Cea mai mare provocare din cariera mea a reprezen-tat-o funcţia de comandant de companie. A fost cea maiso licitantă, dar, totodată, şi cea care mi-a adus cele maimari sa tis facţii profesio -na le. În acea etapă auavut loc cele mai mariacu mulări profesionale.Am avut şansa să parti-cip la o misiune în tea-trul de operaţii din Koso-vo, fiind cel mai tânărco mandant de com panie.A fost o misiune-şcoală,în care totul se făcea...

Misiune uşoară în Polonia!Misiune uşoară în Polonia!

La 23 septembrie 1386, începea domnia lui Mir ceacel Bătrân în Țara Românească (1386-1418). Fiu al luiRa du I (1377-1383), Mircea cel Bătrân a conti nuat po li -

ti ca Basarabilor de întărire astruc turilor ad mi nistrative șimi litare ale țării și de apă ra -re a independenței aceste ia.Domnia lui s-a desfășurat încon di țiile intensificării ex -pan siunii otomane în Bal-cani și ale imixtiunii re ga te -lor Ungariei și Poloniei...

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 18 (457) l 29 septembrie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Instrucţie pe două Instrucţie pe două fronturifronturi

120 de militari de la Batalionul 228 Apărare Antiae -ria nă „Piatra Craiului” din Brașov au fost dislocați înPo lonia, în perioada septembrie 2017 - martie 2018,pen tru a-i înlocui pe colegii lor de la Batalionul 205

Apă rare Antiaeriană „Ge -ne ral Gheorghe Pârvules -cu” din Craiova, care s-auîn tors în ţară. Detaşamen-tul face parte din grupul delup tă NATO condus de că -tre Statele Unite, cu misiu-nea de a asigura pre zen țaînain ta tă și consolidată,...

631 de ani de la începutul631 de ani de la începutuldomniei lui Mircea cel Bătrândomniei lui Mircea cel Bătrân

KAKI 100%

Misiunile în Afganistan şi nu numai lasă în su fletulmi litarului român amprente ne vă zute, pe care doar el lepoa te simţi. Ca de fiecare dată, acestea, cu o foame delup hăituit, rup timp de şase luni din normalul vieţii sale.Ştiu, este meseria noas-tră, noi am ales-o! În ce -le din urmă, nu ne mairă mâne decât acea îm pă -ca re cu sine, prin fap tulcă facem ceea ce tre buie,că la fi na lul fie cărei mi -si uni primim apre cieriprin care ne sunt re cu - nos cute eforturile...

Misiunile CIMIC sau conectareaMisiunile CIMIC sau conectareala viaţa reală din Afganistanla viaţa reală din Afganistan

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Rază laser transformatăRază laser transformatăîn flux lichidîn flux lichid

C M Y K

Cercetătorii din cadrul Universităţii din Houston, Te -xas, au reuşit să transforme razele de lumină propagatesub forma unui laser într-un flux lichid. „Transformareaunei raze laser într-un flux lichid a fost o adevărată pro -vo care, atât din punct de vedere teh nologic, cât şi ştiin -ţi fic,” au declarat cer -ce tătorii în dru maţi dein ginerul Jiming Bao.„Es te vorba despredes co perirea unui tipde principiu optoflui -dic, am de mon s trat căpoa te fi ge nerat unflux sta bil de apă prinin ter me diul unei...

Zeci de ani de pregătire continuă, sute de ore de studiu,mii de pacienți și vieți salvate. În cuvinte puține, cam așa s -ar traduce viața unui medic. Acesta este omul care își de -di că trei sferturi din viață sau chiar mai bine învățării, iarcei mai mulți nu se opresc niciodată din a ști mai mult.

Începând cu anul 1984, pe 1 octombrie, se sărbătoreșteZi ua Internațională a Medicului. Încercam să mă do cu -men tez despre această zi, în speranțacă voi reuși să văd ce re pre zintă pen-tru România acest lucru. Sunt puținde zamă git... Se vorbește foarte puțindes pre această zi, comparativ cu zi -ua persoanelor vârstnice sau cu cea amu zicii, care se sărbă to resc anual, laaceeași dată. De ce am vrut să scriudes pre me dic? Pentru că este unuldin tre principalii actori ai unui ba ta -lion dislocat în Afganistan, în cadrulmi siunii Resolute Support, și vor -besc aici de Batalionul 280 Infante -rie Protec ția Forței „Brave Hearts”.

Am avut ocazia să cunosc, în pri -mul rând, un astfel de om, și, în aldoi lea rând, un medic… sau poatece le două sunt contopite; nu știu, darașa cred. Medicul unităţii de „InimiNe înfricate” este la a patra misiune în Afganistan. A trăitsal vându-i pe alţii din momente grele, într-un mediu în ca -re, la aproape fiecare pas, se auzeau împuşcături, într-unloc în care oricând putea să îşi piardă viaţa. Recunoaşte căima ginile cu oameni răniţi sau muribunzi, pe care îi vedeazil nic, l-au afectat, dar a acceptat o astfel de „provocare”,aşa cum o numeşte chiar el, pentru că şi-a dorit să îşi ajuteco legii, alături de care a împărţit şi bune şi rele.

Experiența dobândită de-a lungul misiunilor sale a făcutca la această dată starea de sănătate a militarilor din bata -lion să fie una controlată și redusă la intervenții de rutină.Au fost și excepții, care parcă întăresc regula unui joc aldes tinului. S-a aflat la căpătâiul militarilor implicați în in -ci dentul din 15 septembrie, încercând alături de mediciiame ricani sta bi li zarea unei situații dureros de complicate.Din păcate, cu tot efortul comun, un camarad s-a înrolat înar mata Domnului. Pentru ceilalți doi, medicul român apier dut nopți și zile, con topind profesionalismul cu dă rui -rea, ca într-un final să poa tă câștiga pariul pentru viață.

Ge neralist la bază ca urmare a multor ani de studiu, me -di cul nostru este un exemplu de determinare și profesiona -

lism, prin pașii făcuți pe drumul perfecționării către ceade -a doua specializare. În puținele momente libere, gata săne sprijine pentru orice mică văicăreală, medicul batalio nu -lui renunță la clipele de relaxare, pentru a mai studia puțin.În majoritatea timpului îl găsești cu o carte imensă în față,car te din care, mărturisesc cu sinceritate, nu înțeleg preamul te. Răbdarea este o altă caracteristică a medicului mili-

tar ce ne însoțește pepe rioada dislocării.Deși este un om cu osta tură atletică, atuncicând treci pragul in -fir meriei se opreștedin ce are de făcut și,cu o grijă aproape pă -rin tească, ne ascultăpe fie care, căutând săîn țe leagă care ne estesu fe rin ța și încercândsă găsească cel maira pid remediu pentruli niștea noastră. Dacăîn restul birourilor sefac analize, se pun laca le strategii, se an ti -ci pează acțiuni, se

ela borează din timp planuri, în cabinetul medical totul sedes fășoară pe ne aș teptate. Durerea și suferința nu se anunțăși nu se planifică. Aici, pacienții nu se programează. Me -dicul trebuie să fie ca pa bil să răspundă „Prezent!” la oriceoră din zi și din noapte.

„Faţă de medicina civilă, avem particularităţi în cadrulpre gătirii noastre în specialitatea militară. Medicina mi li -ta ră are o caracteristică aparte. Noi aplicăm cunoştinţeleme dicale într-un me diu operaţional foarte specific institu -ţiei pe care o de ser vim. Trebuie să fim pregătiţi pentru ca -zuis tica de tip trau ma tic, şi nu numai. Pe lângă toate aces-tea, trebuie să respectăm şi di ferite proceduri. Este vital săle respectăm, ast fel încât să îi ajutăm şi nu să îi încurcăm,să ne fim de fo los unii altora...”. Și pentru că toate acesteatre buia să poar te un nu me, i-am zis medic Adrian NicolaeJidovu. Pen tru militari, el este locotenent-colonel și lu -crea ză într-o struc tură cen trală, dar înainte de toate … esteme dic; el este omul care a ales această meserie din dragostepen tru se meni!

Locotenet-colonel Toni ENE

1 Octombrie, 1 Octombrie, Ziua Internaţională a MediculuiZiua Internaţională a Medicului

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 18 (457) din 29 septembrie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian ALDESCU (corespondenþã - expediþie)

int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap. Mirel GrigoreCap. Marian Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 25 / 2017

lBRUXELLES-Trupe din cadrul NATO au lansat exer -ci ţii militare în Polonia, pe fondul ameninţărilor de secu -ri tate din partea Rusiei. Mii de trupe din cadrul NATO aulan sat exerciţii militare de amploare în nordul Poloniei, pefon dul ameninţărilor de securitate reprezentate de exerciţiulmi litar Zapad-2017, desfăşurat de Rusia şi Belarus, re la tea - ză site-ul agenţiei The Associated Press. Manevrele, intitula -te Dra gon-17, au implicat 17.000 de militari şi aproximativ3.500 de echipamente şi s-au desfăşurat până la data de 29sep tembrie. Pentru prima dată, la exerciţii a participat şi no -ua struc tu ră de apărare a Poloniei, Forţele de Apărare Te ri -to ria lă, care antrenează voluntari civili să susţină trupele ar -ma tei. Vi ce ministrul polonez al Apărării, Michal Dworczyk,a par ti ci pat la aceste exerciţii. El a specificat că opera ţi unileau avut un ca racter defensiv şi au fost efectuate ca răs punsla în gri jo ră rile din regiune cu privire la activitatea mi litarădin partea Ru siei. Exerciţiile militare comune Zapad-2017au avut loc în perioada 14-20 septembrie în Ru sia şi Belarus,la ma nevre participând 12.700 de militari (7.200 din Be la -rus, 5.500 din Rusia), 70 de aeronave, 680 de echi pamentemi l i ta re (250 de tancuri, 200 de arme, mortiere şi sisteme dera che te).lWASHINGTON-Statele Unite ale Ame ricii autri mis bombardiere în apropierea Coreei de Nord, într-ode monstraţie de forţă. Bombardiere america ne s-au apro -piat de coastele de est ale Coreei de Nord, într-o demonstra -ţie de forţă a Administraţiei Donald Trump, anun ţă Pentago -nul. „Acesta este cel mai îndepărtat punct si tuat la nord deZo na demilitarizată în care un avion de vâ nă toare sau bom -bar dier american a ajuns în largul Coreei de Nord în seco -lul 21, situaţie care evi denţiază seriozitatea cu care tratămcom portamentul ne chib zuit al Phenianului”, a precizatDana White. „Această mi siune este o demons tra ţie privindde terminarea Statelor Unite şi un mesaj clar că pre şedinteleare o gamă largă de op ţiuni militare pentru a în vinge oriceame ninţare. Suntem pre gătiţi să utilizăm o ga mă largă deca pabilităţi militare pentru a ne apăra ţara şi ali aţi SUA”,a dat asigurări re pre zen tantul Pentagonului, ci tat de BBCNews online. Disensiu ni le dintre Statele Unite şi Co reea deNord s-au amplificat în ul ti mele luni, după o serie de testenu cleare şi balistice nord-co reene. Preşedintele Do naldTrump a avertizat că va „distruge total” Coreea de Nord,da că va ameninţa Statele Unite sau aliaţi ai acestei ţări.lMOSCOVA-Un submarin al Flo tei ruse a Mării Ne grea lansat rachete spre poziţii tero ris te din Siria. Un sub -ma rin militar aparţinând Flotei ruse a Mă rii Negre a lan sat,din Marea Mediterană, rachete Kalibr spre poziţii tero ris tedin Siria. Submarinul Veliki Nov go rod face parte din Flo taru să a Mării Negre, dar în pre zent este de taşat în estul Mă - rii Mediterane. „Atacul cu ra che te a vizat po ziţii teroristede pistate recent, precum şi depozite de mu ni ţie ale or ga ni -za ţi ei islamiste Frontul al-Nusra (Jabhat Fateh al-Sham), înpro vincia siriană Idlib. Rachetele au parcurs dis tanţe decir ca 300 de kilometri. Potrivit sistemelor de mo ni torizare,toa te ţintele vizate au fost atinse”, a comunicat Mi nisterulrus al Apărării. Rusia oferă susţinere politică şi mi litară Ad -mi nistraţiei Bashar al-Assad în confruntările cu gru puri in -sur gen te şi organizaţii teroriste. Siria se confruntă, în cepânddin martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un con-flict militar între serviciile de securitate subordonate re gi -mu lui Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri tero ris te,in clusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irakşi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflic tu luide păşeşte 270.000 de morţi.lBEIJING-China şi Ru siaefec tuează exerciţii navale în apropierea Coreei de Nord.For ţe navale chineze şi ruse participă la exerciţiile na va leca re se desfăşoară în apropierea Coreei de Nord, în contex-tul tensiunilor internaţionale provocate de testele nucleare şiba listice efectuate de regimul de la Phenian. Exerciţiile voravea loc în zona portului rusesc Vladivostok, aflat în apro -pie rea frontierei Rusiei cu Coreea de Nord şi în partea desud a Mării Ohotsk, la nord de arhipelagul nipon. Manevrelecon s tituie cea de-a doua parte a exerciţiilor navale ruso-chi -ne ze de anul acesta, după ce forţe din cele două ţări au efec-tuat acţiuni similare în Marea Baltică, în luna iulie. Atât Ru -sia, cât şi China, militează pentru soluţionarea pe cale paş -ni că a crizei nord-coreene. China este cel mai semnificativpar te ner co mer cial al Phenianului, iar preşedintele americanDo nald Trump a criticat de mai multe ori Beijingul, spunândcă nu pune suficientă presiune asupra statului nord-coreean.Pe de altă parte, China se apără afirmând că influenţa sa asu -pra Phe nianului este supraestimată şi sugerează că re fu zulSta telor Unite de a negocia direct cu Coreea de Nord re pre -zin tă o piedică în calea procesului de găsire a unei soluţii înca zul acestei crize. Coreea de Nord a lansat o rachetă ba lis - ti că din districtul Sunan, aflat în apropierea Phenianului.Pro iectilul a parcurs distanţa de 3.700 de kilometri, survo -lând nordul Japoniei şi a atins altitudinea de 770 de kilome -tri, potrivit armatei sud-coreene.n

ACTUALITATEAPE SCURT

120 de militari de la Batalionul 228 Apărare Antiaeriană„Pia tra Craiului” din Brașov au fost dislocați în Polonia, înpe rioada septembrie 2017 - martie 2018, pentru a-i înlocuipe colegii lor de la Batalionul 205 Apărare Antiaeriană „Ge -ne ral Gheorghe Pârvulescu” din Craiova, care s-au întors înţa ră.

Detaşamentul face parte din grupul de luptă NATO con-dus de către Statele Unite, cu misiunea de a asigura pre zen - ța înain ta tă și consolidată, în sistem rotațional, în nord-es tulAlian ței pentru descurajarea ori că reipo ten țiale agresiuni.

Locotenent-colonelul Robert Ște -fan Go dri, comandant al unităţii, ade clarat înainte de dislocare că mili a -rii sunt foar te bi n e pregătiți după cetimp de trei luni s-au antrenat în po li -go nul Capu Mi dia, fiind gata să exe -cu te orice mi siune pri mită și să facăfa ță ori căror pro vo cări: „După o lun -gă pe rioadă de pre gătire, am parcurstoa te etapele și am îndeplinit toateobiec tivele sta bilite cu privire la in -struc ţia mili ta rilor. Comisia de eva -lua re ne-a apre ciat eforul suţinut înpo li gonul Ca pu Midia, finalizat cutra geri de lup tă antiaeriene și teres tre. Cali fi ca ti vele foartebu ne obţinute atestă fap tul că militarii sunt pre gă tiți să facăfață oricărei misi uni şi oricăror provocări, aco lo unde merg.Este pri ma mi siu ne de acest fel a Batalio nu lui 228 ApărareAn ti aeria nă.”

În continuare, comandantul a mai adăugat că activitateami litarilor în Polonia va consta în exerciții în comun cu par -te nerul american şi cu alți parteneri din Coaliție dislocați înve derea întăririi prezenței consolidate în zonă.

Unul dintre militarii care se află acum în Polonia, pluto -nier Mihai Comălniceanu, se află la prima lui misiune de pa -ce după ce, în urmă cu câţiva ani, a participat la o altă mi - siu ne de război, în Irak. Are foarte mare încredere în oa me - nii de lângă el: „Perioada petrecută în Polonia ne va con so -li da spiritul de echipă şi consider că o să ne facem foarte bi -ne datoria pe toate planurile, mi li tar și social. Pu tem să aju -tăm oriunde este nevoie de noi”.

Căpitanul Marius Chelmea, comandant al detaşamentu-lui de apărare antiaeriană,a mai fost într-un tea trude opera ţii ex tern, în Af -ga nis tan (2012), dar și înGer mania, timp de o lu -nă, pentru un exer ci țiu peapă ra re an ti ae ria nă, şi s-aară tat în cre zător că mili -ta rii își vor duce la bunsfâr șit și a ceas tă mi siu ne:„Es te pri ma de acest genpen tru uni ta tea noas tră,iar eu sunt 'ca pul decoar dă' cum se spune lanoi în ar ma tă, iar emo -țiile sunt des tul de mari.

Af ga nis ta nul este cunoscut de toa tă lumea; aici, este un tea -tru nou, nu este un conflict deschis, este un război de uzu ră,un război psihologic mai mult. Sperăm că nu se va ajunge laun conflict deschis, dar noi suntem pregătiți. O să fie di ficilpentru că este ceva nou, dar vom învăța şi ne vom adap ta pepa r curs. Avem militari pregătiți, mulți dintre ei cu mi siuniin ternaționale, și sigur va fi bine până la capăt”.

Noi le dorim succes şi să se întoarcă sănătoşi acasă. Mi -siu ne uşoară!n

Batalionul 228 Apărare Antiaeriană

Misiune uşoară în Polonia!Misiune uşoară în Polonia!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 18 (457) din 29 septembrie 2017 Pagina 3

„Să ai privirea celui ce a trecut prin multe...Şi zâmbetul celui ce le-a depăşit pe toate!... şi, Doamne, câte vor mai fi?”

(Sonne Suavis)

M isiunile în Afganistan şi nu numai lasă însu fletul militarului român amprente ne -vă zute, pe care doar el le poate simţi. Ca

de fiecare dată, acestea, cu o foame de lup hăituit, ruptimp de şase luni din normalul vieţii sale. Ştiu, este mese-ria noastră, noi am ales-o!

În cele din urmă, nu ne mai rămâne decât acea împăca -re cu sine, prin faptul că facem ceea ce trebuie, că la fi na -lul fiecărei misiuni primim aprecieri prin care ne sunt re -cu noscute eforturile, profesionalismul şi, nu în ultimulrând, ataşamentul faţă de valorile naţionale. Poate parvor be mari, înşiruite pe o stare de necesitate emoţională,dar aici, în misiunile internaţionale, dai cu adevărat testulju rământului militar.

O peliculă fină de necunoscutO nouă zi în Baza aeriană din Kandahar, „casa” mi li -

ta rilor din cadrul Batalionului de Infanterie Protecţia For -ţei „Brave Hearts”. O nouă zi, o nouă provocare cu multemi siuni, o nouă zi, în care pariul cu viaţa trebuie câştigat.

Aflaţi în mijlocul populaţiei afgane, nu putem neglijaun anume aspect, poate mai important decât toate credin -ţe le noas tre dinaintea momentului în care am ajuns în Af -ga nis tan: cultura. Mult diferită de cea pe care noi o cu -noaş tem, cultura afgană se diferenţiază prin obiceiuri, tra -

di ţii şi religie, şi trebuie bine înţeleasă de către militariiro mâni. Gru pate, aceste concepte se reflectă într-un ele-ment de ba ză al societăţii afgane, şi anume, respectul.

Prin urmare, arătăm respect şi suntem asimilaţi uşor,spo rim încrederea populaţiei în forţele de Coaliţie şi ne în -de plinim obiectivele. Misiunea de astăzi, executată dePlu tonul „Dog II” al companiei „Wild Dogs” şi desfăşu -ra tă în districtul Daman, a avut ca scop angajarea popula -ţiei civile şi a liderilor-cheie.

Ora locală 11:00; ofiţerul CIMIC şi doi parteneri ame -ri cani se prezintă la TOC-ul companiei „Wild Dogs”.Aici, pentru scurt timp, comandantul plutonului „Dog II”,sub locotenent Alexandru Dorohoi, face un scurt RampBrief legat de misiunea pe care urmează să o desfăşurăm.Ora 12:00; praful ne în vă -lu ie într-o peliculă fină dene cu nos cut; tocmai ce-amie şit din bază, iar de laacest punct, nu ne maiavem decât unul pe ce lă -lalt.

Ceasul indică ora lo ca -lă 14:00; patrula doar ce aajuns la destinaţie în satulMor gan Kechah. Mulţu-mim lui Dumnezeu că nuam avut parte de nici unin cident. Primul lucru pecare-l realizezi în momen-tul în care debarci estefap tul că eşti atât de de -par te de casă. Priveşti că -tre partenerii poliţişti af -ga ni şi parcă te încearcăun sentiment de nesi gu -ran ţă... Sunt atât de dife -riţi! Ai impresia că oricegest al lor este intempes-tiv. Următo rul lucru care

te şochează es te prive liş -tea dezolantă: ca sele con -stru ite din pământ, ve ge ta -ţia foarte puţină ce se sfă -râmă la atingere şi să răcialu cie care comple tea zăpei sajul de parcă restul nuar fi fost de ajuns!

Deodată tresar! Pre -zen ţa forţelor Coaliţiei afost observată şi o micăar mată vine spre noi: co -pii frumoşi, ai căror ochisunt de un albastru pe carerar îl vezi prin Europa; să -raci, dar foarte zâmbitorişi energici. Deşi nu cu -noaş tem limba, sunetelesă răciei şi dorinţei sunt lafel peste tot. Militarii scotdin buzunare bomboane şisu curi. Începe o în văl mă -şea lă şi ţi se pare că, pen-tru un mo ment, vezi copiiife riciţi de pe uliţele satelornoas tre.

Chiar dacă misiuneaNATO „Resolute Sup-port”, la care iau parte „Ini mile Neînfricate”, es te una dena tură militară, va exista în totdeauna o com ponentă uma -ni tară a pre zenţei Coaliţiei în Af ga nistan, concretizatăprin aşa-numitele acţiuni de coope ra re civil-militară. La

în ceput este destul degreu să-i în ţe legi pe af -gani, mai ales în ceea cepri veşte obiceiurile lor,

dar, cu timpul, amrea li zat că nu suntatât de di fe riţi denoi şi, deşi într-ozo nă de con flict ar -mat, ei par re sem naţi în sărăcie, mun cind pământul cuunel te ru di men tare. Sunt foar te mân dri şi iuţi la mâ nie,dar în acelaşi timp, sunt prie tenoşi şi primitori. Totul ţinede respectul pe ca re trebuie să îl arăţi, să nu-i ofenseziprin gesturi sau cuvinte ne cu ge tate.

Suntem aici să ajutăm!Misiunile de tip CIMIC în lo ca li tăţile din aria de ope -

ra ţii a batalio nu lui ne co nec tea ză la viaţa reală din Afga -

nis tan. Discuţiile de astăzi au fost con duse de că tre locote -nen tul Vladimir Bădulescu, specialistul nostru în re laţiileCIMIC, împreună cu subloco te nentul Alexandru Do rohoi,co mandant al Plutonului „Dog 2”. Malik-ul sa tu lui nepri meşte pentru prima oară şi declară că, deşi sunt să raci,vor coopera cu forţele Coa li ţiei, de la care au doar câ tevamici cereri: o nouă fântână în sat, deoarece apa po ta bilăaici reprezintă un lux, şi re pa rarea acoperişului şco lii,

pen tru creşterea unei noige ne ra ţii de tineri, mai pu -ter nici prin cu noaştere.

Fără să zăbovim, malik-ul ne duce la şcoală, iar par -te ne rii americani ingineriîn cep să facă măsurătorilede ri goa re. După fi na li za -rea acestei acţiuni, îi garan-tăm bă trânului lider al satu-lui că vom face tot ceea cene stă în pu tere pentru asus ţine aceste proiecte înfa ţa factorilor de de cizie.

„(...)Ne-am propus cape tim pul acestor întâlniricu lo cal nicii să le explicămne cesitatea unei comuni -cări per ma nente cu au to ri -tă ţile locale, pentru a faceast fel cunoscute ne voilerea le ale comunităţilor. Dease menea, în ca drul discu -ţii lor dorim să încurajămpro iectele de creştere eco -no mică şi pe li nie de edu -ca ţie. Le as cultăm proble -me le şi încercăm să le fim

de folos. Me sa jul nostru este: «Sun tem aici să aju - tăm!»”- mi-a de clarat locotenentul Vladimir Bădu lescu.

Afganii par fe ri ciţi, împliniţi su fle teş te... sau poatesunt doar resemnaţi? Nu ştiu... A venit momentul să ne în - toar cem. Afară în ce pe deja să se în tu ne ce, iar ve hi cu leleMRAP MAX PRO ru lează uşor cu lu mi nile aprinse şi as -cultă întocmai comenzile di ba ce ale mecanicului conduc-tor. Co bo râm încet din „mons trul” metalic care ne-a pro -te jat pe timpul desfă şu ră rii misiunii, iar top cover-ul răsu-

flă uşurat. Ne dezmor ţim picioarele, în timpce tru purile noastre accesorizate cu ves tă,cas că, armament şi altele încep uşor să sedes tin dă… Curăţim ar mamentul şi apoi îlde punem la locul lui. Avem timp să ajungemşi la masa de seară, m-am gândit în pri mă fa -ză, dar renunţ la idee şi ră mân pe esplanadă.Mă aşez într-un loc şi, fără să vreau, îmiarunc ochii spre cerul în ste lat. Privesc cuaten ţ ie, deşi aici ste le le se văd ca fiind foarteaproa pe. Luna zâmbeşte şi ea la jumătate demăsură!

Am revenit aici şi am căutat umbra pecare am lăsat-o goa lă de amintirile flămândede uitare. Mi-am luat viaţa în pro priile mâinicu gândul la butaforia sufletului creionată dedes tinul necunoscut. Am vrut să cred că suntun client obscur al destinului dinainte asu -mat, dar am aflat că Dumnezeu mă iu beş te.Cine ar fi crezut acest lucru aici?… Păcat căm-am prins un pic mai târziu de pariurile lui.E încă noapte şi misiunile con tinuă, aşa cumva con tinua şi povestea noastră, a Inimi lorNeînfri ca te…

Locotenent-colonel Toni ENE

Misiunile CIMIC sau conectarea la viaţa realăMisiunile CIMIC sau conectarea la viaţa realădin Afganistandin Afganistan

- Domnule locotenent-colonel, vă propun să privimre trospectiv spre cariera dumneavoastră militară şi săne spuneţi care a fost funcţia care v-a lansat cea maimare provocare dintre cele pe care le-aţi îndeplinit de-alun gul timpului din punct de vedere al responsabilităţiişi profesionalismului?

- Cea mai mare provocare din cariera mea a reprezen-tat-o funcţia de comandant de companie. A fost cea maiso li ci tantă, dar, totodată, şi cea care mi-a adus cele maimari sa tis facţii profesionale.

În acea etapă au avut loc cele mai mari acumulări pro -fe sionale. Am avut şansa să particip la o misiune în teatrulde operaţii din Kosovo, fiind cel mai tânăr comandant decom panie. A fost o misiune-şcoală, în care totul se făceaca la carte şi nu era loc de greşeală. Făceam parte dintr-unba talion belgiano-româno-luxemburghez, comandantulfiind de origine belgiană. Miltarii cu care am lucrat erauade văraţi profesionişti de la care am avut foarte multe lu -cruri de învăţat. Ulterior, mi-am desfăşurat o lungă pe ri -oa dă de timp activitatea în garnizoana Bistriţa, în Batalio-nul 812 Infanterie, unde am îndeplinit diverse funcţii, deco mandant de pluton, comandant de companie, şef al ope -ra ţiilor şi locţiitor al comandantului de batalion. Aşadar,am trecut prin toate treptele ierarhiei militare. Toate aces -te etape au contribuit în mod semnificativ la formarea meapro fesională. Rămân însă la ideea, că a fi comandant decom panie este o etapă obligatorie pentru evoluţia în ca rie -ră. Este funcţia care îţi lărgeşte cel mai mult viziunea asu-pra fenomenul militar. Este o îmbinare între leadership şiad ministraţie, pentru că ai de-a face pentru prima dată şicu latura administrativă a muncii de ofiţer. Pot spune căeste obligatoriu pentru a fi comandant de batalion să ai ex -pe rienţa de lucru de la conducerea unei companii.

- Domnule locotenent-colonel, vă rog să îmi spuneţidacă experienţa acumulată anterior a avut valabilitateîn actuala funcţie pe care o ocupaţi şi cum anume?

- Consider că a avut o importanţă majoră. Atât lucrulîn ca drul eşa loanelor mici, cât şi în cele mai mari este defo los, pentru că, atunci când te întorci la batalion, ai o altăvi ziune, o altă per cepţie despre mediul militar, în generalşi, în particular, despre modul de lucru în cadrul uneistruc turi de tip ba talion.

- Vă rog să ne spuneţi ce stil de lucru vi s-a părut căeste mai aproape de realitatea zilelor noastre?

- Nu putem vorbi despre un stil de lucru care este saunu în acord cu timpurile în care trăim. El trebuie adaptatîn func ţie de situaţie, de subordonaţi, de moment şi credcă, mai puţin, în funcţie de epocă. În relaţia cu oa menii,leadershipul a fost şi a rămas acelaşi. Principiile de lucruenun ţate de către experţii în domeniu rămân va labile in di -fe rent de vremuri.

- Actul de conducere se poate contura numai din pre-vederile ordinelor, legilor şi regulamentelor militare sau

şi din faptele, acţiunile şi exemplele pe care le întâlniţila fiecare subordonat în parte?

- În mod categoric, actul de conducere în sine este oîm bi nare a celor două. Întotdeauna avem de învăţat de lacei din jurul nostru, fie că sunt şefi sau subordonaţi. Im -por tant este să fim aproape de oameni, să ne aflăm tot tim-pul în mijlocul lor. Să le dăm posibilitatea să îşi exprimepă rerea. Izolarea unui lider de oamenii săi nu e benefică.Este clar că sunt multe domenii în care există specialişti,iar co mandantul trebuie să le ceară sprijinul. Ţine de abili -ta tea şi de disponibilitatea lui de a exploata experienţa,cu noş tinţele şi ştiinţa celor pe care îi păstoreşte.

- Specificul batalionului determină în mare măsurăpro gramul de instrucţie al militarilor din subordine.Prin urmare, vă rog să ne spuneţi care au fost obiective-le unităţii pentru acest an?

- Obiectivele unităţii au urmărit menţinerea niveluluide in struire şi reorganizarea a militarilor care anul tre cutau luat parte la operaţia Resolute Support şi s-au aflat încom ponenţa Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni”. Dease menea, a trebuit să ne îndeplinim toate sarcinile delup tă pe linia serviciului permanent.

Totodată, am pus la punct câteva aspecte legate de ser-viciul de pa ză şi intervenţie. Este o activitate destul demare ce presupune rotirea oamenilor pe astfel de funcţii.În acelaşi timp, ne-am propus obiective de instruire ce vi -zau îm bunătăţirea nivelului de cunoaştere a liderilor mici,de la nivel grupă şi pluton. Şi pe linie ad mi nistrativă, amsta bilit câteva direcţii de lucru. Depozitul de la Mă gurelepe care îl avem în gri jă ne solicită foarte mult din punct deve dere adminis tra tiv. Concomitent, am des fă şurat ins truc -ţia prin paraşutare.

De asemenea, am participat la exerciţiul Saber Guar-dian în raionul Borduşani unde am contribuit cu personalae ro navigant, dar şi cu personal de stat major care a aug-mentat punctul de comandă al Brigăzii 1 Mecanizate „Ar -ge dava”. Aproape toţi oamenii din batalion au fost im pli -

caţi în această activitate care s-ado vedit a fi de un real succes.

- Care este at mosfera de lucrudin cadrul batalionului şi în cemă sură numărul de funcţii răs -pun de nevoilor de instruire?

- După cum ştiţi, unitatea areun spe cific aparte. Deşi suntem unba talion de infanterie, avem şi per-sonal aeronavigant destul de nu -me ros, care desfăşoară în plus şiin s trucţia specifică. Aşadar, putemspune că ne in stru im pe două fron-turi.

Paraşutiştii sunt recunoscuţipentru nivelul lor ridicat de pregă-tire fizică, pentru capacitatea decoe ziune, lucru care îmi uşureazăfoarte mult munca. Am de-a facecu oameni disciplinaţi, responsa-bili, obişnuiţi cu greul. Singuramea preocupare este aceea de a

reuşi să creez acelaşi spirit de com petitivitate în rândul tu -tu ror, să îi împac pe toţi pentru că există diferenţe, atât depre gătire, cât şi de percepţie a sarcinilor. Cu toate aces tea,me diul de lucru este unul foarte bun.

La capitolul încadrare, ne-am confruntat cu câtevapro bleme. În ceea ce priveşte funcţiile-cheie, au existatpier deri pe care le-am remediat. Am avut doi ofiţeri careau reuşit la examenul de master de comandă şi conduceredin cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,mi litari cu foarte multă experienţă care au creat un golmare, odată cu plecarea lor. Nu i-am putut înlocui atât dere pede. Procesul de încadrare a funcţiilor, care este unulde du rată, nu îmi permite acest lucru. Însă, nu pot să spuncă avem deficienţe foarte mari de încadrare. În cercăm săle su plinim printr-un management eficient.

- În ce activităţi mai importante este implicată unita-

tea până la sfârşitul anului?- Unitatea pune la dispoziţia Batalionului 2 Infanterie

o com panie care va fi rezervă de forţe NATO-UE. Până lasfâr şitul anului, vom desfăşura tabere de instrucţie, pre-cum şi activităţi de instruire prin paraşutare în cadrulexer ciţiului Concordia 17. Totodată, asigurăm şi personalpentru parada militară ce va avea loc la 1 Decembrie. Tre-buie să men ţio nez şi activităţile de pregătire a anului dein s trucţie 2018 care vor fi o provocare, dat fiind specifi-cul batalionului nostru în a cărui componenţă intră, atâtpa raşutişti, cât şi in fanterişti. Exis tă resurse pentru des fă -şu rarea în condiţii optime a tu tu ror ac ti vităţilor propuse.Acest lucru ne bucură, dar ne şi obli gă să le planificăm cuma ximă eficienţă.

- Batalionul 495 Infanteie are un colectiv unit şi oex perienţă deosebită în domeniu. Suntem convinşi defap tul că misiunile specifice acestei unităţi şi-au găsitme reu soluţii inovatoare. Care au fost şi care sunt încon tinuare problemele cu care vă confruntaţi zi de zi?

- Cred că cele de ordin administrativ sunt uneori maicom plicate decât cele existente pe linie de in struc ţie. Suntcon ştient de faptul că sunt şi ordonator de credite şi că la -tu ra patrimonială a muncii pe care o depun este cel puţinla fel de importantă. Cu toate acestea, nu vreau să ră mânpri zonierul părţii administrative din dorinţa de a re zol vaab solut totul. Nu trebuie să uit că principala menire a unuiba talion de infanterie este instrucţia, pregătirea pentrulup tă care este o prioritate.

- Aveţi în subordine o structură complexă din carefac parte personal navigant, dar şi militari care nu auaceastă calitate? Sunt oameni cu experienţă bogată cetre buie împărtăşită şi celor aflaţi la început de drum.Cum se realizează acest transfer de experienţă?

- Acest aspect - cu experienţă versus începător - esteîn tâl nit în orice domeniu de activitate şi în orice specia li -ta te militară. Şi în rândul infanteriştilor există tineri aflaţila început de carieră, dar şi în cel al personalului navigant.Este esenţial să se realizeze acel transfer de experienţă.Aceasta este cheia. Eu le dau posibilitatea celor cu expe-rienţă să îşi împărtăşeas că cunoştinţele şi celor care se aflăla început de drum. Nu i-am izolat pe unii de ceilalţi, badim potrivă i-am pus să lucreze împreună. Metoda a datre zultate foarte bune. Elanul şi entuziasmul începătorului,do rinţa de a învăţa cât mai multe şi-au spus cuvântul,uşurând foarte mult acest transfer de cunoştinţe. Dacăexis tă disponibilitate de ambele părţi, lucrurile merg de lasine.

- Cum anume aţi vrea să rămâneţi în memoria subor-donaţilor dumneavoastră?

- Aşa cum am rămas şi în memoria foştilor mei colegi.Un ofiţer care a contribuit la creşterea lor profesională, dela care au avut ceva de învăţat, un militar care nu a urmă-rit doar să îşi facă stagiul la comandă. Un mentor, un con -fi dent, un exemplu bun de urmat. Puterea exemplului îşispu ne cuvântul. Acest lucru a fost valabil şi pentru mine.În tot deauna am avut modele în rândul superiorilor meicare au reprezentat ade vă rate repere profesionale.

Daniela ŢĂRUŞI

Curierul ARMATEINr. 18 (457) din 29 septembrie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Instrucţie pe două Instrucţie pe două fronturi fronturi

C M Y K

Interviu cu locotenent-colonelul Cornel TONEA-BĂLAN, comandant al Batalionului 495 Infanterie „Căpitan Ştefan Soverth”

Educaţie profesională:1996 - Institutul Militar de Infanterie şi Chimie „Ni -

co lae Bălcescu”;2001 - Curs avansat pentru ofiţeri de infanterie;2008 - Curs de stat major tip brigadă (Brigade Staff

Offi cers Level Course);2011 - Studii universitare de masterat în domeniul:

„Ştiin ţe militare şi informaţii”, specializarea „Conducere

in terarme Forţe Terestre”.

Funcţii îndeplinite:1996 - 2001- comandant pluton infanterie,

co mandant com panie infanterie/ Batalion 21 In -fan terie, Batalion 812 In fanterie;

2001 - 2008 - şef Compartiment Planificareşi condu ce re acţiuni militare/ Operaţii şi Ins -truc ţie/ Batalion 812 In fanterie;

2008 - 2009 - şef al Operaţiilor şi instrucţiei/Ba talion 812 Infanterie;

2009 - 2011 - ofiţer masterand, specializareacon du ce re interarme - forţe terestre, arma infan-terie;

2011 - 2014 - locţiitor al comandantului/ Ba -ta lion 812 In fanterie;

2014 - 2015 - şef al Operaţiilor şi instrucţiei/Ope ra ţii şi instrucţie - Comandamentul Brigăzii81 Meca ni za te;

2015 - 2017 - şef al Operaţiilor HQ MNDSE / (ope ra ţii) - Comandamentul Multinaţionalde Divizie Sud -Est;

2017 - comandant al Batalionului 495 Infan-terie „Căpitan Ştefan Soverth”.

Decoraţii şi distincţii:2002 - Medalia NATO pentru serviciul în slujba

NATO în operaţiile din zona Kosovo;2007 - Medalia NATO;2008 - Titlu onorific de „Militar Veteran” pentru

mi li tari;2011 - Semnul onorific „În serviciul Patriei” pen-

tru 15 ani de activitate;2011 - Distincţia „Omul anului”.

„Dacă ai impresia că aventura este periculoasă, în -cear că rutina. Este letală!” - Paulo Coelho

Pe acest principiu ne-am bazat şi noi atunci când amho tărât să repetăm isprava de acum câteva săptămâni dinzo na Cheilor Râşnoavei. Motivul, evident, a fost altul, darlo caţia a rămas în mare parte aceeaşi. Alpiniada vânători -lor de munte, ediţa de vară 2017, desfăşurată în pe ri oa da19 la 22 septembrie, a fost activitatea care ne-a în dru matpaşii pe cărări bătute, moment favorabil mie şi lui Al -descu de a ieşi din rutina cotidiană fiind amândoi convinşide faptul că nu toţi cei care se rătăcesc sunt cu ade vă ratpierduţi. Tâlcul acestor vorbe este cu mult mai adânc, darîn primă instanţă, mai de suprafaţă, ni s-a potri vit de mi -nu ne!

Fără doar şi poate, imaginaţia noastră debordantă ne-apur tat pe culmi necălcate de nimeni altcineva şi parcă neşi vedeam înşiraţi pe o brână, dominând priveliştea în con -ju rătoare. Bineînţeles că, pentru a respecta cu stricteţe pu -rul adevăr şi deontologia profesională, trebuie să afirmămcă, în afară de a urmări şirul evenimentelor, noi ne-amcam săturat de... contemplat. De la prima privire, ne-amdat seama că am ratat sezonul afinelor, dar am zărit câte-va merişoare despre care cunoaştem cu toţii că sunt deli-cios de acrişoare. Aşa că, ne-am schimbat repede pers pec -ti va şi am trecut la alt nivel, pentru a nu ne face de toatăis pra va...

zAlpiniada vânătorilor de munte, etapa de vară, se des -

fă şoară după un regulament bine pus la punct şi presupunepar curgerea a patru probe: ştafeta alpină, căţărarea rapidă

sau liberă, căţărarea artificială la coardă dublă şi co bo râ -rea în rapel, iar ultima, dar nu cea din urmă, combinata al -pi nă. Fiecare dintre acestea sunt astfel concepute pentru apu ne în valoare atât calităţile individuale ale concu ren ţi -lor, cât şi ale loturilor, pentru că, până la urmă, echipa cutot ceea ce înseamnă ea este cea care asigură succesul, in -di ferent de domeniul în care evoluează.

La această ediţie, s-au înscris 7 loturi, reprezentânduni tăţile şi marile unităţi de vânători de munte existente înfor ţele terestre, fapt care s-a tradus prin prezenţa la start aapro ximativ 150 de militari, care au profitat din plin decon diţiile organizatorice puse la dispoziţie de Brigada 2Vâ nători de Munte „Sarmizegetusa”, prin Batalionul 21VM „General Leonard Mociulschi” şi structurile de bri -ga dă. Preşedintele comitetului de organizare, colonel Ba -nu Daniel, şef al secţiei Educaţie din cadrul Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, ne-a introdus în atmosfera de con-curs, explicându-ne fiecare pas pe care trebuie să-l ur mă -rim pentru a nu ne rătăci în traducerea regulamentului dedes făşurare. „În prima zi,au fost planificate şi s-au şi exe -cu tat două probe, ştafeta şi căţărareara pidă. Totul a decurs fă ră problemeşi eu consider că ne-am atins obiecti -ve le. În cea de-a do ua zi, am desfă -şu rat căţărarea du blă şi rapelul, iar,as tăzi, avem regina probelor acesteiedi ţii - combinata alpină. Este vorbades pre un marş al patrulelor pe o dis -tan ţă de 18-20 de kilometri, în me -diu montan, pe par cursul căruia vâ -nă torii de munte tre buie să îndepli -neas că anumite ce rin ţe tactice, dar şimo mentele pre gă tite de către organi -za tori. Patrula este formată din 7mem bri, care se pre zintă la start,accesorizaţi cu un echi pament indi -vi dual a cărui greu ta te variază între11 şi 15 kilograme. Odată pornit cro -no metrul, militarii se deplasează că -tre primul punct reprezentat de unfu nicular, după care vor traversa peo brână, asiguraţi pe coardă, vor co -bo rî în rapel şi îşi vor continua de -pla sarea către poligonul de tragere.Aici, toţi militarii vor executa tra -

gerea asupra unei ţinte fixe cu câte cincica r tuşe de fiecare. După acest moment,ur mează un marş de aproximativ 13 ki -lo metri, la finalul căruia vor avea de re -zol vat o situaţie de prim-ajutor. De pla -sa rea va continua încă 4 kilometri, pânăîn zona Cabanei Forban, unde este pre -gă tit un atelier de aruncare a grenadelor.Fie care membru al patrulei aruncă câtetrei grenade, după care îşi continuă dru-mul, în urcare, spre Cabana Diham, un -de este linia de sosire.”

Ascultând această înlănţuire de eve -ni mente, mi-am adus aminte de ceea cese promovează în media în ultimul timpîn legătură cu efortul fizic, şi anume că:fe ricirea fiecăruia dintre noi se află la30 de minute de sport distanţă. Mai erace va şi despre consumul de sare şi gră -simi, dar nu are rost să ne pierdem în de -ta lii! În orice caz, combinata alpină esteo probă care presupune câteva ore deefort intens căruia nu ai cum să-i faci faţă fără un antrena -ment prealabil de cel puţin câteva săptămâni bune. Punct!Încă o dată mi s-a confirmat faptul că succesul se află un -de va în afara zonei noastre de confort.

Colonelul Banu a continuat: „Prin această activitate,noi verificăm nivelul de pregătire al militarilor într-un ca -dru concurenţial, dar nu sportiv. Îl putem numi sportiv,doar în sensul în care avem liniile de start şi de sosire,avem corectitudine în evaluare şi fair-play. Dar, în esenţă,

este vorba despre o activitate aplicativ-militară.Din experienţă, pot spune că unele loturi sunt maibu ne, altele mai slabe; totul depinde de modul încare fiecare unitate în parte şi-a pregătit militarii.Ceea ce ne interesează de fapt este valoarea lacare au ajuns aceştia, pentru că alpiniada este ni -ve lul maxim la care se poate ajunge din acestpunct de vedere şi la acest standard noi vrem săeva luăm.”

zzCând vine vorba despre standard, mai ales da -

că te afli într-o competiţie, începi să te gândeşti lamai toate calităţile cu care te-a înzestrat natura şinu numai, ţinând cont de faptul că abilitatea re -pre zintă ceea ce eşti capabil să faci, că motivaţiade termină în mod direct acţiunea ta şi că atitu di -nea înfluenţează cât de bine realizezi lucrul pecare ţi l-ai propus. Am spus, generic, calităţi...„Vâ nătorii de munte trebuie să execute marşurilungi, să urce, să coboare prin procedee tactice, sămen ţină coeziunea în cadrul echipei, să rezolvepro bleme medicale, să tragă asupra unor ţintedupă un efort considerabil, să arunce grenade şi să

ajun gă toţi la sosire, cu toate materialele. Orice abatere dela aceste condiţii înseamnă penalizare. Din punctul meude vedere, aceşti militari sunt undeva aproape de cei dinfor ţele speciale, poate doar şi din simplul considerent căce fac ei nu face toată lumea. Aceasta este valoarea lor şidin acest motiv ei trebuie promovaţi. Calităţile lor deo se -bi te îi recomandă.”

Am observat încă de la început că fiecare patrulă are otac tică proprie. De regulă, cel mai slab dă ritmul. Aşa că,unii au ales să-l plaseze primul sau al doilea pentru a pu -tea fi împins de la spate, cu alte cuvinte, ajutat. Alţii auop tat pentru varianta celui mai bun în frunte, pentru a-ifor ţa pe ceilalţi să ţină pasul cu el. Dar, desigur, există di -ver se abordări ale situaţiei date. Important, în cele din ur -mă, este ca misiunea să fie îndeplinită până la capăt şi în -trea ga patrulă să ajungă la finish, indiferent de momentelecrea te pe traseu.

zzzCompetitivitate a existat cu siguranţă, pentru că aşa

cum spiritul uman se înalţă cu speranţă când este susţinut

de un cuvânt încurajator, astfel vânătorii de munte au tre-cut de la un moment la altul îndemnaţi de ceilalţi cama-razi din lot, care nu i-au slăbit nici o clipă, insuflându-lepu terea de a merge mai departe. „Eu organizez alpiniadade trei ediţii şi m-am ataşat foarte mult de aceşti mi litarimân dri, foarte orgolioşi, dar şi extrem de bine pregătiţi.Am vrea ca spiritul lor de competitivitate să fie insuflat şiper soanelor civile, mai ales tinerilor, care ar trebui să vinăşi să facă mişcare pe stâncă. Poate astfel îi vom identificape cei care pot face performanţă. Îmi pare foarte rău căşco lile din staţiunile montane nu au, în cadrul orelor deedu caţie fizică, schi, escaladă, alpinism şi că nu există ocul tură în acest sens, deşi muntele ne dă sănătate, ne dăpu tere de muncă, principiul de bază în tot ceea ce afirmfiind că, prin sport, performezi cam în toate domeniile.”

Am urmărit atenţi banderolele de identificare ale pa -tru lelor pe întreg traseul combinatei alpine, am fost ui miţide determinarea concurenţilor care treceau de la un mo -ment la altul, am fost la fiecare punct obligatoriu de trece -re pentru a le vedea evoluţia şi i-am aşteptat cu emoţie lali nia de sosire. Între timp, am stat de vorbă cu sergentul-ma jor Dorel Colţea, încadrat la Batalionul 21 VM, astăzire zervă a lotului. „Ceea ce am văzut până acum a decursfoar t e bine, rezultat al faptului că noi ne-am pregătit maitot timpul. Cea mai dificilă probă cred că a fost căţărarea,pro ba de alpinism, deoarece necesită foarte mult timp dean trenament. Avem în lot şi oameni mai tineri, care nu auavut timp suficient să se acomodeze cu stânca, dar trecândpes te toate astea, s-au descurcat cu toţii binişor.

Am fost, în iarnă, la un concurs pentru trupele monta -ne, în Austria, extraordinar de frumos şi extrem de com-plex, cu tot felul de momente, începând de la schi, salva -rea răniţilor din avalanşă, co borâre în rapel, tragere, gre -na de, concurs desfăşurat pe parcursul a două zile. Traseula fost de 40 de kilometri, la o altitudine undeva spre 3.000de metri, cu pasaje interesante, cu zone care la noi nusunt. Au fost prezente 11 ţări, cu 16 echipe, ţări cu tradiţieîn acest sens, printre care: Rusia, Elveţia, Italia, Austria...El veţia a şi câştigat. România, la final, a fost felicitată. Dece? Pentru a doua oară în istoria concursului, o ţară re pre -zen tată de o patrulă formată din 8 oameni a ajuns la finishdin prima, cu toţi oamenii. Dacă vom mai ajunge aco lo,cu siguranţă vom scoate un timp şi mai bun, pentru căacum avem experienţă şi vom şti cum să abordăm fie ca repro bă în parte. Am văzut cum s-au adaptat la situaţiile cre -a te cei mai vechi şi am învăţat de la ei.”

zzzzCred că omul se descoperă pe el însuşi atunci când se

mă soară cu obstacolul şi că, odată ce a trecut, se ra por tea -ză la o altă scară a valorilor mişcată doar prin competiţie.Su b locotenentul Răzvan Fedorca, comandant pluton laBa talionul 21, doar ce trecuse linia de finish când l-amabor dat: „Astăzi am fost şeful patrulei. A fost dificil, daraceas ta este şi tema concursului: cu cât este mai greu, cuatât e mai frumos! Motivaţia mea? Au fost patru probe lacom binata alpină şi am luat la primele trei locul I; astăzi,am tras tare tot pentru locul I. Nu, nu sunt sportiv de per -for man ţă, sunt militar! M-am născut la Satu Mare, dar înanul doi de academie am venit la baza pentru vânători demun te.Acolo am avut un curs de căţărare, unde mi-amdes coperit pasiunea pentru căţărat, iar în ceea ce priveştealer garea, şi-a spus cuvântul înviorarea din fiecare zi deaca demie.”

Clasamentul general, pe loturi de unităţi, a arătat ast-fel: Batalionul 21 Vânători de Munte „General LeonardMo ciulschi”, Batalionul 22 VM „Cireşoaia”, Brigada 2VM „Sarmizegetusa”, Batalionul 24 VM „GeneralGheor ghe Avrămescu”, Batalionul 17 VM „Dragoş Vo -dă”, Brigada 61 VM „General Virgil Bădulescu”, Ba ta -lio nul 33 VM „Posada”. A fost o competiţie a dezvol tă riispi ritului de echipă şi de vizualizare clară a pro fe sio na lis -mu lui şi a modului în care se instruiesc vânătorii de mun - te; au fost trei zile în care s-a demonstrat că aceşti ca va -leri ai florilor de colţ pot trece peste orice obstacol.

Cristina FRATUFoto: Plt. Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 18 (457) din 29 septembrie 2017 Pagina 5

Ziduri de stânci, altar de verde crud şi...Ziduri de stânci, altar de verde crud şi...cavalerii florilor de colţ cavalerii florilor de colţ

La 23 septembrie 1386, începea domnia lui Mir -cea cel Bătrân în Țara Românească (1386-1418). Fiual lui Radu I (1377-1383), Mircea cel Bătrân a conti -nuat politica Basarabilor de întărire a structurilor ad -mi nistrative și militare ale țării și de apărare a inde -pen denței acesteia. Domnia lui s-a desfășurat în con -di țiile intensificării expansiunii otomane în Balcani șiale imixtiunii regatelor Ungariei și Poloniei în aface -ri le interne ale Ţărilor Române.

Bun diplomat, Mircea cel Bătrân va reuși pe par-cursul domniei sale să consolideze poziția Țării Ro -mâ nești, să înlăture pretențiile de suzeranitate ale re -ga tului maghiar șisă se opună cu suc-ces pericolului oto -man, reușind să evi -te transformarea ță -rii în pașalâc. Cro -ni carul Leunclaviusîl descria drept „celmai vi teaz și maiager din tre princi -pii creș tini”.

A dezvoltat in -sti tuțiile de apărare,din epoca lui datândunele din cele maivechi informațiipri vind „oastea ceamare”, și a înființatnoi dregătorii mi li -ta re (vornicul șispă tarul). De ase -me nea, prin con-struirea de cetăți a realizat un adevă rat sistem de for-tificații dunărene și maritime.

Au fost construite importante așezăminte mona -ha le, precum cel de la Cozia (1388), cu o bogată ac -ti vitate culturală datorată copiștilor de manuscrise șiunor zugravi renumiți pentru pictura religioasă. Dease menea, în perioada de apogeu a domniei lui Mir -cea cel Bătrân, Patriarhia din Constantinopole a con -fe rit mitropolitului Țării Românești titlul de „exarhal pla iurilor”, ceea ce însemna extinderea au to ritățiiacestuia și asupra românilor ortodocși din Tran silva -nia.

Mircea cel Bătrân a avut relații bune cu Moldovași a sprijinit venirea pe tronul acesteia a lui Alexan-dru cel Bun. În 1390, a încheiat un tratat de alianță cure gele Wladislaw II Jagello al Poloniei.

Amenințat de presiunea otomană la Dunăre, dom -ni to rul a reușit să izgonească armata marelui vizir AliPa șa care atacase Dobrogea (iarna 1388-1389) și aali pit teritoriul acesteia la Țara Ro mâ neas că. De ase -menea, a trimis un corp de oaste în ajutorul cnea zuluisârb Lazăr care l-a înfruntat pe sultanul Murad I înbă tălia de la Kossovopolje (15 iunie 1389).

După ce turcii au ocupat Țaratul de Târnovo,dom nul Țării Românești a întreprins, în primăvaraanu lui 1394, o expediție împotriva bazelor militaretur ce din Balcani. Ca ripostă, o puternică oaste oto -

ma nă (circa 40.000 de oșteni, cărora li se adăugau oș -ti le vasalilor sârbi și albanezi), sub comanda sultanu-lui Baiazid I, a pătruns în Țara Românească. Con-fruntarea directă a aut loc la Rovine, la 10 octombrie1394.

Bătălia de la Rovine, care a fost una dintre celemai mari lupte dintre oștile române și cele otomane(„lănci nenumărate s-au frânt” iar „cerul nu se maipu tea vedea de desimea săgeților”, relata o cronicăbul gară din acele vremuri), s-a încheiat cu victoria luiMir cea cel Bătrân.

După o nouă luptă, ce a avut loc lângă Argeș, pă -r ă sit de o parte dintre boieri,Mir cea cel Bătrân s-a retrasîn Tran silvania. La 7 martie1395, împreună cu regeleUn ga riei Sigismund de Lux-emburg s-a în che iat, laBrașov, de pe po zi ții dedeplină egalitate, un tratatde alianță antiotoman.

Trupe ale Țării Ro mâ -nești con duse de Mircea celBă trân au participat și la ex -pediția cru cia tă din Balcanidin 1396. Aceasta s-a soldatcu înfrânge rea armatelorcru ciate de către oas tea turcăcon dusă de Ba ia zid I în lup -ta de la Nicopole, din 25sep tembrie 1396. În frân ge -rea de la Nicopole nu l-a îm -pie dicat însă pe Mircea săres taureze autoritatea asupra

în tregii Țări Românești. În toam na anului 1397, reu -șește să înfrângă oștile oto ma ne care invadaseră dinnou Ța ra Românească, re do bândind totodată cetateaTur nu. Folosindu-se de slă birea statului otoman, du -pă în f rân gerea lui Baiazid de către Timur Lenk în bă -tă lia de lângă Ankara (1402), Mircea recucerește în1404 ma re parte a teritoriului Dobrogei.

Domnul Țării Românești era acum stăpânul unuiîn tins teritoriu, descris astfel în titulatura sa: „Io Mir -cea mare voievod și domn, din mila lui Dumnezeu șicu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind pestetoa tă țara Ungrovlahiei și al părților de peste munți,încă și spre părțile tătărești și Amlașului și Fă gă ra -șu lui herțeg și domn al Banatului Severinului și deamân două părțile pe toată Podunavia, încă și pânăla Marea cea Mare și stăpânitor al cetății Dârstoru-lui”.

Aflat la apogeul puterii sale, Mircea cel Bătrân aspri jinit pe rând, între 1409-1411, pe diferiți preten -denți (Musa și Mustafa, fiii lui Baiazid I) la conduce -rea Imperiului Otoman. În ultimii ani ai domniei sale,după ce și Dobrogea este luată în stăpânire de turci(1417), Mircea cel Bătrân este nevoit să încheie paceși să accepte plata tributului.

Domnitorul a murit la 31 ianuarie 1418 și a fostîn mormântat la Cozia, ctitoria sa.

www.identitatea.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 18 (457) din 29 septembrie 2017Pagina 6

631 de ani de la începutul domniei lui631 de ani de la începutul domniei luiMircea cel BătrânMircea cel Bătrân

CarteCarteTotul este iluminat, Jonathan

Safran Foer„Ar trebui să daţi uitării tot ce aţi

ci tit despre acest roman. Căci veţi citică Totul este iluminat e o adevărată ca -po doperă, că Jonathan Safran Foer, lanu mai douăzeci şi patru de ani, şi-acâş tigat locul printre autorii de primămâ nă, scriind o carte cu totul nouă şiori ginală, care a schimbat însăşi noţiu -nea de roman. Nu veţi crede nimic dintoate astea şi, prin urmare, veţi hotărîsă nu citiţi cartea. Ceea ce ar fi un de -zas tru, pentru că fiecare cuvânt de mai sus este adevărat”. (Lon-don Times)

Un tânăr, Jonathan Safran Foer, ajunge în Ucraina, călăuzit deo fotografie de familie îngălbenită. El se află în căutarea femeiicare, cu cincizeci de ani în urmă, l-a salvat pe bunicul lui de na -zişti. În periplul său, este însoţit de tânărul Alex, ghidul ucraineana cărui engleză stâlcită stârneşte hohote de râs. Alături de buniculaces tuia, hăituit de amintirile războiului, şi de căţeaua SammyDa vis Jr. Jr., Jonathan parcurge un traseu iniţiatic la capătulcăruia îl aşteaptă un secret teribil.

www.rao.roConcertConcertMarco MendozaMarco Mendoza ,, 5 octombrie 2017, ora 21:30, Hard Rock

Cafe, Bucureşti Succesul înregistrat în urma turneului sold-out pe care l-a

sus ținut cu trupa The Dead Daisies în Europa l-a determinat pear tist să se reîntoarcă pe continentuleu ropean și cu proiectul său solo,spre entuziasmul iubitorilor de mu -zi că rock și jazz.

Legendarul basist al scenei rocka făcut istorie în trupe precumWhite snake, Thin Lizzy, Blue Mur-der, Blackstar Riders, alăturându-se,de asemenea, unor nume importantepre cum Neal Schon, Ted Nugent,Tim „Ripper” Owens, Dolores O'Ri-ordan (The Cranberries), Geor geLynch (Lynch Mob).

Artistul a lansat pe data de 6 iulie 2007 primul său album solo,ur mând ca, mai apoi, să cucerească publicul prin vocea sa expre-sivă ce înlătură granițele dintre rock, pop, jazz, fussion și soul.

www.infomusic.roFilmFilmAmerican AssassinFilmul Asasin American transpune publicul în lumea unuia

dintre cei mai populari eroi de ficțiune con temporană care lu crea -ză din um bră: super-agentul CIAMitch Rapp. Atunci când viitorulpro mițător al lui Rapp este distrusde o pornire violentă, îi pro pul sea -ză cariera ca războinic clan destinpe liniile de front ale Age ofTe rror. Acum, trebuie să descoperecum să își transforme furia necon-trolată în energia necesară pentruvâ na rea celor care ar distruge vi su -ri le ce lor lalți, într-o lume în careni mic nu este clar.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Mila , numele lu i Dumnezeu Mi la , numele lu i Dumnezeu

P ână în secolul al IV-lea s-a pus un foartemare ac cent pe redarea minunilor lui Iisus,fiindcă ido latria era în floa re şi se încerca

din partea Bi se ricii accentuarea învăţăturii despre divini -ta tea Domnului Hristos, iar tradiţia s-a transmis aproapein tactă până as tăzi.

Unele minuni se impun doar a fi relatate fără nici unalt comentariu, întrucât minunile nu se comentează, ci secons tată pur şi simplu. La Duminica a 20-a după Rusalii(În vierea fiului văduvei din Nain), ni se vor beşte despreîn vierea de către Domnul a tânărului din ce tatea Nain.

Hristos nu i-a vindecat pe toţi bolnavii evreilor şi nicinu i-a înviat pe toţi morţii din Israel, deoarece el nu a ve -nit în lume să suprime moartea fizică şi nici să submi ne -ze activitatea medicilor.

Cele trei învieri din morţi au o semnificaţie spirituală.Ast fel, învierea fiicei lui Iair, care era abia o copilă, arpu tea închipui ridicarea din starea de păcat a celui careabia a căzut din har fiindcă a început să comită păcatul.În vierea tânărului din Nain ar putea însemna ridicarea(în vierea) din păcat a celui care s-a împrietenit serios cupă catul, iar învierea lui Lazăr ar însemna învierea celuicare a căzut definitiv sub povara păcatului, devenind caşi mort sufleteşte.

În concluzie, pe orice treaptă de păcătuire s-ar aflaomul, nu se poate elibera singur din această povară cum -pli tă, ci trebuie să strige mereu după aju torul lui Hristos-Dum nezeu.

Când a văzut-o pe femeia ce îşi ducea la groapă uni -cul fiu, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu mai plân ge!”A făcut-o din proprie iniţiativă, fără a fi rugat de ni meni,ci numai pentru că i s-a făcut milă de văduva al cărei fiumu rise prematur.

Minunile Domnului au uimit lumea, dar ele n-au avutsco pul de a-i uimi pe oameni, nici de a-i înfricoşa, ori ale oferi un spectacol, ci au fost făcute doar pentru aceeacă a avut milă de condiţia umană.

În toate textele biblice, mai presus de toate însă,Dum nezeu ni Se revelează ca un Dumnezeu al milei, iarcu v ântul „milă” apare de peste 250 de ori în Biblie, dincare nu mai puţin de o treime în cărţile Noului Testa-ment. De altfel, cuvântul „milă” este atât de frecvent uti -li z at de către cei care solicitau ajutorul Domnului, încâtai im pre sia că oamenii I-au descoperit oarecum punctulslab al lui Iisus, care era mila desăvârşită. De aceea, sepoa te constata că majoritatea pildelor lui Iisus se focali -zea ză pe evidenţierea milei lui Dumnezeu faţă de oa -meni.

Cărţile Noului Testament scot în evidenţă mai multbu nătatea lui Dumnezeu decât dreptatea, iar Iisus Şi-a în -ce put activitatea misionară precizând că, „Nimeni nueste bun decât unul singur, Dumnezeu”.

Biblia ne spune clar că, până la un moment dat, fie ca -re etapă a creaţiei a fost „foarte bună”, dar era înainte decă derea omului. Bunătatea şi mila divină s-au revelat po -po rului biblic. Psalmistul nu visa când zicea: „Lăuda-voipe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui”, ci dă -

dea glas unui sentiment ce exprima o experienţă persona -lă avută cu Dumnezeu. Doar în Dumnezeu poate existaun echilibru perfect între dreptate şi milă, fiindcă doar laEl se poate spune că „mila şi adevărul s-au întâmpinat,drep tatea şi pacea s-au sărutat”.

Cel care a experimentat mila divină în propria-i exis -ten ţă este psalmistul ce promitea că va cânta şi va lăudami lele lui Dumnezeu în veac (Psalmul 88,1). Psalmistulnu găseşte un alt termen de comparaţie pentru marea mi -lă a lui Dumnezeu decât imensitatea spaţiului, când zice:„Pe cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult aîn depărtat de la Dumnezeu fărădelegile noastre şi pe câtsunt de departe cerurile de pământ, atât de mare estemila Lui pentru cei ce se tem de El” (Psalmul 103,11).

Ce pretinde Dumnezeu în schimbul infinitei Sale milefa ţă de om? Iisus Le-a zis ucenicilor: „Fiţi dar voi de să -vâr şiţi precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este!”;„Fiţi sfinţi!” sau „Fiţi milostivi asemenea Tatălui ce -resc!”

Trebuie totuşi avut în vedere că s-ar putea ca mila luiDum nezeu faţă de om să se extindă doar pe parcursulaces tei vieţi pământeşti, iar la sfârşit, adică la judecatapar ticulară şi la cea obştească, să se arate doar dreptateaLui. Dacă vrem, totuşi, ca atunci să aflăm milă, să ur -măm învăţătura lui Iisus de a-L imita pe Dumnezeu, de aavea o inimă largă şi bună care să se mişte la suferinţelese menilor noştri.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Singura răzbunare pe care mi-o permit estesă-mi trăiesc bine propria viaţă.

Se zice că timpul trece. Timpul nu trecenici o dată. Noi trecem prin el.

Viaţa este o aventură îndrăzneaţă sau nimic.De obicei, mândria este cauza marilor gre -

şeli.O iubire pe care trebuie s-o păzeşti nu în -

seam nă nimic.Fiindcă nu ştii ce te aşteaptă, luptă ca să fii

fe ricit astăzi.Am răbdare când e vorba de prostie, dar nu

cu cei care sunt mândri de ea.Ca să apreciezi bunul simţ al cuiva trebuie

să ai şi tu o doză.Caracterul fără inteligenţă face mult. In te li -

gen ţa fără caracter nu face nimic.Mai degrabă să taci, decât să fii ecou.Caracterul celui care vorbeşte este acela

care convinge, nu vorba.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

După terminareaope raţiei, unei doamnei se înmânează nota depla tă pe care urmeazăsă o plătească chirurgu-

lui:- Cu preţurile pe care le au, oftează

ea, nici nu-i de mirare că-şi pun toţimăşti pe figură.

☺Pacientul, îmbrăcându-se după ce i

s-a luat tensiunea:- Şi, cât am de plată, doctore?- Despre asta vorbim mai târziu...

Acum aveţi tensiunea mult prea ridi-cată...

☺- Cât costă să închiriez o barcă? în -

treb eu.- 400 de euro.- Foarte scump!- Da, dar ăsta e râul unde Iisus a

mers pe apă.- Cred şi eu, la preţurile astea, ce

era să facă?☺

La restaurant:

- Aş dori nişte fructe de mare.- Mâncaţi sau le postaţi pe Face-

book? Ca să ştim cum le aranjăm.☺

Un fizician îi spune soţiei sale:- Draga mea, eşti din ce în ce mai

atră gătoare!- Aiurezi! Tu nu vezi cât m-am în -

gră şat?!- Păi, tocmai! Cu cât creşte masa,

creş te şi forţa de atracţie...☺

Soţul şi soţia se ceartă de vreodouă ore. Soţul, obosit, îi zice:

- Gata, fie cum zici tu, aşa vomface!

- Nu, e prea târziu, m-am răzgân-dit!

☺- Domnule avocat, prostia unui

băr bat poate constitui motiv de divorţ?- Nu, este doar motiv pentru căsă-

torie.☺

Poliţistul s-a apropiat de mine şimi-a spus:

-Aţi putea, vă rog, să mă însoţiţi la

sec ţie?- De ce domnule poliţist? N-am fă -

cut nimic, i-am răspuns.- Ştiu, zice. Dar mi-e frică noaptea

sin gur în Ferentari.☺

Când văd o femeie bogată şi cu na -sul pe sus prin supermarket, îmi placesă mă prefac că am nevoie de ceva, măduc la ea şi o întreb: „Mă scuzaţi, lu -craţi aici?”... doar aşa, să îşi revină dinfi guri...

☺Un englez de familie bună este în -

tre bat care e diferenţa dintre Anglia,Ir landa şi Scoţia.

- Dacă în Anglia o persoană estein vitată la ceai şi cere mai mult zahăr,va primi de la stăpâna casei o bucăţicăfoarte mică. În Irlanda, stăpâna casei îiva în tin de zaharniţa şi o va ruga să seser veas că. Pe de altă parte, dacă înSco ţia ar fi for mu la tă o astfel de dor-inţă, stăpâna casei îi va spune în ce ti -şor: „Cred că nu aţi ames tecat des tulceaiul...”.

www.bancuri.ro

Rază laser transformată în flux lichidCercetătorii din cadrul Universităţii din Houston,

Te xas, au reuşit să transforme razele de luminăpropaga te sub forma unui laser într-un flux lichid.

„Transformarea unei raze laser într-un flux lichid afost o adevărată provocare, atât din punct de vedereteh nologic, cât şi ştiinţific,” au declarat cercetătorii în -dru maţi de inginerul Jiming Bao. „Este vorba despredes co perirea unui nou tip de principiu optofluidic, amde mon s trat că poate fi ge nerat un flux sta bil de apăprin in ter me diul unei ra ze la ser transmise printr-ungeam de sti clă”, adaugă ex per ţii ame ricani. Pe scurt,

aceştia au re u şitsă uti li ze ze o ra -ză la ser pent ru age ne ra un fluxli chid în in te ri o - rul unui flu i d,re la tea ză revistaScien ce Alert.

Bao a des co -pe rit că la se rulpoa te îm pin ge

apa dacă aceasta conţine nanoparticule de aur. Pentru ade mons tra acest fenomen, cer ce tă torii americani autransmis o ra ză laser verde printr-un recipient din sti-clă în care se afla apă. În câteva mi nu te, s-a produs unflux de lichid pe direcţia laserului.

Cu fiecare pulsaţie a laserului, nanoparticulele secon tractau şi se dilatau, astfel fiind generate unde acus -ti ce în apă, un fenomen cunoscut ca flux acustic.

Prima piesă din titan tipărită 3D Airbus a instalat pentru prima dată o piesă tipărită

3D pe un A350 XWB produs în serie. Suportul, cons -tru it folosind tehnologia additive-layer manufacturing(ALM), cunoscută şi sub denumirea de imprimare 3D,face parte din pilonul aeronavei, secţiunea de joncţiunedintre aripi şi mo toa -re.

Acesta este pri -mul pas spre califica -rea unor compo nen temai complexe im pri -ma te 3D care ur mea -ză să fie ins ta la te peae ro na ve pro du se înse rie.

În procesul de fa - bri care prin adăuga -rea straturilor pe ba - ză de materiale subfor mă de pudră (alu -mi niu, ti ta niu sauplas tic) se pot crea com ponente com ple xe prin in ter - me diul mo delului rea li zat pe calculator.

Componente le ti părite 3D se află deja pe unele din-tre aeronavele de tes tare Airbus, A320neo şi A350XWB. Acestea in clud părţi metalice de cabină impri-mate şi conducte de ae risire.

O nouă inovaţie în industria energeticăUn nou studiu al cercetătorilor americani şi ruşi a

dus la crearea unui material sintetic care poate producehi d rogen ce poate fi folosit drept combustibil într-unmod mai eficient. Tot ce au avut nevoie savanţii a fostlu mina solară şi lipidele.

Dintre toate alternativele de energie regenerabilă,uti lizarea hidrogenului este probabil cea mai curată.Ar derea hidrogenului produce doar apă ca produs se -cun dar. În acest sens, este cu adevărat o sursă regenera -bi lă.

O echipă de cercetători de la Argonne National La -bo ratory din Illinois, împreună cu savanţi de la Institu-tul de Fizică şi Tehnologie de la Moscova, au elaborato metodă alternativă de a produce combustibil de hi -dro gen. Cheia a fost producerea hidrogenului din apă,uti lizând o combinaţie de lumină solară şi lipide fo to -sen zitive. Lucrarea a fost publicată în jurnalul ACSNano. Acest nou studiu poate oferi o metodă fezabilăde uti lizare a oxi ge nu lui drept combus ti bil. De ase me -

nea, este posibil săse ob ţi nă hi dro gendin apă cu ajuto rullu mi nii so la re, utili -zând com puşi spe-ciali pre cum oxidde ti tan pentru a ac -ţi o na drept fo to ca ta -li za tori. Cer ce tătoriiau in tro dus o protei -nă fotosenzitivă înna nodiscuri - rea li -za te din fragmente

cir culare - ale mem branelor celulare com puse dintr-unstrat dublu de li pide - pentru a imita o membrană celu-lară.

Au folosit lumină verde şi lumină albă, iar ultima apro dus de 74 de ori mai mult hidrogen. În ambele ca -zuri, emisiile cu hidrogen au fost menţinute într-unritm constant timp de câteva ore.

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 18 (457) din 29 septembrie 2017 Pagina 7

Galaxy Tab Active 2 Adresată segmentului business,

Sam sung Galaxy Tab Active 2 oferă

do tări extra precum rezistenţa la apă şisis temul de securitate Knox.

Încadrată la gama mid-range, ta -ble ta păstrează ecranul de 8” cu re zo -lu ţie WXGA (1280 x 800 pixeli), însăplu sează cu procesor octa-core la1.5GHz (Exynos 7870) şi o cantitatede 3GB memorie RAM, dublând per -for manţele modelului de anul trecut.

Cu nume de cod SM-T395, tabletadis pune de conectivitate Wi-Fi şi mo -dem LTE, putând fi utilizată fără pro -ble me în deplasare. Aceasta ruleazăver siunea Android 7.1.1 Nougat şi dis-pune de o cameră foto de 8MP, respec-tiv cameră frontală de 5MP.

La fel ca modelul de anul trecut,no ua Galaxy Tab Active 2 va fi livratăcu accesoriul C Pen, un derivat al sty-lus-ului S Pen rezistent la şocuri şiume zeală.

Google Pixel 2, dotatcu funcţia Sense Edge

Produs de HTC, Pixel 2, următorulmem bru al seriei de telefoane Pixel,va „împrumuta” mai multe dintre teh -no logiile demonstrate cu vârful de ga -mă HTC 11, printre care şi funcţia decon trol prin intermediul strângerii înmâ nă.

Numită Edge Sense, tehnologia

per mite setarea de comenzi rapide şilan sarea directă a aplicaţiilor des fo lo -si te. De exemplu, la HTC U11 cu ostrân gere scurtă se porneşte camerafo to, inclusiv dacă avem ecranul oprit.La o strângere lungă, telefonul poatesă realizeze o captură de ecran, funcţieuti lă în special datorită faptului că bu -toa nele de volum şi power sunt po zi -ţio nate pe aceeaşi parte.

Potrivit indiciilor apărute în codulsur să al aplicaţiei Google, funcţio na li -ta tea Edge Sense este preluată la seriade telefoane Google Pixel 2 sub nu -me le Active Edge. Probabil, rolul în -de plinit va fi activarea Google Assis-tant, însă utilizatorii vor avea şi posi -bi litatea să seteze alte activităţi.

O altă funcţie nou adăugată este„Rou tines”. Implementată cu ajutorulGoogle Assistant, aceasta presupunede finirea de cuvinte-cheie sau frazeaso ciate cu îndeplinirea uneia sau maimul tor activităţi simultan. Spre exem-plu, rostirea expresiei „Good night” vaac t i va modul de noapte, oprind ma jo -ri tatea alertelor pentru notificări. Si -

mi lar, fra za „Late Again” ar pu tea au - to ma tiza tri mi terea unui me saj SMSpre definit către unul sau mai multecon tacte din agendă.

Tot la capitolul noutăţi, GoogleAssis tant va putea fi personalizat ale -

gând dintr-o selecţie de voci disponi-bile şi va avea funcţionalitate extinsă.

Pixel XL 2, alternativa Google pentru iPhone 8

Google vrea să capteze atenţia cu onouă serie de telefoane Pixel, dez vă lu -i te în cadrul un eveniment programatpen tru data de 4 octombrie.

Produs în colaborare cu LG, PixelXL 2 reprezintă vârful de gamă al se -

ri ei de telefoane Pixel, folosită deGoogle pentru a demonstra cele maiavan sate tehnologii Android.

Potrivit unei liste preliminare cuspe cificaţii, Pixel XL 2 va beneficia deace laşi chipset Snapdragon 835 ca şimo delul Galaxy S8, asistat cu 4GBme morie RAM şi 128GB spaţiu desto care internă. Ecranul de 5,99” fo lo -seş te rezoluţie QHD (2560x1440 pi -xeli). Carcasa cu margini subţiri fo lo - seşte un design actualizat, însă nufoarte diferit de cel al modelului ante-rior. Aceasta păstrează jack-ul audiopentru conectarea căştilor.

Chiar dacă nu a trimis încă invita -ţiile, Google a confirmat pregătireaunui eveniment de lansare pentru datade 4 octombrie, modelul Pixel XL 2pro dus de LG şi Pixel 2 fabricat deHTC fiind principalii candidaţi.

www.go4it.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...TRACTEAZĂVAGOANE

CONFORT

CERERI

MANEVRAT

GREU

DIFERENŢĂ(ABR.)

MESERIAVĂCARULUI

COSTICĂ(DIM.)

GRUPURI

SĂTEAN

PREGĂTIT

REDUCERE

SCUND

DIZOLVAŢI

DIETĂ

SPORTULALB

MÂNDRU

INDIVID

MĂIESTRIE

OCROTIT

ECHIPĂITALIANĂ

CARTEDE

VALOARE

PUSE ÎNRAMĂ!

MACAZ

DIVERSITATE

MULŢUMIT

CAP DEEFIGIE!

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 18 (457) din 29 septembrie 2017Pagina 8

Luni, 25 septembrie, Centrul de Cercetare Ştiințificăpen tru Apărare CBRN și Ecologie al Agenției de Cerce ta -re pentru Tehnică și Tehnologii Militare din cadrul Minis -te rului Apărării Naţionale a testat o cască de pro tecție ba -lis tică şi o vestă special creată pentru femei, într-un po li -gon din apropierea Bucureştiului.

Dar, înainte de a fi supuse tirului, cele do -uă prototipuri au fost prezentate de că tre re -pre zentanții Centrului: „Este o ves tă de pro -tec ție balistică special destinată fe mei lor.Aceas ta este realizată în urma unui stu diu an -tro pometric, are cupe și se aju s tea ză pe talie.Ni velul de protecție este IIIA și rezistă lagloan țe de 9mm și schi je. Pachetul de protec -ție este același. În acest moment, se lucreazăla plăcile de pro tec ție, de nivel IV, ce nu aufost încă adap tate. La nivel mondial, în ultimiitrei, pa tru, cinci ani, s-au mai făcut asemeneapro du se, deoarece s-a constatat că tot maimul te fe mei se angajează în forțele de se cu ri -ta te", a arătat locotenent-colonelul Clau diuLă zăroaie, locţiitor ştiinţific al Cen trului, in di -când că, în 2014, când a fost demarat pro iec -tul, existau peste 3.500 de femei lup tătoare însis temul de Apă ra re.

Despre cât de comfortabilă este, ne-a de -cla rat maistrul militar Viorica Patrichi de la Divizionul164 Forţe Navale pen tru Operaţii Speciale, care s-a echi -pat cu vesta pentru a ne da câteva detalii despre noul echi -pa ment de protecţie ba listică. „Observ că se mulează pecorp şi că îţi oferă le je ritate în mişcare. Se simte mult maiOK”, a concluzio nat, după câteva minute. „Vestele anteri -

oa re erau mult prea mari”, a mai spus ea, precizând căcea aflată în pre zent în dotarea ministerului o incomodea -ză la exer ciții.

Însă, pentru a i se demonstra şi eficacitatea, s-a trecutla testarea de foc. Gloanţele de calibrul 9mm au lăsat oam prentă de aproximativ 10mm în plastilina balistică,

doar 25% faţă de deformarea standard acceptată de44mm. Un succes aşadar, cu un buget de peste 1,4 milioa -ne de lei, din care puţin peste 200 de mii au fost asiguraţide partenerul Centrului, societatea STIMPEX SA.

Aşa cum am precizat, vesta a fost realizată în urmastudiilor antropometrice pe studente ale Academiei Teh ni -

ce Militare, cu fonduri de la Ministerul Cercetării, ca ur -ma re a observațiilor venite din teatrele de operații privinder gonomia și confortul. Claudiu Lăzăroaie a mai mențio -nat că testarea operaționa lă se va face de către fiecare be -ne ficiar și că vestele vor fi ofe rite spre înzestrare de cătrepar tenerii economici: „Sperăm ca de la anul produsul săin tre în înzestrare.(...) Nu există însă o certitudine în acestdo meniu. Noi putem propune doar un produs care să fiecât mai bun şi care să respecte pe cât se poate anumite ce -rin țe. Dar, decizia de a intra în înzestrare nu este la noi.”

Costul unei asemenea veste este cu 15-20% mai multde cât varianta actuală, motivaţia fiind că manopera estemult mai mare. A fost concepută pe trei dimensiuni - M,L și XL, cu trei tipuri de cupe - A, B și C și are pe in te riorun material 3D.

În ceea ce priveşte casca de protecție balistică, gloan -țe le de 9 mm au produs o deformare de aproximativ 7mm.

zzzAtunci când au aplicat pentru fondurile din Programul

na ţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, în armatăerau în registrate peste 3.500 de militari luptători femei.Până în pre zent, cu certitudine că numărul acestora a cres-cut. Lor li se adaugă şi femeile care activează în celelaltein stituţii din Sistemul naţional de apărare, ordine publicăşi si gu ran ţă naţională şi care, pentru executarea sarcinilorde ser vi ciu, au nevoie de astfel de veste.

Pentru că la începutul dezvoltării vestei de protecţieba listică folosite acum în armată nici nu se punea proble-ma femeilor luptător, proiectanţii, adică cercetătorii de laCen trul CBRNE, nu au luat în calcul ergonomia produsu-lui legată de sexul utilizatorului. Disfuncţionalităţile s-auconstatat însă în timp. Nici cea mai mică dintre ac tua leleves te de protecţie nu se potriveşte foarte bine uno ra dintreco legele noastre luptător. Acest fapt este firesc să le de za -van ta je ze, fără a mai pune la socoteală şi că o vestă cântă -reş te apro xi mativ 10 kilograme.n

Testare balistică pentru Testare balistică pentru o vestă şi o cască de protecţieo vestă şi o cască de protecţie

În anul 2014, pe 6 martie mai exact, la iniţiativa prin -ţu lui Harry al Marii Britanii, lua naştere competiţia Invic-tus Games sau Jocurile Invictus, competiţie dedicată ex -clu siv militarilor răniţi în teatrele de operaţii din întreagalu me. Prima ediţie a fost găzduită în Londra, la CopperBox Arena, o sală uriaşă unde s-au desfăşurat întreceridin cadrul Olimpiadei de Vară din 2012. Jocurile Invictusau captat rapid atenţia militarilor de pretutindeni dove -din du-se a fi un real succes. A doua ediţie, cu o com po -nen ţă lărgită, a avut loc în anul 2016, la Orlando în State-le Unite ale Americii, cu participanţi sportivi paralimpicidin 14 ţări, aproximativ 500 de militari. Această mișcarespor tivă paralimpică a pătruns repede și în rândul mi li ta -ri lor români. Astfel, începând cu toamna anului 2014,

aceș tia au organizat, în spiritul Jocurilor Invictus, o seriede evenimente sportive în care au angrenat și veterani dintea trele de operații, inclusiv răniți și invalizi. Totodată,ba zat pe interesul din ce în ce mai mare către astfel de ac -ti v ităţi, Ministerul Apărării Naționale a înființat, în anul2015, secția pentru persoane cu dizabilități, în cadrul Clu -bu lui Sportiv al Armatei-Steaua.

Ca o urmare parcă a aces tor acţiuni întreprinse în ca -drul ministerului, în anul 2017, a venit şi invitaţia ca Ro -mâ nia să participe, alături de celelalte 16 state concuren-te, la Jocurile Invictus, or ga nizate la Toronto, în Canada.Com ponenţa iniţială a lotului lărgit a fost de 33 de mili-tari; lotul final, însă, a avut în al cătuire 15 dintre cei 33,îm părţiţi pe 7 discipline sau mai bine spus probe de con-curs, ast fel:

Atletism:- maior Laurențiu Șerban, ră nit în anul 2006, în Afga-

nistan;

- plutonier Doru Hamza,ră nit în anul 2008, în Afganis -tan;

- sergent Bogdan Drago-mir, rănit în anul 2016, în Af -ga nistan.

Ciclism:- plutonier-adjutant princi-

pal Cos tel Stanciu, rănit înanul 2012, în Af ganistan;

- plutonier-adjutant Costi-nel Slă ni ceanu, rănit în anul2006, în Afga nis tan;

- plutonier-major IrinelMa tei, ră nit în anul 2008, înAf ganistan.

Canotaj în sală (la simula-tor):

- locotenent Ciprian Iri ciuc,ră nit în anul 2015, în Af ga nis -tan;

- plutonier-major Du mitruPa raschiva, ră nit în anul 2009,în Af ganistan.

Haltere:- maior Nicolae Gri go re, rănit în anul 2007, în Afga -

nis tan;- plutonier-adjutant principal Eugen Mă năi lă, rănit în

anul 2010, în Afganistan.Tir cu arcul:- caporal Eugen Pătru, rănit în anul 2014, în Afganis -

tan;- plutonier Ionuț Butoi, rănit în anul 2008, în Afganis -

tan;- colonel Augustin Pegulescu,

ră nit în anul 2009, în Af ga nistan;- colonel (rtr.) Dorin Petruț, ră -

nit în anul 2007, în Irak.Înot:- plutonier-major Ionel Eugen

Bida, rănit în anul 2010, în Afga -nis tan.

La disciplina de echipă „Voleidin şe zut”, s-au înscris toţi cei 15sportivi.

Pe parcusul zilelor de concurs,echipa militarilor ro mâni a fost vi -zi tată şi încurajată de personalităţiim por tan te precum: Prinţul Harryal Marii Britanii, fostul pre şe dinteal Statelor Unite ale AmericiiBarack Obama, mi nis trul ApărăriiNa ţionale Mihai Fifor, șeful Statu-lui Ma jor General, general Nicolae Ciucă, şi alte persona -je mar can te implicate mai mult sau mai puţin în organiza -rea aces tei întreceri.

Încă de la început, sportivii români au dat dovadă despi rit de competitivitate, reuşind să facă faţă cu brio ce -lor lalţi 550 de competitori, deşi lipsa de experienţă înceea ce priveşte astfel de concursuri şi-a spus în cele dinur mă cuvîntul. Cu toate acestea, echipa noastră a obţinut

4 medalii foarte importante pentru întreaga delegaţie, du -pă cum urmează:

- Dorin Petruţ, Ionuţ Butoi şi Nicuşor Pegulescu, me -da lia de aur în finala de tir cu arcul, pe echipe;

- Ionuţ Butoi, medalia de argint în finala de tir cu ar -cul, individual;

- Ciprian Iriciuc, medalia de bronz în finala de cano-taj în sală;

- Laurenţiu Şer-ban, medalia de bronzîn finala cursei de1.500m plat.

La final, după oce remonie de închide-re fastuoasă, în ca drulcăreia au cântat muzi-cieni faimoşi precumBruce Springsteen,Bryan Adams sauKelly Clarkson, toatece le 17 ţări care s-aulup tat în cele 7 zile deîn treceri şi-au dat mâ -na şi, în spiritul fairplay-ului, s-au felici-tat pentru re zul tateleob ţinute. În discursulde final, Prinţul Harry

a mul ţumit delegaţiilor prezente pentru modul în care auîn ţeles că trebuie tratată această competiţie: „Avem o răs -pu n dere morală să continuăm aceste jocuri oricât estene voie. Pentru toţi cei prezenţi, le transmit că acesta emo mentul, chiar aici, chiar acum, umăr lângă umăr, voisun teţi Invictus!”

Plutonier Cristian ALDESCUFoto: Nicuşor Comănescu

INVICTUS GAMESINVICTUS GAMES , Toronto, 2017, Toronto, 2017

Foto: AGERPRES