc@ }i mai intere-sante pentru cump@r@torii din toatecol]urile RPC }i ale planetei. În afarazonelor comerciale sau ultra-turistice,foarte pu]ini str@ini întâlni]i pe strad@.Drept pentru care, simpla noastr@ pre -zen]@ atrage aten]ia }i flashurile apa -ratelor. Absolut totul deschis, du -minic@ dup@-amiaz@.

O adun@tur@ gigantesc@ de kitsch-uri, aceast@ a}a-zis@ „Pia]@ a M@t@ -surilor”, un loc care nu face decât s@

confirme calitatea îndoielnic@ a to -nelor de m@rfuri „made in China”.Totul se negociaz@, dup@ câteva pro-duse cump@rate, începi te plictise}ti}i devii din ce în ce mai nervos, maiobosit. Terapia prin cump@r@turi nuare nici o valoare, în aceste condi]ii.Po]i cump@ra „m@rci” occidentale con -traf@cute pân@ în cele mai micidetalii, cu doar câ]iva zeci de yuani.Pre]ul aruncat în discu]ie este, la în -ceput, exorbitant (sau, m@ rog, exa -gerat), dup@ care scade }i cade încealalt@ extrem@, dac@ }tii s@ te târ-guie}ti }i te ar@]i „neînduplecat”. Ne -gociatul face parte din cultura locu-lui. Personal, în cele mai multe din-tre situa]ii, prefer pre]ul fix, e maiconfortabil pentru psihic. Nu trebuies@ ai încredere nici în discursul peun ton cât se poate de conving@toral vânz@torului, nici în inscrip]iile depe etichet@, nici m@car în pip@itulmaterialului sau în atingerea obiectu-lui. Aici, zicala cu „aparen]ele în}al@”este la ea acas@.

Infrastructura de talii colosale }inum@rul imens al popula]iei mi separ dou@ aspecte relevante care tran -smit lumii întregi puterea acestei ]@riîntr-o continu@ }i neobosit@ ascensi-une. Pozele nu pot, nu vor putea tra-duce adev@ratul sentiment tr@it la fa]alocului. Te sim]i stingher, cople}it,privind în jurul t@u. Plou@ }i filozofezîn gând, sugând de zor la o bere.Oare cum au reu}it asemenea perfor-man]e? Doar pentru c@ sunt mul]i?Faptul c@ sunt ]inu]i în frâu de mânade fier a guvernan]ilor, sub tutelaautoritar@ a partidului unic, nu parec@-i deranjeaz@ atât de tare. Sau aceas -ta e prima impresie. Sunt extrem depatrio]i, f@r@ nicio exagerare (ar tre-bui s@ prelu@m exemplul) }i respec-tuo}i fa]@ de puterea }i institu]iilestatului. Bine, nici n-ar putea s@ fac@altfel. Dar exist@ acea con}tiin]@ declas@, acea ierarhie predefinit@ a va -lorilor sociale. Liderii maximi sunt detemut. Cine }i-ar permite s@ încalceregulile, într-un asemenea sistem?

M@ simt în siguran]@ plimbându-m@ prin ora}, cu nelipsitul rucsac înspinare. Asudat }i înconjurat în per-manen]@ de o popula]ie în perpetu@mi}care, precum o umbr@ care teurm@re}te peste tot. Simpla prezen]@a oamenilor te streseaz@, te înghe-suie, te terorizeaz@. Nu scapi nic@ieri,pretutindeni se formeaz@ o coad@, lacare e}ti obligat, implacabil, s@ tea}ezi. Dac@ nu e}ti obi}nuit }i nu staibine nici cu nervii, ajungi rapid s@-]i

ur@}ti semenii, s@ ur@}ti ma}inile,bicicletele, ritmul vie]ii. Apoi, pur }isimplu, dintr-o dat@, te obi}nuie}ti.Cazul meu. De}i prefer lini}tea unuicap@t de p@dure }i perspectiva uneiie}iri, la umbra b@trânului zid al cet@ -]ii (aluzie la Sibiu, bineîn]eles), cu unmic efort zilnic }i antrenament deordin psihologic, a} putea rezista asal -tului de zumzete }i fream@tului stradal.

Am fost }i la Marele Zid! O con-struc]ie de propor]ii na]ionale (}i cuasta am spus totul), despre carepropaganda afirm@ c@ se vede tocmaide pe lun@. N-am ajuns, deocamdat@,s@ verific... Cea]a }i o vreme mo -horât@ au mai }tirbit din entuziasmulnostru de a escalada zidurile antice,dar nu ne-am l@sat. Am urcat câtevasute de metri, pe câteva sute detrepte abrupte, sfidând atât ascensi-unea aproape pe vertical@ }i timpulscurt avut la dispozi]ie, cât }i umi -ditatea }i z@pu}eala extreme. Condi]iafizic@ s-a dovedit esen]ial@. Meterezeîn]esate de vizitatori, r@suflând din cein ce mai greoi, distan]@ de la unturn de gard@ la altul, încercând to]is@ ajung@ cât mai sus, cât mai de -parte. Destul de anevoias@ întreprin -dere, dar merit@ toat@ gâfâiala }i trans-pira]ia, peisajul natural dezv@luindu-se generos, iar istoria Chinei, plin@de mister.

Secet@ teribil@ în Africa, deter-minând o grav@ criz@ alimentar@. ÎnSomalia n-a mai plouat de mai binede doi ani, dar asta nu opre}tesângerosul r@zboi civil, început acumdou@ decenii. Dramele umane sesucced cu viteza gloan]elor }i amacetelor criminale. Vizit@ la ChinaRadio International, unde avem pl@ -cerea de a întâlni un compatriot dinSibiu, redactor la departamentul delimb@ român@. Gazde foarte amabile,cu care ne convers@m în române}te.Pe sear@, ne ducem la un spectacolde acroba]ie, o form@ de art@ re -prezentativ@ pentru China. Plin@ salade grupuri de copii, excelent show!Norvegia în doliu, dup@ masacru.Inculpatul pledeaz@ nevinovat, decla -rând c@ încerca doar s@-}i salveze]ara de islamitate }i marxism... Bi -lan]ul celor dou@ atentate: 93 demor]i. Multiculturalismul }i imigra]ia,dou@ fenomene subsidiare globali -z@rii, sunt repuse în discu]ie. Ca, dealtfel, }i functionarea întregului sis-tem de drept, care ofer@ numeroaseporti]e de sc@pare acestor psihopa]i.

26.07. Diminea]@, test de limb@,un mini-examen simplu, dar necesar,pentru a sedimenta ni}te cuno}tin]edobândite recent. Încep s@ rup oboab@ pe chinez@ }i m@ bucur. Dup@mas@, vizit@ oficial@ la sediul generalal Institutului Confucius, prilej de a

interac]iona cu noi elemente ale cul-turii }i civiliza]iei chineze. Urmeaz@mo mentul free time, escapad@ înzona Qianmen, unde, pentru trei ore,ne ded@m poftelor nest@vilite aleshoppingului. Sunt mul]umit, un pro-gram plin de obiective atinse, soare,excesiv de cald }i umezeal@, cadfrânt, dup@ un kebab de pui tradi -]ional (4 yuani), servit la ie}irea dinmetrou - Wudaoku. N-am mai avutprobleme cu stomacul, m-am stabi-lizat relativ repede, semn c@ m-ammai obi}nuit cu modul lor de alimen-ta]ie }i c-am înv@]at ce s@-mi aleg.

TV5 Monde Asie, un film clasiccu Jean Paul Belmondo, ça faitplaisir... Rememorez întâmpl@rile zilei.Iar@}i m-am intersectat cu pu]inieuropeni prin ora}, îi pot num@ra pedegete. Ce m-a impresionat mai multa fost o vânz@toare tân@r@ }i f@r@preten]ii intelectuale, de la o tarab@de suveniruri, cu care m-am conver-sat bilingv, francez@-englez@. O dat@mai mult, comer]ul nu are grani]e po-litice }i nici bariere lingvistice. Baniicircul@ nestingheri]i, prin buzunaremulti-na]ionale. Fulger@ din greu }iprobabil va începe ploaia. Orele 2200trecute fix. Scuza]i, r@p@iala...

27.07. O nou@ zi cu adev@rat epu-izant@. Dou@sprezece ore de hoin@ -real@ cultural@ prin imensa metro -pol@, cunoscut@ }i sub denumirea dePeking, dac@ nu }tia]i (nu v@ descon-sidera]i îns@ cuno}tin]ele de cultur@general@, întrucât este o sc@parefrecvent@). Faimosul Ora} Interzis amarcat }i prima etap@ a parcursuluinostru, o imens@ incint@ de pagode,cur]i interioare }i s@li, folosit dreptre}edin]@ imperial@ din perioadaMing, pân@ la sfâr}itul dinastiei Qing.Vizionând filmul „Ultimul împ@rat”,pute]i avea o imagine virtual@ asuprapalatului. Etapa urm@toare a însemnatparcurgerea unei bune por]iuni decartier chinezesc autentic, pe jos,pân@ la sta]ia de metrou cea maiapropiat@ (iar aici faci minim patruze-ci de minute între sta]ii, dac@ apuciîn direc]ia corect@). A urmat vizitareaTemplului Raiului (sau al Cerului) }ia întinselor sale gr@dini. Lihni]i defoame, poposim, pentru prima dat@,la McDonald’s, dup@ o lung@ preum-blare sub cerul dogoritor. Soareleiar@}i a stat ascuns în spatele p@turiide nori, dar mai bine a}a. Pe sear@,un tur de for]@ pe artera Xidian (ozon@ de mall-uri }i magazine, sublini-at@ cu ro}u pe hart@), dar cu destulde pu]in@ vlag@ }i lipsit de dorin]a dea mai cheltui. F@r@ a încerca s@ fiuîn pas cu moda, casc doar gura. N-am venit deloc cu gândul s@-mi cum -p@r haine sau ceva anume, pl@cereade a achizi]iona câteva obiecte tra -

di]ionale fiind deja satisf@cut@, zileletrecute.

O mole}eal@ pl@cut@, fac ultimelepoze de noapte la Beijing. Epuizanttraseul prin sta]iile de metrou, trave -rsând coridoare nesfâr}ite, înaintândpe urmele propriilor pa}i, cu refle xeleunui localnic cunosc@tor al locurilor,dar m@ declar un turist împlinit. Ovânzoleal@ totu}i calculat@ }i contro-lat@ cu stricte]e. La puhoiul @sta depopula]ie, ordinea }i disciplina suntobligatorii. Aici, comunismul estegenerator de profit, nu doar cataliza-tor de ]ar@, stegule]ele, }epcile, bre-locurile, toate contribuie la idealul de„cea mai mare putere” al Chinei.Arhitectura m@rea]@ a orânduirii po -litice, realiz@rile str@vechi ale ereiimperiale, hutongurile sau China pro-fund@ }i ansamblul patrimoniului reli-gios, aceste patru elemente de isto-rie }i estetic@ urban@ confer@ ora}uluio not@ de diversitate autentic@.Despre alte locuri frumoase vizitate(precum Palatul de Var@, supranumit,pe bun@ dreptate, Gr@dina S@n@t@]ii }iArmoniei/The World Heritage, despreTemplul Lama – Yong He Gong, viuprin fumul altarelor }i prin rug@ -ciunile neîncetate ale c@lug@rilor bu -di}ti tibetani sau despre Gr@dinaZoologic@, datând din anul 1908 }iad@postind ur}i panda-gigant, pe calede dispari]ie), n-am mai avut, dinp@cate, timp s@ scriu.

28.07. Alerg s@ mai schimb ni}tebani }i iau prânzul cu un cuplu deprieteni chinezi. Ii }tiu de c$teva zile,m-am împrietenit cu ei pe strad@,vindeau seara obiecte pe bulevard.El, Liu, este student, iar ea lucreaz@la Esprit, la Mall-ul din apropiere.Foarte simpatici, m-am v@zut cu eide câteva ori }i sper s@ p@str@mleg@tura prin e-mail, pân@ la proximarevedere. Târâ}-târâ} cu bagajele(mai grele între timp, din cauza suve -nirurilor, mai mici sau mai... volumi-noase) pân@ la autocar, din autocarla gar@ }i din gar@ pe peron. Ocl@dire frumoas@, cu multe elementespecifice. Iar@}i, acelea}i puhoaiecare se revars@ din toate direc]iile,stai la coad@ pentru orice fleac.Control de securitate }i de bilete.Urc@m, în sfâr}it, în vagonul de dor-mit. Un compartiment clasic cu patrupaturi, încerc@m s@ înghesuim baga-jele pe unde putem. Ciocnim o bere}i se cânt@ cu mult@ aprindere.Controlorii trec pe lâng@ noi, strâm-bând din nas (probabil î}i spun îngând: ce deprava]i, occidentalii@}tia...). Adormim bu}tean, în timp ceînaint@m repede prin bezn@, spresudul Chinei. Un tren modern, oinfrastructur@ de calitate, seriozitate}i respect reciproc.

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte) IIIdr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

Evolu]ia sistemelor fiscale (I)

Evolu]ia structurilor fiscale }i ca -racteristicile dominante ale acestorare flect@ evolu]ia structurilor social-eco -nomice, a curentelor ideo logice }i po-litice, dar }i a cercet@rilor }tiin]ificeîn domeniu. Pentru a putea s@ ned@m seama cum am ajuns la aceast@structur@ complicat@ a sistemului fis-cal trebuie s@ privim la evolu]iaacestuia înc@ din etapa veche.

1. Etapa vecheAceast@ etap@ care se termin@ la

începutul sec. al XVI-lea, cuprindestructurile fiscale specifice civiliza]ieiagricole }i se întinde pe o perioad@lung@ de timp, în care evolu]ia rela -]iilor fiscale a fost deosebit de lent@.

Originea primelor taxe }i impozitepercepute }i administrate se g@se}teîn Europa, în provinciile imperiului ro-man pu]in înainte de Hristos. Ulteriorsub forme diverse }i în momentediferite de timp apar }i în alte regiu-ni geografice. Presiunea fiscal@ ridi-cat@ suportat@ de cea mai mareparte a popula]iei în vechea Sirie îldetermin@ pe Isus Hristos s@ prediceîmpotriva vame}ilor.

P@mântul constituia mijlocul deproduc]ie }i form@ de baz@ a averii,activit@]ile economice având un ca -racter me}te}ug@resc, iar raporturilede schimb au suferit modific@ri întimp ajungându-se pân@ la etaloanemonetare paralele.

2. Etapa liberal@Structurile fiscale încep s@ reflecte

p@trunderea rela]iilor de tip capitalistîn agricultur@, intensificarea schim-burilor comerciale }i apari]ia capita -lismului comercial, consecin]ele pro-ducerii primei revolu]ii industriale. ÎnAmerica Latin@ rela]iile capitaliste p@ -trund în agricultur@ }i industria extrac -tiv@. China }i Japonia renun]@ la con-cep]iile tradi]ionale, iar restul comu-nit@]ilor umane sunt departe de sis-

temul capitalist european.Este perioa-da în care Smith define}te diviziuneamuncii drept institu]ia prin care seefectueaz@ f@r@ sfor]are }i în modnatural, cooperarea oamenilor în crea-rea produsului na]ional. O idee fun-damental@ a gândirii europene dinsecolul XVIII propus@ de Smith esteaceea c@ “este bun tot ce-i natural}i spontan” în aceea}i not@ cu opti-mismul care îl caracteriza pe sco]ian,care era totu}i un optimism ponde -rat (optimismul se referea la produ -cerea bog@]iilor, nu }i la reparti]ia lorcare nu era cea mai just@). Adam Smithofer@ în luc@rile sale }i numeroaseargumente prin care caut@ s@ pro -beze cerin]a neutralit@]ii interven]ieistatului în fa]a institu]iilor spontancreate de societate.

Jean Baptiste Say un renumit eco-nomist francez este în contradic]iecu ideile lui Napoleon, de aceea în -tâmpin@ dificult@]i în publicarea ope -relor sale. Practic, Say reia concep -]iile formulate de Adam Smith, le abor -deaz@ într-o manier@ mai accesibil@,dar propune }i are câteva contribu]iipersonale semnificative. Una dintre elefiind „teoria debu}eelor”. Produsele se

cump@r@ pe produse ar@ta Say pre-luând ideea fiziocra]ilor potrivit c@reia„moneda este doar un instrument decare vrei s@ scapi pentru a o schim-ba cu un alt produs”. Schimburileodat@ terminate rezulta de fapt schim -bul m@rfii contra marfa. De aici re -zult@ interesul unei ]@ri care producemult ca }i celelalte ]@ri s@ produc@tot atât. Economistul francez aplic@teoria debu}eelor la analiza crizelorde supraproduc]ie. Acesta subliniaz@faptul c@ inconvenientul nu vine dina produce prea mult, ci din a nuproduce tocmai ce trebuie.

Dac@ am vorbit de optimi}ti, tre-buie s@ ne referim }i la pesimi}tiprintre care reprezentan]ii de seam@au fost David Ricardo }i ThomasRobert Malthus.

În perimetrul gândirii economiceRicardo a creat cel pu]in 4 teoriiesen]iale:- teoria salariului- teoria rentei- teoria reparti]iei- teoria costurilor comparative.

Thomas Robert Malthus î}i puneîntrebarea dac@ nu este de temut c@oamenii se vor înmul]i în a}a fel

încât p@mântul nu-i va mai puteahr@ni. Astfel, dup@ multe cercet@riaduce în vedere „cre}terea în progre-sie geometric@ a popula]iei }i spo -rirea în progresie aritmetic@ a hranei}i a altor mijloace de subsisten]@”.De}i Malthus era pastor acesta credec@ o cauz@ major@ pentru acest fe -nomen nedorit este faptul c@ cei s@ -raci, de}i nu au mijloacele materialeasigurate, nu renun]@ la c@s@torie }inu au o conduit@ cast@.

Ca remediu sunt propuse: r@zboa-iele, conflagra]iile, cre}terea delibera -t@ a mortalit@]ii la popoarele mai pu -]in civilizate. Dintre remediile preven-tive amintim: rat@ sc@zut@ a mortali -t@]ii la popoarele civilizate, mai alesîn perimetrul p@turilor sociale s@racecare sunt apte s@-}i creeze mijloacelemateriale necesare unui trai minimconsiderat decent.

3. Etapa modern@ Aceast@ etap@ debuteaz@ dup@

1870, când se produce o a douafaz@ a revolu]iei industriale }i începeprocesul de concentrare a structu -rilor microeconomice. Decalajele eco-nomice între state sunt determinate

într-o mare m@sur@ de structurile fis-cale ale acestora. In lucrarea “Sis -temul fiscal în }tiin]a finan]elor” secompar@ structura fiscal@ în 17 stateeuropene în perioada 1881-1883 }ieste formulat@ urm@toarea tez@:- existen]a unei lipse de paralelismîntre doctrina liberal@ }i politica fis-cal@ practicat@- inexisten]a unei deosebiri vizibileîntre ]@rile din vestul Europei }i celedin est }i sud-est în ceea ce prive}tecontribu]ia impozitelor directe }i indi-recte la finan]area institu]iei bugetare- de}i impozitele directe, împreun@cu veniturile nefiscale de]in pondereacea mai important@, totu}i impoziteledirecte au o pondere mai redus@comparativ cu cele indirecte, cu ex -cep]ia Serbiei- ]@rile în care impozitele indirectenu reprezint@ un procent important,î}i asigurau diferen]a din veniturilenefiscale- în majoritatea ]@rilor europene (11din 17 ]@ri), impozitele indirecte re -prezentau 50-77& din totalul veni-turilor bugetare }i numai în trei ]@riacestea sunt sub 40& din veniturilestatului. (va urma)

Ilie BANU, drd. ULBS

FISCALITATE VINERI 23 SEPTEMBRIE 20116

Adam Smith Jean Baptiste Say

David Ricardo Thomas Robert Malthus

Vedere din Londra

PROGNOZE MARKETINGVINERI 23 SEPTEMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1De ce este chiar atât de r@u c@

avem o revizuire de prognoz@ pentru2012 de exemplu, de la 3,5& cre} -tere economic@ la 2,5& de exemplu,sau c@ întreaga zon@ euro pierde 1punct din procentul de cre}tere eco-nomic@ pe care întreaga zon@ euro.În fond, suntem în continuare cucifre pozitive }i o a}teptare realist@pentru aces}ti ani nu poate fi una acifrelor mari, ci doar a cifrelor pozi-tive. Este r@u mai ales pentru c@avem din nou rea}ez@ri. {i asta în -seamn@ nici mai mult nici mai pu]indecât o confirmare a faptului c@ dinnou am intrat într-o zon@ economic@în care apele nu sunt cartografiate –nu prea }tim cât de adânci sunt –}i nici nu prea }tim cât de lini}titesunt. Adic@, impredictibilitatea vaajunge din nou pân@ la sfâr}itul anu-lui, cuvântul de ordine. Prognozelenu vor mai prea putea fi utilizate,încrederea u}oar@ în stabilitate se vaerodau }i se va transforma în teamade ziua de mâine care a dominattotal anul 2009 }i dac@ acest senti-ment va deveni predominant noriinegri care se v@d acum la orizont sevor transforma într-o ploaie deas@ }irece. Mecansimul de transformare aunei suspiciuni într-o criz@ real@ esteunul aproape imposibil de evitat.Dac@ cifrele în sc@dere confirm@ c@exist@ riscul de incertitudine, atunciexperien]a grea a ultimilor ani, vaface ca reac]ia de autoap@rare a

acelor înc@ activi în economie s@ fieuna de restrângere a investii]iilor, deîncetare a expansiunii, de conser-vare, de economisire, adic@ de aaccelera }i mai mult o stare }i a}aîn descenden]@. Desigur, solu]ia nust@ într-o conspira]ie universal@ acifrelor umflate cu pompa, de dra-gul de a induce un optimism custeroizi în economie. C@derea ar fi

mai brusc@ într-o astfel de situa]ie,pentru c@ sc@derea cererii nu vaputea fi compensat@ printr-o pro-duc]ie optimist@ de dragul produc]iei}i la un moment dat dezechilibrelevor lovi }i în ultimii optimi}ti. Dar oalt@ interpretare a acestor momentede tensiune nu ar strica deloc. {iasta ar presupune o alt@ reac]ie adeciden]ilor, decât aceea prin care

privesc cu îng@duin]@ degradarea rea-l@ a contextului economic. Dac@ înprivin]a activ@rii mecansimului cerereofert@ nu prea poate fi f@cut marelucru pe termen scurt, atunci m@carrezolvarea tensiunilor falimetului su -veran ]ine de activarea politicienilor.Asta este îns@ o alt@ aventur@.Deocamdata, situa]ia prognozelor însc@dere nu trebuie s@ se transforme

într-o nou@ criz@.Temerea este capandantul la criz@ s@ nu fie mai multdecât o cre}tere modest@, de genulcelei care ]ine în frâu Japonia de 20de ani. Pentru România, o asemeneaatmosfer@ în zon@ euro nu poate fidecât de r@u augur, tocmai în mo -mentul în care am atins recordulcelor mai mari exporturi din istoriaRomâniei. Nu sunt perspective petermen scurt pentru consolidareaunor câ}tiguri care pentru Româniaînseamn@ men]inerea pe linia de plu-tire adic@ p@strarea cu orice pre] aunei dinamici pozitive a cre}teriieconomice. P@strarea echilibrelor dela cele române}ti la cele europeneeste vital@ în acest moment. Toat@strategia de ac]iune în Marea De -presiune - titlul care pân@ acumpare s@ se a}eze peste aceast@ pe -rioad@ – se bazeaz@ pe cifre pozitivede cre}tere pentru c@ abia a}a sepot rea}eza echilibrele cheltuielilorpublice. De aceea anul 2011 sedovede}te unul decisiv. O mare b@ -t@lie care trebuie câ}tigat@. Atâtcre}terea cât }i des cre}terea au ca -pacitatea de a se autoîntemeia. Oricemic semn care prime}te o oarecarenotorietate tinde s@ se întind@ prinîncrederea pe care o împr@}tie ca peun virus pentru c@ a crede încre}tere }i descre}tere, înseamn@ aac]iona în consecin]@. A produce,dac@ se simte o oarecare cre}tere, aeconomisi, dac@ se simte din nouc@derea. De aceea, semnele pozitivetrebuie cultivate ca plantele în ser@în plin@ iarn@.

Semnele pozitive, îngrijite ca plantele în ser@Dan SUCIU

Banca, ac]ion$nd ^ntr-un mediudinamic, ^n care pia]a }i ceilal]i fac-tori (componente ale mediului politic,social, juridic, cultural, demografic) ^iridic@ frecvent probleme, oblig$nd-ola eforturi suplimentare sau ^i ofer@oportunit@]i ce ar trebui fructificatec$t mai bine, trebuie s@-}i integrezeac]iunile curente, obiectivelor pe ter-men lung, obiective determinate ^nprealabil prin politica de marketing.Adaptarea activit@]ii institu]iei bancarela mediu necesit@ cunoa}terea ce -rin]elor acestuia, o urm@rire continu@a schimb@rilor cantitative }i calitative,structurale pe care acesta le ^nregis -treaz@ sau le va ^nregistra.

Sectorul financiar bancar continu@s@ se dezvolte ̂ n toate economiile, cuimpact ^n celelalte sfere de activitate,context ^n care devine imperativ unmanagement al marketingului eficient,prin aplicarea tehnicilor }i metodelor}tiin]ifice specifice.

%n ultimele decenii, structuraopera]iunilor financiar-bancare s-aschimbat considerabil, iar multe din-tre barierele competi]ionale au dis -p@rut, accesul pe pia]a interna]ional@devenind tot mai posibil, iar actual-mente, mai mult ca oric$nd, odat@ cuaccesul Rom$niei la Uniunea European@.

%n acest timp, atitudinea b@ncilor

^n privin]a marketingului a evoluat,lent, dar sigur, }i a parcurs, conformcelebrului guru al marketingului, spe-cialistul american Philip Kotler, 5etape care definesc c$teva componen -te fundamentale }i ale marketinguluifinanciar-bancar:� Marketing ^nseamn@ reclama, pro-movarea v$nz@rilor }i publicitate. Mar -ketingul a p@truns ^n domeniul ban-car nu sub forma “conceptului de mar -keting”, ci sub cea a “conceptului dereclam@ }i promovare”, deoarece atra -gerea economiilor de la popula]ie de -venise o ac]iune concuren]ial@, iarclien]ii existen]i sau poten]iali tre-buiau atra}i prin diverse instrumente}i tehnici de markeing.� Marketing ^nseamn@ z$mbet }iatmosfer@ deschis@. B@ncile au ^n]e -les ^n timp c@ este mult mai u}or s@le explic@m clien]ilor avantajele ser-viciilor bancare, determin$ndu-i astfels@ apeleze la acestea, dar dificultateareal@ const@ ^n fidelizarea lor. %n con-secin]@, au ^nceput s@ elaboreze pro-grame diverse menite s@ satisfac@cerin]ele clien]ilor. Astfel, b@ncile auamenajat sedii cu atmosfer@ cald@,prietenoas@, dar acest factor a ^nce -put s@ devin@ insuficient pentru clientpe m@sura trecerii timpului.� Marketing ^nseamn@ segmentare }i

^nnoire. B@ncile au descoperit necesi-tatea segment@rii atente }i oferireaunor produse }i servicii financiar-ban-care specifice ca reprezent$nd rea leoportunit@]i viabile pe o pia]@ aflat@^ntr-o dinamic@ continu@. Serviciilefinanciare sunt ^n general u}or decopiat iar avantajele specifice fiec@ruiserviciu ^}i p@streaz@ unicitatea pen-tru o perioad@ relativ scurt@ de tip.Desigur, atunci c$nd serviciile ban-care necesit@ investi]ii serioase ^ninfrastructura IT, institu]iile financiarecu resurse importante sunt privile-giate. Astfel, datorit@ posibilit@]ii copie-rii sau imit@rii serviciilor financiar –bancare, adoptarea unei politici orien-

tatat@ ^n permanen]@ spre ^nnoiredevine un element sine-qua-non.� Marketing ^nseamn@ pozi]ionare pepia]@. Dac@ toate b@ncile “z$mbesc, seg -menteaz@ }i inoveaz@”, se manifest@ideea de uniformizare sau lips@ a dife-ren]ierii ̂ ntre acestea. Trebuie, deci, g@ -site noi modalit@]i de pozi]io nare ^n ra-port cu serviciile oferite de concuren -]@. Preocuparea de a deveni banc@pre ferat@ a clien]ilor s@i, satisf@ c$ndu-le cel mai bine necesit@]ile, reprezint@o orientare esen]ial@ ^n stra tegia demarketing a unei asemenea institu]ii.� Marketing ^nseamn@ analiza, plani -fi care, implementare }i control. Proce -sul de marketing presupune, ^ntr-o

viziune modern@, activit@]i de analiz@a pie]ei serviciilor financiar-bancare,realizarea planific@rii activit@]ii }i im -plementarea strategiilor fundamenta -te, precum }i controlul permanent alrezultatelor ob]inute.

Marketingul reprezint@ un procescontinuu care a evoluat ^n sensulsatisfacerii necesit@]ilor din ce ^n cemai sofisticate ale clien]ilor.

Func]iile, obiectiv }i scop ale marke -tingului, ^n general, sunt: maximiza -rea profitului; satisfacerea nevoilorclien]ilor; reducerea decalajului dintreserviciile oferite }i prestate, pe de oparte }i ^ntre cele a}teptate }i recep-tate, pe de alt@ parte. va urma

Rolul marketingului ^n sistemul bancar (I)

std. Loredana NEAM[U, ULBS std. Adina Elena LAZ~R, ULBS

Comuna Biertan, pentru Jude]ulSibiu, reprezint@ unul din obiectivelesale turistice de o deosebit@ impor-tan]@. În felul s@u localitatea esteunic@ în România. Vestitul Donariude la Biertan, o minuscul@ pies@votiv@ din secolul IV, de forma unuidisc cu monograma lui Hristos (h†P) }i o t@bli]@ purtând inscrip]ia Egozenovius votum posui, adic@ „eu Ze -novius am pus (aceast@) danie”. Spe -ciali}tii presupun c@ aceast@ pies@care a apar]inut unui candelabru debronz dintr-un candelabru cre}tin,con fer@ Biertanului, în plan turistic,un plus de celebritate.

Valoarea susnumitei piese esteinvers propor]ional@ cu dimensiuneaei, ea fiind de o imens@ importan]@

pentru cre}tinism }i pentru istoriaRomâniei. Al@turi de alte vestigii des -coperite pe Valea T$rnavelor, atest@existen]a unor comunit@]i daco ro -mane, pe teritoriul fostei provincii, ceau îmbr@]i}at cre}tinismul prin filier@latin@.

Frumuse]ea peisajului natural, ca -sele, gospod@riile, str@zile frumos }i,bine chibzuite, Cetatea s@seasc@ cu

biserica evanghelic@ fortificat@, ceformeaz@ un impun@tor complex arhi-tectonic ecleziastico-militar, lapidariulcomplexului în care se p@streaz@pietrele funerare ale mai multorpreo]i }i episcopi sa}i, bogatul inven-tar artistic, în care se deta}eaz@altarul poliptic cu cele 28 de scenepictate, splendidele }i valoroase co -voare anatoliene cu o vechime decâteva secole, reliefurile de pe tavan,o imens@ sob@ de teracort@ în stilbaroc sunt puncte forte de atrac]iepentru curiozitatea turistului românsau str@in.

Evenimentele din Decembrie ’89,schimbarea regimului totalitar, au de -terminat profunde schimb@ri în via]a,politic@, economic@, social@ }i cultu -ral@ a întregii ]@ri }i implicit a co -munei Biertan. Plecarea masiv@ a po -pula]iei germane din comun@, pr@bu -}irea sistemului economic comunist,trecerea la economia de pia]@, revi -gorarea ini]iativelor individuale }i degrup au f@cut ca perioada de tranzi]ies@ fie grea }i mult mai îndelungat@decât s-a preconizat. Dintre activi -t@]ile care au început s@ dea semnede reviriment în Biertan este turis-mul. Anul acesta s-a declan}at oini]iativ@ mai mult decât meritorie,menit@ s@ combine turismul cu arta.În acest sens s-a organizat de c@tresocieta tea Natura Interna]ional S.R.L.din Biertan, prin domnia sa domnulMi hai Cr@ciun, patronul societ@]ii,prima edi]ie a taberei de crea]ie (art@plasti c@) sub genericul „Donariul dela Bietan”.

Au fost invita]i arti}ti plastici pro-fesioni}ti, absolven]i ai institutelorsuperioare de ^nv@]@mânt artistic dinRomânia membrii titulari ai UniuniiArti}tilor Plastici. Au participat arti}tidin Bucure}ti, Cluj, Tg.Mure}, Sibiu,Alba Iulia, Media} }i Biertan. Desprearti}ti }i crea]ia lor, în num@rul viitor.

ART~ ECONOMIE VINERI 23 SEPTEMBRIE 20118c my b

c my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arti}tii cet@]ii. Tab@ra de pictur@ „Donariul de la Biertan” edi]ia I

Pia]a Mare. Vedere din Sibiu, ora} european de marc@

Petru-Ovidiu Dumbr@veanu - Sibiu

Nicolae Todea - Cluj

Ion Constantinescu - Biertan

Lepindea Gabriel - Sibiu

Vintil@ Mih@iescu - Bucure}ti Rodica Vescan - Tg. Mure}

Giuseppe Rotta - Media}

Ion Petru Pop - Tg. Mure}