CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 8 (334) 30 apri l ie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

„„O m u l p o t r i v i t l a l o c u lO m u l p o t r i v i t l a l o c u lp o t r i v i t ”p o t r i v i t ”

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

La 30 Aprilie 1830, în baza prevederilor Tratatuluide la Adrianopol, încheiat între Rusia si Turcia, se

stipula cã ÞãrileRomâne au dreptulsã îºi organizeze„un numãr de gãrziînarmate pãmânte-ne”. Astfel, la 30aprilie 1830 s-a ho-tãrât „formãluireaîn Valahia a ºasebatalioane de pe-destrime...”

30 apr i l i e - Z iua I n fan te r i e i

Grupul 2 EOD este organizat pe douã componentestructurale: componenta de comandã-control ºi compo-nenta de execuþie, constituitã din plutoane EOD organi-zate pe echipe. E-chipele EOD suntechipe grele ºi echi-pe uºoare, în func-þie de numãrul deoperatori ºi dotareatehnicã a acestora.O echipã EOD estecompusã din ºefulechipei ºi 1-2 ope-ratori EOD.

LECÞIA DE ISTORIE

9 Mai - Ziua Europei

Ziua de 9 mai este o datã cu multiple semnificaþii -Ziua Independenþei României, sfârºitul celui de Al II-lea

Rãzboi Mondial ºi Ziua Euro-pei. În fiecare an, la 9 mai, petot cuprinsul continentului seserbeazã Ziua Europei, pentru amarca istorica declaraþie din 9mai 1950 a ministrului francezde externe, Robert Schuman,prin care propunea un plan decolaborare economicã întreFranþa ºi Germania, pentrueliminarea rivalitãþilor secularedintre cele douã state.

Deocamdatã, experimentul a fost fãcut pe ºoareci delaborator, cãrora le-au putut fi implantate amintiri false,cercetãtorii reuºind sã controleze celulele nervoase în

care sunt stocate acesteamintiri. Amintirile suntdepozitate într-un nu-mãr surprinzãtor de micde celule din creier, pecare neurologii le-au pu-tut controla pentru acrea aºa-numite amintiriartificiale- amintiri carenu corespund realitãþiiunor lucruri întâmplate.

GRUPUL 2 EOD - CURAJ, TENACITATE, PROFESIONALISM

Oamenii de ºtiinþã au reuºit sã manipuleze memoria, creând

„Amintiri artificiale”

MOZAIC

Dupã aderarea þãrii noastre la NATO, arma geniu,alãturi de întreaga armatã Românã, a trecut printr-unamplu proces de transformare, atât conceptual cât ºi din

punct de vedere al orga-nizãrii. În ultimii ani s-aelaborat noua doctrinã aarmatei, s-au elaborat noimanuale pentru luptãpentru mari unitãþi, uni-tãþi ºi subunitãþi de geniu,noi instrucþiuni ºi stan-darde. În plan organiza-þional dupã identificareanoilor cerinþe interne ºi lanivelul Alianþei...

KAKI 100%

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 8/2012

Bruxelles - Rasmussen cere o coordonare mai bunãîntre NATO ºi UE în problemele de securitate. Secre-tarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a pledatpentru o coordonare mai bunã între Alianþa Nord-Atlanticãºi UE în problemele de securitate ºi a cerut Uniunii Euro-pene sã adopte capacitãþile necesare pentru acþiunile dinstrãinãtate. Într-o reuniune a Comisiei de afaceri externe aPE (AFET), Rasmussen a spus cã þãrile europene ar trebuisã fie mai îndrãzneþe cu privire la ocuparea unui rol „maisolid” pe arena internaþionalã, fiind necesare capacitãþi mili-tare astfel încât europenii sã poatã susþine mai bine operaþi-unile Alianþei în afara spaþiului euro-atlantic. El le-a solici-tat statelor membre UE ca, în pofida constrângerilor denaturã bugetarã din perioada actualã, sã continue sã inves-teascã „inteligent ºi sufiecient” în capacitãþile militareesenþiale ºi sã arate dorinþa de a le folosi atunci când estenevoie. „Dacã ne ajutãm reciproc ºi dacã vom cãuta soluþiimultinaþionale, atunci ne vom putea permite capacitãþile decare avem nevoie în secolul XXI. Aceasta este SmartDefence, iar o parte esenþialã a sa implicã o coordonare ºi ocooperare mai strânse între NATO ºi Uniunea Europeanã.NATO ºi UE pot ºi trebuie sã joace roluri complementare însusþinerea pãcii ºi securitãþii internaþionale. (...) Când estevorba despre securitate, singura perspectivã ce are sens esteuna globalã. Dar vreau sã fiu clar: aceasta nu înseamnã cãtrebuie sã tratãm automat fiecare problemã ce apare înlume, ci cã þãrile europene trebuie sã priveascã în afarã ºi sãfie gata sã acþioneze pentru binele propriu”, a explicat secre-tarul general al Alianþei Nord-Atlantice. Rasmussen areafirmat cã sistemul de apãrare antirachetã al NATO esteunul pur defensiv ºi cã el nu este îndreptat contra niciuneiþãri. Legat de acest subiect, oficialul NATO ºi-a exprimatsperanþa cã la Summitul de la Chicago, din 20-21 mai,Alianþa va putea sã declare capacitatea intermediarã a sis-temului de apãrare antirachetã. Secretarul general alAlianþei Nord-Atlantice s-a pronunþat pentru continuareacooperãrii „în toate aspectele ºi în orice moment”, deºiexistã domenii în care existã divergenþe, precum situaþia dinGeorgia. Anders Fogh Rasmussen a insistat pe importanþaunei reduceri mai substanþialã a armamentului nuclear rus,astfel încât sã se poatã asigura un echilibru în condiþiile încare obiectivele în aceastã privinþã ale statelor membredeþinãtoare de arsenale nucleare sunt mult mai ambiþioase.

KABUL - Afganistanul ºi SUA au finalizat proiectulunui acord de parteneriat strategic. Afganistanul ºiStatele Unite au finalizat proiectul unui acord de parteneriatstrategic menit sã stabileascã relaþiile dintre Kabul ºiWashington dupã 2014. „Proiectul de acord privind partene-riatul pe termen lung între Afganistan ºi Statele Unite a fostfinalizat ºi parafat, la Kabul, de responsabilii celor douãdelegaþii însãrcinate cu negocierile”, se aratã în comunicat.Nici un detaliu nu a fost dezvãluit privind conþinutul proiec-tului de acord, care va fi supus preºedinþilor afgan ºi ameri-can, precum ºi Congresului SUA ºi Parlamentului afgan.Forþa NATO, formatã din 130.000 de militari care ajutã dezece ani guvernul afgan sã lupte împotriva insurecþiei tali-banilor, va pune capãt operaþiunilor ºi se va retrage pânã lasfârºitul lui 2014, iar cele douã þãri poartã negocieri în ceeace priveºte relaþiile lor pe viitor. Totuºi, acordul nu acoperãproblema crucialã privind condiþiile prezenþei americane înAfganistan dupã 2014, cum ar fi stabilirea unor baze per-manente, un subiect sensibil într-o þarã istoric alergicã laorice prezenþã militarã strãinã. Aceastã problemã va fi abor-datã dupã semnarea acordului, potrivit ambasadei SUA.Ambasadorul SUA, Ryan C. Crocker, ºi consilierul pentrusecuritate naþionalã afgan Rangin Dadfar Spanta au con-venit asupra conþinutului proiectului de acord cu titlul„Acord de Parteneriat strategic durabil între Afganistan ºiStatele Unite”. Prin intermediul acestui parteneriat strate-gic, SUA este hotãrâtã sã facã tot posibilul pentru a ajutaAfganistanul sã se transforme într-un „stat unit, democratic,stabil ºi sigur”. MOSCOVA - Rusia nu a luat niciodecizie privind retragerea muniþiei stocate în depoziteledin Transnistria. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, citatde RIA Novosti, în pagina electronicã, a declarat, comen-tând un articol publicat de cotidianul economic rus Komm-ersant, cã Rusia nu a luat nicio decizie privind retragereamuniþiei stocate în depozitele din Transnistria. „Problemaeste analizatã de Ministerul Apãrãrii acum. Decizia va filuatã dupã ce analizele vor fi încheiate”. Kommersant scriacã Moscova va începe retragerea muniþiei din Transnistriaspre sfârºitul lui 2012 în vederea unei rezolvãri a conflictu-lui transnistrean. Rogozin a mai declarat cã Tiraspolul areîncredere în decizia Rusiei în aceastã privinþã. Un batalionde infanterie rus este staþionat în Transnistria în cadrulforþei de menþinere a pãcii. În plus, Rusia dispune în regiuneºi de militari care pãzesc depozitele de muniþie din perioadasovieticã. Transnistria ºi-a menþinut independenþa de factofaþã de R.Moldova de la rãzboiul din 1992, declanºat dupãdestrãmarea URSS. O forþã de menþinere a pãcii formatã dinmilitari ruºi, moldoveni ºi transnistreni a fost mobilizatã înzonã. Transnistria vrea independenþã deplinã, în timp ceRepublica Moldova nu este dispusã sã îi acorde decâtautonomie.(P.I.)

În garnizoana Ploieºti, lasediul Bazei 2 Logistice

„Valahia”, aflatã în subordineaDiviziei 1 Infanterie „Dacica” înperioada 24 la 27 aprilie, s-adesfãºurat etapa finalã pe diviziea campionatului militar de pentat-lon.

Au participat 12 loturisportive compuse din militari dinmarile unitãþi ºi din unitãþile sub-ordonate. Fiecare echipã a fostformatã din unsprezece con-curenþi, dintre care ºapte bãrbaþiºi patru femei, un ºef de lot ºi unantrenor.

Concursul a constat în parcur-gerea a cinci probe: tir - tragerecu pistolul mitralierã asupra þinteisport cu cercuri dispusã la o distanþãde 100 de metri; pista cu obstacole -parcurgerea pistei C.I.S.M. care are20 obstacole ºi 500 de metri; înot cuobstacole pe distanþa de 50 de metripe un culoar; aruncarea grenadelorde mânã de exerciþiu la precizie ºi ladistanþã ºi alergare în teren variat pedistanþa de opt kilometri pentru mas-culin ºi patru kilometri pentru femi-nin.

În cadrul ºedinþei tehnice s-astabilit, prin tragere la sorþi, ordineaintrãrii în concurs, separat pentru

fiecare probã în parte.Punctajul fiecãrui concurent a

fost stabilit plecând de la un etalonde 1000 de puncte, pentru fiecareperformanþã adunându-se sau scã-zându-se un numãr fix de puncte sta-bilit prin regulamentul de organizareºi desfãºurare a competiþiei.

Dupã finalizarea probelor dearuncare a grenadelor de mânã derãzboi ºi parcurgerea pistei CISM,s-a stabilit scorul ºi s-a putut observaclar faptul cã întrecerea a fostdominatã de Brigada 2 Infanterie

„Rovine”, clasa-mentul generalarãtând astfel:locul întâi -Brigada 2 Infan-terie „Rovine”,locul doi - Briga-da 2 Vânãtori deMunte „Sar-mizegetusa” întimp ce pe locultrei s-a clasatRegimentul 61Apãrare Antiaeri-anã „Pelendava”aparþinând brigã-zii mai sus amin-titã. La sfârºitulactivitãþii s-a con-

cluzionat cã aceasta ºi-a atins scop-urile ºi anume întãrirea stãrii desãnãtate, dezvoltarea ºi perfecþiona-rea calitãþilor fizice ºi moral-volitiveale participanþilor, stabilirea celormai bune echipe ºi sportivi, stimula-rea activitãþii „Sportul pentru toþi”,în cadrul Diviziei 1 Infanterie„DACICA” ºi selecþionarea celormai buni sportivi pentru constituirealotului diviziei în vederea participã-rii la etapa superioarã a competiþiei.

Maior Marius POPA

Armata României îi sãrbãtoreºte, pe 25 aprilie, pe mi-litarii ºi civilii care lucreazã în domeniul Justiþiei Militare,datã la care se împlinesc 93 de ani de la înfiinþarea Servi-ciului Contencios al Ministerului de rãzboi, moment ce amarcat actul de naºtere al structurii de specialitate în asigu-rarea asistenþei juridice pentru armatã.

Justiþia Militarã a fost înfiinþatã datoritã necesitãþiisoluþionãrii numeroaselor solicitãri de natura contenciosu-lui administrativ, elaborãrii cadrului legislativ necesar sis-temului militar ºi elaborãrii regulamentelor în domeniu,precum ºi apãrãrii intereselor legale ale armatei.

Rolul ºi importanþa consilierului juridic s-au evidenþiatpe parcursul evoluþiei ºi modernizãrii armatei ºi continuãsã creascã pe mãsurã ce Armata se strãduieºte sã devinã oinstituþie etalon a statului de drept.

Statutul þãrii noastre de membrã a alianþei Nord-Atlan-tice ºi a Uniunii Europene are implicaþii majore în creareaºi consolidarea unui cadru juridic compatibil cu cel comu-nitar, care sã permitã buna funcþionare a sistemului militarîn cadrul structurilor integrate, pentru ca armata sã-ºiîndeplineascã toate misiunile asumate. În acest context,transformarea structurilor în conformitate cu noile cerinþeimplicã profesionalismul ºi dedicaþia eforturilor experþilorºi consilierilor juridici în modernizarea cadrului legislativ

ºi apãrarea intereselor instituþiei militare.La data de 25 aprilie 1919 a fost adoptat Decretul-Lege

privitor la organizareaServiciului Contenciosal Ministerului de rãz-boi, moment ce a mar-cat actul de naºtere alstructurii de specialita-te în asigurarea asis-tenþei juridice pentruarmatã. Principalele a-tribuþii ale Serviciuluierau, printre altele, dea îndruma ºi asigurainteresele ministerului,de a îndeplini actele deprocedurã ºi notariat

ale ministerului, de a întocmi proiecte de legi ºi regula-mente. Serviciul Contencios avea douã secþiuni – primacare îndeplinea toate procedurile privitoare la proceselecivile, popririle pe solde, sechestrele de orice naturã, ºi adoua care asigura purtarea corespondenþei privitoare laavizele de orice naturã ºi comunicarea acestor documente.

Locotenent -ccolonel Leorda Tudor Mihai

25 APR IL IE - Z iua Ju s t i þ i e i M i l i ta re

Campiona tu l m i l i t a r de pen ta t lon

30 APR IL IE - Z iua I n fan te r i e iLa 30 Aprilie 1830, în baza prevederilor Tratatului de

la Adrianopol, încheiat între Rusia si Turcia, se stipula cãÞãrile Române au dreptul sã îºi organizeze „un numãr degãrzi înarmate pãmântene”.

A s t f e l ,la 30 aprilie1830 s-a ho-tãrât „for-mãluirea înValahia aºase batali-oane de pe-destrime ºi6 escadroa-ne de cãlã-rime a strã-jii pãmân-teºti”. Din

aceste forþe au fost create 3 regimente mixte: unul laBucureºti, unul la Ploieºti ºi altul la Craiova.

În acelaºi timp au luat fiinþã în Moldova un batalion deinfanterie ºi un escadron de cavalerie din care s-a înfiinþatprimul regiment mixt, cu garnizoana la Iaºi.

Pedestrimea de atunci va fi transformatã mai târziu deCuza în Infanterie.

De atunci ºi pânã în prezent infanteria a rãmas arma cucele mai mari efective din Armata României, reprezentândgrosul unitãþilor participante la rãzboaiele purtate de-a lun-gul vremii dar ºi la misiunile de stabilizare ºi reconstrucþiedin prezent.

Îi felicitãm pe toþi aceia care poartã cu mândrie însem-nul de armã al infanteriei, mai ales pe aceia care cinstescarma în teatrele de operaþii.

www infomondo.ro

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012 Pagina 3

Mediul strategic este în egalã mãsurã periculos ºiambiguu. Instabilitatea crescutã în întreaga lume agenerat în decursul istoriei rãzboaie ºi conflicte asime-trice care s-au manifestat sub forma conflictelor regio-nale, rãzboaielor civile, atentatelor, atacurilor teroristeºi a unei mari varietãþi de încercãri de intimidare prinforþã.

Continua dezvoltare a muniþiilor de înaltã tehnolo-gie, folosite de o mare varietate de sisteme de arma-ment - muniþii de artilerie, rachete dirijate ºi nedirijate,proiectile reactive, bombe care disperseazã o gamã va-riatã de submuniþii pentru interzicerea accesului, dar ºiamploarea fãrã precedent pe care au luat-o acþiunile ºiatentatele teroriste cu dispozitive explozive impro-vizate – IED (Improvised Explosive Devices) înteatrele de operaþii în care au acþionat ºi acþioneazã uni-

tãþi ºi subunitãþi din Armata României, au condus lanecesitatea apariþiei unor subunitãþi specializate care sãcombatã efectele acestora.

În acest context, în anul 2005 a fost înfiinþat încadrul Batalionului 96 Geniu, Grupul 2 EOD, subuni-tate de elitã cu misiunea generalã de a elimina sau re-duce pericolele generate de muniþiile convenþionale,chimice ºi biologice neexplodate, precum ºi de dispo-zitivele explozive improvizate care ameninþã persona-lul, obiectivele, materialele, operaþiile, acþiunile ºi ac-tivitãþile militare. La data de 01.11.2011, Grupul 2EOD a trecut în subordinea Diviziei 1 Infanterie„DACICA”.

Denumirea specialitãþii EOD provine din abrevi-erea cuvintelor din limba englezã Explosive OrdnanceDisposal, traducerea fiind „neutralizarea ºi distrugereamuniþiilor ºi a dispozitivelor explozive”.

Grupul 2 EOD este o subunitate tacticã destinatãNATO, subordonatã Comandamentului Diviziei 1Infanterie „DACICA”, care are misiunea de a asigurasprijin EOD forþelor diviziei în zona de responsabilitateîncredinþatã, atât pe teritoriul naþional cât ºi în teatrelede operaþii. Subunitatea este constituitã din forþe speci-alizate cu nivel ridicat al capacitãþii operaþionale, mo-bile, de reacþie rapidã ºi timp scurt de rãspuns la situa-þii de urgenþã, gata permanent sã îndeplineascã cerin-þele pentru care au fost constituite, înzestrate ºipregãtite.

Grupul 2 EOD este organizat pe douã compo-nente structurale: componenta de comandã-con-trol ºi componenta de execuþie, constituitã dinplutoane organizate pe echipe. O echipã EODeste compusã din ºeful echipei ºi 1-2 operatoriEOD. ªeful echipei este ºi instructorul acesteia,fiind responsabil pentru acþiunile ºi deciziilesale, precum ºi pentru viaþa ºi siguranþa membri-lor echipei, fiind selecþionat din rândul celor maibuni operatori. Ca un element de noutate, înce-pând cu anul 2008, în organica plutoanelor EODau fost introduse echipe dotate cu câini speciali-zaþi în detectarea materialelor explozive –echipele EODD (Explosive Ordnance DetectingDogs).

În funcþie de natura misiunii ºi specializare,echipele EOD pot fi dotate cu mijloace ºiechipamente specifice care sã asigure înde-plinirea în timp operativ ºi în condiþii de si-guranþã a misiunilor primite cum ar fi:autovehicul de intervenþie blindat, robottelecomandat pentru identificarea, cerceta-rea ºi manipularea de la distanþã a muniþii-lor, echipamente pentru detecþia/localizareamuniþiilor îngropate, echipament radiografic,echipamente mecanice sau pirotehnice pentru ex-tragerea rapidã ºi sigurã a focoaselor, echipamentepentru detecþia ºi identificarea încãrcãturilorexplozive ºi a agenþilor chimici sau biologici dinmuniþiile explozive, echipament de protecþie a per-sonalului împotriva efectelor exploziei muniþiei.

Datoritã importanþei ºi complexitãþii misiunilorspecifice, precum ºi nivelului de cunoºtinþe ºi abi-litãþi necesare îndeplinirii acestora, personalul re-prezintã factorul primordial, echipele EOD fiindalcãtuite numai din subofiþeri pregãtiþi, specializa-þi ºi certificaþi conform standardelor NATO.

Pregãtirea profesionalã a specialiºtilor este un pro-ces complex ºi de duratã, operatorii EOD perfecþionân-du-ºi permanent cunoºtinþele referitoare la toate tipu-rile de muniþii ºi dispozitive explozive improvizate,principii de funcþionare a acestora, proceduri de ope-rare EOD, explozivi ºi mãsuri de siguranþã ce trebuierespectate la intervenþia pentru neu-tralizarea/distrugerea muniþiilor neex-plodate ºi a dispozitivelor explozive.

Astfel, toþi militarii încadraþi înGrupul 2 EOD au urmat diferitecursuri pentru formarea operatorilorEOD ºi de specializare în þarã, iarmajoritatea ºi în strãinãtate (S.U.A.,Grecia, Olanda, Germania). Anual,fiecare specialist EOD, în raport cufuncþia în care este încadrat, participãla antrenamente ºi convocãri depregãtire la Baza de instruire EOD,finalizate cu testãri în scopul evaluãriicompetenþelor ºi certificãrii conform„Minimum standards of proficiencyfor trained Explosive Ordnance Dis-posal personnel – Standarde minimede performanþã pentru operatoriiEOD”.

De la înfiinþarea sa ºi pânã înprezent, Grupul 2 EOD a participat la

o gamã variatã de misiuni ºi acti-vitãþi prin care a demonstrat profesionalismul deexcepþie ºi competenþa personalului, dar ºi renu-mele de structurã de elitã.

A asigurat sprijinul EOD pe timpul desfãºurãriiSUMMIT-ului Francofoniei în anul 2006 ºi pe tim-pul SUMMIT-ului NATO în anul 2008. A parti-cipat la 3 exerciþii practice în cadrul „Cursurilor depregãtire în domeniul stabilizãrii ºi reconstrucþieipost–conflict” organizate de Ministerul AfacerilorExterne în anii 2010 ºi 2011 cu participanþi dindiferite state, la instruirea EOD ºi C - IED a batali-oanelor de manevrã ºi a detaºamentelor care au fostdislocate în Teatrul de operaþii Afganistan, dar ºi amilitarilor care au fost selecþionaþi pentru a partici-pa la misiuni O.N.U. de menþinere a pãcii în di-ferite zone post-conflict, la prezentarea de exerciþiidemonstrative cu ocazia vizitelor unor delegaþiimilitare strãine sau a unor zile festive.

De asemenea, militarii Grupului 2 EOD au ofoarte bunã experienþã în ceea ce priveºte îndepli-nirea misiunilor în afara teritoriului naþional, eiexecutând misiuni în teatrele de operaþii Bosnia-Herþegovina ºi Irak în cadrul Batalionului 96Geniu, în perioada 1996-2005 ºi au participat lamisiunea ISAF, în teatrul de operaþii Afganistan,în compunerea batalioanelor din Brigada 2 Infan-terie, Brigada 2 Vânãtori de Munte ºi Brigada 282Infanterie Mecanizatã, în perioada 2010-2012. Înprezent militari din cadrul grupului executã o mi-

siune în teatrul de operaþii Afganistan, iar o altã sub-unitate EOD a încheiat pregãtirea pentru misiune,urmând sã fie dislocatã în compunerea unui bataliondin Brigada 2 Vânãtori de Munte.

Pe teritoriul naþional Grupul 2 EOD a asigurat spri-jin EOD pe timpul tragerilor de luptã cu armament greude artilerie ºi de infanterie executate de cãtre unitãþilemilitare din compunerea Diviziei 1 Infanterie „DACI-CA” ºi la ordinul Statului Major al Forþelor Terestre, aasigurat sprijin EOD unitãþilor militare din compune-rea Diviziei 2 Infanterie „GETICA” ºi Diviziei 4 Infan-terie „GEMINA”.

O altã componentã importantã a activitãþii Grupului2 EOD o reprezintã executarea Serviciului de LuptãIntervenþie EOD, permanent, ceea ce impune menþine-rea unui nivel ridicat al capacitãþii operaþionale a forþe-lor ºi mijloacelor prevãzute pentru intervenþia la inci-dentele EOD produse în obiective militare din zona sade responsabilitate.

În planul instrucþiei, Grupul 2 EOD a planificat,organizat ºi executat antrenamentele pe baza unor sce-narii apropiate de realitatea câmpului de luptã, cu exe-cutarea deplasãrilor în teren pe distanþe reale, utilizareatehnicii ºi echipamentelor de protecþie EOD în scopulperfecþionãrii pregãtirii ºi realizãrii coeziunii echipelorEOD pentru reducerea timpului de reacþie la interven-þia EOD în caz de urgenþã. Un rol important îl au tabe-rele de instrucþie de specialitate desfãºurate în poligoa-nele mari de tragere, unde specialiºtii EOD au posibili-tatea sã lucreze folosind muniþie diversificatã, în speci-al de calibru mare ºi explozivi reali. O preocupare im-portantã a specialiºtilor Grupului 2 EOD a constituit-oactivitatea de elaborare ºi de testare a unor noi proce-duri tehnice EOD pentru punerea în stare sigurã ºi dis-trugerea muniþiilor reale.

Cu rezerva cã nu am enumerat toate misiunile ºiactivitãþile la care a participat, închei prin a spune cã,în ciuda faptului cã este o structurã relativ micã dinpunct de vedere al statului de organizare, natura, im-portanþa, gradul ridicat de pericol, dinamismul ºi inten-sitatea activitãþii, precum ºi capacitatea remarcabilã aoamenilor fac ca deviza structurilor EOD din ForþeleTerestre „„CCuurraajj,, tteennaacciittaattee,, pprrooffeessiioonnaalliissmm”” sã îºi gã-seascã un deplin meritat loc în dreptul acestei subuni-tãþi - Grupul 2 EOD.

Locotenent-colonel Claudiu PRAPORGESCU

GRUPUL 2 EOD - CURAJ, TENACITATE, PROFESIONALISM

- DDoommnnuullee ccoolloonneell,, ccee rreepprreezziinnttãã aarrmmaa ggeenniiuu îînnccoonntteexxttuull ggeenneerraatt ddee sseeccoolluull XXXXII ººii ccee aannuummee oo ffaaccee ssããffiiee,, ddeeooppoottrriivvãã,, ººii iinntteerreessaannttãã ººii ddeeoosseebbiittãã??

- Dupã aderarea þãrii noastre la NATO, arma geniu,alãturi de întreaga armatã Românã, a trecut printr-unamplu proces de transformare, atât conceptual cât ºidin punct de vedere al organizãrii. În ultimii ani s-aelaborat noua doctrinã a armatei, s-au elaborat noimanuale pentru luptã pentru mari unitãþi, unitãþi ºisubunitãþi de geniu, noi instrucþiuni ºi standarde. Înplan organizaþional dupã identificarea noilor cerinþeinterne ºi la nivelul Alianþei, s-au reaºezat structurilede geniu, rãspunzându-se acestor cerinþe prin creareaunor structuri flexibile, mobile, cu capacitatea de aasigura sprijinul de geniu la nivelul aºteptãrilorpartenerilor NATO. Pe de altã parte în aceastã perioadãmilitarii geniºti au participat la misiunile de stabilitateºi sprijin în T.O. Bosnia-Herþegovina, Irak, Afganistan,participând astfel la promovarea Armatei Române înplan intern ºi internaþional.

- CCaarree aauu ffoosstt cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee aaccttiivviittããþþii îînn ccaarreevv-aaþþii iimmpplliiccaatt aannuull aacceessttaa?? AAmm ddoorrii ssãã mmeennþþiioonnaaþþii ººiiaacceellee ccaarraacctteerriissttiiccii ddeeffiinniittoorriiii ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa dduumm-nneeaavvooaassttrrãã,, ccaa uunniittaattee ddee ggeenniiuu..

- În acest an principala activitate desfãºuratã în uni-tate este instrucþia forþelor, toate eforturile noastre fiindconcentrate cãtre îndeplinirea obiectivelor stabilite,atât la nivelul unitãþii, cât ºi de comandamentulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”.

În aceastã iarnã din cauza zãpezilor abundente mili-tarii batalionului au participat la acþiuni în sprijinulcomunitãþilor locale, îndeosebi pentru deszãpezireacãilor de comunicaþii ºi deblocarea autovehiculelorrãmase în zãpadã ºi evacuarea pasagerilor, precum ºiexecutarea recunoaºterilor aeriene ºi navale pe cursulDunãrii pentru deblocarea canalului navigabil întrelocalitãþile Cãlãraºi ºi Cernavodã.

În acest moment pregãtim tehnica ºi personalul pen-tru executarea instrucþiei prin practicarea la obiectivul„Deveselu”.

- BBaattaalliioonnuull 9966 GGeenniiuu aarree uunn ccoolleeccttiivv uunniitt ººii oo eexxppee-rriieennþþãã ddeeoosseebbiittãã îînn ddoommeenniiuu.. SSuunntteemm ccoonnvviinnººii ccãã mmiissii-uunniillee ssppeecciiffiiccee aacceesstteeii uunniittããþþii ººii-aauu ggããssiitt ddee nneennuummãã-rraattee oorrii ssoolluuþþiiii iinnoovvaattooaarree.. CCaarree aauu ffoosstt ººii ccaarree rrããmmâânnîînn ccoonnttiinnuuaarree pprroovvooccããrriillee ccuu ccaarree vvãã ccoonnffrruunnttaaþþii zzii ddeezzii??

- Este adevãrat, majoritatea personalului unitãþii aparticipat la misiuni externe sau la executarea unorlucrãri specifice de reabilitare ºi reamenajare a poligoa-nelor ºi depozitelor din þarã, cãpãtând astfel o experien-þã în domeniu. De multe ori, aceastã experienþã ne-aajutat în gãsirea unor soluþii tehnice, pot sã spun „ino-vatoare”, soluþii care în teatrele de operaþii au „sur-prins” partenerii strãini, aceºtia apreciind astfel, înmod deosebit, munca geniºtilor români.

Principala provocare a momentului o constituie, aºacum am menþionat, pregãtirea tehnicii pentru exe-cutarea lucrãrilor la obiectivul „Deveselu”. Tehnica dinînzestrare este întradevãr de generaþie veche, fiind fa-bricatã în anii 1980-1990, dar având în vedere tocmaiexperienþa bogatã a mecanicilor conductori ºi a spe-cialiºtilor de mentenanþã, sunt convins cã termenele

pentru executarea misiunilor vorfi respectate.

- OOrriiccee mmiissiiuunnee îînnddeepplliinniittããccuu ssuucccceess rreepprreezziinnttãã uunn iimmbboollddppeennttrruu uurrmmããttooaarreeaa.. DDaarr,, llaa ssiittuu-aaþþiiaa ddaattãã ddee ccoonnssttrrâânnggeerriillee bbuu-ggeettaarree,, ccuumm vv-aaþþii rreeddiimmeennssiioonnaattaaccttiivviittããþþiillee ddiinn ppllaannuull ddee iinnss-ttrruuccþþiiee ººii ccuumm vv-aaþþii ppããssttrraatt pprrii-oorriittããþþiillee??

- În anul 2012 instrucþia esteplanificatã sã se desfãºoare încontextul creat de constrângerilebugetare. În general instrucþia seînscrie în parametrii anilor ante-riori prin comasarea ºi concen-trarea activitãþilor ºi în acord custatul de organizare pentruinstrucþie.

Principalul impediment estedeterminat de insuficienþa fon-durilor alocate pentru menþinerea operativitãþiitehnicii.

- PPeennttrruu aa ccrreeaa oo iimmaaggiinnee ccââtt mmaaii ccoommpplleettãã ddeesspprreeuunniittaattee ttrreebbuuiiee ssãã vvoorrbbiimm ººii ddeesspprree ooaammeenniiii ddiinn ssuubboorr-ddiinnee.. AAuu vvooccaaþþiiee,, ssuunntt ccuu aaddeevvããrraatt ppuutteerrnniiccii ººii rreessppoonn-

ssaabbiillii,, iiaarr ttooaattee aacceessttee ccaalliittããþþii ssee ddeezzvvoollttãã ppee ffoonndduulluunnuuii ssiimmþþ aall ddaattoorriieeii ddee eexxcceeppþþiiee.. CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunneeddeesspprree ooaammeenniiii ccuu ccaarree lluuccrraaþþii ººii aall ccããrroorr ccoommaannddaannttssuunntteeþþii??

- Colectivul unitãþii este unul de excepþie ºi potaduce nenumãrabile argumente în acest sens, deoarecepe majoritatea îi cunosc de cel puþin 15 ani. Unitatea ºirelaþiile interumane, buna pregãtire sunt factorii caredau puterea colectivului, care împing înainte lucrurile.Nu doresc sã nominalizez pe careva, pe unul din mem-brii colectivului, tocmai pentru a întãri cele spuse maiînainte.

- UUnn bbuunn ccoommaannddaanntt eessttee ddee rreegguullãã ººii uunn bbuunn mmaannaa-ggeerr.. DDaarr ttrreebbuuiiee ssãã eexxiissttee ººii aacceeaa „„sscclliippiirree ddee ggeenniiuu””,,aacceeaa aaxxiioommãã dduuppãã ccaarree vvãã oorriieennttaaþþii aattuunnccii ccâânndd lluuaaþþiiaannuummiittee ddeecciizziiii.. CCaarree eessttee pprriinncciippiiuull ddee vviiaaþþãã ddee llaaccaarree nnuu vvãã aabbaatteeþþii nniicciiooddaattãã??

- Consider cã cele douã noþiuni de comandant ºimanager se completeazã una pe alta, mai mult aº punesemnul egal între ele. Un bun comandant este în acelaºitimp ºi un bun manager. În majoritatea situaþiilor, îna-inte de a lua o decizie, cer ºi punctul de vedere al subu-nitãþilor. Bineînþeles sunt ºi cazuri în care decizia îmiaparþine în totalitate.

Nu ºtiu dacã poate fi numit „un principiu de viaþã”sau „un stil de lucru”, dar în general, repartizezsarcinile în funcþie de pregãtirea ºi capacitatea indivi-dului de a rezolva util situaþia. Acest lucru presupuneorganizarea dupã principiul „omul potrivit la locul po-trivit” astfel încât fiecare individ din cadrul colectivu-lui sã lucreze eficient ºi la capacitate maximã.

CCrriissttiinnaa FFRRAATTUU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul colonel Adrian Iloiu, comandantul Batalionului 96 Geniu

„„O m u l p o t r i v i t l a l o c u l p o t r i v i t ”O m u l p o t r i v i t l a l o c u l p o t r i v i t ”

S-a nãscut în data de 7februarie 1965, în localitateaBucureºti.

A absolvit Liceul Militar„Dimitrie Cantemir” din Brea-za în 1983, ªcoala Militarã deGeniu din Râmnicu-Vâlcea în1986. Cariera militarã ºi-aînceput-o, în anul 1986, cufuncþia de comandant pluton ºia continuat cu cea de coman-dant companie, apoi ofiþer încadrul BPL ºi ºeful cercetãrii laBatalionul 204 Pontonieri –Giurgiu, pânã în anul 1998.

Din 1998 a lucrat la Batalio-nul 96 Geniu îndeplinind, perând funcþiile de ofiþer în cadrulcompartimentului Planificare ºiConducere, ºef Conducere O-peraþii ºi Instrucþie, ºef de statmajor ºi locþiitor al comandan-tului de unitate pânã în anul2005.

ªi-a perfecþionat pregãtirea prin urmarea cursurilor Universitãþii Naþionale de Apãrare în perioada 2005-2007ºi a cursului post-universitar de conducere inter-arme în anul 2010. În perioada 2007-2010, dupã absolvirea cur-surilor Universitãþii Naþionale de Apãrare, a fost numit comandantul Batalionului 3 Geniu, iar din 2010 aîndeplinit funcþia de ºef Operaþii ºi Instrucþie în cadrul Brigãzii 10 Geniu. Din 15 noiembrie 2011 este coman-dantul Batalionului 96 Geniu.

În perioada 2001-2002 a participat ca ofiþer de legãturã la comandamentul SFOR – BUTMIR SARAJEVO,iar în anul 2004, în cadrul operaþiunii „IRAQI FREEDOM”, a îndeplinit funcþia de comandant al Detaºamentu-lui de Geniu IRAK II. Pentru merite deosebite obþinute în cariera sa, a fost decorat cu Emblema de Onoare aArmatei României cu însemn de pace, în 2011, Emblema în Serviciul Armatei Române, în 2010, Emblema deOnoare a Satului Major General, în 2007, Medalia NATO în serviciul pãcii, în 2002 ºi Medalia „Pentru servi-ciu în IRAQ”, în cadrul operaþiunii „IRAQI FREEDOM”.

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012

Z i d e s ã r b ã t o a r e î n F o r þ e l e T e r e s t r eZ i d e s ã r b ã t o a r e î n F o r þ e l e T e r e s t r e

Fotoreportaj: sergent-major Codruþ Mieilã

Luni 23 aprilie, la sediul Uni-versitãþii Naþionale de Arte, în pre-zenþa mai multor cadre militare dinarmele artilierie ºi geniu a fostdezvelitã o placã comemorativã.

În clãdirea Universitãþii Naþio-nale de Arte a funcþionat în perioa-dele 1881-1916 ºi 1919-1921 pri-ma instituþie de învãþãmânt de arti-lerie ºi geniu, denumitã iniþial„ªcoala specialã de artilerie ºigeniu”.

În data de 23 apri-lie, cu ocazia sãrbãtoririiZilei Forþelor Terestre, alcãror patron spiritual esteSfântul Mare MucenicGheorghe - Purtãtorul deBiruinþã, a avut loc la Mo-numentul Eroilor militariromâni cãzuþi la datorie înteatrele de operaþii o cere-monie de depunere decoroane de flori. Tot înziua de 23 aprilie la sedi-ul Statului Major al For-þelor Terestre s-a desfãºu-rat o ceremonie militarã ºi

religioasã, la care au

fost prezenþi ministrulApãrãrii Naþionale, ºefulStatului Major General,cadre militare în rezervãºi în retragere, veterani derãzboi ºi alþi invitaþi.Dupã trecerea în revistã atrupelor ºi ceremonia reli-gioasã, au urmat discursu-rile ministrului ApãrãriiNaþionale ºi ale ºefuluiStatului Major al ForþelorTerestre.

Ceremonialul s-a în-cheiat cu defilarea unordetaºamente de militaridin Forþele Terestre.

Ziua de 9 mai este o datã cu multiple semnificaþii- Ziua Independenþei României, sfârºitul celui de AlII-lea Rãzboi Mondial ºi Ziua Europei. În fiecare an,la 9 mai, pe tot cuprinsul continentului se serbeazãZiua Europei, pentru a marcaistorica declaraþie din 9 mai1950 a ministrului francez deexterne, Robert Schuman,prin care propunea un plan decolaborare economicã întreFranþa ºi Germania, pentrueliminarea rivalitãþilor secu-lare dintre cele douã state.Decizia serbãrii Zilei Europeiîn fiecare an, la 9 mai, a fostluatã de Consiliul Europeande la Milano, din 1985.

Simbolurile Uniunii Euro-pene sunt: drapelul, imnul,deviza, moneda unicã euro ºi Ziua Europei - 9 mai.

SteagulSteagul, cu cele 12 stele, aºezate în cerc, pe un

fond albastru, înseamnã unitatea ºi identitateapopoarelor Europei. Cercul reprezintã solidaritatea ºiarmonia, iar stelele, în numãr de 12, reprezintã per-fecþiunea (ºi nu numãrul statelor membre UE cums-ar putea crede).

Istoria steagului începe în 1955. Întâi, el a fostfolosit de Consiliul Europei, organizaþie internaþio-nalã apãrãtoare a drepturilor omului ºi valorilor cul-turale europene. În anul 1985, statele membre UEl-au adoptat ca steag al Comunitãþilor Europene(CEE). Începând cu 1986 el este utilizat de cãtretoate instituþiile Uniunii Europene.

ImnulTot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in

1972, ca „Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei aIX-a de Beethoven) sã devina imnul sãu, iar în 1985,Statele Membre UE l-au adoptat, ºi ele, ca imn ofi-cial al Uniunii Europene.

Uniunea Europeanã nu a urmãrit ca prin aceastãdecizie sã înlocuiascã imnurile naþionale ale StatelorMembre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniazãaspiraþia spre valorile comune, unitatea în diversitateºi idealurile de libertate, pace ºi solidaritate care staula baza Uniunii Europene.

„Unitã în diversitate”„Unitã în diversitate” este deviza Uniunii

Europene. A fost folositã pentru prima datã în 2000(cu aproximaþie) ºi a fost pentru prima datã menþio-natã oficial în Tratatul de instituire a unei Constituþiipentru Europa, încheiat în 2004. Articolul I – 8 enu-merã simbolurile UE. Semnificaþia devizei este cã,prin Uniunea Europeanã, europenii îºi unesc efor-turile pentru a lucra împreunã pentru menþinereapãcii ºi pentru prosperitate, ºi cã, numeroasele cul-turi, tradiþii ºi limbi diferite care coexistã în Europa,sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apareîn cele 20 de limbi oficiale în postere publicate cuocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei.

Moneda unicã – euroLa originea conceptului de monedã unicã se aflã

tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatulde la Roma (1957) declarã cã piaþa comunã este unul

dintre obiectivele ComunitãþiiEuropene ce va contribui la o„uniune mai strânsã întrepopoarele Europei”. TratatulUniunii Europene (1992 -Maastricht) introduce UniuneaEconomicã ºi Monetarã ºi punebazele monedei unice. Repre-zentarea graficã a monedei uni-ce a fost inspiratã de litera gre-ceascã epsilon, ea trebuind sãfacã legãtura atât cu leagãnulcivilizaþiei ºi democraþiei euro-pene, cât ºi cu prima literã dincuvântul „Europa”. Cele douã

linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator alstabilitãþii euro.

Ziua Europei - 9 maiZiua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas cãtre

crearea a ceea ce este astãzi Uniunea Europeanã. Înacea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franþei,Robert Schuman, a citit presei internaþionale odeclaraþie prin care chema Franþa, Germania ºi cele-lalte popoare ale Europei sã îºi uneascã producþiilede oþel ºi cãrbune, ca „prima fundaþie concretã aunei federaþii europene”. Þãrile cãrora li se adresa înprimul rând aceastã provocare – Franþa ºi Germania –fuseserã în rãzboi timp de aproape 100 de ani, iar celde-al doilea rãzboi mondial aproape cã le distrusese.

În 1985, când proiectul construcþiei europene eradeja clar conturat, cele zece state membre care for-mau la acea datã Comunitatea Europeanã, au hotãrâtca ziua de 9 mai sã devinã Ziua Europei. Data de 9mai a fost aleasã ca Zi a Europei de Consiliul Euro-pean de la Milano, din 1985, apreciindu-se cã punc-tul de pornire al construcþiei Europei unite a fostdeclaraþia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman,ministrul de Externe al Franþei, a propus Germaniei,vechi inamic al þãrii sale, dar ºi altor state, sã con-tribuie la realizarea „unei solidaritãþi de facto” ºi sãpunã „bazele concrete ale unei federaþii europeneindispensabile pentru menþinerea pãcii”. Lua, astfel,sfârºit o lungã istorie de confruntãri sângeroase ºi seinaugura o nouã etapã în evoluþia continentului nos-tru, bazatã nu pe forþã ºi violenþã, ci pe cooperareeconomicã ºi armonizare legislativã. Dând cursapelului lui Robert Schuman, ºase þãri - Belgia,Franþa, Germania, Italia, Luxemburg ºi Olanda - ausemnat, la 18 aprilie 1951, Tratatul de la Parisprivind prima dintre comunitãþile europene, Comuni-tatea Economicã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO).Ulterior, cele ºase state au decis sã edifice o comuni-tate economicã, bazatã pe libera circulaþie a bunu-rilor, persoanelor, serviciilor ºi capitalurilor ºi, în1957, prin Tratatul de la Roma, au înfiinþat Comuni-tatea Economicã Europeanã, precursoare a UniuniiEuropene de astãzi.

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012Pagina 6

9 Mai - Ziua Europei

SÃ NU NE RUGÃM CU CUVINTELE NOASTRE

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã

A l ch im ia d ragos te i

Spectacol de magie pentru copii - Kids Magic Show - 6Mai 2012 sala Dalles, Bucureºti

Înconjurat de porumbei coloraþi, ie-puraºi ºi papagali, magicianul AndreiTeaºcã creeazã o poveste magicã încare copii fac cunoºtinþã cu clovnulFilippo, cu Iepurele Bocanilã, cuPrinþesa cea frumoasã, dar trebuie sã-iºi înfrunte pe Balaurul cel fioros sauZâna cea rea. Spectacolul este unul in-teractiv, creat pentru copiii de oricevârstã, copii devenind chiar ei micimagicieni, iar tãticii dând o probã deforþã.

Don Quijote – Teatrul Municipal de Operã ºi Balet dinKiev - Sala Palatului, Bucureºti 12 Mai 2012

În romanul Don Quijote de Miguel de Cervantes Saavedra, sepovesteºte despre faptele eroice acavalerului peregrin Don Quijote ºi aînsoþitorului sãu Sancio Pansa. Labaza creãrii libretului a fost luat unsingur episod al romanului, anumecel în care Don Quijote sãvârºeºtefapte demne de urmat, ajutându-i petinerii îndrãgostiþi Kitri ºi Basilio sãcapete liniºtea ºi fericirea multaºteptatã. Baletul Don Quijote seafirmã ca unul din cele mai renumi-te balete clasice, datoritã atmosfereifeerice create de muzica ºi dansul înstil spaniol. (O.M.)

wwwwww..ssppeeccttaaccoollee..rroo

R e p e r e c u l t u r a l e

Charlotte Arkendale ºtia totul despre bãrbaþi, în definitiv, îºiconstruise o adevãratã carierã de succes ajutând numeroase fe-mei sã se fereascã de vânãtorii dezestre. Cu toate acestea, nimic n-arfi putut-o pregãti pentru Baxter St.Ives – un strãin captivant, dar preaîndrãzneþ, prea hotãrât ºi prea peri-culos pentru ca Charlotte sã-l ac-cepte cu inima împãcatã sã-i admi-nistreze veniturile. Însã el pare sãfie singura persoanã care o poateajuta sã investigheze moartea vio-lentã a uneia dintre clientele sale.Cum însã ºi-ar fi putut da seama cãBaxter, un talentat om de ºtiinþã,avea sã o transforme în subiectulunui experiment riscant pe tema al-chimiei dorinþei? Când sentimen-tele ce se nasc între cei doi eroi parsã ajungã la împlinire, un pericolneaºteptat ameninþã sã îi despartã –ori sã-i uneascã pentru totdeauna înmoarte. Misterul ºi pasiunea seîmpletesc într-o naraþiune alertã, plinã de suspans, cu personajecare reuºesc sã evite ºabloanele literaturii romanþioase.

Amanda Quick are în palmares numeroase premii literare,cãrþile sale vânzându-se pânã în prezent în peste 35 de milioanede exemplare. (O.M.)

www.cartinoi.ro

Se cunoaºte cã, în viaþa slujitoare aBisericii Ortodoxe, spetiþia este o caracte-risticã de bazã a cultului acestuia.Sãvârºim în mod repetat aceleaºi lucruri,apoi le sãvârºim din nou, încã odatã. Acestlucru este evidenþiat ºi în prima rugãciunede la ectenia micã, unde auzim: „ iarã ºiiar, cu pace, Domnului sã ne rugãm”.

Pentru mulþi dintre contemporaniinoºtri, acest lucru apare extrem de pedant,dacã nu chiar de-a dreptul prostesc. Unprotestant chiar l-a întrebat pe un preotortodox: „De ce rostiþi voi „Doamnemiluieºte!” de atât de multe ori? Nu cre-deþi oare cã Domnul vã aude din prima?”

Rãspunsul, în mod evident, este acelacã, într-adevãr, credem cã Domnul aude ºiprimeºte rugãciunea acelora care se roagãcu credinþã ºi cu inima curatã. Doar cã,deoarece pocãinþa nu este un evenimentinstantaneu ºi izolat (chiar dacã unii ºi-ardori sã fie aºa) ºi deoarece suntem atât degreoi în a învãþa sensul adânc al rugãciunii„Doamne miluieºte!”(care este rugãciuneade bazã a Bisericii), ni se cere, de cãtreDuhul Sfânt, sã o rostim neâncetat, pânã laultima noastrã respiraþie, întreaga mãrturiea Sfinþilor Pãrinþi îndeamnã la acest lucru.

Acesta este motivul real pentru care

noi (creºtinii ortodocºi) repetãm atât dedes ºi alte asemenea lucruri din viaþa Bi-sericii, nu numai unele rugãciuni, ci ºiunele gesturi ºi fapte.

Ne închinãm de nenumãrate ori,însemnându-ne trupul cu semnul SfinteiCruci, prin care primim binecuvântare.

Oare putem spune cã ne-am închinatvreodatã suficient de mult cu semnul Sfin-tei Cruci? Evident cã nu se poate spuneacest lucru, cel puþin de cãtre cei dintre noicare sunt foarte serioºi în a-ºi ridica ºi a-ºipurta crucea.

De asemenea, cinstim icoanele, fãcândmetanie înaintea lor ºi sãrutându-le cubuze neîntinate ºi cu inimã curatã. Oare vaveni vreodatã un timp în care sã spunemcã le-am sãrutat îndeajuns de mult (sufi-cient)? Nu, cu siguranþã cã nu va fi nicio-datã un astfel de timp, deoarece ar fi ca ºicum am spune: „Va veni vreodatã un timpîn care pãrinþii sã-ºi fi sãrutat copiiîndeajuns de mult (suficient)? sau: „Vaveni vreodatã un timp în care soþii ºi soþi-ile sã se fi sãrutat îndeajuns de mult (sufi-cient)?

Asemenea exemple sunt nenumãrate,multe dintre ele întâlnindu-se ºi în lumeaînconjurãtoare. Noi, oamenii, sãvârºim

nenumãrate lucruri, repetându-le, nu doarpentru valoarea lor practicã, ci ºi pentru cãfãcând astfel, acestea transmit valori ºisensuri. Acest lucru se identificã cu ceeace înseamnã un „ritual”. Ritualurile suntalcãtuite din cuvinte, gesturi ºi miºcãri(cel mai adesea, adunate la un loc) caretransmit valori ºi semnificaþii.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, amobservat cã atunci când vine vorba de ritu-alurile Bisericii, mulþi oameni sunt penedrept plini de prejudecãþi, spun unii caaceºtia, sau „Voi doar sãvârºiþi niºtemiºcãri, împreunã cu toate acelemaimuþãrii religioase”.

Doar pentru cã existã oameni careeºueazã în a înþelege semnificaþia ritu-alurilor (slujbelor) Bisericii, asta nuînseamnã cã ritualurile în sine sunt greºite.Ba din contrã, oamenii înºiºi sunt„greºiþi”. Profetul Isaia vorbeºte atât declar despre acest lucru, când spune: „ªi azis Domnul: De aceea poporul acesta seapropie de mine cu gura ºi cu buzele mãcinsteºte, dar cu inima este departe, cãciînchinarea înaintea mea nu este decâtorânduialã omeneascã învãþatã de laoameni”.

Biserica ne îndeamnã sã sãvârºim

multe lucruri „iar ºi iar” deoarece„repetiþia este mama învãþãturii”. În Sfân-ta Evanghelie, Hristos însuºi ºi-a învãþatucenicii cum sã se roage, nu însã zicându-le: „Rugaþi-vã cu cuvintele voastre, înorice fel doriþi”, ci îndemnându-i astfel:„Când vã rugaþi, nu spuneþi multe ca nea-murile (…), ci aºa sã vã rugaþi: Tatãl nos-tru care eºti în ceruri…” (Matei 6,7-13).

În mãsura în care punem aceste lucruriîn inima noastrã, învãþãm sã ne smerimprin gesturile, practicile ºi disciplina vieþiibisericeºti, deoarece lucrurile mici pe carele sãvârºim sunt importante. Rãspundemrugãciunilor din Sfânta Liturghie, zicând:„Amin!” nu doar o singurã datã, ci „iarãºiºi iarãºi”.

Facem plecãciune (metanie) înainteaicoanei Mântuitorului Iisus Hristos nudoar o singurã datã, ci „iarã ºi iarã”.Facem astfel deoarece toate aceste lucruri,sãvârºite în mod repetat, ne ajutã sã necurãþim inimile.

Suntem oare noi, creºtinii, mai „ritu-aliºti” decât ceilalþi oameni ai raseiumane? Nu cred! Doar cã ritualurilesãvârºite de noi au un scop cu mult mainobil ºi mai greu.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Lec þ ia de i s to r i e

Oamenii de ºtiinþã au reuºit sã manipuleze memoria, creând

„Amintiri artificiale”Deocamdatã, experimentul a fost fãcut pe ºoareci

de laborator, cãrora le-au putut fi implantate amintirifalse, cercetãtorii reuºind în acest fel sã controlezecelulele nervoase în care sunt stocate. Amintirile suntdepozitate într-un numãr surprinzãtor de mic de celuledin creier, pe care neurologii le-au putut controla pen-tru a crea aºa-numite amintiri artificiale - amintiri ca-re nu corespund realitãþii unor lucruri întâmplate. Unadintre tehnici a presupus folosirea unei substanþe me-dicamentoase pentru a-i schimba amintirile unui ºoa-rece, fãcându-l sã creadã cã se gãseºte într-o camerãîn care este în siguranþã, deºi se afla într-una în careîi fuseserã administrate ºocuri electrice. O altã tehni-cã, utilizatã la MIT, a implicat activarea anumitor

grupuri mici de celu-le din creier cu ajuto-rul unor pulsuri deluminã îndreptate a-supra respectivelorcelule. O proteinã fo-tosensibilã din acestecelule a fost activatãde luminã, concomi-tent cu administrareaunor ºocuri electriceanimalului. Ulterior,

specialiºtii au constatat cã obþineau o reacþie de apã-rare din partea ºoarecelui la simpla activare cu luminãa celulelor respective, în lipsa electroºocurilor.

Implicaþiile acestor cercetãri în ceea ce priveºteoamenii ar putea fi diverse. Pe de o parte, oamenii arputea fi fãcuþi sã-ºi aminteascã lucruri care, de fapt,nu s-au petrecut niciodatã. Pe de altã parte, cercetãto-rii cred cã asemenea tehnici ar putea fi folosite pentrua-i învãþa pe oameni lucruri noi, ajutându-i sã dobân-deascã noi abilitãþi ºi cunoºtinþe.

Ploile acide: Moartea care vine din cer

Revoluþia industrialã, primitã cu atâta entuziasmde naþiunile europene, pare sã se fi transformat astãziîntr-un adevãrat monstru, vinovat de crearea efectuluide serã ºi pentru poluarea galopantã care constituie u-nul dintre cele mai mari pericole cu care se confruntãspecia umanã. Iar printre cele mai mari dezastre pro-vocate de activitãþile industriale tot mai extinse aleomului se numãrã aºa-numitele ploi acide. Fenomenea cãror intensitate este direct proporþionalã cu cantitã-þile de poluanþi chimici eliberaþi în atmosferã, ploileacide trebuie privite cu un plus de atenþie, prin prismapagubelor însemnate pe care le provoacã nu numainaturii, ci ºi construcþiilor ridicate de om.

Cum apar ploile acide?O ploaie obiºnuitã este un fenomen meteorologic

absolut natural: vaporii de apã din atmosfera terestrãse condenseazã formând nori, apa trecând din stare devapori în stare lichidã, prin apariþia picãturilor de apã.Când picãturile de apã ating o anumitã greutate, gra-vitaþia le trage spre pãmânt, sub forma ploilor.

Orice tip de precipitaþii lichide, chiar ºi cele dinmijlocul teritoriilor sãlbatice aflate la mare depãrtarede zonele industriale sau oraºe, prezintã o uºoarã aci-ditate a apei rezultate. Dar când aciditatea depãºeºtelimita obiºnuitã, cu precãdere din cauza poluãrii at-mosferice produse de om, atunci avem cu adevãratde-a face cu ploile acide responsabile de atâtea formede agresiune asupra mediului ambiant.

Aciditatea crescutã a ploilor este cauzatã în princi-pal de emisiile de dioxid de carbon, oxizi de sulf ºioxizi de azot; moleculele acestor substanþe reacþionea-zã cu moleculele de apã, producând acizi periculoºi.Oxizii de sulf, dioxidul de carbon ºi oxizii de azot suntpoluanþi rezultaþi, în bunã mãsurã, din gazele de eºa-pament ale vehiculelor ºi folosirea solvenþilor indus-triali; cu toate acestea, sursele principale ale acestorpoluanþi sunt procesele industriale ce implicã ardereacombustibililor fosili, de pildã producerea de electrici-tate prin intermediul arderii cãrbunilor. E drept, oxiziide azot pot apãrea în cantitãþi consistente în atmosferã

ºi în urma unor feno-mene naturale, pre-cum fulgerele, iaroxizii de sulf apar înconcentraþii mari ºiîn urma erupþiilorvulcanice. Dar aces-tea sunt fenomeneizolate, pe când polu-area datoratã proce-selor industriale esteo problemã cronicã.

Cu toate acestea, forþa ºi influenþa marilor com-panii industriale au stãvilit cercetãrile care ar fi pututduce la condamnarea poluãrii ºi a ploilor acide, pen-tru o perioadã de peste 100 ani. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012 Pagina 7

Noul IPAD 2 WIFI cu 16Gb – alt procesor A5 ºi altã

tehnologieCând Apple a lansat un nou

iPhone, ne-a obiºnuit sã lanseze ºi oversiune de 8GB a generaþiei ante-rioare de terminale, de obicei cumici modificãri faþã de modeleledisponibile deja pe piaþã. În cazulnoului iPad, Apple a aplicat acelaºiprincipiu prin lansarea unui iPad 2WiFi cu 16GB memorie internã. Înurma unei dezasamblãri a modeluluinou de iPad 2 care s-a lansat o datãcu noul iPad, cei de la Chipworks aufacut o descoperire extrem de intere-santã legatã de un procesor pe caretoata lumea îl considera identic cuce aveam deja pe piaþã. Intitulatã

APL2498, noua versiune a SoC-uluiA5, deºi este tot dual core, este cons-truitã cu un proces de fabricaþie maimic decât înainte – 32nm faþã de45nm. Cu toate cã Apple s-a strãduitsã aibã aceeaºi performanþã precumvechea iteraþie a chip-ului, noul A5pe 32 nanometri se pare cã vine cuun consum mai mic de energie. Cusperanþa cã cineva va atinge perfor-manþa de a debloca ºi cel de-aldoilea core din SoC-ul integrat înnoul Apple TV, nu putem decât sãaºteptãm ca cineva sã ne confirmecu cât este mai mare autonomianoului iPad 2 WiFi cu 16GB dememorie faþã de vechiul iPad 2 WiFicu 16GB de memorie.

Acþiunile HP au crescut cucea mai mare valoare din

ultimii trei aniAcþiunile Hewlett-Packard Co.,

cel mai mare producãtor mondial decomputere personale (PC), au cres-cut cu cea mai mare valoare dinultimii trei ani pe fondul unei creº-teri semnificative a industriei PC ºi amenþinerii companiei în frunteaacestei industrii, anunþã companiade cercetare Gartner Inc. Acþiunile

Hewlett-Packard au crescut cu7,2%, încheind ºedinþa bursei dinNew York la 25,10 dolari, cea maimare creºtere din martie 2009. HP,care apierdut 2,6% din valoarea ac-þiunilor sale în acest an, a avut a

cincea cea mai bunã performanþãdintre companiile indicelui Standard& Poor’s 500. Livrãrile de PC globa-le au crescut cu 1,9% la 89 de mili-oane de unitãþi, înºelând aºteptãrilede scãdere cu 1,2%. O altã firmã decercetare, IDC, a confirmat creºtereaneaºteptatã a acestui sector.

Cybertecture Mirror –scurtã conversaþie cu o

oglindãÎntrebarea din basme, „oglindã,

oglinjoarã, cine e cea mai frumoasãdin þarã?”, rãmâne încã în lumeafantasticului. În schimb, o oglindãconstruitã de o companie taiwanezãpoate rãspunde la întrebãri mai sim-ple, cum ar fi cele despre vreme saudespre ce se întâmplã în lume.Cybertecture Mirror foloseºte un sis-tem proprietar de afiºare integrat însticla unei oglinzi aparent comune.Ecranul este complet invizibil câttimp aparatul este oprit, dar devine

vizibil printr-o simplã apãsare debuton. „Conversaþia” se face, pentru

moment, prin intermediul unei apli-caþii de smartphone, dar în viitorexistã ºanse mari sã fie implementatun sistem de comandã vocalã.Oglinda se conecteazã la internetprintr-o conexiune WiFi, dar accep-tã ºi semnal video prin intermediulunei conexiuni externe, în cazul încare utilizatorii doresc sã o foloseas-cã în mod display. În pachetulaparatului este inclus ºi un set desenzori biometrici, care transmit sis-temului informaþii despre forma fizi-cã a posesorului ºi oferã chiar reco-mandãri pentru un tonus mai bun.Programele integrate includ un cli-ent RSS, care permite afiºarea celormai noi ºtiri, o aplicaþie pentru Face-book, una pentru fitness ºi un playermultimedia.

BOEING se apucã de Androide pentru armatãAu existat multe speculaþii legate

de faptul cã armata americanã ar ur-ma sã adopte utilizarea de terminaleAndroid securizate, iar în aceste zileam aflat ºi cine se va ocupa de pro-ducþia lor. Deºi nu este exclus camai multe companii sã se apuce deprodus terminale pentru armata a-

mericanã în viitorul apropiat,Boeing se pare cã este unul dinprimii producãtori de pe listã. Gi-gantul aerospaþial a anunþat în aces-te zile cã lucreazã la un terminal cuAndroid optimizat pentru instituþiilede apãrare ºi pentru utilizarea decãtre agenþii serviciilor secrete.Compania a afirmat cã a preferatAndroid în defavoarea unui sistemproprietar pentru a putea oferi uti-lizatorilor o medie foarte bine calcu-latã între o varietate foarte mare deaplicaþii ºi un sistem de comunicaþiisecurizat. Deºi nu avem încã un preþpentru respectivul terminal, se vehi-culeazã cã va fi mult mai ieftin decâttelefoanele competitive cu funcþio-nalitate. (O.M.)

wwwwww..yyaahhoooo..rroo

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

...în ciuda numelui lor, Porcuºorii de Guineeanu sunt nici porci ºi nici nu provin din Guineea?Ei provin, de fapt, din Muntii Anzi (America deSud).

...se presupune cã aceste animale au fostdomesticite pentru prima datã acum mai bine de7000 de ani (în anul 5000 î.Hr)?

...în vreme ce pentru populaþiile sud-americanebãºtinaºe porcuºorul de guineea reprezintã, înprincipal, o sursã de hranã, în lumea civilizatãaceºtia sunt crescuþi ca animale de casã? În so-cietãþile vestice, porcuºorii de guineea au fost

introduºi în secolul XVI de cãtre exploratorii europeni....pe lângã folosirea lor ca sursã de hranã, ºamanii vechilor triburi sud-ameri-

cane îi foloseau ºi în ritualurile lor religioase sau în medicina popularã? Cele maicunoscute boli în care ºamanii foloseau porcuºorii, fie pentru stabilirea diagnos-ticului fie pentru determinarea eficienþei tratamentului, erau (ºi încã sunt, pentrutriburile izolate din Anzi) tifosul, reumatismul sau arterita.

...pentru cã erau cei mai rari, porcuºorii de guineea de culoare neagrã erau ceimai apreciaþi ºi folosiþi în ritualurile (religioase sau medicale) ale bãºtinaºilor?Cele mai dese culori sub care sunt întâlnite aceste animale sunt maroul închis,griul ºi albul.

...în secolul XVII, porcuºorul de guineea era unul din cele mai întâlnite ani-male de testare? Începând cu secolul XIX însã, porcuºorii de guineea au fostînlocuiþi masiv în experimentele cercetãtorilor de cãtre ºobolani ºi ºoareci.

...Regina Elisabeta I (Queen Elizabeth) a Angliei deþinea un porcuºor deguineea? Cu aºa o „recomandare”, porcuºorii de guineea au devenit din ce în cemai rãspândiþi ca animale de companie printre aristocraþii ºi bogaþii aceleiperioade.

...dimensiunile optime de greutate ºi lungime ale acestor animale sunt 700pana la 1200 grame ºi, respectiv, 20 pânã la 25 centimetri?

...porcuºorii de guineea pot sã sarã dar nu pot sã se caþere? (O.M.)

www.stiatica.ro

Porcuºorii de Guineea -ªt ia þ i cã . . . ?Nimic nu este clar, dacã nu este

clar exprimat.Primul pas pentru a nu fi neferi-

cit este sã nu ai timp sã te gândeºtila nefericire.

Învaþã sã cunoºti oamenii printreoameni; învaþã sã meditezi asupralor în singurãtate.

Fiecare lucru are frumuseþea lui,dar nu oricine o vede.

Noi trãim prin încurajare ºimurim fãrã ea încet, trist ºi furios.

Sunt întotdeauna plin de sigu-ranþã pentru cã un creºtin este unprizonier al speranþei.

Ajunge cel mai sus cel care ajutãpe altul sã urce.

Nu-i pasã nimãnui cât de multºtii decât dupã ce aflã cât de mult îþipasã.

Cel care se ºtie iubit poate sã semulþumeascã ºi cu o bucatã depâine, în timp ce tot luxul lumii nusatisface poftele celui însingurat.

Iubirea este ca cele cinci pâini ºidoi peºti din Sfânta Evanghelie. Nuîncepe sã se înmulþeascã pânã nu odai altora.

Cuvintele bune preþuiesc mult ºicostã puþin.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

Merkava 4 a intrat în producþie în anul 2001, iar diniulie 2003 a devenit operaþional cu ocazia antrena-mentelor pentru luptã ale forþelor armate israeliene. Nua trecut mult ºi primul batalion de tancuri Merkava 4 aintrat în serviciul forþelor armate din Israel, mai precisîn anul 2004. Ministerul Apãrãrii ºi-a propus sã pro-ducã pentru început 70 de tancuri de acest tip, iar apoia mai dat o comandã de pânã la 400 de bucãþi încondiþiile constrângerilor bugetare. De atunci ºi pânã înprezent, acest tanc a fost îmbunãtãþit cu sisteme elec-tronice ºi o nouã armurã de protecþie.

Merkava 4 este, în mod evident, mai mare decâtpredecesorul sãu, Merkava 3, care a fost exportat decompania SIBAT, cu sediul la Tel Aviv. „Seria 4” nueste exportatã, dar sunt anumite „opþionale” ºi compo-nente ale sale. Tancul poate suporta un surplus de 8infanteriºti sau un grup de comandã în plus faþã deechipajul de bazã format din comandant, încãrcãtor,ochitor ºi mecanic conductor. Maºina de luptã poateexecuta trageri din mers la þinte care se aflã ºi ele înmiºcare. A demonstrat o mare probabilitate a lovituriila þintã împotriva elicopterelor de atac, folosindmuniþie anti-tanc convenþionalã.

Dupã cum spuneam, Merkava 4 vine cu o nouã faþãasiguratã de o turelã în totalitate electricã, concepþiedezvoltatã de companiile Elbit ºi El Op (Electro-Optic). Tunul de 120mm a fost proiectat ºi produs deindustria militarã israelianã. Varianta îmbunãtãþitã alui Merkava 4 executã trageri cu muniþie de mai mareputere. Noul tun face parte din ultima generaþie cares-a adaptat perfect condiþiilor impuse de câmpul deluptã ºi de cele ale ºedinþelor de tragere. Încãrcãtorulpoate selecta modul semi-automat în alegerea muniþiei.Tancul poate depozita 48 de lovituri, muniþia propriu-zisã fiind stocatã în containere speciale. Un astfel decontainer conþine 10 astfel de lovituri, pregãtite pentrutragerea realã. Muniþia pe care tancul o poate folosieste diversã, Merkava 4 fiind compatibil cu cele deorigine francezã, germanã sau americanã. Tancul este„asezonat” ºi cu o mitralierã de 7,62mm ºi cu un sistemde mortiere ale companiei Soltan Ltd. Mortiera de60mm, operatã din interior, poate trage rundeexplozive ºi de iluminare la o distanþã de 2.700m. Kitulde protecþie include un sistem electromagnetic avansatde avertizare ºi de identificare a ameninþãrilor.

Sistemul de control al focului

Noul sistem de control altragerii, promovat de com-pania El Op, include uneleartificii referitoare la capabi-litatea de a detecta ºi de a selocaliza pe þintele aflate înmiºcare, din aceastã catego-rie fãcând parte ºi elicopte-rele de atac. Computerulcare deserveºte acest sistemde control al tragerii stabili-zeazã panorama câmpului deluptã pe douã axe, controlea-zã detectorul automatic deþinte ºi sistemul termal pen-tru vederea pe timp de noap-te, dar ºi indicatorul dinamical unghiurilor. Sistemeleoperaþionale integrate includun centru avansat de comu-nicaþii ale datelor ºi un pro-gram de management al lup-tei. Senzorii lui Merkava 4 se referã la un radar cupatru antene plasate de jur împrejurul vehiculului deluptã.

Sistemul laser de avertizare Amcoram LWS-2 are undisplay instalat în poziþia comandantului. Câte un lan-sator este plasat de o parte ºi de alta a tancului, nece-sare executãrii tragerilor cu grenade fumigene ºi dis-pozitive termice de evitare a loviturii. Sistemul de pro-tecþie activ, denumit Rafael Trophy, promoveazã oacoperire de 360 de grade împotriva rachetelor anti-tanc ºi a celor cunoscute sub numele de HEAT (high-explosive anti-tank). Din momentul în care Trophy adetectat o ameninþare, o clasificã ºi calculeazã punctuloptim de intercepþie, înainte de lansarea unei con-tramãsuri. Trophy a fost testat cu succes de armataisraelianã în decembrie 2010.

Motorul diesel GD 883 V-12Merkava 4 are un motor diesel care dezvoltã o pu-

tere de 1.500 de cai putere. Compartimentul motoruluiºi un rezervor de combustibil sunt poziþionate în partea

din faþã a tancului; alte douã rezervoare sunt plasate înspate.

Componentele motorului sunt produse în Germania,iar asamblarea lor se executã sub licenþa companieiGeneral Dynamics în Statele Unite. Motorul este apoitransferat Israelului pentru instalarea ºi integrarea luicu o transmisie automatã în cinci trepte.

Cutie blindatãCutia blindatã are o protecþie frontalã foarte bunã,

iar o armurã specialã modularã acoperã turela. Tanculeste astfel protejat împotriva unei plaje largi deameninþãri, de la rachete ghidate laser, la cele mai detop muniþii anti-tanc. Sub cutia blindatã se aflã o pro-tecþie suplimentarã care conferã o rezistenþã deosebitãîmpotriva atacului cu mine. Compartimentelemecanicului conductor ºi echipajului au în dotare sis-teme de aer condiþionat ºi de încãlzire, dar ºi un kit deprotecþie împotriva contaminãrii NBC.

Traducere Cristina FRATU

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 8 (334) din 30 aprilie 2012Pagina 8

Israelul pune Israelul pune „„ la bãtaie”la bãtaie” tancul Merkava 4tancul Merkava 4

Diplome, cupe ºi medalii, la Târgoviºte

În fosta capitalã a României, la Târgoviºte, cuocazia Zilei Forþelor Terestre Române, pe 23 apri-lie, s-a desfãºurat un ceremonial militar ºi religios.Acesta a fost un prilej deosebit de a aduce laolaltãreprezentanþi ai autoritãþilor publice locale, cadremilitare în rezervã ºi în retragere, veterani derãzboi, reprezentanþi ai Arhiepiscopiei ºi Mitropo-liei din Târgoviºte, mass-media locale, cadre didac-tice, elevi ai Liceului de Artã „Bãlaºa Doamna”,familii ale militarilor.

Cu aceastã ocazie, au fost conferite diplome,cupe ºi medalii câºtigãtorilor concursurilor ce auavut loc în cadrul Cupei Forþelor Terestre, desfã-ºurate în perioada 01-23 aprilie a.c. Astfel, domnulmaior Gheorghe Voicu a primit una dintre medalii,fapt ce a încununat cu succes un efort susþinut înacest sens. Nu au fost uitaþi nici jurnaliºtii locali dinpresa scrisã ºi audio-vizual care au fost, la rândullor recompensaþi cu diplome ºi cupe pentru rezul-tatele obþinute în cadrul Cupei Presei la Tir.

Un moment aparte a fost ºi acela în care, prin

faþa celor prezenþi la ceremonial, a defilat detaºa-mentul constituit din cadre militare ce îºi desfã-ºoarã activitatea în garnizoana Târgoviºte, elemen-tul de noutate fiind dat de un pluton format din ceice au participat la misiuni în teatrele de operaþiiinternaþionale.

MMaaiioorr MMaarriiaann SSTTOOIICCAAFFoottoo:: PPlluuttoonniieerr -aaddjjuuttaanntt AAddrriiaann RROOBBUU

RReeggiimmeennttuull 6611 RRaacchheettee AAnnttiiaaeerriieennee ,,,,PPEELLEENNDDAAVVAA””

Z iua Po r þ i l o r Desch i se

Luni, 23 aprilie, la Regimentul 61 Rachete Antiae-riene ,,Pelendava” din Craiova, s-a desfãºurat ZiuaPorþilor Deschise. Scopul acestei acþiuni a fost acela dea asigura transparenþa fenomenului militar prin infor-marea corectã ºi oportunã a societãþii civile despreactivitãþile executate de unitate, precum ºi de a menþinenivelul de încredere ºi sprijinul comunitãþii locale. Prin-tre cei care au vizitat regimentul s-au numãrat, atât

membrii familiilor personalului militar al unitãþii, cât ºielevii clasei a IV-a B de la ªcoala nr. 37 ,,Mihai Emi-nescu” din Cetatea Bãniei. Cu acest prilej deosebit, s-aprezentat ºi un scurt istoric al unitãþii, oferindu-se celorinteresaþi pliante cu cele mai relevante activitãþi aleRegimentului 61care au avut loc de-a lungul timpului.Dupã acest moment, s-au vizitat mai multe spaþii dinunitate: biroul comandantului a fost primul pe listã,urmând apoi ºi birourile ºefilor de module, sãlile de spe-cialitate, sala de sport ºi cea de mese. Vizita s-a încheiatcu prezentarea unei expoziþii de tehnicã, în care au fostprezentate Complexul Radio-Tehnic Cercetare Dirijare(C.R.C.D.), instalaþii de lansare (I.L.), TAB C-95, dar ºiarmament militar cum ar fi: pistolul calibru 7,65mm,pistolul mitralierã calibru 7,62mm ºi puºca semiau-tomatã cu lunetã, acest ultim atelier fiind cel mai apre-ciat de cãtre vizitatori.

La final, micii elevi au fost plãcut impresionaþi deprogramul desfãºurat în cadrul unitãþii noastre, mulþidintre ei exprimându-ºi deja intenþia de a opta pentru ocarierã militarã.

MMaaiioorr ªªtteeffaann MMAACCRREEAA

Procesul continuu de transformare ºi adaptare a forþelor armate din întreagalume la realitãþile societãþii de azi ºi ale teatrelor de operaþii a dus la creºterearolului subofiþerului, maistrului militar ºi soldatului gradat profesionist, procescare a contribuit la eficientizarea acþiunilor militare, ca parte a canalului de spri-jin pentru susþinerea actului de comandã ºi îndeplinirea misiunilor asumate.

Organizarea CCoommppeettiiþþiieeii SSuubbooffiiþþeerruulluuii//SSoollddaattuulluuii AAnnuulluuii 22001122, ce va avea locde aceastã datã la Craiova, are ca scop selecþionarea celui mai bine pregãtit mi-litar care sã reprezinte structura din care face parte în toate etapele de desfãºurarepânã la nivelul Forþelor Terestre. Schimbul de experienþã dintre participanþi estefoarte important, mai ales cã, militarii înscriºi la linia de start provin din unitãþidiferite, cu misiuni specifice. Probele competiþiei sunt orientative, acestea putândfi modificate, simplificate sau completate, dar totul pleacã de la cunoºtinþele acu-mulate, comportament, condiþia fizicã ºi pregãtirea militarã generalã ale fiecãruiconcurent în parte.

Doar astfel poate fi ales acel luptãtor capabil sã conducã, sã instruiascã ºi sãmotiveze personalul din subordine pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin, ge-nerând în mod real ºi obiectiv, fenomenul ppeerrffoorrmmaannþþãã.

TTee pprroovvooccããmm,, OOrriiuunnddee,, OOrriiccâânndd,, ssãã ffiiii pprriimmuull””

SemnalIns t ru ieº te - te aºa cum ve i lup ta!Ins t ru ieº te - te aºa cum ve i lup ta!