Pe 7 septembrie 1940, Ro -mâ nia ceda, prin trata tul de laCra iova, Dobrogea de Sudcătre Bulgaria. Era a tre ia ce -da re făcută într-un singur an,după ce pierdu sem Basarabia,Bu covina de Nord, Herţa şiAr dealul de Nord fără nici unfoc de armă. În urma acestuitra tat, peste 100.000 de ro -mâni au fost nevoiţi să pă ră -seas că cele două judeţe ce da -te, iar, în schimbul lor...

Deşi este o unitate înfiinţată relativ recent, pe 1 sep -tem brie 1993, această structură se bucură, deja, de unpal mares foarte bogat şi de militari excepţionali care aulu crat sau îşi des fă -şoa ră activitatea aici.Trebuie să cunoaşteţifap tul că această uni-tate, cu sediul în Bu -cu reşti, a fost primadin Ar ma ta Românieiîn cadrată cu militaripro fesionişti şi a par-ticipat...

KAKI 100%

Alături de cei aproximativ 300 de militari, au fostpre zenţi la ceremonie şeful de stat major al Brigăzii 9Me canizate „Mărăşeşti”, colonel Marian Niculae şi loc -ţii torul Regimentului 307 Infanterie Marină, locotenent-

co lonel MariusG h e o r g h e s c u .Du pă in tonareaim nu ri lor de statale ce lor şase ţăripar ti ci pante, co -lo nelul Ma rianNi culae a pre zen -tat scopul şiobiec tivele ...

,,Platinum Eagle 19.2”

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Un nou hidrogel mai eficient întratarea problemelor osoase

Bioinginerii de la UCLA School of Dentistry au creatun hidrogel care se dovedeşte a fi mult mai eficient încom paraţie cu alte substanţe similare care sunt disponi-bile în prezent. O echipă formată din bioingineri şi den-tişti ai Facultăţii de Stomatologie din cadrul Universi tă -ţii California acre at şi testat peşo ricei un hidro-gel care este maipo ros şi mai efi-cient faţă de altehi drogeluri caresunt disponibileîn acest mo -ment, no teazăPhys...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 17 (502) l 16 septembrie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

De la înfiinţare şi până în prezent, Batalionul 500 Lo -gi s tic actualmente Batalionul 500 Sprijin, a îndeplinitmi si uni precum: asi -gu rarea cu armament,mu niţii, materiale teh -ni ce de toate fe lurile,car buranţi, in strucţiunişi regulamente necesa -re per sonalului Statu-lui Major al ForţelorTe restre, dar şi spri ji - nul logistic acordatunor unităţi subordo-nate Statului Ma jor alFor ţelor...

PUNCTE DE VEDERE

A s i g u r a r e a l o g i s t i c ă A s i g u r a r e a l o g i s t i c ă p r i v i t ă d i n i n t e r i o rp r i v i t ă d i n i n t e r i o r

Cedarea CadrilateruluiCedarea Cadrilaterului

Batalionul 2 Infanterie ,,Călugăreni”împlineşte 26 de ani de la înfiinţare

Prima zi în AFT ... de la civil la student militarCei mai mulţi membri ai comunităţii academice mi li ta -

re sibiene au păşit pe 1 septembrie, timizi, dar încrezători,pe poarta Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălces-cu”din Sibiu.

După ce au luptat pentru a-şi îndeplini visul de a îm bră -ca uniforma militară, trecând etapele unui proces de se lec -ţie şi a uniexa men dead mitere difi-cil, a venit zi -ua în care ca -de ţii de anul Itră iesc pri me -le experienţeîn calitate destu denţi mili-tari.

Le urăm

mult succes şi bun venit în Academia Forţelor Terestre!Modulul de pregătire militară generalăStudenţii anului I de studii au participat marţi, 3 sep-

tembrie, la prima ceremonie militară din viaţa de cadet. Ti -ne rilor le-a fost prezentat, în cadru festiv, Drapelul deLuptă, steagul de identificare şi au făcut cunoştinţă cu per-soanele cu funcţii de conducere din Academia Forţelor Te -res tre „Nicolae Bălcescu”.

Un alt moment emoţionat a fost şi acela în care le-a fostîn mânat armamentul individual.

Semper Una!Modulul de pregătire militară generalăDupă finalizarea etapei de acomodare în incinta Aca -

de miei Forţelor Terestre, studenţii anului I îşi continuăpre gătirea în tabăra de instrucţie Perii Dăii, acolo undepar curg modulul de pregătire militară generală - instrucţiepentru formarea deprinderilor de luptător. Sunt zile plinede efort fizic şi intelectual, de încordare psihică, care îipoar tă pe cadeţi în situaţii noi şi provocatoare.

Le dorim să fie încrezători în forţele proprii, de ter mi -naţi şi receptivi la tot ceea ce li se transmite!

Elena ANDREI

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (502) din 16 septembrie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

l WASHINGTON-Pentagonul prelungeşte până lasfâr şitul lui septembrie 2020 desfăşurarea militarăla fron tiera cu Mexic. Ministrul american al Apărării,Mark Esper a aprobat prelungirea desfăşurării de mili-tari la frontiera cu Mexic până la sfârşitul lui septem-brie 2020, cerută de preşedintele Donald Trump pentrusto pa rea imigraţiei clandestine, a declarat un purtătorde cu vânt al Pentagonului. Mark Esper a aprobat la 3sep tembrie o solicitare prin care Departamentul pentruSe cu ritate Internă şi poliţia de frontieră cereau spriji nulDe partamentului Apărării pentru asigurarea securităţiifron tierei de sud pentru anul fiscal 2020, a declarat lo -co tenent-colonelul Chris Mitchell. Pentagonul „va des-făşura până la 5.500 de militari pentru a-şi aduce spriji -nul în ce priveşte infrastructuri, operaţiuni, detectare şisu praveghere şi un sprijin aerian” a adăugat el. În pre -zent, la graniţa cu Mexic sunt desfăşuraţi în jur de2.900 de militari activi şi 2.000 de rezervişti. Acestemi siuni pot fi efectuate fără ,,a afecta peste măsură” ni -ve lul de pre gătire militară şi sunt condiţionate de pu ne -rea la dispoziţie a fondurilor necesare, a menţionat pur -tă torul de cu vânt. Decizia lui Esper a survenit înaceeaşi zi în care Pen tagonul anunţa că a deblocat 3,6mi liarde de dolari pentru a finanţa construirea a 280 kmde zid la frontiera cu Mexic, la solicitarea preşedinteluiTrump.l MOS CO VA-Ministrul de externe SergheiLa vrov confirmă intenţiile de retragere a arsenalu-lui sovietic din Trans nistria. Ministrul rus de externeSer ghei Lavrov a confirmat intenţiile Moscovei de a-şire trage arsenalul so vietic din Transnistria, regiunea se -pa ratistă a Repu bli cii Moldova. Şeful diplomaţiei rusea mai declarat că a discutat cu Nicu Popescu, omologulsău, despre acţiu ni le necesare pentru încheierea re tra -ge rii arsenalului, pro blemă cu care cele două ţări secon fruntă de mai bine de 20 de ani. Retragerea ,,presu -pu ne furnizarea echi pamentului necesar, trimitereaspe cialiştilor, stabi li rea surselor de finanţare şi sem na -rea contractului”, a pre cizat Lavrov, care a subliniat cătoa te demersurile tre buie să îndeplinească standardelede securitate ale ar ma tei ruse. Luna trecută, RepublicaMol dova a făcut pu blică propunerea rusă privind re tra -ge rea definitivă a ar melor şi muniţiilor sovietice care segă sesc pe teritoriul transnistrean. Anunţul a fost făcutla Chişinău de pre şedintele Igor Dodon, după o întâlni -re cu ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu. ,,Am vor-bit la sediul NATO despre lucruri foarte practice, cumar fi modul în care Alianţa poate ajuta Ucraina să de vi -nă mai puterni că şi cum poate Ucraina să ajute Alianţa.Di recţia euro-a tlan tică a Ucrainei rămâne neschimbată,iar vizita noas tră confirmă acest lucru” - a declaratDmi tro Kuleba, vicepremierul ucrainean pentru inte-grarea europea nă şi euro-atlantică.lPHENIAN-Co -reea de Nord vrea negocieri cu SUA în septembrieîn dosarul de nu clearizării. Coreea de Nord a anunţatcă doreşte să ai bă întâlniri de lucru la sfârşitul lui sep -tem brie cu SUA, în contextul în care negocierile întrecele două părţi privind denuclearizarea peninsulei auajuns într-un punct mort. ,,Vrem să ne aflăm faţă în faţăcu SUA la sfâr şitul lui septembrie, la o dată şi într-unloc asupra că rora putem conveni”, a declarat Choe SonHui, ad junc tul ministrului de externe din Coreea deNord, într-un comunicat difuzat de agenţia de presăofi cială KCNA. Ministrul adjunct a făcut apel la SUAsă pre zin te ,,o bază de calcul acceptabilă”, în caz con-trar exis tând riscul de a pune în pericol procesul diplo-matic. Cele două ţări au declanşat un dialog inedit dupăîn tâlnirea istorică dintre Donald Trump şi Kim Jong Undin iu nie 2018, de la Singapore. Însă cel de-al doileasu mmit al lor, din februarie, de la Hanoi, s-a soldat cuun eşec şi negocierile au fost oprite de atunci, în pofi-da pro misiunii unei relansări rapide făcute de preşedin-tele ame rican şi de liderul nord-coreean cu prilejulcelei de a treia întrevederi a lor, din iunie, de la fronti -e ra dintre cele două Corei. În ultimele săptămâni, Phe-nianul şi-a in tensificat tirurile cu rachete cu rază scurtăde acţiune, ca lificate drept ,,provocări” de responsabiliiame ricani. Au torităţile nord-coreene au criticat şi po zi -ţia SUA, care afirmă că nu vor să ridice sancţiuniledecât în schim bul unei denuclearizări definitive. Emi -sa rul ame ri can Stephen Biegun a cerut la rândul săuCo reei de Nord să înceteze să pună ,,obstacole” în ca -lea negocie ri lor, până nu va fi prea târziu.n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 367 / 2019

aCtualitatea

Pe SCuRt

Generalul-locote-nent Daniel Petrescu,locţiitorul şefului Statu-lui Major al Apărării, aparticipat duminică, 8septembrie, la „Ser-bările naţionale - Ţebea2019” închinate memo-riei lui Avram Iancu,desfăşurate în ComunaBaia de Criş, JudeţulHunedoara, la Pan-teonul de la Ţebea. În

cadrul festivităţii a avut loc slujba religioasă depomenire, ceremonia depunerii de coroane deflori şi o scurtă evocare istorică. Festivitatea s-aîncheiat cu defilarea Gărzii de Onoare constituitădin militarii Batalionului 26 Cercetare Suprave -ghere Montană „Avram Iancu”. Pe 10 septembrie2019, s-au împlinit 147 de ani de la trecerea înnefiinţă a lui Avram Iancu, „Crăişorul munţilor”,aşa cum mai este cunoscut marele erou naţionalce a luptat în Revoluţia de la 1848. Acesta arămas pentru totdeauna în conştiinţa românilor,fiind considerat unul dintre cei mai importanţieroi ai naţiunii noastre.n

„Serbările naţionale-Ţebea 2019”

Deşi este o unitate înfiinţată relativ recent, pe 1 septem -brie 1993, această structură se bucură deja de un palmaresfoarte bogat şi de militari excepţionali care au lucrat sau îşides făşoară activitatea aici. Trebuie să cunoaşteţi faptul căaceas tă unitate, cu sediul în Bucureşti, a fost prima din Ar -ma ta României încadrată cu militari profesionişti şi a parti -ci pat, pentru prima oară, ca unitate combatantă româneascăla operaţii în afara teritoriului naţional după al Doilea Răz -boi Mondial. De asemenea, Batalionul 2 Infanterie „Că lu -gă reni” a deschis şi închis participarea României la ope ra -ţii le ONU de menţinere a păcii din Angola. Mai mult, aavut prima participare la o misiune OSCE în Albania,1997.

De-a lungul timpului, infanteriştii bucureşteni au fostpre zenţi în 6 teatre de operaţii cu peste 3.500 de militaripar ticipanţi. Ca o unitate care se respectă, această structurăeste o prezenţă constantă la toate exerciţiile naţionale saumulti naţionale de pe teritoriul nostru sau din afara gra ni ţe - lor ţării.

Totodată, anul 2019 marchează un alt angajament mili-tar în afara teritoriului naţional pentru Călugăreni. Bata lio -

nul contribuie cu o Companie de Infanterie şi personal destat major la Batalionul 495 Protecţia Forţei „Vulturii Ne -gri” în teatrul de operaţii Afganistan la misiunea NATO-Re solute Support. La mulţi ani tuturor şi mult succes înexe cutarea misiunilor ce vor urma! n

Batalionul 2 Infanterie ,,Călugăreni”împlineşte 26 de ani de la înfiinţare

Prima zi în AFT

Sărbătorită an de an la 4 septembrie, Ziua ti po grafilormi litari aminteşte de data la care, în anul 1920, a fost emisăDe cizia Ministerială nr. 506, care stabilea „organizarea, ad -mi nistrarea şi func ţionarea unei tipografii a Ministerului deRăz boi, în scopul de a sa tisface trebuinţele tu tu ror direcţiu-nilor şi serviciilor”, se arată în vo lu mul „Calendarul Tradi -ţii lor Militare” (2010).

Înfiinţarea unei tipografii a fost necesară pentru tipări-rea de către minister a actelor ce trebuiau tran s mi se structu -ri lor subordonate. Activitatea tipografiei era con trolată şicoor donată de către Secretariatul General al Mi nisteruluide Război, căruia îi era subordonată.

La 3 august 1939, în cadrul Armatei Române, existauzec e tipografii în Bucureşti şi patru în provincie. Din sep-tembrie 1941, ti tulatura instituţiei, care se regăsea în docu-mente, era Tipografia Minis te rului Apărării Naţionale cuMo nitorul Oastei, denumire ce se datora, pro babil, faptuluică cele două structuri îşi aveau sediul în acelaşi loc, iar Mo -

ni torul Oastei era tipărit şi dis tribuit prin intermediul ti po -gra fi ei. La 30 septembrie 1943, Tipografia MApN şi Moni-torul Oastei au fost unificate, devenind Serviciul Ti po gra -fic al MApN, iar, în 1946, Serviciul Tipografic s-a unit cuTi pografia Şcolii Superioare de Război. n

Ziua tipografilor militari

Pe data de 10 septembrie a.c., la Centrul Secundar deIn struire pentru Luptă al Forţelor Terestre din Babadag,s-a desfăşurat ceremonia de deschidere a exerciţiului mul -ti na ţional „Platinum Eagle19.2”.

Alături de cei aproximativ 300 de militari, au fost pre -zenţi la ceremonie şeful de stat major al Brigăzii 9 Me ca -ni zate „Mărăşeşti”, colonel Marian Niculae şi locţiitorulRe gimentului 307 Infanterie Marină, locotenent-colonelMa rius Gheorghescu.

După intonarea imnurilor de stat ale celor şase ţăripar ticipante, colonelul Marian Niculae a prezentat scopulşi obiectivele exerciţiului şi a urat mult succes militarilorce vor lua parte la activităţile de instruire ce vor urma.

În perioada 9-20 septembrie a.c., 85 de militari din Ar -ma ta României se instruiesc în co mun cu peste 200 de mi -li tari din Bulgaria, Georgia, Re pu blica Moldova, Sta te leUni te ale Americii şi Ucraina, la Cen trul Secundar de In - stru ire pentru Luptă al Forţelor Te res tre Române din Ba - ba dag în cadrul mo du lului de pregătire „Pla tinum Ea -gle19.2”, parte a exerci ţiu lui multinaţional „Black SeaRo tational Force”19 (BSFR19). Armata Ro mâ niei estere prezentată la acest exer ciţiu de militari din For ţele Te -res tre Române, ce apar ţin Brigăzii 9 Me ca ni zate „Mă ră -şeşti, mai exact Batali o nu lui 341 Infanterie „Con stanţa”şi mi litari din For ţe le Na vale Ro mâ ne, încadraţi în Ba ta -

lio nul 307 In -fan te rie Ma -ri nă.

„PlatinumEa gle 19.2”are ca obiec -ti ve creştereain ter o pe ra bi -li tăţii forţelorar mate ale ţă -ri lor par te ne -re partici pan -te la exerci -ţiu, men ţi ne -rea capabi li -tă ţii de dis lo - ca re şi in stru -i re în comun

prin exersa rea sprijinului logistic în co mun, dezvoltareaunui mediu re gional fa vo rabil coope ră rii militare multi-naţionale şi creş terea ni ve lului de pre gă ti re al militarilordin ţările par ticipante.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-adjutant principal

Gheorghe GABĂRĂ

Fruntaşul Ion Sandu este încadrat la Compania 1„Arrows”, plutonul 3 şi participă la misiunea Resolute-Su p port alături de Batalionul 495 Protecţia Forţei „Vultu -rii Negri”, în Afganistan. În ţară, acesta îşi petrece timpulli ber practicând dansuri populare la Ansamblul DoinaBas covului de la Casa de Cultură „Adriana Trandafir” dinBas cov, judeţul Argeş.

A participat la concursuri naţionale şi internaţionale înIta lia, Spania, Portugalia, Grecia, Bulgaria, RepublicaMol dova. Ultimul spectacol la care a concurat s-a desfă -şu rat în China. A câştigat locul I la Duelul Ansambluriloror ganizat anul trecut de către emisiunea „La Măruţă” laPro Tv. Alături de ansamblu, a ajuns până la finala emisiu -nii „Românii au talent” de anul trecut. Practică dansurilepo pulare de la vârsta de 6 ani, fiind o moştenire de fami-lie. Bunicul lui, Gheorghe a fost căluşar, iar tatăl, Cris ti -nel, şi fratele, Liviu, sunt dansatori activi la Ansamblul decă luşari din comuna Stolnici, judeţul Argeş. Este foartemân dru de moştenirea primită şi este motivat să o ducămai departe.

Practicarea dansurilor populare nu este singurul hobbyal militarului. De mai bine de 5 ani, este voluntar laSMURD Piteşti. Lucrează ca paramedic la această institu -ţie, fiind încântat că poate ajuta persoanele aflate în sufe -rin ţă. Practica executată şi experienţa acumulată laSMURD l-a determinat să se înscrie pentru misiunea Re -so lute Support ca sanitar.

Ionuţ, cum îi spun prietenii, consideră că, prin dans şivoluntariat, îmbină plăcutul cu utilul, în viaţa de zi cu zi.

Locotenent Gabriel CHIRILOIU

Final de exerciţiuCu toate că exerciţiul de antrenament în teren de nivel

ba ttle group s-a terminat săptămâna trecută cu succes, mi -si unea Detaşamentului de Apărare Antiaeriană „Scorpio -nii Albaştri” şi a aliaţilor acestora din cadrul Grupului deLup tă Polo-nia nu s-a în -che iat. În ul -ti mele zile şinopţi, aceştiaau desfăşuratpentru ultimaoa ră tragericu tunurilean t iaerienede 2x35 mmO e r l i k o nafla te în do -ta re. Alăturide ei au fost şi partenerii lor aflaţi în baza din Benovo Pis -kie care au desfăşurat trageri cu tancurile M1 Abrams,trans portoarele blindate Bradley, obuzierele autopropul-sate de 155 mm Paladin, lansatoarele de rachete de 155mVul kan, precum şi cu lansatoarele portabile anti-tanc Ja -ve lin.

Vizităla Varşovia

În con-t e x t u lvizitei de laVarşovia cuocazia mar-cării în -ceperii celuide-al DoileaR ă z b o iM o n d i a l ,consilierulpre zidenţialşi şefulDepartamentului Securităţii Na ţio na le din cadrul Admi -nistraţiei Prezidenţiale, generalul (r) Ion Oprişor, s-aîntâlnit cu militarii români din Detaşamentul de ApărareAntiaeriană „Scorpionii Albaştri” dislocat pe teritoriulPoloniei. Întâlnirea a fost o bună ocazie de a discutadespre provocările cu care se confruntă de ta şa mentul încadrul Grupului de Luptă Polonia.

Locotenent Mădălin ENACHEFoto: Căpitan Casian BLEINICEANU, căpitan Krunoslav

CRNUGELJ, Spc. Kenneth GRIFFIN, Tim MASSEY

Un pluton din cadrul Batalionului 30Vâ nători de Mun te „Vulturii Carpaţilor” vapar ticipa în perioada 8-21 septembrie laexer ciţiul „Rhodope 19” din Bulgaria. Plu -to nul va fi integrat în cadrul unei companiia Regimentului 101 Alpin. Pe timpul pre gă -ti rii, vânătorii de munte şi-au perfecţionatde prinderile la instrucţia tactică, alpinism,trai în condiţii de izolare şi instrucţia tra ge -rii cu armamentul din dotare.

Ciprian EREMIA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (502) din 16 septembrie 2019

Pagina 3

Polonia

Detaşamentul de Apărare Antiaeriană ,,Scorpionii Albaştri”

„Platinum Eagle 19.2”

Dansator, paramedic şi militar

Batalionul 21 Vânători de Munte „General LeonardMo ciulschi”, comandat de locotenent-colonelul CristianCris tescu, se instruieşte în perioada septembrie-decem-brie 2019, pentru a participa ca Batalion de ProtecţiaFor ţei, în cadrul misiunii Resolute Support, în teatrul deope raţii din Afganistan, începând cu luna februarie 2020.

Comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte, generalulde brigadă Cristian Teglaş, a fost prezent la Predeal,pentru a le transmite militarilor succes pe timpul pre gă ti -rii pentru misiune: „Perioada de pregătire este o oportu-

nitate bună de instruire şi de formare a coeziunii. Ceicare sunteţi la prima misiune veţi învăţa de la militarii cuex perienţă în teatrele de operaţii, astfel se va forma oechi pă care va trece peste toate provocările misiunii”.

Căpitan Mariana DINU

Viperele Negre pregătesco nouă misiune

50 de ani de la înfiin -ţa rea „Bemovo Piskie

Training Area”Cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înfiinţarea Be -

mo vo Piskie Training Area, pe platoul central al uni tă ţiia fost organizată o ceremonie la care au participat mi li ta -rii Detaşamentului de apărare antiaeriană „Scorpionii Al -baş tri”, precum şi aliaţii lor din cadrul Grupului de Luptădin Po lonia.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Lup -tă din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate con -so lidate în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, ală turide partenerii americani, britanici, polonezi şi cro aţi, încon formitate cu măsurile adoptate în cadrul Su mmit-uluide la Varşovia.

Mădălin ENACHE

„Vulturii Carpaţilor” participăla exerciţiul „Rhodope 19”

Ca urmare a reorganizării Statului Major al Trupelorde Uscat, în anul 1998 a apărut necesitatea înfiinţării uneistruc turi logistice subordonate nemijlocit Statului Majoral Trupelor de Uscat, pentru deservirea acestuia. În bazaapro bării ministrului apărării naţionale pe raportul secre-tarului de stat şi şef al Statului Major General, începândcu data de 01.05.1998, s-a înfiinţat Batalionul 500 Logis-tic în garnizoana Bucureşti, fiind dislocat în Cazarma389. Noua structură s-a constituit prin preluarea subuni tă -ţi lor şi formaţiunilor care deserveau Statul Major al Tru-pelor de Uscat, aflate în compunerea Brigăzii 30 Gardă,Ba zei 122 Transport a Ministerului Apărării Naţionale şiDi recţiei Gospodărie (depozite, formaţiuni), precum şi in -clu derea funcţiilor din Secţia Gospodărie a Statului Majoral Trupelor de Uscat. Astfel, în structura batalionului in -trau subunităţi de transport, depozitare, subunităţi de pa -ză, deservire şi asigurare medicală.

Ca la orice început de drum, cu personal şi misiuninoi, batalionul a reuşit să demonstreze că înfiinţarea sa afost pe deplin justificată. Până la sfârşitul anului 1998, în -treg personalul nou-venit în unitate s-a adaptat foarte binece rinţelor şi misiunilor unităţii, obţinând rezultate deo se -bi te.

De la înfiinţare şi până în prezent, Batalionul 500 Lo -gi s tic actualmente Batalionul 500 Sprijin, a îndeplinit mi -si uni precum: asigurarea cu armament, muniţii, materialeteh nice de toate felurile, carburanţi, instrucţiuni şi regula-mente necesare personalului Statului Major al ForţelorTe restre, dar şi spriji nul logistic acordat unor unităţi sub-ordonate Statului Ma jor al Forţelor Terestre; hrănirea şiechi parea personalului; asi gurarea tehnică cu mijloace detrans port şi mentenanţa acestora; asigurarea cazării perso -na lului prin căminul de gar nizoană; asigurarea asistenţeime dicale; asigurarea fi nan ciară; asigurarea de produse,ser vicii şi lucrări prin achi ziţie; depozitarea permanentă şipentru tranzit a bu nu rilor materiale cu caracter funcţional,pre cum şi distri bu i rea acestora; sprijinul logistic acordatunor unităţi subordonate Statului Major al Forţelor Teres -tre; asigurarea ca pa cităţii logistice de a sprijini la ordinfor ţele participante la misiuni internaţionale şi sprijinulefec tiv al acestor for ţe, susţinerea logistică a activităţilorde protocol organiza te de SMFT pe timpul primirii dele-gaţiilor străine, protec ţia personalului şi obiectivelor mi li -ta re din zona de res pon sabilitate.

Pe lângă preocupările principale legate de instruire şiexe cutarea de misiuni, unitatea a fost interesată şi de îm -bu nătăţirea bazei materiale de instruire, astfel s-a reuşitcon s truirea unei baze sportive în perioada 2009-2010.

O preocupare permanentă a constituit-o şi ridicarea ni -ve lului de pregătire a personalului, mai ales prin partici-parea la cursuri de perfecţionare şi activităţi de instruire întea trele de operaţii. Ofiţeri, subofiţeri, soldaţi-gradaţi pro-fesionişti ai Batalionului 500 Sprijin au participat la mi si -u ni internaţionale în cadrul plutoanelor şi companiilor depo liţie militară, detaşamentelor de infanterie şi geniu, ba -ta lioanelor de infanterie, echipelor medicale din Irak şiAf ganistan sau în cadrul detaşamentelor din Bosnia Her -ţe govina sau Forţei de menţinere a păcii din Kosovo,de-a lungul anilor.

Despre toate acestea, dar nu numai, vom vorbi cudom nul locotenent-colonel Octavian Bărbulescu, com-mandant al unităţii.

Am trăit cele mai mari emoţii în momentul în care mi-a fost înmânat

Drapelul de Luptă al unităţii!- Domnule locotenent-colonel, vă rog să vă prezentaţi

şi să ne oferiţi câteva date despre parcursul dumnea -voas tră profesional în sistemul militar, începând cu pri -mii paşi şi până în acest moment.

Sunt locotenent-colonelul Bărbulescu Octavian. Înacest moment, sunt împuternicit comandant al Batalionu-lui 500 Sprijin din cadrul Statului Major al Forţelor Te res -tre.

Am absolvit cursurile Liceului Militar din Craiova, înanul 1993, apoi, Institutul Militar „Ioan Vodă” din Craio-va, în anul 1997. Mi-am început activitatea de cadru mi li -tar la Med gidia, unde am încadrat funcţia de comandantde pluton, apoi, în anul 2000, m-am mutat la Caracal,unde am fost comandant de pluton asigurare date. Dupăre structu ră rile ce au avut loc în acea perioadă în armată,am în ca drat o altă funcţie la un batalion de transport, amfost ofi ţer cu planificarea logistică în cadrul serviciului lo -gi stic, res ponsabil cu ATAM.

În anul 2004, am revenit la batalionul de artilerie pefunc ţia de comandant pluton asigurare date, funcţie de co -man dă, unde am încadrat prin cumul şi funcţia de coman-dant de baterie. Ulterior, am fost numit comandant de ba -te rie, iar, din anul 2005, am fost numit responsabil cu asi -gu rarea logistică, în cadrul aceluiaşi batalion, până în anul2016. În acel an am început cursurile pentru obţinerea ma -ste rului de comandă la Universitatea Naţională de Apă ra -re „Carol I”.

Pe data de 21 mai 2019, am fost împuternicit coman-dant la Batalionul 500 Sprijin al Statului Major al Forţelor

Te restre, o funcţie ce mă onorează şi pe care, sper, să o potîn deplini la un bun nivel, în cele mai bune condiţii posibi -le. Am trăit cele mai mari emoţii în momentul în caremi-a fost înmânat Drapelul de Luptă al unităţii, acel mo -ment contează nespus de mult pentru mine şi mă mo ti vea -ză pe mai departe.

Nimic nu este imposibil, dacă faci lucrurile cu plăcere!

- În viaţa fiecăruia dintre noi există un moment deco titură, când realizăm cu adevărat ceea ce vrem să de -ve nim, ceea ce vrem să facem mai departe. Ce anumev-a îndreptat paşii către o carieră militară, cum v-aţi ho -tă rât să intraţi într-o viaţă ale cărei principii sunt ri gu -ro zitatea, disciplina, încadrarea într-un regim strict, res -pec tarea unor reguli ce nu pot fi încălcate, subordo na -rea?

Mi-a plăcut armata întotdeauna. Am ştiut ce presupuneaceas tă viaţă, cea de militar şi, chiar dacă nici un membrual familiei mele nu a activat în acest domeniu, hotărâreamea a fost de neclintit. Am hotărât să merg pe acest drumşi nu am regretat niciodată alegerea făcută, chiar dacă,ime diat după Revoluţia din 1989, lucrurile au început săse schim be în ţară. Am văzut cum multe persoane plecauîn străi nătate, alegând să trăiască altă viaţă. Am trăit toateschim bările pe care le-a adus democraţia. Şi, totuşi, amales să rămân în continuare în armată, să îmi continui dru-mul meu.

Tocmai de aceea, am susţinut şi susţin în continuareideea că armata nu este pentru toată lumea. Iar, dacă îţipla ce cu adevărat această viaţă, este de dorit să îţi urmezica lea aleasă. Cu toate rigorile presupuse de viaţa militară,ni mic nu este imposibil, dacă faci lucrurile cu plăcere!

- Aş vrea să vorbiţi despre misiunile Bata lio nu lui 500Spri jin şi despre activităţile curente pe care le desfăşu-raţi. De asemenea, vă rog să îmi spuneţi dacă în tâm pi -naţi probleme în activităţile curente şi cum re u şiţi să lere mediaţi.

Executăm misiuni de transport al personalului, precumşi activităţile pe care le-aţi menţionat în prezentarea fă cu -tă la început. Vorbind despre probleme, desigur că exis tă,dar nu sunt majore. Totul poate fi rezolvat prin implicareatu turor factorilor participanţi. Ne lo vim, ca peste tot, delip sa personalului, în plus, avem şi colegi mai tineri, la în -ce put de drum, care au nevoie de acumularea unei expe-rienţe necesare ducerii la bun sfârşit a sarcinilor încre din -ţa te. Dar, aşa cum ştim cu toţii, lucrurile se învaţă pe par-curs. Aşadar, ne aflăm pe drumul cel bun. La capitolul co -mu nicare, mai trebuie insistat pe linia raportării la timp înceea ce priveşte executarea ordinelor primite, dar perso -na lul este închegat, interrelaţionarea este bună. Sunt as -pec te ce pot fi îmbunătăţite uşor.

Tehnica se află într-o stare bună, avem autovehiculenoi. Beneficiem de sprijinul structurilor superioare, avemo bună colaborare cu toate structurile, deci nu putem vorbidespre probleme deosebite. Suntem în misiune permanen-tă şi reuşim să facem faţă cu bine tuturor solicitărilor cene revin.

Orice început necesită tact şi răbdare- Din ceea ce îmi spuneţi, înţeleg faptul că sunteţi la

un nivel destul de ridicat, atât din punct de vedere al asi -gu rării cu tehnica necesară îndeplinirii cu bine a acti vi -tă ţilor zilnice ce vă revin, cât şi la nivelul coeziunii per-sonalului. Dumneavoastră cum relaţionaţi cu cei carevă sunt subordonaţi?

Orice început necesită tact şi răbdare. Fiind la început,am încercat să înţeleg cât mai bine cu putinţă modul încare funcţionează lucrurile. Dacă începi de pe o poziţie defor ţă şi nu reuşeşti să cuprinzi ansamblul, lucrurile nu aucum să meargă bine. Am o foarte bună comunicare cu su -bor donaţii mei, îi ascult şi îi încurajez să fie deschişi.Le-am spus că, în privinţa oricărei probleme, nu vor băteanicio dată la o uşă închisă.

Chiar dacă o problemă, o sarcină de serviciu, nu aufost îndeplinite 100%, sau au necesitat un timp mai lungde rezolvare, încerc să înţeleg dacă au fost întrunite con -di ţiile optime de lucru, de timp, dacă cel sau cei numiţi

pentru a le executa au înţeles pe deplin ordinul şi misiunealor.

În plus, vreau să vă asigur de faptul că şi noi, ca unita -te, la rândul nostru, suntem ajutaţi şi sprijiniţi de către ceiîn drept. Beneficiem de ceea ce ne este necesar şi acest lu -cru contează foarte mult!

- Acum, la final de interviu, vă rog să ne spuneţi câteceva despre dumneavoastră, omul din afara instituţiei.

Sunt căsătorit de peste 20 de ani, am o fiică studentă laFar macie. Îmi place pescuitul şi mi-ar plăcea să ajung săfac asta măcar o dată la trei săptămâni şi nu la trei luni,cum se întâmplă acum. Cred că, în mare măsură, am par-curs etapele necesare unei persoane în viaţa de zi cu zi,prin muncă şi determinare. Am învăţat să trăiesc clipa şi îisfă tuiesc pe toţi apropiaţii mei să facă acest lucru.

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

Curierul ARMATEINr. 17 (502) din 16 septembrie 2019Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

A s i g u r a r e a l o g i s t i c ă p r i v i t ă d i n i n t e r i o r A s i g u r a r e a l o g i s t i c ă p r i v i t ă d i n i n t e r i o r

Interviu cu domnul locotenent-colonel Octavian Bărbulescu, comandantul Batalionului 500 Sprijin Interviu cu domnul locotenent-colonel Octavian Bărbulescu, comandantul Batalionului 500 Sprijin

În perioada 6-8 septembrie 2019, loca-litatea Râşnov a găzduit Festivalul In ter -na ţional de Reconstituire Istorică ,,În nu -me le trandafirului”, primul festival de re -enac tment din România pentru mai multeepoci istorice, din Antichitate până la AlDoilea Război Mondial.

Ediţia 2019 a fost o ediţie aniversară.Fes tivalul a fost fondat acum 10 ani, fiindîntre primele evenimente internaţionalema jore de reconstituire istorică din Româ-nia.

Armata română contemporană a fostre prezentată de Baza 42 Comunicaţii şiTeh nologia Informaţiei, Brigada 2 Vână -tori de Munte ,,Sarmizegetusa” şi Acade-mia For ţelor Aeriene ,,Henri Coandă”dinBra şov.

Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetu-sa” au participat la această activitate prezentând parte dinteh nica, armamentul şi materialele specifice de alpinismdin dotarea vânătorilor de munte.

La festival au participat 100 de reenactori de la asoci -a ţiile ,,6 Dorobanţi”, ,,Terra Dacica Aeterna”, ,,HistoriaRe nascita”, ,,Clubul de Istorie Militară”, ,,Tradiţii Os tă -şe şti” şi ,,IR33 - Cetatea Aradului”. Invitaţi speciali ai or -ga ni zatorilor au fost membrii Asociaţiei Naţionale ,,Tra-ditzia” din Bulgaria deoarece, încă de la prima ediţie, ca -ma ra z ii bulgari au fost cei mai importanţi parteneri ai

festi va lului de la Râşnov.În premieră, la ediţia aniversară, activităţile Festivalu-

lui Internaţional de Reconstituire Istorică ,,În numeletran dafirului” s-a desfăşurat în două tabere. Piaţa Unirii(cen trul istoric) a găzduit tabăra de istorie militară mo der -nă şi contemporană şi standurile Armatei Române, iargră dina Cetăţii Râşnov a fost ,,apărată” de tabăra de isto-rie antică şi medievală. Vizitatorii festivalului s-au aflatfa ţă în faţă cu celţi, daci, romani, sarmaţi, vikingi, bul gari,oto mani şi soldaţi medievali creştini, dar şi militari ro mâ -ni de la 1848 şi 1919 până la 1945.

Locotenent-colonel Ciprian PANGAFoto: Colţea Dorel, Mânzatu Costel

Râşnov

Festivalul Internaţional de Reconstituire IstoricăFestivalul Internaţional de Reconstituire Istorică„În numele trandafirului”„În numele trandafirului”

Miercuri, 4 septembrie, în Centrul Naţional de Instrui -re Întrunită „Getica” din Cincu, judeţul Braşov, a avut locfes tivitatea de premiere a militarilor olandezi participanţila exerciţiul multinaţional „Resolute Castle 19”, la care aucon tribuit structuri de geniu ale Forţelor Terestre Române- Bri gada 10 Geniu ,,Dunărea de Jos”, Diviziile 2 şi 4 In -fan terie, Garda Naţională a Statului Carolina de Sud -SUA şi Batalionul 101 Geniu Dutch Army - Olanda.

Ceremonia de decernare a distincţiilor s-a desfăşuratîn prezenţa comandantului Brigăzii 10 Geniu ,,Dunăreade Jos”, colonelul Vasile Ionescu, a comandantului Cen-trului Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, colonel Că -tă lin Ticulescu, a reprezentantului Statului Major al For ţe -lor Terestre, locotenent-colonel Alexandru Minciu, dar şia comandantului Batalionului 101 Geniu Dutch Army, lo -co tenent-colonel Eric Sprong.

În semn de apreciere pentru meritele deosebite, iniţia-tiva şi competenţa dovedite în organizarea, coordonarea şima nagementul activităţilor din cadrul exerciţiului „Re so -lu te Castle 19”, căpitanul Wilbert Ru ss -cher, plutonierul-adjutant Henk de Vries şica poralul Mark Keizer au fost recompen-saţi din ordinul şefului Statului Major alFor ţelor Terestre Române cu Emblema deMe rit ,,Partener Pentru Apărare” clasa aIII-a.

După primirea distincţiilor, militariiolan dezi decoraţi ne-au vorbit despre în -sem nătatea acestei ceremonii pentru ei şipentru detaşamentul din care fac parte.Că pitanul Wilbert Russchel: ,,Venim aicideja de 3 ani, iar această distincţie este ore cunoaştere a muncii pe care am depus-oîn tot acest timp. Am contribuit la pro iec -ta rea acestor baze ce se construiesc acumîn teren. Pot să spun că este un sentimentmi nunat, să vezi că un desen pe o coală dehâr tie se transformă într-o clădire în carevor desfăşura activităţi colegi de-ai noştri, pentru mulţiani de acum înainte. Dar, asta după o muncă asiduă,pentru că vreau să vă spun că nu e uşor deloc. Începem

pro gramul de lucru la ora 07:00 dimineaţa şi încheiem la20:00, deci e de la sine înţeles cât de obositor este. Însă,lu crând în echipă, reuşim să facem lucrurile cu voie-bună,iar asta ne conferă puterea de a trece peste oboseală,pentru a duce la capăt proiectul început.”

Militarii olandezi au avut pregătită şi o surpriză pentruor ganizatorii evenimentului, şi cu acceptul acestora, audes făşurat la rândul lor o festivitate de avansare în gradpentru doi militari din cadrul Batalionului 101 Geniu, res -pec tiv comandantul companiei, căpitanul Jan Hoekstra afost avansat la gradul de maior, iar ajutorul grupei a II-adin cadrul plutonului de geniu, caporalul clasa a II-a Mar-tijn Roeloffzen a fost avansat la gradul de caporal clasa I.A fost o ocazie pentru noi toţi să asistăm la tradiţiile mi li -tare olandeze ce se desfăşoară cu ocazia avansărilor. Ceidoi militari, după ce le-au fost smulse, la propriu, gradelevechi şi le-au fost aplicate pe epolet noile perechi de gra -de, au fost dispuşi în faţa companiei, în poziţie de drepţi.În acelaşi timp, unul dintre colegi a condus un excavator

al cărei cupe era plină cu apă şi printr-o manevră „de fi -ne ţe”, a revărsat apa peste capetele celor doi. În acelaşitimp, întreaga companie olandeză împreună cu cei doi mi -

li tari avansaţi, secondaţi chiar de către comandantul bata -li o nului, într-un avânt şi pe un ton ce îţi cam „zbârlea” pă -rul de pe mâini, au intonat un cântec ce am aflat ulteriorcă este imnul Batalionului 101 Geniu Dutch Army. Dupăun „URA!” final, cei doi sărbătoriţi au fost felicitaţi, perând, de către toţi colegii, dar şi de către militarii românipre zenţi în formaţie.

În încheiere, comandantul Brigăzii 10 Geniu, co lo ne -lul Vasile Ionescu a felicitat comanda batalionului olandezpentru modul în care aceştia sărbătoresc astfel de mo men -te fericite şi ne-a adresat câteva cuvinte: „Exerciţiul Re so -lu te Castle a început în anul 2015, deci suntem deja în al5-lea an consecutiv de când desfăşurăm activităţi în ca -

drul acestuia. După cum se observă, practic poligonul dein struire de aici a renăscut. Munca geniştilor români,ame ricani sau olandezi care au participat la acest exerciţiua fost una exemplară, militarii acestor naţiuni având o co -la borare excepţională în acest sens. Încercăm pe cât posi-bil să funcţionăm după aceleaşi proceduri, interoperabili-tatea fiind una ce se consolidează în fiecare zi. Desfă şu -răm împreună lucrări de dezvoltare pe orizontală şi pever ticală, în echipe mixte, echipe ce se sudează acum. Potsă spun că, deşi sunt genişti din naţiuni diferite, meseriai-a apropiat foarte mult. Legat de ceremonia de astăzi, şipentru mine a fost o experienţă inedită. Nu am mai parti -ci pat la o astfel de festivitate de avansare în grad. Este oches tiune firească să ne bucurăm pentru colegii noştriatunci când aceştia sunt înaintaţi în grad.”

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 17 (502) din 16 septembrie 2019 Pagina 5

După şase luni de la plecarea în Afga nis -tan, militarii Ba ta lionului 300 Infanterie Me -ca nizată „Sfântul Andrei” au ra por tat vineri,6 septembrie, în cadrul unei ceremonii festi -ve des făşurată în municipiul Galaţi, „Misiu -ne îndeplinită!”.

La festivitate au participat, alături de per-sonalul bata lio nu lui, şi familiile acestora, re -pre zentanţi ai eşaloanelor superioare din ca -drul Ministerului Apărării Naţionale, printrecare şeful Statului Major al Forţelor Terestre,ge neral-maior Do rin Blaiu, comandantul Di -vi ziei 2 Infanterie „Getica” Bu zău, general-ma ior Vlad Gheorghiţă şi comandantul Bri -gă zii 282 Blindată, „Unirea Principatelor”din Focşani, general de bri gadă Iulian Dani -liuc, autorităţi publice locale din judeţul Ga -la ţi.

Ceremonia a început cu un moment dere culegere pentru cin stirea memoriei sublo-cotenentului post-mortem Polschi Ale xandruCi prian-Ştefan, decedat în timpul executăriiunei mi siuni în Afganistan. În continuare, şe -ful Statului Major al For ţelor Terestre, ge ne -ral-maior Dorin Blaiu a decorat Dra pe lul deLuptă al Batalionului 300 Infanterie Meca ni -za tă „Sfân tul Andrei” cu Ordinul „VirtuteaMi litară” în grade de „Co mandor”, cu în -semn de război, pentru militari. De ase me -nea, militarii gălăţeni au fost felicitaţi pentrumo dul cum şi-au îndeplinit misiunea, treidin tre aceştia fiind avansaţi la gra dul urmă-tor înainte de termen, iar alţi 35 primind di -fe rite em bleme de merit şi embleme de onoa -re, ca semn de re cu noaş tere a bunelor rezul-tate obţinute pe timpul misiunii. În în cheiere,mi litarii batalionului au defilat în aplauzelefa miliilor şi a gălăţenilor prezenţi la eveni-

ment.„Astăzi, după o perioadă de mai bine de

şa se luni de pro vocări, Batalionul 300 Pro-tecţia Forţei Sfântul Andrei se în toarce acasăcu sentimentul datoriei împlinite. Sunt ono-rat să fiu comandantul unor militari destoi -

nici, profesioniştide să vârşiţi, devotaţino bilei meserii a ar -me lor, care au ac ţio -nat ca o echipăpentru îndeplinireami siunii încre din ţa -te. Dragi ca marazi,aţi acţionat cu de vo -ta ment şi dăruire,de monstrând că sun-tem capabili să ne ri -di căm la cele maiînal te standarde, ală -turi de unii dintre ceimai buni ostaşi ai lu -mii, reprezentând cucins te Armata Ro -

mâ niei şi România în efortul susţi nut de nor-malizare a situaţiei de securitate, într-unuldin tre cele mai fierbinţi locuri din lume. (…)De corarea Drapelului de Luptă al uni tăţiisub fal du rile căruia am îndeplinitmi siunile în cre dinţate este ono -ran tă, iar aceasta repre zin tă o în -cu nu na re a succese lor şi o re cu -noaş tere a me ri telor milita rilorba talionului”, a spus şeful Bata -lio nului 300 Infanterie Mecaniza-tă „Sfântul Andrei”, locotenent-co lonel Ilie Melinte.

„Batalionul 300 InfanterieMe canizată Sfântul Andrei a datdo vadă de capacitate de reacţie şipro fesionalism, de mon strând căeste o structură care poate să îşiîn deplinească mi siunea în oricecon diţii. Este pentru prima datăcând pe struc tura batalionului afost generată şi o forţă din cadrulRe gi mentului 307 Infanterie Ma -ri nă. Am fost bucuroşi că v-aţi in -te grat şi aţi realizat o mare fami-lie a Batalionului de Protecţie aFor ţei din teatrul de operaţii dinAf ganistan. V-aţi fă cut cu cinsteda toria şi aţi acţionat într-un modexem plar. Fe li citări dragi cama-razi şi bine aţi revenit acasă!”, aros tit în alo cuţiunea sa, şeful Sta -

tu lui Major al Forţelor Terestre, ge ne ral-ma -ior Dorin Blaiu.

Misiunea celor 480 de infanterişti gă lă -ţeni care au parti ci pat în Afganistan la misiu -nea NATO Resolute Support (RS), în perioa-

da februarie-august 2019, a constat în se cu ri -za rea aeroportului Kandahar şi a personalu-lui RS dislocat în această bază militară, însco pul asigurării protecţiei Forţelor de Coa -li ţie şi a operaţiilor executate de echipele decon siliere şi asistenţă (Security Force Asis-tance-SFA), contribuind astfel la menţinereaunui climat de securitate stabil în zonă. Pânăîn prezent, milita rii Batalionului 300 Infante -rie Mecanizată „Sfântul An drei” au partici-pat la patru misiuni în teatrul de ope raţii Af -ga nistan (Enduring Fredoom VI - ianua rie-iu lie 2005, ISAF II - ianuarie - iulie 2008,ISAF IV- decembrie 2011 - iunie 2012, Re -so lute Suppor - fe bruarie - august 2019.

Pe timpul executării misiunilor de patru-lare din Af ganistan, următorii militari ai Ba -ta lionului 300 In fanterie Mecanizată „Sfân-tul Andrei” şi-au pierdut viaţa: slt.(pm) Nar-cis Şo nei (2005), slt. (pm) Ionuţ CosminSan du (2008) şi slt .(pm) Marius Clau diuCo vrig (2008).

Revederea cu familia, la întoarcereadin Afganistan

După şase luni de misiune, caporalul Te -lu Crihană şi-a îm brăţişat pentru prima datăfe tiţa. Telu a participat, în pe ri oa da februa -rie-august 2019, la prima sa misiune în Afga -nis tan, fiind încadrat în Batalionul 300 In -fan terie Mecanizată „Sfân tul Andrei”.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN

CincuCincu

Resolute Castle 19Resolute Castle 19

Infanteriştii gălăţeni au raportat „Misiune îndeplinită!”Infanteriştii gălăţeni au raportat „Misiune îndeplinită!”

Pe 7 septembrie 1940, România ceda, prin trata tulde la Craiova, Dobrogea de Sud către Bulgaria. Era atre ia cedare făcută într-un singur an, după ce pierdu -sem Basarabia, Bucovina de Nord, Herţa şi Ardealulde Nord fără nici un foc de armă. În urma acestui tra -tat, peste 100.000 de români au fost nevoiţi să pă ră -seas că cele două judeţe cedate, iar, în schimbul lor,au venit 60.000 de bulgari din România.

Istoria acestei cedări începe pe 3 august 1940,atunci când reprezentantul german în România, Fa -bri cius, a informat guvernul român că trebuie să ce -de ze Bulgariei întreg Cadrilaterul, ca urmare a întâl-nirii din 15 iunie 1940 de la Berchtesgaden dintre Hi -tler şi primul ministru bulgar.

Conformându-se cererii lui Hitler, guvernul ro -mân a făcut demersuri la Sofia pentru începerea dene gocieri. Tratativele au început la Craiova pe 19 au -gust.

„Prim delegat la această întâlnire de la Craiova afost Alexandru Cretzianu care, împreună cu alţimem bri ai reprezentanţei române, a fost primit defos tul ministru de Externe, M. Manoilescu, care însănu le-a dat nici o instrucţiune specială, vorbindu-lede cedarea Cadrilaterului ca de o obligaţie impusă,că reia nu trebuiau să se opună. La Craiova se alăturăde legaţiei române şi Vasile Covată din Bazargic (re -şe dinţa Caliacrăi), Tascu Purcărea din Silistra şi alţicâ ţi va români-macedoneni îngrijoraţi de viitorulsoar tei lor. Delegaţia bulgară avea ca prim delegat pefos tul ministru de la Bucureşti şi Roma, S. Pome nov,iar al doilea delegat era juristconsultul Papazoff.Amân doi delegaţii înţelegeau şi vorbeau româneşte,dar convorbirile şi tratativele s-au dus în limba fran -ce ză, delegaţia bulgară fiind foarte optimistă, sigurăcă totul era doar o formalitate pentru a i se „restitui”Zlat na Dobrogea (Dobrogea de aur). După pre zen ta -rea scrisorilor de acreditare şi citirea actelor introduc -ti ve preliminare, s-a propus delegaţiei bulgare unaran jament teritorial care ar fi fost de natură să asi gu -re liniştea, cruţând sentimentele şi demnitatea fie că -re ia dintre popoarele vecine”, scrie istorie-pescurt.ro.

Românii au propus ca Silistra, cetate ce a apar ţi -nut temporar Ţării Româneşti în Evul Mediu să ră -mâ nă României. De asemenea, portul Cavarna şi Bal-cicul, din care românii făcuseră o staţiune de prim or -din, să ne rămână. Pretenţiile noastre au fost mi ni me.În schimb, toată Zlatna Dobrogea revenea Bulga ri ei,şi, în felul acesta, se punea capăt pentru totdeauna li -ti giului care frământa opinia publică din cele douăţări vecine. Primul delegat bulgar a spus că nu sepoa te abate cu nimic de la cele hotărâte la Berchtes-gaden, adică de Adolf Hitler. Acesta îi trimisese oscri soare lui Carol al II-lea, în care îl avertiza să gă -seas că o înţelegere loială cu Bulgaria, ţară cu careGer mania cultivase relaţii bune. De altfel, încercândsă schimbe decizia germană, ministrul român al Afa -ce rilor Străine a trimis câte un Memorandum lui Joa -chim von Ribbentrop şi Galeazzo Ciano în problemaCa drilaterului, fapt care a creat iritare la Berlin, sub-secretarul de stat şi şeful protocolului refuzând să pri -meas că documentul şi să-lînainteze ministrului de

Ex terne german. Mai mult, a comunicat că „ar fi cuto tul împotriva intereselor României dacă am maistă rui în această chestiune în care Hitler şi-a spus cu -vân tul fiindcă aceasta ne-ar dezavantaja la tratativelemult mai importante pe care le avem cu Ungaria”. Peaceeaşi linie, ziarul Berliner Boersenzeitug avertizaca tegoric prin articolul Fals Eroism, semnat de KarlMe gerle: Ceea ce nu se face astăzi nu va fi mâineuşor de făcut şi se plăteşte, de regulă, foarte scump.În acceaşi zi, subsecretarul de stat Weiszacker a cerutam basadorului român la Berlin ca România să în cea -pă cât mai curând şi să finalizeze cât mai repede tra -ta tive directe cu Ungaria şi Bulgaria. Presiuni ase mă -nă toare a făcut, la Bucureşti, şi ministrul german,Man fred von Killinger.

„În ziua de 7 septembrie, când urmau să se termi -ne lucrările, ezitările justificate ale delegaţiei românede a semna au fost spulberate de ordinul telefonic alnou lui conducător al statului, generalul Ion Antones-cu care a dat ordin să se iscălească Tratatul, lucrucare s-a făcut imediat. Al. Cretzianu a înmânat scriso-rile primului ministru bulgar. Acordul a fost semnatde Henri G. Meitani, membru al delegaţiei, şi nu deAle xandru Cretzianu, şeful părţii române la tratative,cel din urmă refuzând categoric. La 13 septembrie1940, Ion Antonescu a ratificat tratatul de cedare asud-estului Dobrogei. Unii ofiţeri ai armatei Române(de exemplu, Alexandru Argeşeanu) s-au opus aces-tei retrageri şi au organizat pe cont propriu o rezisten -ţă armată. Conducătorul rezistenţei fiind arestat încele din urmă din ordinele lui Ion Antonescu, bulgariiau reintrat în posesia acestei regiuni de 7.412 de kilo-metri pătraţi şi 410.000 de locuitori relativ fără pro -ble me. În total, vara anului 1940 a adus Românieipier deri teritoriale de aproximativ 100.000 de kilo-metri pătraţi, adică o treime din suprafaţă şi un deficitde 6.800.000 de locuitori însumând 33% din popula -ţie”, notează sursa citată.

După semnarea Tratatului de la Craiova, delega ţiabul gară a părăsit teritoriul României extrem de mul -ţu mită, Svetoslav Pomenov trimiţând o telegramă luiA. Cretzianu prin care şi-a exprimat „gratitu di nea” şiură rile ca „opera de azi să însemne începerea unei erede prietenie şi colaborare între România şi Bul garia”.La rândul său, omologul român a răspuns ex pri mân -du-şi „cele mai sincere urări pentru strânge rea relaţii -lor din ce în ce mai prietenoase între ambele ţări”.Ex trem de mulţumită a fost şi opinia publică bul gară,po pulaţia răspunzând cu manifestări sponta ne de en -tu ziasm desfăşurate în sunetul clopotelor de bi serici.

În România, criza politică determinată de raptu ri -le teritoriale, presiunile externe, schimbarea condu -ce rii ţării, prin abdicarea regelui Carol al II-lea, şipre luarea puterii efective în stat de către generalulIon Antonescu, au făcut ca cedarea Cadrilaterului săfie trecută practic sub tăcere. Noul guvern român aho tărât să accepte starea de fapt creată prin tratatul dela Craiova.

istorie-pe scurt.ro.activenews.roworldpress.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (502) din 16 septembrie 2019Pagina 6

Cedarea CadrilateruluiCedarea CadrilateruluiCarteCarteOrbi, Petronela RotarCei care mă urmăresc ar

pu tea să ju re deja că am fostplă tită să recomand cartea asta.Nu, nu am fost. Însă mi-a plă-cut atât de mult Orbi încât ar fio nedreptate să nu o trec pe lis -ta mea de cărţi bune, scrise deau tori români. Nu intru în mul -te detalii; pentru asta exis tă ar -ti colul despre carte. Însă, pescurt, e o carte care te provoacăsă te gân deşti mai bine la expe-rienţele care te-au format. Şi lamo tivele din spatele de ciziilor tale. Vorbeşte despre violen ţă (şimo dul prostesc în care o acceptăm uneori), sacrificiile pe care lefa cem din dragoste (credem noi) şi vin decare. Mai ales desprevin decare. Eu consider romanul Petronelei Rotar o experienţă însi ne. Aşa că, dacă nu l-aţi citit încă, vă recomand să o faceţi.

www.humanitas.roConcertConcertKimbra, 27septembrie 2019, ora 19:00, Quantic Club,

Bucureşti.Cunoscută publicului larg pentru colaborarea cu Gotye pe

„So mebody that I used to know”, dar şi pentru piesele cu zeci demi lioane de view-uri precum „SettleDown” sau „Cameo Lover”, Kimbracân tă în premieră în România la Quan -tic Open Air (terasa de vară în aer libera Clubului Quantic). Kimbra este unadintre cele mai importante artiste dinNo ua Zeelandă. Câş ti gătoare a douăpre mii Grammy în 2013 pentru Recordof the Year şi Best Pop Duo/Group Per-formance, ar tista de 29 de ani se pre gă -teş te să lan seze pe 26 octombrie EP-ul„Songd From Primal Heart, Reima gi -ned”. Materialul va conţine 4 piese depe albumul „Primal Heart” în va ri antaacus tică. Cu trei albume lan sa te şi cu

tur nee în întreaga lume, Kim bra păstrează caracteristicile unuishow intim în cadrul concertelor sale. Kimbra, un concept intim,re inventat într-o seară cu mu zică live în care piesele vor fi redusela chitară, bass şi pian.

www.infomusic.roFilmFilmRundă dublăUmor negru şi găleţi de sânge oferea primul film Zombieland,

despre un tânăr, Columbus (JesseEisen berg), care explorează ce amai rămas din oraşe după o apo ca -lip să zombie, alături de nou întâlni -ţii pe drum Tallahassee (WoodyHar leson) şi surorile Wichita plusLi ttle Rock (Emma Stone şi AbigailBre slin). Cei patru căutau să se adă-postească din calea zombi lor. Însequel, protagoniştii vor avea de-afa ce cu zombies evoluaţi, cu alţi su -pra vieţuitori şi cu pro vocările noii şiim probabilei fa milii pe care o for -mea ză.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Viaţa Sfinţilor Cuvioşi Neofit şi Meletie de la Mâ -nă stirea Stânişoara arată măsura cu care oamenii pot răs -pun de iubirii lui Dumnezeu cu iubire desăvârşită. Eis-au retras în singurătate de bunăvoie, fiind un gest ra di -cal şi total care nu se justifică altfel decât ca expresie aiu birii lui pentru Dumnezeu şi a dorului după Dumne -zeu.

Aceşti vieţuitori în locuri retrase şi pustnicii de pretu -tin deni sunt expresia cea mai convingătoare a răspunsu-lui oamenilor la declaraţia de dragoste a lui Dumnezeu.Iu birea pentru Dumnezeu nu poate fi împărţită, dar la oase menea măsură ajung puţini. Sfinţii Neofit şi Meletieau închis ochii pentru frumuseţile trecătoare ale lumii şiau primit în cerul inimii lor frumuseţi nepieritoare.Pentru lucrarea lor minunată au fost canonizaţi de Bise -ri ca Ortodoxă Română în anul 2016.

Mănăstirea Stânişoara din Arhiepiscopia Râmniculuie un loc retras, potrivit pentru rugăciune şi vieţuire du -hov nicească. Locul în sine inspiră linişte. Pacea te mân -gâ ie, îţi înseninează gândurile şi îţi uşurează grijile zilei.Sfin ţii Neofit şi Meletie, nevoitori în această parte amun telui, în secolul al XVII-lea, au fost mereu purtătoride grijă pentru Mânăstirea Stânişoara.

Trăind în marile oraşe, omul modern se risipeşte şi sepier de pur şi simplu în mulţimea de oameni, dar şi în pă -du rea de clădiri şi, mai ales, în mulţimea de evenimenteşi mişcări de tot felul care caracterizează lumea. Prin lip -sa aproape totală a provocărilor exterioare, vieţuirea în

sin gurătate ajută omul să îşi vină în sine şi la o relaţie au -ten tică cu Dumnezeu. Aşa au procedat şi Sfinţii Neofit şiMe letie, vieţuitori în acele locuri în secolul al XVII-lea.

Din grupul celor şase călugări de la Mănăstirea Coziacare s-au retras în munte, patru s-au nevoit în zona Stâ -ni şoara.

Cel mai vestit dintre sihaştrii de la Stânişoara a fostschi monahul Neofit. Sfântul Neofit postea toată săptă -mâ na şi se ruga în peştera sa, iar duminica cobora în si -hă stria Cuvioşilor Daniil şi Misail de la Mănăstirea Tur -nu, participa la Sfânta Liturghie şi se împărtăşea. Lucră-tor încercat al rugăciunii neîncetate, Cuviosul Neofit,după ce s-a dăruit cu totul vieţii sihăstreşti şi a ajuns lade săvârşire, a primit darul lacrimilor, al vindecării sufe -rin ţelor omeneşti şi al călăuzirii sufletelor pe calea mân-tuirii.

După ani îndelungaţi trăiţi în sălbăticia locului şi-adat sufletul în mâinile Domnului, acolo, în peşteră, ne -şti ut de nimeni. Iar osemintele sale au fost descoperitede un călugăr de la Cozia, care păştea animalele pe mun -te.

Istoria este mai lungă, cert este însă că oasele au ră -mas în peşteră. Cu timpul, moaştele sale au fost îm păr ţi -te peste tot, încât azi se mai păstrează în Mănăstirea Stâ -ni şoara doar capului sfântului, ştiind că are darul vinde -că rii de boli şi neputinţe omeneşti. Peştera unde s-a ne -vo it se vede şi astăzi nu departe de mănăstire.

Cuviosul Meletie a trăit în veacul XVII-lea şi a fost

unul dintre cei şase sihaştri plecaţi din obştea MănăstiriiCo zia. El şi-a făcut chilia în partea de sud a munteluiSăl batecul, la 1 km de Mănăstirea Stânişoara. S-a oste -nit aici peste 40 de ani, slăvind neîncetat pe Dumnezeuşi păzindu-şi mintea curată de gânduri rele. A avut o via -ţă singuratică, încât nu-l ştia nimeni. Nici acum, după300 de ani nu este uşor să ajungi pe acele meleaguri, daratunci. Ca mărturie a sfinţeniei vieţii lui este izvorul cuapă. Dintr-un firicel de apă, şi astăzi, este apă pentru toa -tă Mănăstirea Turnu.

Acest izvor curge şi azi, fiind numit „Izvorul lui Me -le tie”, care s-a dovedit că are cea mai bună apă din zonă.După aspre nevoinţe, ajungând la bătrâneţe, Sfântul Me -le tie şi-a încredinţat sufletul lui Dumnezeu. Osemintelesale nu se ştiu unde stau ascunse, căci pustnicul nu a do -rit încă să fie descoperite.

Monahii Neofit şi Meletie, retraşi în adâncul mun -te lui, neştiuţi de nimeni, s-au luptat până la sânge cu pă -ca tele lor, cu gândurile şi cu duhurile rele. Creştinii aşe -zaţi în lume sunt chemaţi să ducă aceeaşi lup tă, doar îm -pre jurările sunt diferite. De aceea asemenea monahii re -pre zintă pentru lume un model de dăruire to tală luiDum nezeu. Fuga monahilor de lume a însemnat lepăda -re de chipul alienat al lumii şi de criteriile lu meşti cucare mulţi oameni privesc şi trăiesc viaţa. Vie ţu irea însin gurătate este răspunsul desăvârşit al omului la iubirealui Dumnezeu.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Vieţu i rea în s ingurătateVieţu i rea în s ingurătate

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (502) din 16 septembrie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

URMAªI

SCLIPIRE

PUTEREADESTINULUI

VIBRANT

ÞÃNGÃU

CURSÃ

LECTURI

DISCIPOLIÃ

CURÃÞATE

CUROTACISM

HOINAR

MÃRITATE

LIPSITEDE MERITE

RAMOLIT

SALIN

CONDUCTORELECTRIC

BICI!

TICVÃ

ÎNCERCAÞI

ÞUGUIATÃ

MIJLOCIEMICÃ

JILAVI

A SE SERVI

DECAR

ADUNAT

HARPE

DORITE

A fost descoperit un nou hidrogel pentru tratarea problemelor osoase

Bioinginerii de la UCLA School of Dentistry aucreat un hidrogel care se dovedeşte a fi mult mai efi-cient în comparaţie cu alte substanţe similare care suntdis ponibile în prezent. O echipă formată din bio in gi -neri şi dentişti ai Facultăţii de Stomatologie din cadrulUni versităţii California a creat şi testat pe şoricei unhi drogel care este mai poros şi mai eficient faţă de altehi drogeluri care sunt disponibile în acest moment, no -tea ză Phys. Testele efectuate pe şoricei au arătat că,odată injectat, hidrogelul accelerează procesul de mi -gra ţiune al celulelor stem care apare în mod natural. În

pre zent, procedurile de tratare a fracturilor osoase im -pli că folosirea în conjuncţie a hidrogelurilor şi a ce lu -le lor stem sau, în unele cazuri, folosirea unor agenţibio logi extrem de scumpi care vin la pachet cu efectese cundare importante. Hidrogelurile sunt biomaterialecare sunt formate dintr-o reţea tridimensională de lan -ţuri de polimeri, care, din cauza capacităţii de a reţineapa şi similarităţilor cu ţesuturile biologice, pot fi fo lo -si te pentru tratamentul diferitelor răni sau fracturi. To -tuşi, din cauza mărimii reduse a porilor din hidroge -luri, cercetătorii şi medicii care le-au folosit au obser-vat că acestea limitează şansele de supravieţuire şi defor mare a noilor ţesuturi în cazul celulelor stem ad mi -nis trate astfel. Un material care este folosit pe scarălar gă în industria biomaterialelor este argila, din cauzafap tului că nu implică efecte secundare. Acest mate rialare o structură în straturi care a fost intercalată custruc tura hidrogelului şi a dat naştere unui biomate rialmai poros care permite o mai bună formare a ţesutu ri -lor osoase. Cercetătorii au injectat un şoricel care pre -zen ta un defect al craniului şi după doar şase săptă -mâni au observat o creştere a însănătoşirii masei osoa -se corelată cu o creştere a migraţiei celulelor stem.

Scut termic cu o grosime de doar 10 atomi

O echipă de cercetători de la Stanford, din care facepar te şi un român, a realizat un scut de protecţie îm po -tri va căldurii din grafen care are o grosime de doar 10atomi. Supraîncălzirea componentelor dispozitivelorelec tronice reprezintă o problemă care a apărut de lapri mele aparate alimentate cu ajutorul energiei electri -ce şi cu care, din păcate, ne confruntăm în prezent. Oso luţie pe care cercetătorii şi inginerii au dezvoltat-opentru a contracara efectele căldurii asupra componen-telor electrice, a fost instalarea unor mecanisme de ră -ci re. Din păcate, această soluţie, deşi rezolvă problemacăl durii, creează probleme în ceea ce priveşte greuta -tea dispozitivelor. Oamenii de ştiinţă au ales să aborde -ze problema încălzirii într-un mod asemănător sunetu-

lui. Astfel, atunci când electronii traversează atomiidintr-un material, aceştia creează o serie de mini-vi -bra ţii pe care noi le percepem drept căldură, dar carede asemenea pot fi interpretate drept unde sonore preaînal te pentru urechile umane. Plecând de la aceastăasump ţie, cercetătorii au mai adăugat un „truc” carepoa te fi întâlnit în multe locuinţe. Astfel, în unele ca -zuri, geamurile sunt proiectate cu două rânduri de sti-clă pentru a izola mai bine împotriva sunetelor din ex -te rior. Această idee este folosită pentru crearea acestuinou material: un strat de grafen cu grosimea de doar 10atomi. În cadrul acestui studiu, inginerii au folosit gra -fen, diselenură de molibden, disulfura de molibden şidi selenida de tungsten pentru a crea un material a căruigro sime este de 50.000 de ori mai mică faţă de cea aunei foi de hârtie, fiind format doar din 10 straturi deatomi. Acest material acţionează într-un mod similarma terialelor de antifonare folosite în studiourile de în -re gistrări, amortizând vibraţiile pe care electronii lepro duc atunci când traversează diferite materiale, per-miţând astfel disiparea energiei termice.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Astăzi i-am zislu bărbatu-miu că pelân gă soţie, aş vrea să-ifiu şi cel mai bun prie -ten. Ce să vezi? A scos

sti cla de vodcă, două pahare şi a în ce -put să-mi povestească cu ce scorpietră ieşte!

J

- Iubi, dacă mor, o să-ţi cauţi altăfe meie?

-Poate...-Ai s-o laşi să doarmă în patul nos-

tru?-Habar n-am!-O să-i dai voie să folosească schi-

urile mele?-Nici să nu te gândeşti! Urăşte ză -

pa da. J

Eram în taxi, sună telefonul şofe -ru lui şi pe ecran apare ,,Satana”! Amstrâns mânerul de la portieră cu o mâ -nă, centura de siguranţă cu cealaltă şiam închis ochii în aşteptarea nenoroci -rii, moment în care îl aud pe şofer:

-Da, draga mea!

J

- Bă, am fost la oftalmolog şi o săport ochelari.

-Da’, ce probleme ai?-Cu dreptu’ te văd cam prost.-Şi cu stângul?-Mă conving.

J

Doi lupi se duc la furat de oi. Cio -că nitoarea îi aude şi-i spune ciobanu-lui, care se pune la pândă. Seara, ajunglu pii la stână şi vor să intre pe o gaurădin gard.

Intră primul lup pe gaură şi cioba -nul îi trage o bâtă peste bot.

Acesta pune laba la bot şi se în -toar ce către celălalat spunându-i:

-Intră tu primul, că pe mine măbuf neşte râsul”

J

Ajunge nevasta acasă şi îşi găseştebăr băţelul hărnicind prin bucătărie cao furnicuţă, masa pregătită pentru do -uă persoane, lumânări, atmosfera ro -man tică…

- Vai, ce surpriză!

- Na, chiar că îi! Io am crezut că viiabia mâine acasă!!

J

Soţia către soţ:- De ce nu mănânci, ai zis că eşti

flă mând ca un lup!- Şi unde ai văzut tu lup să mă nân -

ce fasole toată săptămâna ?J

Un nebun în cabinetul medical:- Data naşterii, te rog!- 20 septembrie…- În fiecare an, domnule doctor!

J

- Doctore, doctore, nu mă pot opridin furat maşini.

- Ia pastilele astea, o dată pe zi.Da că nu merg, adu-mi un Porche datavii toare când treci pe aici.

J

- Dane, ce ai făcut, ai băut toatăsti cla de whisky?!

- Ce era să fac dacă am pierdut do -pul…

J

www.bancuri.ro

Smartphone pliabilcu ecran de formă pătrată

În timp ce vocile critice spun că lansarea Galaxy Foldar fi trebuit anulată cu totul, încă de la primele semne căeve nimentul se transformă într-un fiasco mediatic, ambiţii -le Samsung de a se impune pe piaţa de telefoane pliabileau continuat, compania fiind acum pregătită să reia lan sa -rea Galaxy Fold trimiţând sub lumina reflectoarelor o re vi -zie hardware mult îmbunătăţită. Cu toate acestea, sud-co -ree nii nu sunt indiferenţi la faptul că preţul cerut, de aproa -pe 2.000 de dolari, este mult prea mare. Pentru asta e ne vo -ie de o versiune low-cost a acestuia, cu preţ apropiat de ni -ve lul unui smartphone convenţional. Potrivit surselor citatede Bloomberg, următorul smartphone pliabil este dezvoltatdeja în laboratoarele Smsung, dispozitivul urmând să fiemai subţire decât Galaxy Fold şi mai uşor de strecurat înbu zunar datorită formei sale pătrate. În modul extins, aces-ta va oferi un ecran de 6.7” care se pliază la interior. Sprecomparaţie, originalul Ga laxy Fold ve nea echipat cu ecrande 7.3 inch.Un ele mentim por tant denou tate ar pu -tea fi substitu -i rea foliei dinpo limer cu unnou tip de sti-clă flexibilăultra-subţire,în măsură săofe re protecţiespo rită împotriva zgârieturilor fără a ceda în doirilor re pe ta -te. În timp ce noua revizie Galaxy Fold este aşteptată să-şifacă apariţia în cursul acestei luni, versi u nea sa mai com-pactă şi mai ieftină nu are calendar de lan sa re clar stabilit.

Acer Predator Triton 300/500 Acer a prezentat în cadrul evenimentului Next@Acer

or ganizat cu ocazia târgului de tehnologie IFA 2019 dinBer lin multe produse noi, atât pentru gameri, cât şi pentrupro fesioniştii din do meniul creativ, dar şi pentru cei care aune voie de com putere portabile pentru lucru. Cel mai impre-sionant produs pe care compania l-a pre zentat în cadrulaces tui eveniment a fost de departe laptop-ul Triton 500 din

ga ma de gaming Pre -da tor. Acesta esteechi pat cu un moni-tor cu frecvenţă de300 Hz, integratîntr-un corp metaliccare cân tăreşte în to -tal doar 2,1 kg cugro sime de 6,3 mm.Mo nitorul de 300 Hznu este standard pe toate modelele Tri ton 500, fiind mai de -gra bă opţiunea de top. Acesta oferă o rezoluţie Full HD şio diagonală de 15,6”. Rama din jurul dis play-ului este foar -te subţire, acesta ocupând 81% din su prafaţa frontală acom puterului. La baza sistemului stă un procesor Intel Co -re i7 de generaţia a noua, alăturată ci pu rilor graficeNVIDIA de ultimă generaţie.

Triton 300 este cel mai nou membru al familiei „Triton”din gama de produse Predator. Acesta cântăreşte 2,3 kg şibe neficiază de un şasiu din aluminiu subţire. Ecranul de15,6 foloseşte un panou IPS Full HD de 144Hz cu timp deră s puns de 3 ms în modul overdrive, ceea ce gamerii cu si -gu ranţă vor aprecia. Noul model va avea o configuraţie ba -za tă pe procesoare Intel Core i7 din generaţia a 9-a, cip gra -fic NVIDIA Ge Force GTX 1650, 16GB DDR4 2666 Mhz(cu opţiune pentru variantă de 32 GB) şi până la două uni -tăţi SSD NVMe de 1TB care pot fi configurate în RAID0.Pentru conectivitate, Acer a ales un WI-Fi 6 AX1650 de laK i ller, alături de un port de reţea Ethernet de la acelaşi pro-

ducător. Sistemul desu net foloseşte teh -no logie Waves NX,iar tastatura RGBpoa te fi configuratăpe zone.

Asemenea celor-lalte laptop-uri dega ming Predator,Tri ton 300 va benefi-cia de răcire bazatăpe ventilatoarele

AeroBlade 3D din metal şi CoolBoost, care va asiguratempe ra turi optime în utlizare.

w.ww.go4it.ro

Dacă îţi slăbeşte vederea, închipuie-ţi călu mea există mai puţin.

Când moare un om celebru, încep să cal-culez cât îmi mai rămâne de trăit ca să trăiesccât el.

Numai celor bogaţi ne dăm osteneala să lefim pe plac.

O casă în care nu intră nimeni îşi pierdein timitatea.

Numai opera de artă se face cu condeiulîn mână.

Bucuria de a fi muncit e primejdioasă: teîm piedică să continui.

Lumea cealaltă ar fi foarte frumoasă, dacăar fi doar lumea noastră rectificată.

Bucuria te face neputincios.Speranţa e cea din urmă scânteie care se

stin ge în orice inimă.Acolo unde eşti se află lumea întreagă.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Începerea unui nou an şcolar trezeşte emoţia unică azi lei în care cei 120 de „boboci” (480 de fete şi 72 de bă -ieţi) şi elevi pornesc pe drumul cunoaşterii şi al deveniriială turi de cadrele didactice şi instructorii militari într-oin stituţie de prestigiu a Armatei României, care pe data de9 septembrie, a primit reconfirmarea statutului de Cole-

giu na ţional, pentru o perioadă de 5 ani.Festivitate deschiderii anului şcolar 2019-2020 a fost

pre zidată de domnul general-locotenent dr. Cătălin Zisu,co mandantul Comandamentului Logistic Întrunit, absol-vent cantemirist, promoţia 1985, care i-a avut alături pe opar te dintre profesorii, dascălii, „monştrii sacri” cum i-anu mit domnia sa. „[…]Am pus în practică tot ce am în -vă ţat pe băncile liceului. Atunci când mi-a fost greu amfă cut recurs la sfaturile profesorilor şi instructorilor, înţe-legând în pro funzime sensul expresiei <<Nu pentru şcoa - lă, ci pentru viaţă învăţăm !>>”.

La rândul său, comandantul colegiului, colonel dr. ing.Au rel-Constantin Nea ga, s-a adresat învăţăceilor: „Amcon vingerea că păşiţi în noul an şco-lar cu în cre dere şi năzuinţe mari. Aţiop tat pentru o carieră militară de suc-ces pe care mulţi dintre voi aţi visatsă o îmbrăţişaţi încă de mici. Astăzi,în locuiţi visul cu realitatea, spe ranţacu certitudinea, aspiraţiile cu idealu-rile şi dorinţa cu împlinirea. Învăţaţide la profesorii şi instructorii voştri,pro fitând de cunoştinţele şi tactul pe -da gogic al aces tora, care prin nobilami siune pe care o au, vă vor trezi in -te resul pentru învăţătură, cunoaştereşi respect pentru înal tele valori cantemiriste. Vă doresc

tu turor să aveţi un an cât mai bun, cu rezultate remarcabi -le, iar în momentul bi lanţului să putem raporta: Misiuneîn deplinită!”.

La tribuna oficială şi de-o parte şi de alta a acesteias-au mai aflat reprezentanţi ai conducerii MinisteruluiApă rării Naţionale, ai Inspectoratului Şcolar JudeţeanPra hova, oficialităţi ale administraţiei publice locale, das -căli, instructori militari, părinţi, cadre militare în activita-te şi în rezervă, personalul instituţiei, absolvenţi cantemi-rişti.

Ceremonia a inclus intonarea imnului naţional, trece-rea în revistă a efectivelor, cuvântul de deschidere al co -man dantului colegiului, citirea mesajului ministrului apă -ră rii naţionale cu prilejul deschiderii anului şcolar 2019-2020, avansarea elevilor gradaţi, mesajul celor mai tinerire prezentanţi ai Armatei României transmis cu emoţie dePa tricia Bărbuţă, prima admisă cu media 9,96 şi cel al ele-vei plutonier-adjutant, Raluca Caran, care a finalizat şicla sa a XI-a cu media 10.

„Vă doresc să urcaţi cu grijă, cu responsabilitate, cudo rinţă, cu bucurie, cu emoţie pe treptele frumoase ale ie -rar hiei militare”, le-a transmis domnul general-locotenentCă tălin Zisu elevilor numiţi gradaţi la subunităţi.

Ca urmare a meritelor deosebite obţinute, care i-aucon firmat valoarea de-a lungul anilor de liceu, Lorena Pa -nă, un exemplu demn de admirat şi de urmat de către ur -mă toarele generaţii cantemiriste, a primit medalia onori-fică de şef de promoţie 2019. De asemenea, Fundaţia„Sfân tul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă”a premiat-o pe tânăra absolventă pentru rezultatele deose-bite.

Un moment emoţionant, realizat sub coordonarea di -rec torului-adjunct, profesor dr. Aurel-Constantin Soare,l-a constituit legământul cantemirist, între „boboci” şi vii-torii absolvenţi, în anul Centenarului Marii Uniri. Intrat

deja în tradiţia şcolii noastre,ju rământul cantemirist, mlădiţăis torică a celui mănăstirean,şi-a aflat locul său în sufletulfie căruia.

La final, micii cantemirişti,aflaţi la început de drum, aupri mit de la colegii mai mari oin signă sub forma unui şoim,re prezentând avântul lor spreca riera militară. „La 108 ani dela întemeiere, cantemiriştii aurea lizat o CLEPSIDRĂ, simbol

al TIMPULUI EROIC, legătură cu tot ceea ce este efemerşi devine parte a unui ciclu al vieţii. Partea superioară aclep sidrei este CERUL şi cea de jos PĂMÂNTUL. Clep -si dra este sinonimă cu ECHILIBRUL. Energiile lumiinoas tre dau sentimentul de relaţie strânsă, legătură a uneige neraţii cu alta, abia încrezătoare în drumul ales pentrurea lizarea visului”, a explicat domnul director.

În acordurile muzicii militare şi în aplauzele asis ten -ţei, proaspeţii liceeni şi-au urmat în cadenţă colegii dinanii mai mari, în ecuaţia perpetuă a devenirii şi desăvârşi-rii fiecăruia.

Felicitări şi mult succes în noul an şcolar!Graţiela MIHĂESCUFoto: Cătălin NEAGU

În capitala Cehiei s-a organizat înpe rioada 9-11 septembrie 2019 al şa -se lea forum al comandanţilor For ţe -lor Terestre din Europa care, la edi ţi adin acest an, a avut ca temă „Mo der - ni zarea cu noi sisteme de armament,ro botică şi inteligenţă artifici a lă şipro vocările viitoare ale forţelor te - res tre europene”.

La întâlnirea de lucru din Pragaau participat 31 de delegaţii militareale ţărilor europene şi au fost invitaţi

con ducă to r i iFI NA BEL. In -sti tuţia UniuniiEu ropene carepro movează şifa cilitează in te -ro perabilita teadintre for ţe lete restre ale sta -te lor membre,a r m o n i z e a z ăc o n c e p t e l e ,

doc trinele şi proce du rile acestor cate -go rii de forţe şi con tri buie la înţele ge -rea comună a pro ble maticii apărăriieu ropene.

Forţele Terestre Ro mâne au fostre pre zentate de ge ne ra lul-maior Do -rin Blaiu, aflat la co man da StatuluiMa jor al Forţelor Terestre.

În programul forumului au fostin cluse, pe de-o parte, mai multe run -de de prezentări şi discuţii forma le şiin formale ale comandanţilor eu ro - peni şi, pe de alta, participarea aces -to ra în calitate de invitaţi la ex po zi ţiista tice de armament şi echipa men temi litare şi la vizualizarea unor exer -ci ţii cu trageri de luptă organiza te demi litarii din ţara gazdă. n

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 17 (502) din 16 septembrie 2019Pagina 8

Emoţia a fost starea de spirit aEmoţia a fost starea de spirit adeschiderii anului şcolar 2019-2020deschiderii anului şcolar 2019-2020

Forumul comandanţ i lorForumul comandanţ i lorForţe lor Terestre d in EuropaForţe lor Terestre d in Europa

Militarii Batalionului 495 Protecţia Forţei „VulturiiNegri”, aflaţi în misiune în teatrul de operaţii din Afga -nis tan, au participat la Crosul Bradley Smith organizat,pe o distanţă de 5 km, de către Spitalul Militar ROL 3 dinKan dahar, în memoria lui Bradley Smith, militar din For -ţe le Aeriene Americane, căzut la datorie în anul 2010.

Pe timpul unei patrule, plutonul lui Bradley a fostprins într-o ambuscadă, fiind atacaţi cu dispozitive ex -plo zive improvizate şi foc direct.

Locotenent Gabriel CHIRILOIUFoto: Plt.maj. Marius GALANTON

Satul Colibiţa, care se bucură de o amplasare pito -reas că, este aşe zat pe Valea Bistriţei, între doi munţi-Bârgău şi Călimani, la o distanţă de 50 de kilometri faţăde oraşul Bis tri ţa. Cum primele locuinţe construite decio bani, purtau nu mele de „colibe”, de aici şi denumirealo calităţii, care, până în 1979, se afla pe locul în care esteîn prezent La cul Colibiţa. Necesitatea alimentării cu apăa mai mul tor lo calităţi din zonă, a făcut ca satul să fiestră mutat pe dea lurile din apropiere, pe locul acestuiaame najându-se un lac de acumulare artificial. Acestaeste străjuit de Mun ţii Strunioru şi Bistricioru, la o altitu -di ne de 800 de metri şi are o suprafaţă de 5 kilometri.

Peisajul mirific şi frumuseţea sălbatică face ca acestloc să fie un colţ de rai, atrăgând foarte mulţi turişti ro -mâni şi străini. Cadrul natural şi proprietăţile curativeale aerului îi asigură un farmec aparte, oferindu-le tu ri ş -ti lor spaţiul perfect pentru excursii şi drumeţii montane,pe s cuit, înot, ciclism, caiac, dar şi plimbări cu sania întim pul iernii. De asemenea, ştrandul amenajat lângă lacpoate oferi şi celor mai pretenţioşi turişti răcoarea mult

do rită. Mai există şi câteva atracţii turistice în regiune cum

ar fi: Izvorul de apă minerală Borcuţ, Tăul Zânelor şiCas telul Dracula de lângă Pasul Tihuţa.

Preţurile la cazare variază între 60 şi 120 lei pe noap -te la pensiuni şi între 150 şi 430 lei pe noapte la ho te lu -ri le din zonă.

Colibiţa este astăzi o adevărată staţiune de vacanţă,unde te poţi relaxa, un loc în care te pierzi în liniştea şifru museţea naturii.

Să prindem fiecare răsărit, să nu ra tăm nici un apus!

Plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe

„Vulturii Negri” „Vulturii Negri” au alergat în onoarea au alergat în onoarea

lui Bradley Smithlui Bradley Smith