--S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Ceea ce ignorinu are cum s@ teambi]ioneze”

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 318 anul 7 vineri, 16 septembrie 2011 1 RON

Timpul curge nemilos pentrunaivii care ar putea crede c@,dimpotriv@, el le rezolv@ pe toate.Iat@, chiar în aceast@ s@pt@mân@se împlinesc exact trei ani de la„dezastrul Lehman”, celebra banc@american@ care, prin colapsul s@uneanticipat, d@dea semnalul izbuc-nirii crizei mondiale. Ce a urmatdin 15 septembrie 2008 încoace,am tr@it cu to]ii pe pielea noas-tr@. Unii au presim]it pericolul,dar au fost nevoi]i s@ se declare

neputincio}i în fa]a t@v@lugului cople}itor. Al]ii – printrecare }i politicienii no}tri din prima linie – au bagatelizatconjunctura declarând România, cu un orgoliu prostesc,imun@ la orice fel de dezastru financiar. {i unii, }i al]ii, lacap@tul a trei ani de agonie, sunt siguri azi de un sin-gur lucru: criza este real@, este profund@ }i este în...„W”. Adic@, nu se încheie bine o etap@, }i la orizontapare alta, poten]ial mai grav@ decât precedenta.

Trei ani de criz@ mondial@}i o singur@ certitudine:CONTINU~M !

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

... Ce va fi dar „peronismul” }i cum s-a manifestat acesta? {i principiile dar }idetaliile sunt deosebit de interesante. Înfapt, interpretarea economic@ }i social@ adoctrinei }i practicii peroniste este }i foartediscutat@ }i foarte disputat@. Peronismul a

servit de arbitru între diferitele clase sociale. El s-a sprijinit maiales pe masele muncitoare satisf@cute printr-o anume politic@ deredistribuire, printr-un transfer din profiturile imen se ale oligarhieimarilor proprietari agricoli în scopul dezvolt@rii poten ]ialuluiindustrial al ]@rii. Un instrument important al peronismului a fostIn stitutul Argentinian de promovare }i schimb care de]inea mono -polul comer]ului exterior. Politica respectiv@ consta în a cump@radirect produse agricole la pre]uri de produc@tori cu un beneficiumai judicios pentru ace}tia, }i de a le revinde la un la un pre]mult mai ridicat pe pia]a mondial@, la pre]ul ca atare al pie]eirespective.

China: perepede înainte(Transcrieridintr-o var@fierbinte) (II)

17 septembrie, 1978. Semnarea acordurilor de pace(Egipt-Israel) de la Camp David.

Argentina. Biografia unei doctrine: peronismul. Circumstan]e, efigii, reverbera]ii (II)

dr. Dan-AlexandruPOPESCU, ULBS

Ascensiunea monetarismului în teoria }i practica

economic@Europa a experimentat pentru

prima dat@ monetarismul în seco-lul al XVI-lea, sub influen]a doctri-nelor mercantiliste, care vedeau înaccumularea de metale pre]ioasesursa prosperit@]ii na]uinilor. Dinp@cate foarte slab înzestrat@ cuaur }i argint, Europa era obligat@s@ caute diverse solu]ii pentru ase îmbog@]ii. Englezii, gra]ie unuisistem de contracte, obligau oriceimportator s@ cumpere pe aur pro -duse engleze}ti înainte de a p@r@si

Anglia. Francezii, datorit@ lui Colbert, fabricau la pre]urisc@zute produse manufacturiere garantate de stat pentrua fi mai competitive în str@in@tate.

asistent univ. drd.Alin OPREANA,ULBS

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 4

O nou@}ans@ pentrurelansareeconomic@

Antreprenoriat SocialCentre START-UPpentru tineri (II)

Colec]ionarul de art@, între pasiune,

afacere }i voca]ie.

Jean Baptiste Colbert

Dac@ declara]iile arputea fi cuantificate, de -ficitele publice uria}e ale]@rilor europene nu ar maiavea nevoie de venituripentru a putea fi aco -perite. Am avea exce-dente. De aceea, toatedeclara]iile recente alepoliticienilor europeni risc@s@ nu conteze de vremece deciziile întârzie. Poate

afirma]ia aceasta este prea aspr@ de vreme cemodul în care se na}te o reac]ie în zona europresupune un lung }ir de declara]ii, apoi o }imai lung@ perioad@ de coacere a meca -nismelor, apoi noi declara]ii, dac@ se poatecriti ce, pentru ca în final rezultatul s@ fie doarjum@tate din ceea ce s-a dorit ini]ial.

Decizii mai rapide,economie pe cre}tere

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Dan POPESCU

masterandAdina-Maria FLE{ER, ULBS pag. 7

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

pag. 5

conf. univ. dr. R@zvanSorin {ERBU, ULBS pag. 6

Vedere din Bruxelles

MONETARISM• VINERI • • •SEPTEMBRIE • • • •

urmare din pagina 1Pl@tibile în aur, aceste bunuri con-

tribuiau la sporirea stocului de meta -le pre]ioase al na]iunii. Conchista -dorii spanioli }i portughezi plecau înAmerica de Sud pentru a aduce meta-le pre]ioase }i pentru a îmbog@]iiastfel în mod considerabil Spania }iPortugalia. Aurul adus în Spania aprovocat îns@ o veritabil@ criz@ eco-nomic@. Cre}terea economic@ s-a în -cetinit }i a ap@rut infla]ia. Profitândde rezervele sale, Spania a multipli-cat baterea de monede de aur, con-tribuind astfel al devalorizarea aces-tui material monetar de referin]@ }ila intesificareacre}terii pre]urilor.

Monetarismul este extensia con-temporan@ a teoriei cantitative a mo -ne dei, care stabile}te o rela]ie (macro-economic@) direct@ între nivelul ma -sei monetare, nivelul ofertei de bunuri}i de servicii }i nivelul pre]urilor. Dinaceast@ rela]ie se deduce c@ varia]iilemasei monetare nu influen]eaz@ de -cât nivelul general al pre]urilor }i decivaloarea nominal@ a celor mai impor -tante m@rimi ale economiei. Aportulesen]ial al monetarismului la teoriacantitativ@ a monedei const@ într-oaprofundare a rela]iilor pe termenscurt. Varia]iile masei monetare pro -voac@ (cu intervale de ajustare destulde scurte) o modificare a activit@]iieconomice care precede cu câtevaluni o modificare a pre]urilor. Reînno-irea analizei monetariste în secolulXX i se datoreaz@ lui Milton Friedman.În lucrarea A Monetary History ofthe United States, 1867-1960, MiltonFriedman }i Anna Schwartz (1963)arat@ c@ rela]ia monetarist@, care exist@între cantitatea de moned@ }i pre]urieste întemeiat@ din punct de vedereempiric. Astfel, rata de cre} tere a ma -sei monetare înregistreaz@ un maximcu cel pu]in un an înainte de punc-tul inferior al fiec@rui ciclu. Cu toateaceste, exist@ fluctua]ii considerabileîn decalajele dintre varia ]iile monetare}i punctele de inversare ale cicluriloreconomice. De aici, cei doi autoriconchid c@ ideile keynesiste nu suntconfirmate de faptele istorice.

Monetarismului este o }coal@ degândire macroeconomic@ care puneaccentul pe urm@toarele patru aspecteprincipale: (1) neutralitatea monetar@pe termen lung, (2) nonneutralitateamonetar@ pe termen scurt, (3) dis-tinc]ia dintre ratele dobânzilor reale}i nominale, (4) rolul agregatelor mo -netare în cadrul analizei politicilor.

Acesta este în special asociat cuscrierile lui Milton Friedman, AnnaSchwartz, Karl Brunner, }i Allan Meltzer,cu contribuabili precoce afara Sta -telor Unite, inclusiv David Laidler,Parkin Michael, }i Alan Walters. Uniijurnali}ti - în special cei din MareaBritanie - au folosit termenul pentrupentru a sprijini doctrina care sus -]ine existen]a pie]elor libere, dar uti-lizarea este necorespunz@toare; mul]idintre sus]in@torii pie]ei libere nu seconsider@ ca fiind monetari}ti. (Mc -Callum, 2009)

O economie are la baz@ existen]ape termen lung a neutralit@]ii mone -tare, care se refer@ la faptul c@ ocre}tere exogen@ cu N la sut@ astocului de bani ar fi urmat@ în celedin urm@, dup@ toate ajust@rile careau loc, de o cre}tere de N la sut@ a ni -velului general al pre]urilor, f@r@ efecteasupra variabilelor reale (de exem-plu, consumul, produc]ia, pre]urilerelative ale produselor individuale).În timp ce majoritatea economi}tilorconsider@ c@ pe termen lung, neu-tralitatea este o caracteristic@ a

economiilor de pia]@ actuale, sau celpu]in se apropie de situa]ia actual@,nici un alt grup de economi}ti nusubliniaz@ aceast@ afirma]ie la fel deputernic precum fac monetari}tii. Deasemenea, unii obiecteaz@ faptul c@,în practic@, b@ncile centrale, în ulti-ma decad@, au urm@rit politici careau necesitat, mai mult ca oricând,modific@ri exogene în oferta de bani.Aceast@ obiec]ie este corect@ în fapt,dar irelevant: problema esen]ial@ estedac@ cererea }i oferta venite dinpartea consumatorilor }i întreprinde -rilor reflect@ preocuparea numai pen-tru cantit@]ile care stau la baza debunuri }i servicii care sunt consu-mate }i produse. Dac@ da, atunci eco-nomia are proprietatea de neutralitatepe termen lung, }i astfel s-ar expli-ca reac]ia descris@ mai sus în ceea ceprive}te modificare ipotetic@ în ofer-ta de bani. Alte concepte privind neu-tralitatea, inclusiv ipotezele privind ratanatural@, sunt men]ionate mai jos.

Pe termen scurt nonneutralitateamonetar@ se ob]ine, într-o economiecu o neutralitatea monetar@ pe ter-men lung, în cazul în care ajust@rilede pre]uri la o schimbare a cantit@]iide bani au loc numai treptat, astfel c@exist@ efecte temporare asupra pro-duc]iei reale (PIB) }i ocuparea for]eide munc@. Cei mai mul]i economi}ticonsider@ c@ aceast@ proprietate rea -list@, dar o }coal@ important@ de eco -nomi}ti, partizanii a}a-numitul ciclureal de afaceri, neag@ acest lucru.

Continuând cu lista noastr@, rate -le reale ale dobânzii reprezint@ rateledobânzii nominale ajustate pentru a]ine cont de infla]ia a}teptat@, a}acum în mod ra]ional, oamenii î}i opti -mizeaz@ alegerile atunci când ace}tiafac compromisuri între prezent }iviitor. Cu dou@ secole în urm@, înjurul anului 1800, bancherul brita -nic }i economistul Henry Thornton arecunoscut distinc]ia dintre ratelereale }i nominale ale dobânzilor, iareconomistul american Irving Fisher asubliniat acest@ diferen]@ la inceputulanilor 1900. Cu toate acestea, dis-tinc]ia a fost adesea neglijat@ înanaliza macroeconomic@ pân@ cândmonetari}ti au început s@ insisteasupra importan]ei sale în cursulanilor 1950. Keynesi}tii nu au fostîmpotriv@, în principiu, dar în prac-tic@ modelele lor de multe ori nurecunosc distinc]ia }i au analizat po -litica monetar@ în func]ie de nivelulpredominant al ratelor nominale aledobânzilor. To]i monetari}tii au sub-liniat indezirabilitatea combaterii in -fla]iei prin mijloace nemonetare, cumar fi controlul salariilor }i a pre]urilor

sau interven]ii ale statului, pentru c@acestea ar crea denatur@ri ale pie]ei.Ei au subliniat, cu alte cuvinte, c@infla]ia în curs de desf@}urare este,din punct de vedere natural, funda-mental monetar@ în natur@, un punctde vedere diferit de cele mai multeopinii keynesiste.

În cele din urm@, monetari}tii ori -ginali au subliniat rolul agregatelormonetare, cum ar fi M1, M2 }i bazamonetar@ în domeniul analiz@ a po -liticii monetare, dar detaliile difer@între Friedman }i Schwartz, pe de oparte, }i Brunner }i Meltzer, pe dealt@ parte. Recomandarea faimoas@ alui Friedman a fost c@, indiferent decondi]iile macroeconomice actuale, sto -cul de bani ar trebui s@ s@ creasc@",lun@ de lun@, }i într-adev@r, în m@ -sura în care este posibil, zi de zi, cuo rat@ anual@ de X la sut@, în cazulîn care X este un num@r între 3 }i 5."(Friedman, 1962) Brunner }i Meltzerau sprijinit, de asemenea, normele depolitic@ monetar@, dar au recunoscut}i atractivitatea normelor active carese refer@ la faptul ratele de cre}terea cantit@]ii de bani influen]eaz@ con -di]iile economice. De asemenea, ace -}tia s-au concetrat, în principal,asupra bazei monetare, ajustate pen-tru a reflecta modific@rile rezervelorminime obligatorii, întrucât Friedmana fost mai mult preocupat de M2sau M1 }i, într-adev@r, a c@utat s@realizez schimb@ri majore în legisla]iabancar@, cum ar fi existen]a uneirate de 100& a rezervelor minimeobligatorii pentru depozitele, conce-pute pentru a face agregatul alesmai u}or de controlat.

Regula de cre}tere constant@ acantit@]ii monetare a lui Friedman, aatras o mai aten]ie decât alte aspectela fel de fundamentale ale monetaris-mului, astfel aducând astfel în]elege -rea }i aprecierea monetarismului. Înspecial, aceasta a dus la neglijareacomparativ@ a lui Friedman a ipote -zelor "acceleratorului" sau a "rateinaturale", potrivit c@reia nu exist@ petermen lung o rela]ie invers@ întreinfla]ie }i }omaj, astfel c@ pe termenlung curba Phillips este vertical@.Punctul de vedere al inexisten]eirela]iei inverse a fost promovat }i dec@tre Brunner }i Meltzer. Prin ur -mare, s-ar putea spune c@ cele dou@propozi]ii fundamentale monetaristesunt (1) ca miscarile ciclice în veni -tul nominal sunt atribuite în princi-pal mi}c@rilor în stocul de bani }i(2) c@ nu exist@ nici o rela]ie perma-nent@ între }omaj }i infla]ie.

Ascensiunea monetarismului pân@la recunoa}terea intelectual@ a înce -

put odat@ cu scrierile despre teoriamonetar@ de baz@ ale lui Friedman }iale altor economi}ti de la Univer -sitatea din Chicago pe cursul anilor1950, scrieri care au fost influen]atede adeziunea lor la principiile funda-mentale neoclasice. Cea mai remar-cabila din aceste serii a fost adresaprezidential@ a lui Friedman c@treAsocia]ia Economic@ American@ în1967, publicat@ în 1968 ca "Rolulpoliticii monetare." În aceast@ lucrareFriedman a dezvoltat ipoteza rateinaturale (pe care a determinat-o înmod clar doi ani mai devreme) }i afolosit ca un punct forte în argu-mentarea pentru existen]a unei reguliunei rate constante de cre}tere, încadrul politicii monetare. Aproapesimultan, Edmund Phelps, care nu afost un monetarist, a dezvoltat unanun] similar privind teoria inexis-ten]ei rela]iei între infla]ie }i }omaj,}i, în câ]iva ani, evenimentele dineconomia mondial@, au oferit con -di]iile aparent dramatice pentru su -portul empiric. (McCallum, 2009)

La sfâr}itul anilor 1970 }i înce -putul anilor 1980, dup@ un deceniude cre}tere a influen]ei, reputa]iamonetarismului a început s@ scad@pentru trei motive principale. Una afost încrederea în cre}tere, bazat@ peinterpret@ri plauzibile de experien]@,c@ cererea de bani este, în practic@,extrem de "instabil@", deplasându-seîn mod semnificativ }i imprevizibil dela un trimestru la altul. Al doilea afost cre}terea în economia a}tept@ -rilor ra]ionale, care a împ@r]it ana -li}tii antagonisti la activismul lui

Keynes în tabere distincte. (O mareparte a monetari}tilor au îmbr@]i}atimediat ipoteza a}tept@rilor ra]ionale)Al treilea a fost celebrul "experimentmonetariste" al Rezervei Federale din1979-1982.

În timpul anilor 1970, infla]ia acrescut în Statele Unite, precum }i înmulte alte na]iuni industriale, la ni -veluri f@r@ precedent pe o baz@ multi -anual@ în perioadele de relativ@ pace.Aceasta a avut loc ca o consecin]@a diferitelor "}ocurilor" - cre}terile depre]uri la petrol, r@zboiul din Viet -nam, }i în special dispari]ia 1971-1973a sistemului de la Bretton Woods acursurilor de schimb fixe (în sinecauzate în mare m@sur@ de nerespec-tarea de c@tre Statele Unite ale Ame -ricii a men]inerii parit@]ii aur-dolar).Aceste aspecte au adus b@ncilor cen-trale o nou@ responsabilitate major@,}i anume, aceea de a oferi o ancor@nominal@ pentru monedele na]ionale}i s@ înlocuiasc@ standardul bazat peaur. Federal Reserve a anun]at demai multe ori în cursul anilor 1970c@ inten]ioneaz@ s@ aduc@ infla]ia subcontrol, dar diversele încerc@ri nu auavut succes. Apoi, pe 06 octombrie1979, Fed, sub pre}edin]ia lui PaulVolcker, a anun]at }i a pus în apli-care un nou set de proceduri careimplicau revizuire în mod drastic aopera]iunilor }i care au unele caracte-ristici proeminente în comun cu re -comand@rile monetariste. În special,Fed a încercat s@ ating@ ]inte speci-fice lunare pentru rata de cre}tere aM1, cu procedurile de operare carea ]intit controlul asupra unui agregatmonetar îngust }i controlabil, rezer -vele nonborrowed (de exemplu, rezer-vele bancare minus împrumuturi dela Fed). Obiectivele M1 au fost des-tinate pentru a aduce infla]ia la unnivel redus de la niveluri de dou@cifre la valorile nespecificate, dar multmai reduse. M@surile luate în perioa-da octmbrie 1979 – septembrie 1982,au determeninat reducerea ratei in -fla]ii pân@la niveluri acceptabile }iie}irea din cea mai puternic@ rece-siune dup@ anii 1930.

Analiza teoriei monetariste nece-sit@ o analiza factorilor care deter-min@ cererea de moned@ a modali-tilor de reglare a ofertei de bani,precum }i al controlului creditului. Încontinuare sunt prezentate criticiileformulate de monetari}ti în ceea ceprive}te politicile economice preconi -zate de Keynes }i de keynesi}ti. Pentruo mai mare claritate a expunerii sedisting dou@ domenii, cel al politiciibugetare }i iscale }i cel al politiciimonetare.

Ascensiunea monetarismului în teoria }i practica economic@asistent univ. drd. Alin OPREANA,ULBS Milton Friedman

•CRIZ~VINERI • • •SEPTEMBRIE • • • •

Trei ani de criz@ mondial@ }i o singur@certitudine: CONTINU~M !

urmare din pagina 1Cu criza asta în W este o în -

treag@ poveste. Economi}ti de pres-tigiu mondial, laurea]i ai Premiului No-bel, au b@nuit-o f@r@ s@-i defineasc@substan]a nociv@ }i f@r@ s@-i su -gereze propor]iile. Teoretic, lucrurilesunt limpezi: nu este vorba de o alt@criz@, ci de un puseu repetat al ace -leia}i, întrucât revenirea economic@presupus@ în 2010 a fost anemic@ }inesustenabil@, iar m@surile politiceanticriz@ s-au dovedit a fi incoerente}i pompieristice. A}adar, nu înfrun -t@m acum o nou@ criz@, ci doar valuldoi al aceleia}i st@ri de criz@ agra-vat@ de neputin]a Statelor Unite }iZonei Euro de a se în]elege asupraunor priorit@]i cruciale pentru salva -rea sistemului }i înl@turarea deze -chilibrelor.

Dovad@ c@, de o bun@ bucat@ devreme, pe planul dezbaterilor de idei}i al ac]iunilor practice, se confrunt@acerb dou@ atitudini }i strategii: aus-teritatea dur@ european@ contra m@ -surilor liberale stimulative americane.

Nu se }tie cât succes vor aveaamericanii cu „injec]ia” lor financiar@de 447 miliarde de dolari care seadaug@ programului financiar de sal-vare a economiei de 787 miliarde dedolari din 2009 (circa 15 PIB-uri aleRomâniei pentru o himer@!), dar }timexact ce a însemnat }i înseamn@ m@-surile de austeritate impuse în Uniu -nea European@, pentru c@ le tr@im }inoi, românii. Iat@ doar, men]ionate întreac@t, câteva mostre na]ionale de„strângeri de curea” pentru cet@]eniiComunit@]ii Europene. Spania: redu -cerea salariilor func]ionarilor de statcu 5 la sut@; Portugalia: reducereadeficitului bugetar la 5,9 la sut@ dinPIB în 2011; reducerea salariilor dinsectorul public cu 5 la sut@; Fran]a:reducerea cheltuielilor guvernamen-tale cu 45 miliarde euro în urm@toriitrei ani; cre}terea vârstei de pension-are de la 65 la 67 de ani; Marea Bri -tanie: reducerea cheltuielilor bugetarecu 83 miliarde lire sterline pân@ în2015; cre}terea vârstei de pensionare

de la 65 la 66 de ani; Irlanda: reduce-rea cu 5 la sut@ a salariilor bugeta -rilor; t@ierea cheltuielilor guvernamen-tale cu 4 miliarde euro; Italia: t@iereasalariilor în sectorul public; diminu -area finan]@rii autorit@]ilor locale cu13 miliarde euro; Germania: desfiin -]area a 10.000 de posturi guverna-mentale în urm@torii patru ani; redu -cerea deficitului bugetar cu 80 miliar-de euro pân@ în 2014; Grecia: înghe -]area salariilor bugetarilor; majorareaTVA cu 1-4 puncte procentuale.

Dup@ cum se poate constata,sunt destule ]@ri comunitare care autrecut relativ u}or prin recesiune saucare nu au pus-o în cârca popula]iei(Polonia, Austria, Ungaria, Cehia, Slo -vacia, Bulgaria, Lituania).

România, cea care nu credeacândva în criz@, nu a ezitat s@ adoptem@suri de austeritate mult mai duredecât în alte ]@ri: t@ierea salariilorbugetarilor cu 25 la sut@, recalcu-larea pensiilor }i înghe]area acestora

pe o perioad@ nedeterminat@ simul-tan cu m@rirea vârstei de pensionare.

Pân@ la urm@ conteaz@ rezultateleeconomice }i acestea sunt departede a}tept@rile celor care sus]in tezaausterit@]ii ca un elixir economic uni-versal, obligatoriu pentru toat@ lumea:în cel de-al doilea trimestru al aces-tui an, avansul economic înregistratîn UE a fost de numai 0,2 la sut@.

A}adar, în Europa, ca }i în Ro -mânia, unde am ajuns s@ ne mân-drim cu cre}teri economice de zerovirgul@ }i ceva, ob]inute din condeitrei trimestre consecutiv, a}a numaica s@ nu se spun@ c@ n-am îndepli -nit criteriile ie}irii din recesiune. Dealtfel, România a devenit din nou un„caz controversat” în ansamblul m@ -surilor }i strategiilor de salvare de lacolapsul economic. Pe de o parte, de-ficit bugetar lini}titor }i m@suri anti-criz@ pe cât de drastice, pe atât denepopulare. Pe de alt@ parte, cre} -tere economic@ nesemnificativ@, ab -

sorb]ie de fonduri europene extremde slab@, risip@ de bani publici, ie}iride capital, neîncredere din parteainvestitorilor. Mai grav este c@ nuexist@ niciun semn al solidarit@]ii cla-sei politice la vreme de restri}te. Fie -care trage c@ru]a func]ie exclusiv deinteresele de clan sau de partid. Pu -terea actual@ nu este în stare de vreom@sur@ de relansare economic@, fiindpriceput@ doar în t@ierea cheltuielilor}i m@rirea taxelor, iar Opozi]ia se do -vede}te incapabil@ s@ treac@ dincolode promisiunile f@r@ acoperire. Pu -terea nu are în mod limpede o stra -tegie de cre}tere economic@, deci deproducere de resurse, iar Opozi]ia,dac@ are vreuna, o ]ine atât de se -cret@ încât nici ea n-a aflat-o.

{i atunci suntem nevoi]i s@-i d@mdreptate unui cunosc@tor avizat alrealit@]ilor române}ti, dl. JonathanSchelle, fost }ef al Delega]iei UniuniiEuropene la Bucure}ti: „Numai atuncicând România va avea o idee foarte

clar@ în leg@tur@ cu ce vrea s@ fac@ori unde vrea s@ ajung@ în urm@toriicinci pân@ la zece ani va fi în m@ -sur@ s@ determine, în dezbaterile euro-pene, sus]inerea unui scop. Altfel,este doar în situa]ia de a reac]ionala o agend@ pe care o fac al]ii. Pân@acum, nu sunt deloc sigur c@ exist@obiective ambi]ioase clare”.

Toat@ aceast@ lips@ de orizont }ivoin]@ politic@ este agravat@ ast@zi denorii negri de deasupra economiei glo -bale care se afl@ acum într-o staremult mai proast@ decât în urm@ cutrei ani, iar cauzele care au dusatunci la seismul financiar global parminore pe lâng@ problemele cu carese confrunt@ acum marile puteri. {idac@ acestea recunosc în prezent c@nu mai exist@ nicio ap@rare în fa]aunei crize „W”, atunci României,ve}nic }i cronic vulnerabil@, nu-i mair@mâne decât experimentul p@gubosde a transforma W-ul într-o sinu-soid@ f@r@ cap }i coad@.

Emil DAVID

• • • • • • • • • • ••• • • • • •• • • • VINERI • • •SEPTEMBRIE • • • ••

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Surplusul de bani astfel nu intra în

beneficiul marilor proprietari sau alspeculan]ilor, ci era direc]ionat în be -neficiul na]ional, la Banca Indus trial@,fondat@ în 1944, care îl utiliza numaica surs@ de credit cu dobând@ mic@pentru industria mic@ }i mijlocie. Alt-minteri, Argentina nu se putea dezvol-ta mai complex }i modern. A fostasigurat@ expansiunea unei burgheziina]ionale dependent@ direct de cre -ditele de stat.

A fost o politic@ asociat@ cu na]io -nalizarea c@ii ferate, a B@ncii Centrale}i a unei mari p@r]i din serviciile pu -blice, precum }i cu o dezvoltare sus -]inut@ a marinei comerciale }i aavia]iei. Ea a fost favorizat@ }i de fap-tul c@ în cursul perioadei precedenteArgentina, f@r@ prea mari simpatii bri-tanice }i americane, dar cu gesturi dereferin]@ ale Germaniei, a acumulatrezerve de aur }i devize care au atinsaproape 1,5 miliarde dolari. În plus,al doilea r@zboi mondial a generat oînsemnat@ cre}tere a cererii de carne}i lân@ cu o amplificare a pre]urilorm@rfurilor respective, asigurând intra -rea în Argentina de devize supli-mentare.

Statul argentinian putea astfel redis-tribui veniturile în direc]ia claselor po -pulare f@r@ ca întreprinderile s@ fiesl@bite, ci, dimpotriv@, înt@rite. Sev@dea o politic@ judicioas@ de ocupareiar muncitorii aveau reglementat@durata zilei de munc@ la 8 ore. Era opolitic@ cu terminalii antiliberaliste, dedezvoltare social@ institu]ional@, prininstitu]ii, dar care nu împieta cu nimicproprietatea privat@, o politic@ ce în -cepuse deja s@ se revendice ca „o atreia cale”. Este drept, reversul me -daliei nu era nici el lipsit de însem -n@tate, mai ales prin ceea ce puteainduce în timp. Era vorba de o delocneglijabil@ birocratizare a societ@]iiargentiniene în general }i a mi}c@riimuncitore}ti în particular. De un cultnotabil al personalit@]ii liderului, maibine spus perechii de lideri. De oanume confuzie ideologic@ exprimat@mai ales prin clamarea doctrinei

„justi]ialiste” însu}it@ de Peron }i deo anume revigorare a aparatului re -presiv exclusiv împotriva mani-fest@rilor care nu erau agreate deregim. În pofida acestei „alte fe]e amedaliei”, cu un trai mai bun „expli-cat” de munc@, sute }i sute de mii,milioane de argentinieni erau cuceri]idin ce în ce mai mult de peronism.Juan Domingo Peron era tot mai multprivit ca un lider providen]ial, iar EvitaPeron, care îl încuraja, îl sprijinea întoate ac ]iunile sale }i chiar aveaini]iative remarcabile în favoarea celors@raci devine o veritabil@ efigie sacr@a timpului. Când reu}e}ti s@ îmbu -n@t@]e}ti via]a poporului, s@ îi daisperan]e reale, nu sunt prea mul]i ceicare se întreab@ dac@ aceasta se facecu o cre}tere sau o diminuare a de -mo cra]iei. Cazul invers, îns@, nu estevalabil, a}a sunt regulile vie]ii sociale.

Peron va fi reales în mod triumfalîn noiembrie 1951. Sistemul s@u deja,ca orice sistem în ac]iune, în timp cuo anumit@ uzur@, începuse s@ piard@din vitez@. Se v@deau semne de sl@ -biciune accentuate de conjuncturainterna]ional@. Dup@ 1945, pre]urile laprodusele agricole începuser@ s@ co -boare, în vreme ce nu încetau s@creasc@ cele de la produsele de baz@(în particular c@rbune }i petrol), dar}i la nu pu]ine ma}ini – utilaje }iechipamente pe care Argentina înc@ leimporta. Balan]a sa comercial@ }ibalan]a de pl@]i evolueaz@ negativ,spre deficite relativ constante. Rezer -vele încep s@ se epuizeze, se ampli -fic@ infla]ia }i cre}tea costul vie]ii. Pe -ron va arunca o „punte” spre ameri-cani ob]inând un împrumut de 125milioane de dolari, f@când mai alesapel la Standard Oil pentru investi]iiîn întreprinderi petroliere argentinienede stat...

... Din 26 iulie 1952 va r@mânef@r@ Evita, care reprezenta un sprijinvital }i solu]ii remarcabile pentru el.Înc@ din 21 septembrie 1951, dup@mai multe analize medicale mediciiconfirmaser@ c@ Evita suferea de uncancer uterin, boal@ rea care }i-a con-firmat evolu]ia fatidic@. Va apare înpublic pentru ultima oar@ la 4 iunie1952, când Juan Domingo Perondepune jur@mântul pentru al doilea

s@u mandat. Peste pu]ine s@pt@mânise stinge din via]@, iar aproape întrea-ga Argentin@ este consternat@ dedurere. Era un mare om politic, darimpresionase grav }i destinul ei trag-ic de a muri în chinuri, de o boal@neiert@toare, la doar 33 de ani. De}ise va rec@s@tori mai târziu, JuanPeron nu o va putea înlocui pe Evita,devenit@ veritabil@ legend@ a Ar -gentinei, se pare c@ nici în inima sa}i, oricum, nici în con}tiin]a public@.Evita va r@mâne Evita, iubit@, respec-tat@ de popor, de acei oameni careau avut }i au cu prec@dere speran]ef@r@ un prezent care s@-i satisfac@prea mult.

Într-o asemenea conjunctur@, opo -zi]ia reu}e}te s@ se conjuge. MareaBritanie care nu agrea penetra]iaStatelor Unite în domeniul petrolierargentinian, Statele Unite care se dis-tan]au politic de ceea ce ele consi -derau c@ reprezint@ populism, nouaburghezie industrial@ ce vroia s@ lim-iteze cuceririle muncitorimii argen-tiniene, mai ales proprietarii funciaricare revendicau plus-valoarea pentruei, în sfâr}it Biserica, institu]ie care,dup@ o lung@ colaborare cu regimul,

reac]iona împotriva preten]iilor lui Peronde a forma tineretul. În 16 iunie1955, o tentativ@ a armatei }i avia]iei– din nou Casa Rosada – de r@s -turnare a pre}edintelui în func]ie vae}ua, dar va l@sa câteva sute demor]i, situa]ia devenid deosebit deîncordat@. Juan Domingo Peron nu aputut s@ mai fac@ fa]@ }i va fi r@s -turnat f@r@ puci, trei luni mai târziu.

... Aproape 18 ani apoi, în Argen -tina, mai toate m@surile peronistevizând acumularea na]ional@ au fostîntâi interzise iar, dup@ aceea, neac-ceptate. Restric]iile asupra importu -rilor au fost ridicate, sistemul pro-tec]ionist a fost demontat, monopolulde stat asupra comer]ului exterior afost abolit, b@ncile de depuneri aufost dena]ionalizate, controlul asupraschimburilor a fost abandonat, cre -ditele pentru întreprinderile de taliemic@ }i mijlocie au fost, în mod rad-ical, restrânse }i restric]ionate. Deo -potriv@, mai multe devaloriz@ri mon-etare a permis transferarea resurselorîn direc]ia marilor proprietari funciari,ceea ce ace}tia î}i doreau de mult.Era o veritabil@ dezindustrializare }idecapitalizare a industriei }i econo -miei argentiniene. O asemenea „libe -ralizare” de model american a eco -nomiei va determina o cre}tere abso-lut@ de investi]ii de capital str@in înindustrie }i controlul riguros al statu-lui argentinian de c@tre marele capitalcu nucleul în întreprinderile nord-americane. Nivelul de via]@ se dimi -nua. Deja Juan }i Evita Peron erau totmai mult regreta]i de cet@]eni. Ceva-ceva se va mai face, în 1968 rata decre}tere va fi de 4,8&, iar infla]ia vafi stopat@. Pre]ul, îns@, îl reprezentagrave politici antisociale }i represive...

Clasa muncitoare, în ciuda unuianume paternalism }i a unei ambigu-it@]i a liderului Peron în ceea ce oprivea, dar în consens cu ceea ce ea}i ]ara ob]inuser@ de fapt, fusese sin-gurul sector al societ@]ii argentinienecare se opusese în 1955 r@sturn@riipre}edintelui. Proscrierea apoi a per-onismului în paralel cu o anumerepresiune constant@ la care a fostsupus@ clasa muncitoreasc@, a f@cut-o pe aceasta ca în etapa post-Peron– de fapt, o prim@ etap@ – s@-}i rei-dentifice interesele cu „justi]ialismul”peronist }i cu reîntoarcerea la puterea celebrului pre}edinte. Vor începegreve }i mi}c@ri protestatare în întrea-ga ]ar@, la La Plata, la Rosario, la

San Miguel de Tucuman, la SanJuan, în mod deosebit la Cordoba }i,fire}te, la Buenos Aires. În multelocuri, astfel de mi}c@ri vor avea uncaracter insurec]ional. Apar deja grupede gheril@ urbane peroniste, sprijiniteefectiv de sindicate.

În fa]a unor asemenea amenin]@ri,a mi}c@rilor populare încadrate dec@tre mai multe sectoare ale sindi-catelor, sprijinite de o arip@ revo -lu]ionar@ a bisericii („Preo]ii lumii atreia”) ca }i de unele sectoare alearmatei, pre}edintele general Lanusse,la putere în Argentina din 26 martie1971, se va v@di incapabil s@ con-troleze deteriorarea situa]iei econo -mice }i a situa]iei ]@rii în general. Vaîncepe s@ joace, probabil – se spune– cu consim]@mântul Statelor Unitef@]i} cartea reîntoarcerii la putere a luiJuan Domingo Peron. Se mai spunetotu}i c@, pe aceast@ baz@, militariisperau s@ controleze, în beneficiul lor}i în condi]iile colabor@rii cu direc]iisindicale corupte }i cu aripa „conser-vatoare” a partidului peronist, peb@trânul lider în vârst@ acum spre 80de ani, refugiat în Spania. Se spera,totodat@, c@ prin el se vor puteacoagula for]e economice, financiare,sociale, politice care s@ dea Argentineiun impuls necesar, în condi]iile încare Brazilia, Paraguay-ul, parcurgeauun timp pozitiv, punând }i mai multArgentina în stare de inferioritate.Dup@ alte petract@ri }i alegeri, noulpre}edinte, peronistul Hector Camporava asigura o alt@ alegere ca pre -}edinte, de data aceasta chiar luiJuan Domingo Peron, în septembrie1973. Se încheia un ciclu }i sedovedea, mai mult sau mai pu]inpar]ial, vitalitatea unei doctrine, pero-nismul, care a urm@rit o dezvoltareeconomic@ }i în sprijinul celor mul]icare munceau. Mult mai tân@ra so]ieacum a lui Peron, cu nume atât devocal, de cantabil, Isabelita, femeie,fire}te, de treab@, devenit@ vicepre -}edinte al ]@rii iar apoi, dup@ moartealui Peron în iulie 1974, chiar pre -}edinte al Argentinei, nu putea niciînlocui }i nici }terge magnifica amin -tire a Evitei. Inculpat@ de deturnare defonduri private }i publice, dar nedov -edit@, Isabelita va fi demis@ dinfunc]ia sa, înlesnind astfel calea c@trepre}edin]ie, }i cu pre]ul unor repre-siuni sângeroase, a generalului JorgeVidela, împreun@ cu hunta, la puteredin martie 1976... va urma

Argentina. Biografia unei doctrine:peronismul. Circumstan]e, efigii, reverbera]ii (II) Dan POPESCU

Buenos Aires: locuin]e ^n cartiere s@race (vezi Simon Collier }i colaboratorii)

Buenos Aires, strad@ comercial@, ^nceputul secolului XX (vezi Simon Collier }i colaboratorii)

VINERI • • •SEPTEMBRIE • • • • •

c my bc my b

c my b

CHINA

c my b

Prima zi plin@ ^n Beijing n-a reu}its@ m@ impresioneze. Am socializat cugazdele noastre, am mâncat la can-tin@, alegând mâncarea dup@ ochi (îm-p@r]ind-o mental în dou@ categorii:„scârboas@” }i „comestibil@”), am parti -cipat la ceremonia oficial@ de deschi -dere, pl@cut@ de altfel, grupului fiin-du-i oferit@ o cin@ festiv@ la care abiaam ciugulit ceva, m-am plimbat pebulevardele din apropierea campusu-lui - districtul Haidian fiind consider-at o zon@ destul de scump@ a capi-talei, din cauza concentra]iei de Uni -versi t@]i -, am f@cut poze la tot felulde personaje }i lucruri pitore}ti (unpitoresc care, dup@ câteva zile, se vatransforma, pur }i simplu, într-o nor-malitate), am dialogat cu colegii meipro }i contra unui sejur de lung@durat@ aici, am inspirat cu greu aerulumed }i poluat...

Lume divers@ }i mili]ieni în uni-forme anoste, p@zind institu]ii }i obiec -tive, neclinti]i în ]inuta arborat@ }ifoarte serio}i, în ciuda vârstei juve-nile. Tot respectul pentru disciplina }iresponsabilitatea de care dau dovad@.Nu i-am v@zut înc@ f@când b@}c@liede ceva, nici pe ei, nici al]i cet@]eni,cu referire la penibila }i p@guboasameteahn@ româneasc@. N-au aere }i sepoart@ ospitalier. Cu tinerii studen]idin campus reu}e}ti s@ te mai în]e -legi în englez@, doar e o Facultate deLitere, dar, pe strad@, e aproape im -posibil s@ prime}ti indica]ii sau infor-ma]ii într-o limb@ european@. Celecâteva formule }i cuvinte elementarepe care le cunosc, al@turi de bunulsim] }i reflexele de polite]e, m@ ajut@la o cât mai u}oar@ }i rapid@ inte-grare în peisaj. Îi apreciaz@ pe ceicare încearc@ s@ le vorbeasc@ limba.Normal, inten]ia e de dialog }i comu-nicare cultural@, de ambele p@r]i.

Am schimbat, în sfâr}it, dolarii, laAgricultural Bank of China (un cursacceptabil, f@r@ comisioane, ca la aero-port). Procedura pare extrem de com-plicat@ - de}i opera]iunea în sine esteuna elementar@ - }i î]i cam pierzir@bdarea, la ghi}eu. Plec dup@ vreojum@tate de or@, cu yuani în buzunar.Produsele de patiserie nu se com-par@ cu cele fran]uze}ti sau euro -pene, fiind prea pu]in dulci, gustulnu-i nemaipomenit, dar condi]ia credc@ e s@ fie s@]ioase. Ca }i orezul saupastele specifice, la care trude}ti dezor, cu dou@ be]iga}e din lemn debambus, ofticat c@ degetele tale pre -]ioase, pân@ acum imbatabile în rela -]ia cu bucatele din farfurie, nu seadapteaz@, la fel de repede ca altep@r]i ale corpului, la moda locului.

Se circul@ de zor cu biciclete sim-

ple, motorizate, cu sau f@r@ ata} }imini-remorc@ (sfidând parc@ for]a deimpact a unei caroserii pe patru ro]i),pe str@zile în]esate de ma}ini, veninddin direc]ii dintre cele mai imposibile.Nu }tiu care este rata accidentelor,dar eu nu m-a} aventura, cu atâtanon}alan]@, între puzderia de autotu -risme, autobuze }i motorete. Bule -varde destul de curate, zgomotoase,zecile de claxoane r@sun@ din toatep@r]ile, contribuind decisiv la tumul-tul general al lumii în care tr@im. Oinsect@ ciudat@ (am în]eles c@ e deforma unui b@rz@une, dar mult maimare) scoate un sunet infernal, dincopaci. Am vizitat }i mall-ul din apro -piere, f@r@ o impresie deosebit@. Con -sumismul a devenit o stare de spirit,o art@ a disimul@rii, a}a cum spiritulcomercial primeaz@, în societatea glo -bal@ multilateral dezvoltat@, asupravalorii obiective. Este peste tot la fel.N-am v@zut câini vagabonzi. O glum@proast@ ar fi c@ îi m@nânc@...

Aparatele de aer condi]ionat suntomniprezente, singura solu]ie pentruo ventila]ie corespunz@toare a locuin -]ei, în acest sezon torid. O var@ ume -d@ }i presurizant@, ce te face s@resim]i, ca str@in cu atât mai mult, ooboseal@ suplimentar@. Nu-i ar}i]@,nu-i soare arz@tor, e doar o lumin@confuz@ dintre nori, impunând „tiparul”de z@pu}eal@. Seara pe „r@coare”, obere în curtea c@minului. Bancuri }ipove}ti de via]@. În jurul nostru, al]ioccidentali, aceea}i abordare. 29 degrade }i plou@. Mi-am preg@tit unceai într-un ceainic proasp@t achizi -]ionat }i privesc pe geam. N@du}eal@în camer@, dar m@ ab]in s@ dau dru-mul la aerul condi]ionat. Ceaiul nu-ideosebit }i miroase a mu}e]el, de}icon]ine cu totul altfel de ingrediente.Nimic din specialit@]ile lor culinare num@ încânt@. Zilele astea dou@ am totîncercat s@ m@ obi}nuiesc cu gus-turile }i mirosurile specifice, care, ca}i aerul de respirat, îmi creeaz@ unoarecare disconfort.

Eu ciudat pentru ei, ei ciuda]ipentru mine, încercând s@ rela]ion@m,politico}i }i dispu}i la mici compro-misuri. Ei îmi trec cu vederea lipsade vocabular, eu perseverez în a des -coperi cât mai multe lucruri legate decultura }i de existen]a lor cotidian@.O forfot@ extraordinar@ la metrou,dup@-amiaz@. Zeci, sute de mii, mi -lioane de ma}ini }i indivizi robotindnecontenit, ca un organism viu, me -reu în mi}care. Dou@ sta]ii de metroupân@ la Templul/Muzeul Marelui Clo -pot, aproximativ 15 minute de traseusubteran }i de suprafa]@. Înghesuial@,normal, doar vorbim de o metropol@cu o popula]ie cât toat@ România(sau mult peste, dac@ lu@m în calculdepopularea masiv@ a ]@rii noastre,

din ultimul deceniu). {i harta ajut@,dar re]eaua de metrouri se înva]@repede }i pare cea mai eficient@solu]ie de a circula prin Beijing, chiarla ore de vârf. Doi yuani c@l@toria,treci cartela prin aparat, apoi op@strezi tot drumul bine în buzunar,pentru c@ tarifarea are loc la ie}ireadin sta]ie; cartela, odat@ introdus@,r@mâne în surs@. Totul se recicleaz@,nu se face deloc risip@ de material(fie el }i un plastic banal, de confec -]ionat cartele... miliarde de cartele...).Bineîn]eles, controlul inerent al baga-jelor, mili]ieni aten]i la tot ce mi}c@,chiar dac@ monitorizarea zilnic@ amilioane de pasageri pare aproapeimposibil@.

Din nou, observ c@ infim de pu -]ini vorbesc limba englez@ }i suntemnevoi]i s@ aprofund@m gestica, în func -]ie de situa]ie. Negociez cu comer-cian]ii stradali - ni}te bie]i am@râ]i-câteva obiecte, care îmi par autenticde vechi (m@ rog, mai autentice decâtaltele...) }i nu m@ las pân@ nu scotpre]ul cel mai bun. Transform promtîn Euro }i RON, calculând rapid, înminte, dac@ merit@ sau nu. Sunt co -rec]i }i nu te fur@, problema e c@sunt îns@ extrem de insisten]i }i, dac@te simt client cu }taif, sunt capabilis@ alerge dupa tine câteva sute demetri, rugându-te s@ (mai) cumperi}i altele.

Templul Marelui Clopot sau Mu -zeul Clopotelor: nu doar un instru-ment de muzic@ din Antichitate, ci }io minunat@ realizare artistic@ dinbronz, îmbr@cat@ în caractere vechichineze}ti }i dragoni, care mai decare mai fioro}i. Sute de astfel depiese, de admirat }i de ascultat, deo -potriv@ (bineîn]eles, cump@r un CDcu aceste sunete excep]ionale, pentrupl@cerea momentului }i rememorareaclipei). Incinta Templului regrupeaz@

o serie de pagode dispuse ordonat,ca un patrulater cu mai multe pun]ide leg@tur@, nota unitar@ fiind dat@ deo arhitectur@ u}oar@, colorat@, de mic@în@l]ime (practic, un singur nivel). Primulmeu obiectiv bifat, 10 yuani intrarea.

20.07. Continu@ s@ plou@ }i dimi -nea]@. Dup@ înc@ dou@ zile petrecuteîn atmosfera în@bu}itoare a Beijin -gului, ar trebui s@ umplu câteva zecide pagini de jurnal. Imensa Pia]@Tiananmen (în traducere, Poarta P@ciiCeleste), marcat@ de reprezent@ri mo -numentale ale marii orânduiri comu-niste, a constituit un nou obiectivatins, din calendarul nostru turistic.Mustind de lume (grupuri de vizita-tori se perindau neîncetat, ca o scur -gere continu@, mul]imi sosite de pre-tutindeni, pentru a admira acest locsacru, îns@}i inima Imperiului), su -pravegheat@ în detaliu de sute decamere de filmat, amplasate pe stâlpi}i ziduri, p@zit@ de cohorte de mili -]ieni }i securi}ti în civil, î]i ofer@ opriveli}te unic@ }i grandomanic@ asu -pra Chinei. O Chin@ victorioas@, curesurse umane imense, puternic@ }icon}tient@ de poten]ialul ei. Pe fun-dal, portretul p@rintelui Mao }i pâlcuride steaguri ro}ii cu stem@ galben@.Simboluri eterne, încadrând cel mainumeros popor al lumii.

Foarte pu]ini europeni întâlni]i încale, drept pentru care, eu }i p@l@riamea de paie p@ream un ansambludestul de exotic. Unii chinezi, maiîndr@zne]i, veneau s@ fac@ poze cumine, al]ii m@ fotografiau de la dis-tan]@, pu]in ru}ina]i }i râdeau. A de -venit repede penibil@ aceast@ situa]ie}i am început s@ nu-i mai bag înseam@. Nici nu prea aveam timp, iaratâtea priviri a]intite spre mine m@deranjau, m@ sim]eam ca un urs decirc pe litoral, la Mamaia. Bietele ani-male, m@car eu m@ puteam mi}ca învoie... Imediat în spatele MausoleuluiMarelui Cârmaci se afl@ Poarta }i opia]@ mai mic@, cu suveniruri. Comer-cian]ii te îmbie s@ le cumperi toatekitschurile, iar pre]ul ]ine de cât debun negociator te ar@]i. Cine cedeaz@primul, pierde. În general, e bine s@începi discu]ia de la jum@tatea sumeifixat@ ini]ial, sau chiar s@ oferi unsfert din pre]ul vânz@torului. Marf@ emult@, iar ei nu fac decât s@ profitede aerele tale de turist doldora debani. Înv@]a]i cuvintele de baz@, repe-ta]i de mai multe ori pre]ul propussau, mai bine, purta]i negocierea pehârtie: el scrie o sum@, tu o tai }iscrii alta }i tot a}a... În final, dac@traduci în lei, ie}i suficient de bineca s@ nu-]i mai faci repro}uri inutile,cum c@ a costat mai mult decâtmerita. O dat@ e}ti în China, profit@!

Puzderie de c@l@tori prin metrouri,

la un moment dat, te la}i purtat deval }i ai face bine s@ te hidratezi înpermanen]@, pentru a evita nepl@ce -rile reale cauzate de c@ldur@, de n@du-}eala insuportabil@. Un evantai (devreo 10-15 yuani) poate face minuni,doar @sta-i }i rostul lui. Da, sunt, însfâr}it, impresionat - f@r@ a excela cutonul admirativ -, obosit de atâta sur -fing printre oameni }i de priviri cu -rioase, st@ruitoare, ascunse. Nu m@simt vedet@ }i nu sunt nici bufon,dar, cu toate acestea, câteva poze cumine tot vor ap@rea pe QQ.com, vari-anta chinez@ a Facebook-ului, în com-pania unor necunoscu]i. Noroc bun!

** *

S-a împlinit o s@pt@mân@ de sejurla Beijing, pres@rat@ cu de toate. Ex -perien]a cultural@ e fantastic@, o lumeatât de diferit@... Diminea]a, cursuride limba chinez@, iar dup@-amiaza }iseara, plimb@ri (cu nota de „maraton”aferent@ turistului care se gr@be}te s@le vad@ pe toate) prin labirintul gi -gantic. Am aflat c@ limba chinez@,anume dialectul mandarin, cuprindeaproximativ 50.000 de caractere, darpân@ }i lingvi}tii nu st@pânesc decâtjum@tate dintre ele (media pentruoamenii de rând e undeva între }apte}i opt mii de semne cunoscute). Ununivers îndep@rtat de ritualuri }i obi-ceiuri, pe care abia acum începems@-l descoperim }i s@-l studiem, subinfluen]a vremurilor. Tradi]ii care ausupravie]uit din Antichitate, altele cares-au reformat datorit@ regimului po -litic, o civiliza]ie consumist@ pân@ laextrem, capabil@ de performan]e eco-nomice colosale, cu valori dominante}i inflexibile. Puhoaie de chinezi detoate genera]iile, îmbr@ca]i f@r@ pre-ten]ii, care ne privesc cu naturale]e.Sunt mul]i, incredibil de mul]i, pe str@zi,în sta]ii, prin magazine, dar am sen -za]ia unei nebunii generale ordonate.Nu, nu este vorba despre un pleo -nasm, ci despre o construc]ie socie-tal@ închegat@, despre un sistem binepus la punct.

La TV anun]@ un accident fero -viar, cu zeci de mor]i }i r@ni]i. La cevitez@ au trenurile aici }i la nivelul decomplexitate al acestei re]ele, paremai degrab@ posibil, decât imposibil.Transportul în comun r@mâne, totu}i,varianta cea mai viabil@ de deplasare.Un extremist deschide focul în Norve-gia }i omoar@ 93 de persoane, întimp ce SUA legalizeaz@, „cu pomp@”,c@s@toriile între homosexuali. Planetaderuteaz@, precum o ecua]ie cu infinitde multe necunoscute, dar cu o sin-gur@ solu]ie de rezolvare: prezervareamediului înconjur@tor.

China: pe repede înainte (Transcrieri dintr-o var@ fierbinte)(II)dr. Dan-Alexandru POPESCU, ULBS

• • • • • • •• VINERI • • •SEPTEMBRIE • • • ••

Sunt memorabile cuvintele rostitede Rebreanu în discursul de receptiela Academia Romana: „Suntem }i vomfi totdeauna neam de ]@rani. Prinurmare destinul nostru ca neam, castat }i ca putere cultural@, atârn@ decantitatea de aur curat ce se afl@ însufletul ]@ranului. Dar mai atârn@, înaceea}i m@sur@, }i de felul cum vafi utilizat }i transformat acest aur învalori eterne”. A} ad@uga aici c@ pen-tru a nu r@mâne s@raci spiritualice}te,ar trebui s@ avem mai multa grij@ s@nu r@mânem f@r@ ]@rani!

În acest sens implementarea eco -nomiei digitale în mediul rural arputea fi o solu]ie pentru cre}tere acompetitivit@]ii }i dezvoltare durabil@.

Varujan Pambuccian, membru alComisiei pentru Tehnologia Informa -]iilor din Camera Deputa]ilor afirm@:"Dac@ zi de zi te consideri tâmpit,ri}ti s@ ajungi a}a, chiar dac@ înrealitate nu e}ti. Românii au o mareproblem@ în a c@dea în genunchi înfa]a valorilor venite de peste hotare}i în a desconsidera valorile proprii".El spune c@, cel pu]in din punct devedere tehnologic, România este multpeste ]@rile din jur. „Cu toate aces-tea, ne place s@ credem c@ lucrurilestau exact pe dos“, spune el nemul -]umit. Într-un articol publicat de IoanVarga in Business Forum se eviden -]iaz@ c@ în ceea ce prive}te imple-mentarea tehnologiilor moderne, digi -tale, în mediul urban suntem în top,dar cealalt@ jum@tate, cea rural@, ar@mas în secolul trecut.

Rezultatele unui sondaj realizat deGallup realizat în 2010 arat@ c@ 52&din gospod@riile românilor erau do -tate cu cel pu]in un computer (7&din ele chiar cu mai multe). MediaUE era de 74&, îns@ ce este impor-tant aici este c@, în 2006, doar 26&din familiile autohtone de]ineau uncalculator, fa]@ de 60& la nivel euro-pean. A}adar, diferen]ele au sc@zutsemnificativ. În acela}i timp, 47&dintre români folosiser@ internetul înultimele trei luni, o propor]ie mai maredecât cea înregistrat@ în Grecia (41&)}i Bulgaria (42&) }i similar@ cu celedin Portugalia (47&) }i Italia (48&).

Abordarea economic@ a implemen-t@rii tehnologiilor informa]ionale pen-tru dezvoltarea durabil@ este foartecuprinz@toare }i nu poate fi realizat@temeinic f@r@ a acorda o mai mareaten]ie spa]iului rural. O fundamen -tare ampl@ a acestei idei apar]ine pro-fesorului american Gary S. Becker,laureat cu premiul Nobel pentru eco -nomie în 1992, pe baza unor studii}i analize îndelungate expuse în lu -cr@ri de referin]@ afirm@ c@: „Viata apus de mult în evident@ concluziilec@ în economia contemporan@, ca -racterizat@ prin interdependente mul-tiple }i tot mai strânse }i printr-undinamism cu totul deosebit, aproapetoate domeniile necesit@ }i o abor-dare economic@.”

Pornind de la caracterizarea }tiin -]ei economice în termenii resurselorinsuficiente }i a scopurilor concu -rente o premis@ important@ a dura-bili@]ii la momentul actual este repre -zentat@ de abordarea economic@ afenomenelor indiferent de zon@, }ispun aceasta pentru ca sunt foartepu]ine studii care acord@ aten]ieeconomiei zonelor rurale în corela]iecu economia cunoa}terii. Cred c@este necesar s@ acord@m o aten]iemai mare acestor zone }i s@ surprin-dem tocmai aceast@ perspectiv@ adezvolt@rii durabile ce poate fi reali -zat@ cu ajutorul economiei digitale prin

utilizarea tehnologiei informa]ionaleîn acest mediu.

Aceast@ idee de extindere a studi-ilor consacrate promov@rii societ@]iiinforma]ionale, vine }i în sprijinireaac]iunilor, guvernamentale }i ale Uni -unii Europene, de valorificare a rolu-lui IMM-urilor în cre}terea }i sus -]inere PIB-ului, prin dezvoltarea dura-bil@ }i relansarea acestora în con -di]iile unei economii digitale }i aunei societ@]i bazat@ pe cunoa}tere.Necesitatea cercet@rilor asupra medi-ului rural provine }i din decalajeleprea mari existente intre urban }irural, decalaje care în Romania potfi reduse spre normalitate printr-oaten]ie mai mare acordat@ mediuluirural ce poate devenii un importantproduc@tor de valoare ad@ugat@.

A}a cum afirm@ Nicholas Geor -gescu - Roegen „pe de o parte, re -zolvarea problemelor decisive alemediului sunt strâns legate de pro-gresul }tiin]ific, tehnologic }i infor-matic al societ@]ii umane, dar, înacela}i timp, doar existen]a progre-sului generalizat al rasei umane, însine, nu poate rezolva automat prob-lemele ecologice pe care tot oamenii}i dezvoltarea accelerat@ a omenirii,începând cu revolu]ia industrial@ le-

au creat. Factorul decisiv îl reprezint@voin]a societ@]ii umane, per ansam-blu, de a rezolva problemele existen -te…”. În acest sens voin]a poate s@mearg@ în spre implementarea eco -nomiei digitale în zonele rurale pro -iect care poate fi considerat pe bunadreptate o noua sansa pentru re -lansarea economica.

Înc@ de la început trebuie s@credit@m revolu]ia pe care economiadigitala }i tehnologia informa]iei }icomunica]iilor o pot aduce în medi-ul rural pentru reducerea decalajelorurban-rural. Literatura de specialitatenu abund@ în lucr@ri pe aceast@tem@, iar majoritatea studiilor inter-na]ionale ce analizeaz@ implementa -rea economiei digitale, s-au concen-trat pe zonele urbane. Majoritateacercet@rilor, de exemplu „Questioningthe “rural” adoption and use of ICTs”scris@ de Rosemarie Gilligan dar }i„Business adoption of informationand communications technologies inthe two-tier rural economy” a luiMitchell S. }i Clark D. sugereaz@ c@economia digitala are potentialul dea elimina handicapul distan]ei cuprivire la loca]ie }i interac]iune.Janelle Donald în „Spatial reorganiza-tion: a model and concept”a folosit

expresia „convergen]a timp-spa]iu”pentru a descrie capacitatea detransport a tehnologiilor pentru aapropia diferite locuri.

Datorit@ dezvolt@rii spa]iului virtu-al pe baza Internetului, se faciliteaz@interac]iunea oamenilor afla]i la dis-tan]a, pla]ile online }i alte activit@]icum ar fi informarea sau schimbuldocumentelor electronice online,nemaifiind necesar }i trasportul fizic.Printre pu]inele surse care arat@ uti-lizarea inegala a economiei digitaleîntre mediul urban }i mediul rural suntstudiile nationale desf@}urate în spe-cial pe alte continente în Australia,Canada }i U.S.(lucrarile lui Hollifieldîn 2003,Madden în 2000 }i Ramirezîn 2001). Ele furnizeaz@ exemple dediferen]e în adoptarea mediului elec-tronic între cele doua medii urban }irural dar nu sunt înca dezvoltate par-ticularit@]ile Europei Centrale }i deEst }i a Romaniei. La nivel na]ionaltema r@mâne una sporadic tratat@,putem aminti aici cartea domnuluiprofesor Dumitru Patriche „Comer]rural”, }i Mircea Dutu, ”Intre a fi }ia avea” care identific@ nevoia desolu]ii viabile pentru echilibru în ceade-a treia mie de ani de la na}terealui Hristos.

Asa cum spune Alvin Tofler, celde-al „treilea val” va putea genera bo -g@]ie mai mult@ decât au facut-o vre-odat@ economiile ]@rane}ti sau indus-trialismul. Ar putea spori nu doaravu]ia monetar@ ci }i cea uman@ –avu]ia neexprimat@ în bani pe care ocre@m pentru noi }i cei dragi noua.

Pentru c@ economia digital@ esteun proces ireversibil, deschide noiperspective de dezvoltare, oferindmari oportunit@]i tuturor zonelor, înspecial celor rurale, fapt demonstrat}i în alte economii. Implementareaeconomiei digitale în zona rural@ vapermite: extinderea mediului concu -ren]ial cu ajutorul economiei digitaleatât de necesar form@rii }i dezvolt@riipie]elor specifice economiei libere,sus]inerea procesului de dezvoltaredurabil@ al comunit@]ilor rurale, etc.

Una din solu]iile prin care se poateîncurajarea implementarea economieidigitale în mediul rural este creareaunei platforme web destinat@ antre-prenorilor din zonele rurale ce vadeclan}a efecte pozitive pentru fer-mierii, agricultorii }i locuitorii zonelorrurale ce o vor accesa, prin extin-dere a posibilit@]ilor de informare }idezvoltarea economica durabil@ ru -ral@. Aceste ac]iuni ce trebuiesc ître -prinse }i prin prisma faptului c@zona rural@ româneasc@ este defa-vorizat@ iar încurajarea implement@riieconomiei digitale va deschide noiorizonturi }i va mari gradul de atrac-tivitate pentru investitori dar }i pen-tru poten]ialii clien]i, îmbun@t@]indnivelul de via]@ al locuitorilor, rezul -tând o diminuare a decalajelor fa]@de alte zone rurale din Europa.

Potrivit unui raport al Comisiei Eu-ropene, poten]ialul de cre}tere esteridicat în cazul României, iar aceas-ta cre}tere are ca surs@ }i spa]iul ru -ral bazându-se pe produc]ia cu valoa-re adaugat@ înalt@. Cu toate acesteavantaje, decalajele dintre zonele ur -bane }i cele rurale sunt mari, încâtvor fi necesari mul]i ani pentru a leestompa iar perioada depinde deaten]ia care este acordat@ acestuispa]iu. Acela}i fenomen este valabil}i la nivelul ]@rilor aflate în tranzi]iecare se confrunt@ }i se vor confrun-ta în continuare cu mari greut@]i }idin aceasta cauza în multe din aces-te tari problemele mediului, tensiu-nile sociale }i tendintele de emigrarese vor accentua.

O nou@ }ans@ pentru relansare economic@conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

MALTHUS CREDITEVINERI • • •SEPTEMBRIE • • • • •

urmare din pagina 1{i toate aceste procese se

desf@}oar@ concomitent, ceea ce sea -m@n@ mai degrab@ cu o cacofonie pemai multe voci decât cu o strategiepolitic@ de combatere a marii rece-siuni pe care o a}teapt@ toat@ lumea.Inventarierea declara]iilor recent@arat@ clar c@ exist@ un angajamentferm în ceea ce prive}te stabilitateazonei euro }i chiar men]inerea Gre -ciei în spa]iul de siguran]@. A spus-o ferm Angela Merkel, a spus }i maiferm cu r-ul graseiat Nicolas Sarkozy.Aceste afirma]ii conteaz@ foarte multpentru c@ de aici porne}te decizia.Conteaz@ mai pu]in c@ Austria strâm -b@ din nas în ceea ce prive}te par-ticiparea la EFSF, mecansimsul finan-ciar european de 440 mld de eurocare va oferi finan]are }i stabilitatezonei, c@ Finlanda cere garan]ii cola -terale pentru participarea la meca -nism iar Slovacia se simte chinuit@ departiciparea la zona euro }i implicitla salvarea Greciei. Decizia de salvarea zonei euro se ia la Berlin }i Paris,chiar dac@ Berlinul are banii }i Fran]avoin]@. Problemele sunt multiple:este suficient fondul de stabilitate încuantumul de 440 mld. de euro?Dac@ Greciei i se ofer@ concesii print@ierea datoriilor, sc@derea dobânzilorpe termen lung prin rostogolirea da -toriilor pe termene }i mai lungi, tre-buie s@ se acorde aceste facilit@]i }i

celorlalte state din zona meditera-neean@ cu probleme similare? Î}iasum@ politicienii consecin]a implic-it@ a r@spunsurilor afirmative la toateaceste chestiuni, }i anume cre}tereagradului de integrare politic@ a sta -telor membre? Dac@ toate aceste între-b@ri vor avea nevoie de r@spunsuriînseamn@ c@ ne a}teapt@ o perioad@lung@ de declara]ii, de teze, antiteze}i inevitabil sinteze pentru g@sireasolu]iilor.

Drumul nu este deloc neted. {iasta pentru c@ decizia din Bruxelles,Paris }i Berlin va trebui s@ fie agreat@,pl@tit@, decontat@ la Roma, Madrid }imai ales la Atena. Din capitala grea -c@ mesajul este unul de conformi-tate. Grecia va respecta deficitul agre -eat }i pentru asta va face tot cepoate. {i de aici începe capitolul decreativitate fiscal@. Grecia va impuneo nou@ tax@ pe proprietate care seva pl@ti cu factura de electricitate (!).Programul de privatizare va continuade}i nimeni nu garanteaz@ c@ Greciava putea ob]ine suma programat@ -50 de mld – în trei ani pe o pia]@interna]ional@ care stageneaz@ }i într-o economie, cum este cea local@, carecade de la o zi la alta. Creativitateafiscal@ este de prea multe ori con-trar@ economiei, }i nu în favoarea ei.Economia are nevoie de fiscalitatesimpl@, predictibil@, mai degrab@ ba -nal@ decât sofisticat@. Deficitul Grecieieste înc@ în limita acceptat@ dartendin]a de cre}tere pentru ultimile 4

luni mai d@ o marj@ de împrumut de1,5 mld de euro în condi]iile în carepân@ acum se împrumutau 2 mldeuro pe lun@. De aici întrebarea fun-damental@ legat@ de sus]inerea Gre -ciei. Pân@ când se coace o reac]ieeuropean@, Grecia risc@ serios fali-mentul în termeni simpli }i concre]i,cu toat@ creativitatea fiscal@ pe careguvernul de la Atena o pune la b@ -taie. Pie]e reac]ioneaz@ cu o volatili-

tate ridicat@ }i f@r@ s@ poat@ confir-ma prin cifre o direc]ie concret@.Dimineat@ scad, tem@toare de infor-ma]iile peste zi, pentru ca seara s@închid@ pe cre}tere dup@ ce „Mer -kosy” mai d@ câte o declara]ie pro -mi]@toare. Sau invers. Dar tocmaiaceast@ imposibilitate de a reac]ionala }tire }i nu doar la zvon descrie pedeplin timpurile grele prin care tre-cem. Pot europenii s@ creasc@ ritmul

în care ajung s@ ia decizii? Pot greciichiar s@ g@seasc@ o solu]ie nu pen-tru deficit ci pentru revenirea eco -nomiei pe cre}tere? În fond toatedeclara]iile pe care le enumer@m }ila care pie]ele reac]ioneaz@, au va -loare doar dac@ aceste dou@ chestiu-ni sunt rezolvate. Decizii mai rapide,economie pe cre}tere. Altfel, criza vaavea dimensiuni pe care acum nicinu le intuim.

Decizii mai rapide, economie pe cre}tereDan SUCIU

De ce antreprenoriat social în România?Pentru c@ exist@ foarte multe ne -

voi neacoperite. Pentru c@ dona]iile}i alte forme de sprijin punctual, deregul@, nu rezolv@ problemele, ci doarle las@ s@ „tr@iasc@” în acela}i context,f@r@ a crea oportunit@]i de dezvoltare.

Presiunea fiscal@ româneasc@ eraatât de mare în raport cu bun@stareamaterial@ a Europei occidentale, încâtîn momentul în care limitele frontiereau permis, românii au început s@plece la munc@ în str@in@tate. Îns@,România a fost un rezervor de for]@de munc@ ieftin@ }i necalificat@, la uncap@t }i unul de tineri din zona de ex-celen]@, cercetare }i doctorat, la cealalt@extrem@. Unii dintre cei pleca]i lamunc@ în str@in@tate se vor reîntoar -ce mai devreme sau mai târziu în]ar@, cel mai probabil deloc. Ceilalal]ivor da încet „return to România” pe„pending to România”, cei mai mul]ivor tr@i cu speran]a de a se întoarcedefinitiv acas@ }i vor muri cu regretul.

Ce-i de f@cut?Cei care am r@mas acas@ avem o

singur@ }ans@: munca!A doua speran]@ este c@ vom în -

v@]a repede, r@mânând apoi ca toat@via]a s@ ne p@str@m la zi }i s@ neadapt@m repede la schimb@rile deparadigm@.

Solu]ia noastr@ este urm@toarea:1. Mi-a venit o ideea sau am v@zutla cineva }i vreau s@ fac }i eu.

2. Chibzuiesc bine, v@d ce vreau }ice pot, înv@], întreb, cer ajutorul }iîmi fac un proiect.3. Îmi pun visele în practic@ cu tena -citate, perseveren]@, chibzuin]@, cu ur-cu}uri }i coborâ}uri, cu creativitate }iseriozitate, cu n@dejdea lui Dumnezeu.4. Încerc s@ îi ajut }i pe al]ii care vors@ înceap@ ceva sau care nu pot faceasta }i au nevoie de ajutorul meu.

Centre START-UP pentru tineri –START-YOU (From someting, to bet-ter! - Investe}te în oameni!) este unproiect cofina]at din FONDUL SOCIALEUROPEAN, prin Programul Opera -]ional Sectiorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007–2013, avândAxa prioritar@ 2. „Corelarea înv@ ]@riipe tot parcursul vie]ii cu pia]a muncii,cu domeniul major de interven]ie2.1. „Tranzi]ia de la }coal@ la via]aactiv@”, proiect realizat de Euro<26,în parteneriat cu Young Scot }iPatronatul Tinerilor Întreprinz@tori dinRomânia.

START-UP pentru tineri propunemetode interactive de dezvoltareaabilit@]ilo antreprenoriale }i personaleale elevilor }i studen]ilor. Obiectivulacestor activit@]i const@ în dezvol -tarea competen]elor personale }i pro -fesionale ale membrilor grupului ]int@(elevi }i studenti cu vârste cuprinseîntre 18 }i 35 de ani, din 7 regiunide dezvoltare - B-I, C, N-E, N-V, S-E, S-V }i V), având totodat@ rol depopularizare a oportunit@]ilor de fa -cilitare a tranzi]iei de la }coal@ lavia]a activ@ }i rol de facilitare a co -munic@rii }i inform@rii, atât cu grupul]int@, cât }i la nivelul }colilor, uni-versit@]ilor, întreprinderilor }i altorinstitu]ii.

Nu ideea de a crea angajatul per-fect, ci scopul proiectul este de a sti -mula abilit@]ile antreprenoriale ale tine-rilor afla]i în tranzi]ia spre via]a activ@.

Proiectul î}i propune facilitarea

inser]iei pe pia]a muncii a elevilor }istuden]ilor, printr-o serie de ac]iunicu caracter inovativ, care vor con-duce la cre}terea }anselor de ocu -pare }i de dezvoltare a competen -]elor personale }i profesionale aleacestora în scopul îmbun@t@]irii tran -zi]iei de la }coal@ la o via]@ activ@.Crearea }i opera]ionalizaera unei re -]ele inter-regionale de 7 centre START-UP, în localit@]ile: Bucure}ti, Gala]i,Bistri]a, Sibiu, Ia}i, Slatina }i Ineu, încadrul c@rora se vor dezvolta }i im -plementa metode interactive de înv@ -]are pentru dezvoltarea spiritului antre-prenorial, a competen]elor personale }iprofesionale ale elevilor }i studen]ilor.

Obiectivele specifice cuprind cre}-terea gradului de informare }i con -}tien tizare al elevilor }i studen]ilorasupra oportunit@]ilot de facilitare atranzi]iei de la }coal@ la via]a activ@;facilitarea }i îmbun@t@]irea accesuluimembrilor gupului ]int@ pe pia]a mun-cii prin dezvoltarea abilit@]ilor antre-prenoriale }i personale; precum }ipromovarea parteneriatelor între fac-torii interesa]i în vederea faciliz@riitranzi]iei de la }coal@ la via]@ activ@a elevilor }i studen]ilor.

Proiectul se desf@}oar@ în 70 deateliere de lucru în care se va urm@ridezvoltarea spiritului de antreprenorpentru 1.050 de elevi }i studen]icare î}i vor dezvolta competen]elepersonale }i profesionale. Ceea ceeste inovativ în aceste ateliere esteconceptul de „întreprindere simulat@”,prin care vor fi exersate proceseleeconomice existente în firmele reale,fiecare întreprindere simulat@ fiindstructurat@ pe departamente, precum:resurse umane, secretariat, marketing,desfacere, financiar-contabil, ceea ceînseamn@ real life!

Membrii grupurilor ]int@ vor aveaoportunitatea de a interac]iona direct cureprezentan]ii mediului de afaceri –

tineri întreprinz@tori }i manageri – pen-tru inspira]ie }i suport în vederea dez-volt@rii propriilor întreprinderi simulate.

Activit@]ile întreprinse în cadrulproiectului cuprind organizarea }i im -plementarea unei campanii de infor-mare, con}tientizare }i mediatizare,vizând popularizarea oportunit@]ilorde facilitare a tranzi]iei de la statutulde elev/student la acela de angajat;organizarea }i desf@}urarea activit@]iicentrelor Start–up; activit@]i de dez-voltare }i implementare a metodelorinteractive de înv@]are „întreprinderesimulat@”, prin oferirea unor serii deateliere de lucru în cadrul c@rora mem-brii grupului ]int@ s@ dobândeasc@abilit@]i antreprenoriale }i personaleprin simularea proceselor interne des -f@}urate într-o firm@ real@ }i rela]iilorsale cu alte firme }i institu]ii, „între-prinderi simulate”; organizarea }i im -

plementarea evenimentelor MentorShip,pentru stimularea educa]iei non-for-male }i networkingul profesional, crea -rea unei leg@turi mai puternice întretineri }i profesioni}ti, între mediuleduca]ional }i cel profesional, dar }iactivit@]i de lobby la nivelul }colilor,universit@]ilor, întreprinderlor }i aaltor institu]ii în vederea facilit@riitranzi]iei de la }coal@ la via]a activ@.

Societatea noastr@ are tot maimare nevoie de asemenea ini]iative,deoarece actualul sistem }i-a atinslimitele. E momentul pentru noi so -lu]ii }i noi r@spunsuri. România eplin@ de oportunit@]i, îns@, în acela}itimp, este nevoie de mult@ munc@,coeziune între oameni }i dedicareunor valori pe termen lung, pentrucrearea unui context s@n@tos, mediuîn care s@ ne dorim ca urma}ii no} -tri s@ creasc@ }i s@ r@mân@.

Antreprenoriat Social. Centre START-UP pentru tineri (II)

masterand Adina-Maria FLE{ER, ULBS

Vedere din Atena

Cea mai interesant@ experien]@ avie]ii mele s-a produs între anii 1992}i 1998, perioad@ în care am fostrezident temporar în Statele Unite aleAmericii. Acolo am cunoscut }i amîn]eles via]a americanului, de la celmai umil }i nenorocit hommeless, „omo-logul” boschetarului de la noi, pân@la aceea a multi-milionarului, pentrucare „raiul” a fost dat în folosin]@.

O mul]ime de p@reri, conceptii,prejudec@]i, pe care le-am avut des -pre via]@ în general }i despre ceaamerican@ în special, mi s-au schim-bat partial sau în totalitate. Sectorulde via]@ care m-a interesat mai mult,pentru care nu am precupe]it nici unefort material }i moral pentru a-l cu -noa}te, a fost cel al artei }i înv@ -]@mântului, al culturii. Am fostpreocupat mai am@nun]it de colec -]ionari, galeri}ti, de pia]a artei.

Dincolo de marile realiz@ri ale„planetei” americane, în toate do -meniile vie]ii materiale }i spirituale,m-au frapat pân@ la perplexitate, ta -lentul }i priceperea americanilor de acolec]iona art@ }i nu numai, de a oproteja, de a face comer] cu tot cespiritul artistic a dat oamenilor.

Pot spune c@ americanii au „ma -nia” colec]ion@rii, o înclina]ie special@nativ@, pentru a colec]iona tot ceifrumos, rar }i interesant. Despre acestlucru a} putea ]ine o ampl@ dizera]ie.Dar nu este nici cazul }i nici locul înacest spa]iu.Am ]inut s@ fac aceast@ introducerela noul volum, cu titlul provocator„Maniere }i abjec]ii” aflat în curs deapari]ie, a scriitorului-colec]ionar si -

bian, Mihai Vulcu, despre care potspune f@r@ t@gad@ c@, pe lâng@ ta -lentul cert de prozator pe care îl are,el dispune }i de o înclina]ie în@scut@de colec]ionar.

Mihai Vulcu, intelectual de aleas@}i temeinic@ cultur@, publicist de vo -ca]ie }i om de mare spirit, de maimult de trei decenii s-a implicat sen-timental, moral }i material în dificilaactivitate de colec]ionar de art@. Ex -perien]a sa în acest domeniu a dobân-dit-o în decursul anilor, }i s-a îm -bog@]it datotit@ vizitelor pe care le-a f@cut în America, unde a în]elesmulte din tainele „profesiei” de co -lec]ionar, unde numeroase dintrecolec]iile de art@ dep@}esc statutul desimplu hobby, ele au devenit înmajoritate institu]ii care de]in imen -se valori culturale, cu rol educativbine definit, fiind un model de orga-nizare }i de func]ionare pentru în -treaga lume.

Luky, (a}a îl apeleaz@ prietenii peMihai) iube}te arta, frumosul, in -diferent sub ce form@ se manifest@acesta. Datorit@ acestei calit@]i s-aapucat s@ colec]ioneze art@, mobilier,lucruri vechi, c@r]i rare, divese obiec -te frumoase, rarit@]i, pe care le-aîntîlnit în nenum@ratele lui c@l@toriipe toate continentele planetei.

Nu se cunosc re]ete dup@ carecineva poate deveni colec]ionar deart@. Este necesar, în primul rând,s@- ]i plac@ arta. Apoi, ca orice între-prindere, trebuie s@ porneasc@ cuun minim capital. Nu }tiu, }i de faptnu are nici o importan]@ ce investi]iefinanciar@ a f@cut Luky în colec]ia sa,mai important este aportul s@usufletesc în realizarea acesteia. Nueste o colec]ie mare, dar g@se}ti înea lucr@ri de valoroase de arta ro -mâneasc@ contemporan@ semnate deIon Pacea, Marcel Chirnoag@, Ion M@r -gineanu, {tefan Câl]ea, Sorin Ilfovea -nu, Petru Velicu, Hans Hermann,

Eugen T@utu }i al]ii. Ceea ce l-a aju-tat imens în realizarea acestui scopextrem de dificil, zic eu, a fost pasi-unea pentru lectur@, dorin]a de a seinstrui permanent în vastul labirint alcrea]iei artistice, abilitatea }i r@bdareas@ asculte, s@ determine, în cercurilede prieteni }i cuno}tin]e, discu]ii des -pre art@ }i literatur@. Un plus deavantaj l-a constituit faptul c@ estevorbitor de limbi str@ine, ceea ce i-apermis s@ se descurce oriunde. Pelâng@ calit@]ile de autentic colec]ionar,Luky este }i un iscusit galerist. Îm -preun@ cu distinsa doamn@ Ana Dobra,artist plastic de mare sensibilitate }itemeinic@ cultur@ artistic@, priceputasa colaboratoare, a oferit }i ofer@publicului iu bitor de art@ printr-ointeresant@ galerie, valoroase expozi]iide art@ plastic@ ale arti}tilor românicontemporani din Sibiu }i alte centreartistice ale României.

Timp de câ]iva ani am condusEditura „Perenna” din Sibiu, }i în2008, am avut bucuria s@ descop@rtalentul scriitoricesc pe care MihaiVulcu, dintr-o modestie funciar@ ce-iapartine, îl ]inea într-o laten]@ nejus-tificat@, s@ editez }i s@ semnez pre -zentarea artistic@, coperta }i ilustra -]iile la cea de a doua carte de proz@a talentatului Corneliu V. Mihail, (pseu-donimul lui Mihai Vulcu), sub origi-nalul titlu „Gâlceav@ sub Podul Min -ciunilor”.

În volumul de debut din 2002„Flec@reli într-un burg obosit” autorulcreioneaz@ cu verv@, doar cu u}oar@tent@ umoristico-satiric@ unde folose}te„unealta” insidioas@ a ironiei, tipolo-gia unor „caractere” semnificative aleperioadei post decembriste.

Ca o imens@ viitur@ cu pronun]atcaracter malefic, simulacrul de revo -lu]ie din decembrie 1889, topit înretortele diversiunii caghebisto-maso -nico-securiste într-o lovitur@ de statdeghizat@, ce s-a întruchipat în cea

mai oribil@ mascarad@ pe care popo -rul român a cunoscut-o în decursultragicei sale existen]e, a adus lasuprafa]@ toate gunoaiele, pleava }iscursurile societ@]ii comuniste dinRomânia cu cele mai oribile }i maiabjecte tr@s@turi ale politicienilorproveni]i din „e}alonului II” al p.c.r.

În toat@ perioada ce a urmat deatunci }i pân@ în prezent, absurdul s-a instaurat confortabil în aproapetoate sectoarele societ@]ii române}ti,devenind o stare de normaliate.Absurdul din opera lui Franz Kafka,este palid fa]@ de cel postdecembristdin România, este realism socialist...acesta a oferit „ materie prim@”, decea mai bun@ calitate, spiritului cri ticde pamfletar al scriitorului-colec -]ionar, pe care-l etaleaz@ str@lucit în„Gâlceav@ sub Podul Minciunilor”,unde atitudinea sa trece din zona sa -tirei, spre formele acute }i grave ale

pamfletului, mai incisive }i mai caus -tice. În urm@ cu 200 de ani, marelepictor spaniol Francisco Goya averti-za omenirea c@ „somnul ra]iunii na}temon}tri”. Parafraza jurnali}tilor de lacotidianul „România Liber@” „SomnulNatiunii na}te mon}tri” este un alt felde avertisment pentru România. Întabletele-pamflet ale lui Corneliu V.Mihail din „Maniere }i abjec]ii” par-curgem stupefia]i o gam@ de mon}triai „democra]iei originale” Se pare c@spiritului civic al na]iunii române i s-a administrat puternice somnifere }iînc@ doarme de mai bine de 60 deani... Sensibilitatea etic@ a autorului(}i de ce nu }i a noastr@) frustrat@}i lezat@ nu de pu]ine ori, g@se}te înpaginile acestei recente alc@tuiri lite -rare, o dreapt@ r@zbunare. Cartea scris@într-un stil laconic, f@r@ emfaz@, neofer@ pagini incitante, ce ne pun pegânduri...

• • • • ••••••• • • • • • •• VINERI • • •SEPTEMBRIE • • • ••

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Colec]ionarul de art@, între pasiune, afacere }i voca]ie.

22 septembrie 1984. %nt$lnire la Verdun, Francois Mitterand }i Helmuth Kohl.

Constantin Ilea - Cheile Turzii