Lumina Din Punct de Vedere Stintific,Artistic Si Spiritual

7/25/2019 Lumina Din Punct de Vedere Stintific,Artistic Si Spiritual

http://slidepdf.com/reader/full/lumina-din-punct-de-vedere-stintificartistic-si-spiritual 1/30

Lumina din punct devedere stintific,artisticsi spiritual

De Mateiu Cristian



Lumina din punct de vedere stintific

Lumina este stimulul care ac ionînd asupraț retinei din ochi produce la omul sănătos senza iaț

vizuală. Din punct de vedere fizic, lumina este o radia ie electromagneticăț ; pentru a fi perceputăde om ea trebuie să aibă anumite caracteristici: frecven aț trebuie să fie cuprinsă între limitelesensibilită ii vizuale ale receptorilor fotosensibili din retină, iar intensitatea trebuie să depă eascăț ș

pragul de sensibilitate al acestora. În sens larg se poate folosi termenul de "lumină" i pentruș

radia ii electromagnetice invizibile pentru om, ca de exempluț lumina infraro ieș sau ceaultravioletă. umina împreună cu temperatura face parte din factorii ecologici .

!tît lumina provenind direct de la o sursă de lumină, cît i cea transmisă, reflectată, împră tiatăș ș

sau difractată de diferite corpuri, are pentru ochiul uman o serie de caracteristici, printre care: intensitate luminoasă, determinată de puterea transportată de radia ie i de sensibilitatea retinei;ț ș

culoare, determinată de spectrul de frecven e ale radia iei incidente pe retină;ț ț

polarizare, determinată de planurile sau planul de oscila ie al undelor electromagnetice;ț

coeren ăț , determinată de faza oscila iilor.ț

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stimul&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizica

http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_electromagnetic%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Frecven%C8%9B%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumina_infraro%C8%99ie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumina_ultraviolet%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatura

http://ro.wikipedia.org/wiki/Factori_ecologici

http://ro.wikipedia.org/wiki/Intensitate_luminoas%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Polarizare

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Coeren%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1





http://ro.wikipedia.org/wiki/Intensitate_luminoas%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Factori_ecologici

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatura

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumina_ultraviolet%C4%83




http://ro.wikipedia.org/wiki/Fizica

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ochi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stimul&action=edit&redlink=1



Caracteristici fizice ale luminii

Undele electromagnetice, deci i lumina vizibilă, se compun dintr-un cîmp electricș

i unul magnetic, orientate perpendicular unul pe celălalt, amîndouă variabile înș

timp i spa iu, i care se generează reciproc. Varia ia acestor cîmpuri este înș ț ș ț

generalnecesită citare! periodică atît în timp cît i în spa iu" perioada de repetareș ț

temporală a oscila iilor este inversul matematic al frecven ei cîmpuluiț ț

electromagnetic respectiv" perioada spa ială este numită lungime de undă. #cesteț

două caracteristici sînt legate între ele prin intermediul vitezei de propagare aundei $v. viteza luminii%. &recven a undelor electromagnetice nu depinde de mediulț

în care se propagă acestea. 'n sc(imb, lungimea de undă depinde de viteza depropagare a undei într-un mediu dat, astfel încît aceea i undă trecînd dintr-unș

mediu în altul va suferi varia ii ale lungimii de undă, conform rela iei)ț ț



ndele electromagnetice reale se pot descompune în unde elementare cu următoarele caracteristici:#frecven ăț : această frecven ă unică determină în cazul luminii vizibileț culoarea percepută de ochi. $ulorile upure, i niciodată nu se întîlnesc în natură. umina produsă deș laseri, cea ob inută prin separarea luminii albț

cea ob inută cu a%utorul unorț filtre, sînt exemple de lumină care doar se apropie de undele monocromatice idreproducere a culorilor &ecranul de televizor color, tipăriturile color, etc.' nu pot reda fidel culori de o asemen#amplitudine: aceasta este o măsură a varia iei cîmpurilor electric i magnetic care alcătuiesc unda. (ste deț ș

strălucirea aparentă a unei surse de lumină. )rebuie precizat totu i că ochiul nu este la fel de sensibil la toaș

insensibil la razele electromagnetice din afara spectrului vizibil. $ulori care par să aibă aceea i intensitate vș

fizice foarte diferite.#polarizare: vectorul cîmpului electric i cel al cîmpului magnetic sînt perpendiculare atît unul pe celălalt cît ș ș

a undei electromagnetice. Dar chiar i cu această limitare mai este permis un grad de libertate, de rota ie a ș ț

direc iei de propagare. Dacă fa ă de un anumit sistem de axe de coordonate vectorul cîmpului electric este dț ț

spunem că lumina respectivă este polarizată vertical . În mod obi nuit ochiul nu este sensibil la polarizarea luș

experimente optice simple prin care aceasta se poate pune în eviden ă.ț




http://ro.wikipedia.org/wiki/Laser

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filtru&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziune

http://ro.wikipedia.org/wiki/Amplitudine


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Optica&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Optica&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/Amplitudine

http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziune

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filtru&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Laser





(misiile de lumina

umina poate fi emisa sau radiata de electroni care graviteaza in %urul nucleuluiatomului lor. (lectronii pot gravita in atomi numai in anumite cazuri se numescorbitali si au o anumita cantitate energetica. $antitatea de energie de careatomul are nevoie pentru fiecare orbital se numeste energie de nivel pentru unatom.

*iecare atom are o cantitate unica de energie, si energiile corespunzătoare

fotonilor pot forma invelisuri ce impreuna se numesc spectrul atomic. !cestspectru este ca o amprenta după care fiecare atom poate fi identificat. +rocesulde identificare a unei substante dintrun spectru se numeste spectroscopie.egile care descriu invelisul de energie al orbitalilor si al atomilor sunt legi ceapartin )eoriei -uantice. (le au fost inventate in /01 special pentru masurarearadiatiilor luminoase si marimii atomilor.



2pectrul electromagnetic

2pectru electromagnetic se refera la inteaga gama defrecvente si lungimi de unda lae undelor electromagnetice.umina traditionala se refera la gama frecventelor care potfi receptionate si de catre om. !ceste frecvente sunt foarteinalte aproape o %umatate sau trei sferturidintrun milion de

miliarde 3z. ungimile lor de unda sunt intre 411511 nm.6azele 7 au lungimi de unda care variaza de la catevamiimi dintrun nm la cativa nm. $ea mai scurla lungime deunda pe care o mul o poate detecta este lumina albastrainchisa la 411 nm. $ea mai lunga este rosul aprins laaprox. 511 nm. $ele mai multe surse nu radiaza lumina

monocromatica. $eea ce numim lumina alba &ca cea a



+olarizarea

+olarizarea se refera la campului magnetic intro unda electromagnetica. 8unda al carei camp electric oscileaza vertical sa spune ca avem o poarizareverticala. &idem pt orizontal'. $ampul electric din undele luminoase ale soareluivibreaza in toate deci direct lumina soarelui poate fi numita nepolarizata.8chelarii +olaroid blocheaza lumina polarizata orizontal si reduc luminozitatealuminii solare ce nu se mai reflecta pe suprafete orizontale.



2urse de lumina

2ursele de lumina difera in functie de cum distribuie energia particulelorincarcate &electroni' ale caror micare produc lumina. Daca energia vine de lacaldura atunci sursa se numeste incandescenta. Daca energia energiaprovine din alta sursa chimica sau electrica, sursa se numeste luminescenta.

2ursa ncandescenta. a sursa incandescenta atomii se ciocnesc unii cu altii. !ceste coliziuni transfera energie spre electroni impingandui pe acestia spre

nivele suparioare. $and electronii elibereaza aceasta energie, ei emit fotoni.nele coliziuni sunt mai puternica iar alltele mai putin puternica astfer sunelminati fotoni de energie diferita. umina lumanarii este incandescenta sirezulta din excitarea atomilor de funingine in flacara incinsa. umina dintrunbac incandescent provide din excitarea atomilor dintrun fir subtire numitfilament care sete incalzit de curentul ce trece prin el.

! 59< di di tiil i d l l i i d t i b t



!proape 59< din radiatiile ce provin de la lumina incandescenta a unui bac suntinfrarosii. 8amenii de stiinta au invatat despre proprietatile luminii incandescente reale sileau comparat cu o incandescenta teoretica numita =lac> =od?". n =lac> =od?" este

o sursa ideala de lumina incandescenta cu o emisie a spectrului ce nu depinde din cematerial provine lumina, ci numai de temperatura acestuia.

2ursa uminescenta absoarbe energie din alta sursa decat caldura, si este de obicai mai

rece decat sursa incandescenta. $uloarea unei surse luminescente nu este raportata lamenperatura sa. 8 lumina fluorescenta este un tip de lumina luminescenta care face uzde un element chimic numit fosfor.



Legile Refractiei

*entru a putea calcula drumul unei raze de lumina se poate apela la o sc(emasimilara celei alaturate) stiind ung(iul de incidenta si proprietatile celor douamedii, se poate calcula ung(iul de refractie $ung(iul de refle+ie este egal cucel de incidentă%sin la puterea -/ $n/0n 1 sin/ n/ 2i n fiind indicii derefractie ai celor doua medii $raportul dintre viteza luminii în acel mediu siviteza luminii în vid%. 'n cazul unui ung(i de incidenta foarte mare $raza cadefoarte piezis%, poate aparea fenomenul de refle+ie totala) practic toatalumina se reflecta inapoi în mediul din care a venit. #cest lucru se înt3mpla

pentru 4 crit unde crit sin la puterea -/$n0n/% . Legea de refractie enuntata mai sus este valabila doar pentru materiale

izotrope, nefiind respectata daca este vorba de materiale anizotrope $cum arfi unele cristale%, unde apare birefringenta.



LUMINA DIN PUNCT DE VEDERE RELIGIOS

Lumina Sfântă este considerată de cre tinii ortodoc i a fi o minune care se înt3mplă înș ș

fiecare an la 6iserica 7f3ntului Morm3nt din 8erusalim în 73mbăta Mare, ziuadinaintea *a telui 9rtodo+. Mul i o consideră cea mai vec(e minune anuală atestată aș ț

lumii cre tine. # fost documentată consecvent din //:, men iunile anterioare fiindș ț

sporadice. Ceremonia este transmisă în direct în ;recia, <usia, Ucraina, <om3nia,6elarus, 6ulgaria, ;eorgia, Cipru, Liban i alte ări cu comunită i ma=oritare cre tin-ș ț ț ș

ortodo+e.

'n s3mbăta de dinaintea *a telui, la pr3nz, >patriar(ul grec, împreună cu clerul luiș

înve m3ntat în straiele sacerdotale i urmat de patriar(ul armean cu clerul lui i cuș ș ș

episcopul cop ilor, măr ăluiesc în procesiune grandioasă i solemnă, i c3nt3nd imnuri,ț ș ș ș

de trei ori în =urul 7f3ntului Morm3nt.? 9dată procesiunea înc(eiată, *atriar(ul 9rtodo+al 8erusalimului sau alt ar(iepiscop ortodo+ cite te rugăciunea *ogor3rii 7fintei Lumini,ș

î i dă =os robele i intră singur în morm3nt. >*rela ii armeni i cop i răm3n înș ș ț ș ț

anticameră, unde spun că edea îngerul c3nd s-a arătat femeii credincioase $Mariaș

Magdalena% după învierea? lui 8isus.



LUMINA DIN PUNCT DE

VEDERE ARTISTIC



Egitul Antic

8n @giptul #ntic, cultul soarelui si puterea luminii au inspirat proiectareatemplelor si altor tipuri de constructii. Lumina reprezenta pentru egiptenitrezirea la viata iar templele constituiau locuintele divinitatilor. #cestea erauorganizate in functie de o a+a de compozitie si contineau mai multe incaperi,trecerea facandu-se progresiv de la lumina la intuneric, urmarindu-se astfellocalizarea sanctuarului prin penetrarea luminii, readucand divinitatea laviata. #stfel, lumina nu era reprezentata numai prin puterea sa ci era

emanatia divina a soarelui. @giptenii erau foarte constienti de modul deorganizare al iluminatului interior in cladirile monumentale, creand a+e delumina. #cest lucru se facea prin directionarea razei de lumina pe statui,punctul central al constructiei, lasand restul incaperii in umbra, aceastatrecere facandu-se treptat pentru a sugera misterul rasaritului.



Grecia Antica

In Grecia Antica, tara mediteraneana in care luminaeste insotita de o caldura sufocanta, deschiderileutilizate in acoperisurile templelor erau restranse,permitand patrunderea unei raze de lumina, cuscopul de scoate in evidenta statuia zeului caruia ii

era inchinat monumentul. Sectiunea si modenaturaantablamentului, forma coloanei pot atribuite inmare masura cunoasterii profunde a efectelorluminii.



Pant!e"nul R"man

Pantheonul Roman este un alt exemplu dinAntichitate, acesta ilustrand faptul ca romanii aufost primii care au proiectat constient spatiileinterioare, folosind lumina pentru a pune invaloare si pentru a articula spatiile. i au folosit

lumina mai de!raba intr"un scop bine stabilit,decat intr"un sens abstract sau metaforic, razelesoarelui deplasandu"se prin spatii, scotand inevidenta !urile si statuile din interior.



E#ul Me$iu

In perioada vului #ediu putem observa inca odatafascinatia luminii.In bisericile bizantine lumina este amena$ata in asafel incat sa se inltreze prin cupola, peretii lateraliramanand in penumbra. %n exemplu ilustrativ in

acest sens il constituie cupola bisericii Sfanta Soacare, datorita braului de lumina pe care sereazama in aparenta, da privitorului impresia capluteste deasupra uriasei nave centrale.

*e de alta parte in aria civilizatiei occidentale in



*e de alta parte, in aria civilizatiei occidentale, incadrul catedralelor gotice, a=ustarea structurala apietrariei era facuta in asa fel incat sa permitapatrunderea in interior a unei cantitati cat mai ridicatede lumina naturala. Desc(iderile, de cele mai multe oriprevazute cu vitralii adaugau o infatisare picturala printransparenta insusirilor plastice ale ar(itecturiiinterioare. Dematerializarea fiintei, prin reprezentareain vitralii este un procedeu de ma+im efect, luminacapatand astfel intelesuri mistice, poetice siemotionale.



%ar"cul

In cadrul barocului, simbolismul si metaforaluminii si intunericului au constituit ideile"vehicul pentru expresia misterelor reli!iei sierau folosite pentru a inspira credinta.Arhitectura si arta baroca sunt caracterizate

prin miscare, emotie, paroxism, irationalitate,spiritualitate, miscare atmosferica, toate indreprezentate printr"o maniera deosebita afolosirii luminii.



Ne"cla&ici&mul

9 e+emplificare a modului de folosirea luminii o gasim in perioadaAeoclasica a secolului al BV888-lea,

atunci cand avea rolul de a clarificaformele geometrice si spatiile bazatepe dinamism si legile naturii.



nfluen at de g@ndirea din 2ecolul luminilorț



nfluen at de g@ndirea din 2ecolul luminilor,ț

neoclasicismul impune domina ia rigorii, av@nd caț

modele arta greacă i cea romană. !ntichitatea seș

impune din nou, în opozi ie cu concep iileț ț baroce.

!ceasta Anoua lecturăB este menită să ducă laredescoperirea simplită ii i profunzimii naturii, spreț ș

deosebire de trăirile superficiale ale rococoului.)emele mitologice i antice, sunt din nou prezente. Înș

timpul primului mperiu &C14C4', neoclasicismul

devine stilul oficial.6evolu ia francezăț se folose te i ea de acest stilș ș

pentru a eviden ia virtu ile patriotice, reg@ndind valorileț ț

antice în termeni morali. !rtistul trebuie să fie acum opersoană anga%ată civic, care săi înve e pe ceilal iț ț

faptele eroilor antici, stimul@nd astfel virtutea.

2tilul neoclasic se caracterizează în pri

http://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rococo

http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_Imperiu_Francez

http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83



http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_Imperiu_Francez

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rococo

http://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc



2tilul neoclasic se caracterizează în priprintro întoarcere la formele grecorom+entru arti ti, nu este vorba de a recurgș

imitarea servilă a !ntichită ii sau la expeț

6ena terii italiene, ci de a dezvolta noi ș

destul de repede transformate în reguli

claritate a expunerii, simplitate a structuintermediul ordinii, al simetriei, al propo

Lumina Din Punct de Vedere Stintific,Artistic Si Spiritual

Documents

Transcript of Lumina Din Punct de Vedere Stintific,Artistic Si Spiritual