Deviza instrucţiei, în cadrul Forţelor Terestre, pen-tru anul 2017, este „Instruieşte-te astăzi, aşa cum veilup ta mâine!”. Pentru a ob -ţi ne acest deziderat, ne-amgân dit la câ teva priori tăţima jore: implementarea u norstan darde noi la ni vel in di vi -dual şi colectiv; creş te rea şimo der ni za rea ba zei ma te ria -le pen tru in strucţie, iar aicimen ţio nez Ce n trul de In stru -i re pentru Luptă al Fo r ţelorTe restre din Cin cu; in te gra -rea tuturor forţelor...

Exerciţii militare de amploareExerciţii militare de amploareîn Poloniaîn Polonia

Ateneul Român a fost ridicat între 1886 şi 1889, laini ţiativa societăţii omonime înfiinţate în 1865 dindorin ţa unor personalităţi ale vieţii culturale şi ştiin ţifice

ro mâ neşti precum: C. Esar -hu, V.A.Urechia, C a rol Ro -setti, Ale xandru O do bescu.În că de la în ce pu tul activi -tă ţii, So cietatea şi-a propussă con struiască un edi ficiupro priu care va fi un ade vă -rat templu al ar t e lor, ştiinţeişi culturii româneşti.

CurierulARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XIX nr . 2 (441) l 31 ianuarie 2017 l 8 pagini l 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

O perspectivă cu O perspectivă cu efectefect integratorintegrator

În a doua jumătate a lunii ianuarie, în cel mai impor-tant po ligon din Polonia, s-au desfăşurat exerciţii milita -re sub egi da NATO. Aplicaţiile au simulat po si bi lităţi

rea le de luptă, in clusiv oeventuală o fensivă mi li -ta ră ve ni tă din est asu praaliaţilor din NATO, în - scriindu-se ast fel în se -ria celor mai mari exer -ciţii ce au avut loc înEuropa după încheiereaRăzboiului Rece, ce auimpresionat...

Ateneul Român,Ateneul Român,un adevărat templu al artelor un adevărat templu al artelor

KAKI 100%

Teatrul de operaţii Afganistan, un loc presărat deperico le, într-o ţară aflată în mijlocul unui conflict parcăuitat de timpuri. Participând la misiunile NATO derulatepâ nă în pre zent în această zonă, militarii Armatei Ro -mâniei încearcă înper manenţă să aducăpopulaţiei civile spe -ranţă pen tru un vii tormai bun. În cadrul mi -siunii Resolute Sup-port, mi li tarii Bata lio -nu lui de In fanteriePro tecţia For ţei dislo-caţi în Ba za Mi li ta răKan dahar...

Acţiunile ale militarilor româniAcţiunile ale militarilor româniîn teatrul de operaţiiîn teatrul de operaţii

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Cum arată un boom sonicCum arată un boom sonic

C M Y K

O cameră a reuşit să înregistreze pentru prima datăapa r iţia unui con de lumină format în urma propagării înspa ţiu a unei nave supersonice. Noua tehnologie ar pu -tea permite cercetătorilor studierea activităţii cerebrale.Atunci când un obiect se mişcă prin aer, propagă ae ruldin faţa sa realizândo undă de presiunecare se miş că cu vi - te za sunetului în toa - te direcţiile. Da căobiec tul se mişcă cuo viteză ega lă saumai mare decât cea asu netului, acesta de -van sează undele...

În a doua jumătate a lunii ianuarie, în cel mai importantpo ligon din Polonia s-au desfăşurat exerciţii militare subegi da NATO. Aplicaţiile au simulat posibilităţi rea le delup tă, inclusiv o eventuală ofensivă militară venită din estasupra aliaţilor din NATO, înscriindu-se astfel în seria ce -lor mai mari exerciţiice au avut loc în Eu -ro pa după încheiereaRăz boiului Rece, ceau im presionat în pri -mul rând prin tehnicade luptă implicată,in clusiv prin sute dema şini blindate şitan curi care au ajunsdin Statele Uni te.

Primul exerciţiumi litar din poligonulDraw sko Pomorskie,Ope raţiunea Bizondin Polonia a începutpe data de 16 ianua-rie. A fost o acţiunemi litară de amploareor ganizată în cadrul ope raţiunii NATOAtlantic Resolve la care au participataproximativ 4.000 de mi litari din şase ţări(Olan da, Polonia, Ger mania, Canada, Es -to nia şi trupe din SUA).

Poligonul a devenit o arenă de lup tă încare au fost utilizate, printre alte echi pa -men te de luptă, tancurile germane Leo -pard 2A6 şi principalul tanc de luptă po lo -nez PT-91, transportoarele blindate Bo xerşi Rosomak şi transportoare utilizate dein fanteria olandeză dotate cu sisteme anti -ae riene, elicoptere de atac Mi24 şi Su-22,avi oa ne de luptă F-16. A fost simulată ast-fel o reacţie rapidă a ţărilor din regiune laun atac asupra Poloniei, forţele implicateur mând să fie susţinute de forţe americanecare au ajuns pentru a participa la un aldoi lea exerciţiu.

Activitatea a fost organizată de cătreCo mandamentul Armatei Olandeze cuele mente importante din Brigada 43 Me -ca nizată olandeză care a jucat un rol im -por tant.

Operaţiunea Bizon a fost continuată cuun nou exerciţiu NATO la care au partici-pat tancuri Abrams M1A1, tunuri auto -pro pulsate Paladin, transportoare blindateBrad ley, camioane care au sosit în Poloniadin Germania şi au fost transportate pe ca -lea ferată în Estul Europei. În total, 2.800de piese de luptă. Echipamentul militar a

apar ţinut Brigăzii 3 Blindate din forţele terestre ale SUAca re au ajuns în Eu ro pa din Fort Carson, Colorado, pentruceea ce Washingtonul a promis că va fi o rotaţie a forţelorame ricane în Europa. O parte dintre aceste blindate ameri -ca ne urmează să ajun gă şi în România pentru a par ticipa la

exer ciţii militare or ganizatesub egida NATO în ţara noas -tră.

Parafrazând un citat dinSun Tzu, generalul americanTi mothy McGurie (adjunctulco mandantului U.S. Army Eu -ro pe) a făcut referire la acestexer ciţiu declarând faptul că„cea mai bună cale pentru amen ţine pacea este prin pregă-tiri de război”.

Comandantul din StateleUni te a precizat că această ac -ţiu ne militară va de mon strapu terea şi coeziunea NATO şian gajamentul SUA de a menţi-ne pacea pe continentul euro-pean. n

România a făcut onouă comandă pentruachi ziţia de vehiculeblin date Piranha III,pro duse de companiael veţiană General Dy -na mics European LandSys tems. Este cea de-acin cea comandă deacest fel a MinisteruluiApă rării, iar achiziţia seîn scrie în programul demo derrnizare derulat decătre armata română.

Piranha III este untrans portor blindat 8x8,ce poate atinge viteza maximă de 100 de km/ h, având o autonomie de cca800 de kilometri. Reprezentanţii companiei producătoare declară că armataro mână foloseşte încă din anul 2006 transportoarele Piranha. „Armata Ro -mâ niei este un important utilizator de astfel de vehicule, iar acest contractne onorează pentru că reflectă încrederea deosebită şi satisfacţia forţelorar mate române faţă de acest produs”, a spus unul dintre vicepreşedinţii gru-pului GDELS, Thomas Kauffmann.

Contractul a fost semnat în luna decembrie, iar reprezentanţii grupuluiel veţian nu au precizat încă numărul vehiculelor cuprinse în această co man -dă. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M.01295 Bucureºti RO34 TREZ 4215005XXX002300, cod fiscal 4304592,Trezoreria Ilfov, cu specificaþia „Abonamente la publi-caþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã cu rapidi-tate (ºi, implicit, pentru expedierea ope rativã a pu bli caþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºefulU.M. 01295 „V", în care se va specifica numãrul de abona-mente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. La aceas-ta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 01295 “V” Bucureºti, Fax: 021/456.72.98, telefon: 021/332.13.86; 021/332.13.71 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj.pr. Mihai Oane(tehnoredactor)

(corespondenþã - expediþie) int. 1132/ 126

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul Ioniþã

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1132/ 126

Secretar de redacþie

int. 1132/ 126

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1132/ 126

ISSN 1582-1269

B 43517C 5 / 2017

lBELGRAD - Serbia va primi de la Belarus sisteme dera chete de apărare aeriană de tip Buk. Serbia va primi dela Belarus sistemele de rachete de apărare aeriană de tip Bukşi avioane MiG 29, cu menţiunea că aceasta va plăti pentrure paraţia şi modernizarea lor, a declarat ministrul sârb alApărării, Zoran Djordjevic. „Este vorba despre două di vi zi - oane ale sistemului Buk şi opt avioane MiG 29, care vor fifur nizate Serbiei în cursul anului următor, care, împreună cudo naţia rusească de avioane MiG 29 într-un mod similar, re -pre zintă coloana vertebrală a sistemului intern de apărareaeriană care va fi modernizată în mod semnificativ”, a spusDjor djevic după întoarcerea sa de la Minsk, unde a efectuato vizită oficială împreună cu prim-ministrul Serbiei, Alek-sandar Vucic. Ministrul sârb a menţionat că detaliile coo pe -ră rii militare dintre Serbia şi Belarus vor fi negociate dinluna mai, când este prevăzută instituirea unui organism co -mun de cooperare în domeniul Apărării, aşa cum există dejaîn cooperarea cu alte state. Pentru că nu au fost stabilite aces-te detalii, ministrul sârb al Apărării nu a putut spune cât demult va costa Serbia repararea capitală şi modernizarea siste -me lor Buk şi a avioanelor MiG 29. lMOSCOVA - Kremli -nul a lansat noul MiG 35, după zece ani de cercetare şidez voltare. Cel mai modern avion de vânătoare e o provo -ca re pentru NATO. Kremlinul a dezvăluit cel mai nou aparatde zbor proiectat pentru armată, MiG 35, o aeronavă capabi -lă să lupte în cele mai aprige condiţii de luptă. Ceremonia aavut loc la o fabrică din Lukhovitsy, în Moscova, potrivitDaily Mail. Armata lui Vladimir Putin va începe să testezenoul aparat „pe teren”, începând cu această lună, potrivitspu selor primului ministru rus, Dmitry Rogozin. Nava va în -lo cui vechile MiG 29, care au început să zboare în anii '80.Ea are în componenţa sa două motoare cu reac ţie, fabricatede Mikoyan. Până acum, Rusia a anunţat că va cumpăra 37de astfel de nave, la un preţ de 1,1 miliarde de dolari. În com-paraţie, Armata SUA plănuieşte să cumpere 1.700 de avioaneF-35 prin programul Joint Strike Fighters. Acest număr esteechivalent cu întreaga flotă aeriană a Ru siei. MiG 35 este unavion de vânătoare ce poate avea un loc sau două, pentrupiloţi, dar care nu este invizibil pe radare. Dar, acest lucrueste contracarat printr-un sistem avansat de de viaţie a unde-lor radar, avionul devenind astfel, extrem de greu de văzut decătre pi loţii adversari. Egiptul este singura ţară care s-a ară-tat in te resată de achiziţionarea acestor aeronave, în 2015,ofi cialii egip teni semnând pentru cumpărarea a 50 de MiG-uri 35, la un preţ de 2 miliarde de dolari. Şi India şi-a mani-festat interesul pentru această navă, dar a abandonat planulîn detrimentul avioa ne lor franceze Dassault Rafale, construi -te de Dassault Aviation. Noua navă este capabilă să atingă vi -te ze incredibile, de până la 2.400 de kilometri la oră. Preţuleste inferior navelor F-35 făcute de SUA. Un singur aparatame rican, precum şi în treţinerea sa pe viaţă, costă peste untri lion de dolari. lMOSCOVA - Vladimir Putin cere com-plexului milita r-in dustrial rus să dezvolte arme roboticeşi să acorde o aten ţie specială infanteriei. Preşedintele rusVladimir Pu tin a cerut complexului militar-industrial să dez-volte arme ro botice care vor fi capabile „să schimbe în modfun damental tot sistemul de armament al forţelor armate”.„Complexele robotice autonome sunt foarte im portante pen-tru drumul de urmat în viitor” de industria de ar mament, aapre ciat liderul de la Kremlin în timpul unei re u niuni cu re -pre zentanţii complexului militar-industrial. Conceperea ar -ma mentelor convenţionale destinate forţelor noastre armate„tre buie să ia în calcul conflictele potenţiale” şi si tuaţia actu-ală de pe teren „atât în lume, cât şi în ţara noastră”, a conti -nuat Putin. De asemenea, „trebuie analizată în profun zi meex perienţa practică în folosirea armamentului şi a tehnologi -ei militare, inclusiv experienţa obţinută în situaţii de luptă,atât de noi, cât şi de alte ţări”, a mai solicitat preşe din tele rus.Pe de altă parte, el a subliniat că industria milita ră trebuie săacor de o atenţie specială modernizării tehnicii de luptă pen-tru trupele de infanterie şi, de asemenea, să fie con cepute noiarme pentru această categorie de trupe ce au „un rol foarteim portant în eventuale conflicte armate”. „Obiectivul nostrueste să ne dotăm cu cele mai bune arme, cu armament mo -dern, pentru a ne creşte substanţial capacita tea de luptă”, aspus în continuare Putin. Mobilitatea şi ca pa ci tatea de a nedes făşura forţele în orice punct de pe planetă într-un timp câtmai scurt posibil sunt elemente cheie pentru ca pacitatea delup tă a infanteriei, a conchis preşedintele rus. lISLA MA -BAD - Pakistanul a efectuat cu succes un nou test balis-tic. Pakistanul a anunţat testarea cu succes a unei ra chete ba -lis tice care poate transporta focoase nucleare. Este vor bades pre o rachetă sol-sol cu rază de acţiune de 2.200 de ki lo -me tri care poate transporta încărcătură nucleară. RachetaAba beel poate induce în eroare ra darele inamice pentru aefec tua atacuri multiple foarte precise. Pakistanul şi rivalulre gional India au devenit puteri nucleare la sfârşitul anilor1990. Ambele ţări au rachete cu rază lungă de acţiune. n

ACTUALITATEAPE SCURT

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, în cadrul şe din -ţei de autoevaluare a activităţii Statului Major al ForţelorAe riene pe anul trecut, că are în vedere şi avansarea di rec -ţii lor de acţiune pentru achiziţia celei de-a doua escadrilede apa rate F-16.

„Asigurarea capacităţii de descurajare credibilă şi apă-rare a spaţiului aerian, continuarea modernizării şi dezvol -

tă rii infrastructurii aerodromurilor, îndeplinirea angaja -men telor asumate de România în relaţia cu NATO, UE şipar tenerii aliaţi rămân obiectivele majore ce privesc Forţe-le Aeriene. Avem în vedere şi avansarea direcţiilor de acţiu-ne pentru achiziţia celei de-a doua escadrile de aparate F-16”, a spus Gabriel-Beniamin Leş, ministrul ApărăriiNaţionale.

„Forţele Aeriene şi-au intensificat eforturile pentruadap tarea la cerinţele actuale, apărarea spaţiului aerian alRo mâniei şi a spaţiului comun al NATO, executarea misiu -ni lor şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale asu-mate”, a spus şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, ge -ne ralul-locotenent Laurian Anastasof.

Şeful SMFA a precizat că obiectivele vor fi avute în ve -de re şi în acest an, când va continua procesul de restructu -ra re şi modernizare a Forţelor Aeriene, în concordanţă cupre vederile Programului de transformare, dezvoltare şi în -zes trare a Armatei României până în anul 2027 şi în pers -pec tivă şi ale Directivei de planificare a apărării.

Ministrul Apărării Naţionale a declarat că România,fiind ţară de graniţă pentru Uniunea Europeană şi pentruNATO, are responsabilităţi mai mari. „Din această pers pec -ti vă, prin programul Avion multirol al Forţelor Aeriene nua fost făcută o simplă achiziţie, ci aceasta a reprezentat rea -li zarea unei capabilităţi militare”, a apreciat acesta.

De asemenea, ministrul Leş a făcut cunoscut că se ur -mă reşte o mai bună prioritizare a programelor de înzestrarece vizează Forţele Aeriene pentru a avea un echilibru întrepro gramele începute şi derularea altora noi. n

O nouă escadrilă F-16

O nouă comandă de O nouă comandă de vehicule blindate Piranha III vehicule blindate Piranha III

Exerciţii militare de amploare în PoloniaExerciţii militare de amploare în Polonia

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017 Pagina 3

Teatrul de operaţii Afganistan, un loc presărat de peri-cole, într-o ţară aflată în mijlocul unui conflict parcă uitatde timpuri.

Participând la misiunile NATO derulate până în pre -zent în această zonă, militarii Armatei României încearcăîn per manenţă să aducă populaţiei civile speranţă pentruun viitor mai bun.

În cadrul misiunii Resolute Support, militarii Bata lio -nu lui de Infanterie Protecţia Forţei dislocaţi în Baza Mi li -ta ră Kandahar acţionează în sprijinul Forţelor Naţionalede Securitate şi Apărare Afgane. Sunt peste 400 şi executădi ferite tipuri de misiuni.

Indiferent că sunt agrenaţi în misiuni ce implică patru-larea în arie pentru interzicerea plantării de dispozitiveex plozive improvizate, securizarea principalului punct deacces în bază, asigurarea transportului şi protecţia echi pe -lor de consiliere şi instruire a Forţelor de Securitate şiApă rare Afgane, majoritatea dintre aceştia interacţioneazăzi de zi cu membrii comunităţii afgane.

În contextul barierelor impuse de cultură şi a dife ren -ţe lor de religie, succesul acţiunilor „Rechinilor Albi” de -pin de foarte mult de felul în care colaborează cu populaţiaaf gană. Aşadar, menţinerea încrederii liderilor locali şiatra gerea simpatiei acestora uşurează efortul depus de mi -li tari pentru a-şi îndeplini obiectivele în cadrul misiunilorpe care le desfăşoară.

O altă zi, o nouă provocare. Colaborăm cu specialiştiiCIMIC şi PSYOPS ai batalionului, precum şi cu Forţelede Securitate şi Apărare Afgane şi planificăm o acţiune dean gajare a populaţiei locale, în scopul creşterii încrederiiaces tora în Forţele de Coaliţie.

„Scopul misiunii PSYOPS planifi-cate este de a convinge populaţia lo -ca lă să informeze autorităţile despreori ce indiciu care ar putea duce lades coperirea dispozitivelor explozivece pun în pericol viaţa comunităţii lo -ca le. De asemenea, în cadrul misiuniiur mărim să culegem informaţii cu re -le vanţă în domeniul operaţiilor psiho-logice despre situaţia din zonă, în ve -de rea sprijinirii viitoarelor activităţimi litare”, ne povesteşte specialistulPSYOPS al batalionului, plutonier-ad -ju tant Gabriel Constantinescu, la ple-carea în misiune.

Ne alăturăm şi noi militarilor Com-paniei 1 „Eagle” şi plecăm la drum.Des tinaţia vizată - şcoala din localita -tea Mandi Sar, loc în care ne aşteaptăpeste trei sute de copii şi profesori. Nueste prima misiune de acest fel, aşa căştim cu toţii la ce trebuie să avem gri -jă.

Aflându-se în mijlocul populaţiei afgane, modul de ac -ţi u ne al unui militar este unul alert. Acesta trebuie să co -mu nice permanent cu oamenii din jur (comandanţi, co -

legi, parteneri, localnici)şi este pus sub presiuneacon trolului informaţiilorpe care le vehiculează.Aici trebuie să ştii, nueste loc de îndoială,pentru că orice presu pu -ne re poate ascunde dozede risc. De aceea, afir-maţiile făcute de un spe-cialist PSYOPS pot aveaun rol important în atin-gerea obiectivelor misi u -nii. Pentru militarii ro -mâni, o documentareper manentă, bazată petoa te canalele de infor-mare avute la dispoziţie,aso ciată unei înţelegericât mai complete şi co -rec te a informaţiilor pri -mite, poate duce la suc - ce sul acţiunilor mi li ta re.

Ajungem în sat, undesuntem aşteptaţi cuzâmbe te şi voie bună.Mali k-ul ne întâmpină şi

ne pofteşte înăuntru. Școala ar fi trebuit să fie plină decopii, însă din cauza precipitaţiilor abun dente din ultimasăp tămână, în cele trei în că peri, denumite săli declasă, nu am găsit pe nimeni.

Chiar şi aşa, copiii ne aşteptau să venim. I-amgăsit în apropiere, râzând,chi cotind şi făcându-ne sem -ne că ar vrea să primeascăca iete şi pixuri, încălţăminte,dar şi dulciuri. Câteva cu vin -te în paştună şi dari ştim şinoi, însă pentru a cere acestelu cruri, copiii nu au fost ne -vo iţi să rostească cuvinte;ne-au arătat, iar noi am înţe-les.

În scurt timp, membriiPo liţiei Naţionale Afganeîm preună cu liderii locali îm -part celor mici rechiziteleşco lare mult aşteptate. Ori-unde te-ai uita, poţi vedeamul ţimea de zâmbete care neîn conjoară. Unul dintre ei,He rain, ţine neapărat să batăpal ma cu fiecare militar careîi trece calea. Cu o strângerede mână poţi citi fericirea depe chipul lui. După ce salutămi litarii, îşi ia cartea şi culo-rile şi se aşază cuminte pepă mântul încă umed. Copiiisunt prietenoşi, receptivi şine cuceresc îndată. Privimatenţi cum fiecare are cevade studiat, de răsfoit şi de arătatceluilalt. Lu mina din ochii lor neumple încă o dată sufletele debucurie. Ne-am în deplinit obiec-tivele. Ne luăm la re vedere de lalocuitori şi plecăm la drum. Pestesat se aşază liniştea.

Nimic nu este surprinzător într-un astfel de loc. De la tristeţea pro-dusă de pierderile umane, la bucu-

ria primirii, chiar şi a unui simplu creion de către un copil,toa te vin natural şi sunt tratate aici ca fiind lucruri obiş-nuite.

La întoarcere, specialistul CIMIC al batalionului, căpi-tanul Marin Augustin, ne explică: „Am acordat sprijin petim pul diseminării produselor PSYOPS, menite să în tă -reas că relaţia dintre Forţele de Coaliţie şi comunitatealo ca lă. Acestă acţiune s-a adresat în principiu unui grup-ţin tă; în cazul nostru, copiii şi populaţia adultă din loca -li tatea Mandi Sar, însă a fost bine văzută şi de către cei -lalţi lo cu i tori, dar şi de Poliţia Naţională Afgană”.

Pentru localnici, obiceiurile, tradiţiile şi religia sunt„pie tre de temelie” care au stat dintotdeauna la baza socie -tă ţii din care fac parte. În zonele rurale din Afganistan, li -de rii locali nu au absolvit instituţii de învăţământ, însă ba -zân du-se pe credinţa populaţiei, reuşesc să îşi conducă oa -me nii şi să îşi rezolve problemele juridice. Adunărilevârst nicilor satului (shura) şi ale liderilor locali sunt con-cepte adânc înrădăcinate în cultura acestei ţări şi îşi gă sescori ginea în sistemul de valori al comunităţii afgane.

De aceea, este foarte important ca pe timpul misiuniilor, Rechinii Albi să identifice persoane care se bucură deres pect din partea populaţiei afgane. Prin intermediulacestor persoane, se poate îmbunătăţi securitatea popula -ţi ei locale şi se pot transmite mesaje importante, pentru caaceş tia să nu fie rezultatul acţiunilor de dezinformare ce îiîn conjoară.

Zi de zi, ne aflăm în mijlocul lor. Facem acest lucru şisuntem martorii faptului că elementele comportamentalela care apelăm şi care arată încredere populaţiei localespo resc şansele ca informaţiile primite să fie cât maiaproa pe de realitate sau chiar reale.

Militarii Batalionului 341 Infanterie Protecţia Forţei„Rechinii Albi” îşi îndeplinesc obiectivele şi încearcă, pemă sură ce trece timpul, să imprime în conştiinţa tot maiîn cărcată a locuitorilor faptul că viitorul lor poate fi maibun. Răspunsul pe care îl observăm constant în interiorulco munităţilor ne face să credem şi mai mult că munca mi -li tarilor români nu este în zadar.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: Plutonier Marius GALANTON

Acţiuni ale militarilor români în teatrul de operaţii AfganistanAcţiuni ale militarilor români în teatrul de operaţii Afganistan

Joi, 26 ianuarie a.c., la sediul Statului Major al Forţelor Terestre, s-au semnatcon tractele de management educaţional de către directorii adjuncţi ai colegiilorna ţionale militare. Activitatea s-a desfăşurat în prezenţa şefului Statului Major alFor ţelor Terestre, general-locotenent Dumitru Scarlat, a şefului Direcţiei de Ma -na ge ment şi ResurseUma ne, general de flo ti -lă aeria nă Liviu Lungu -les cu, a co man dantuluiCo mandamentului Co -mu ni caţiilor şi In for ma -ti cii, general de bri gadăRadu Marius Pop, a re -pre zentantului Ministe -ru lui Educaţiei Na ţio na -le, inspector general Ru -su Mina Maria şi a co -man danţilor celor patruco legii naţionale mi li ta -re.

În urma concursu ri -lor desfăşurate în anul2016, au fost confirmaţiîn funcţiile de director adjunct: profesor Dorina Trifon la Colegiul Naţional Mi -li tar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, profesor Aurel Soare la Colegiul NaţionalMi litar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, profesor Vladimir Cerbu la ColegiulNa ţional Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc şi profesorZam firică Petrescu la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” din Craiova.

În discursul său, generalul-locotenent Dumitru Scarlat a felicitat directorii ad -juncţi pentru numirea în funcţie şi a apreciat munca dascălilor din colegiile na -ţio na le militare ce se reflectă în rezultatele remarcabile obţinute la bacalaureat,con cursurile şi olimpiadele şcolare naţionale şi internaţionale, urându-le, în ace-laşi timp, succes în activitatea de mare importanţă pe care o au în formarea viito-rilor ofi ţeri. Locotenent Alexandru Helerea

Mandat nou la Mandat nou la colegiile militarecolegiile militare

Curierul ARMATEINr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

O perspectivă cu O perspectivă cu efect efect integratorintegrator

- 2017 se anunţă a fi un an revoluţionar în ceea cepri veşte procesul de instrucţie în cadrul Forţelor Teres -tre Ro mâne. Care sunt transformările majore, nu atât lani vel ideatic, cât faptic?

- Deviza instrucţiei, în cadrul Forţelor Terestre, pentruanul 2017, este „Instruieşte-te astăzi, aşa cum vei luptamâine!”. Pentru a obţine acest deziderat, ne-am gândit lacâ teva priorităţi majore: implementarea unor standardenoi la nivel individual şi colectiv; creşterea şi moderniza-rea bazei materiale pentru instrucţie, iar aici menţionezCe n trul de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre dinCin cu; integrarea tuturor forţelor într-un mediu joint, mul -ti naţional, pe timpul exerciţiilor majore planificate de că -tre Armata României şi ultima, dar nu cea din urmă, mo -der nizarea echipamentelor de luptă, integrarea unormijloa ce moderne de marcare şi de simulare a foculuipen t ru a realiza o cât mai mare apropiere faţă de realitateacâm pului de luptă.

În ceea ce ţine de CILFT Cincu, de curând, a fost apro -ba t ă transformarea lui la nivel joint. Caracterul integrat vafi dat de extinderea platformelor de instrucţie, integrareadi gitală a focului la nivel artilerie, tancuri şi aviaţie,într-o concepţie unitară, pe timpul exerciţiilor majore na -ţio nale şi, mai ales, internaţionale. Aici sunt în derulareune le proiecte foarte interesante, în special cele adminis -tra tive, care urmăresc realizarea unei infrastructuri mo -der ne, drumuri, platforme, poziţii de tragere, sectoare defoc pentru poligoane etc. De asemenea, se urmăreşte şimo dernizarea bazei materiale pentru instrucţie, prin dez -vo l tarea poligoanelor automatizate de tragere telecoman -da te. Cincu dispune de un sistem virtual pe care doar ce l-a primit în urma colaborării cu partenerul american, EST3000, ce permite instruirea militarilor pentru obţinereaunor performanţe remarcabile la tragerile cu armamentulde infanterie. Un alt element modern din CILFT este siste-mul MILES, secondat de către cel de simulare, corelat cusen zorii de tip HITS ce se instalează pe platformele deteh ni că naţionale, creând realitatea câmpului de luptă printrans miterea, în centrul de comandă, a imaginii virtuale cupo ziţia forţelor albastre angajate în exerciţiu sau a rezulta -tu lui acţiunilor acestora asupra forţelor opozante -OPFOR.

Tot acolo, există şi un centru de simulare ce foloseştesis temul modern JCAT 3.2, care asigură desfăşurarea unuiCommand Post Exercise (CPX), atât la nivel de batalion,cât şi la cel de brigadă. Toate aceste elemente vor contri-bui la mo dernizarea bazei materiale a SMFT pentru in -struc ţie.

Un alt proiect major îl constituie dezvoltarea poligo -nu lui pentru lupta urbană, ce va avea elemente modernede infrastructură şi de instruire, cum ar fi poligonul auto -ma tizat radiotelecomandat sau simulatorul life-saver.

- În ce măsură sunt militarii, la nivel individual, do -taţi cu echipamentul necesar pentru a desfăşura in -strucţ ia în cadrul acestui poligon pentru lupta urbană?

- Până în prezent, doar anumite unităţi, cum ar fi struc -tu rile pentru operaţii speciale sau echipele JTAC,HUMINT, au echipamente performante ce permit aplica-rea tehnicilor şi tacticilor într-un cadru modern privindlup ta urbană, aşa cum este văzută de către specialiştii îndo meniu. Mă refer aici la aparatură de vedere pe timp denoap te, aparatură de ochire instalată pe armamentul de in -fan terie, comunicaţii interne hand-held, la nivel de subu -ni tate, căşti performante pe care se pot instala stroboscoa-pe de localizare, căşti PELTOR pentru comunicaţii ce per-mit amortizarea zgomotelor din câmpul de luptă şi trans -mi terea corectă a mesajelor în reţeaua radio. Acestea suntdoar o parte dintre echipamentele necesare pentru a aveao structură capabilă să implementeze un standard NATO,pri vind lupta urbană. Din nefericire, nu sunt replicate întoa te subunităţile din FT. Am propus completarea unui pa -chet minim la nivelul CILFT Cincu şi dotarea princi pa -lelor brigăzi ale Forţelor Terestre cu astfel de pachete deinstrucţie. Mai mult, în Cincu, putem desfăşura exerci ţiide tip force on force cu ajutorul sistemului MILES caretrans pune o tragere reală cu toate categoriile de arma-ment, în mediul virtual, rezultatul fiind afişat pe display înpunc tul de comandă, dar nu dispunem de muniţii specialede simulare, aşa numitele blue tips. Aceasta este o muniţiede manevră normală care are în locul glonţului unul dinplas tic cu vopsea albastră, ceea ce îi permite să fie folosităpentru executarea tragerii cu armamentul de infanterie,fără să rănească militarul opozant.

- Care este activitatea majoră de instrucţie pe care îşiva canaliza eforturile Statul Major al Forţelor Terestre,în anul 2017?

- În cadrul tuturor marilor unităţi şi unităţilor din FT,anul de instrucţie debutează cu implementarea unor stan -dar de individuale şi colective noi. În ceea ce ţine de celein dividuale, aş dori să menţionez trei. La pregătirea fi zi -că, foarte clar, conform normelor în vigoare, încercăm săim ple men tăm şi pista cu obstacole, dar din nefericireavem doar una singură de tip NATO, la Caracal. Considercă ar trebui să existe un standard sau o evaluare anuală aîn tregului personal din Forţele Terestre pe această pistă cu

ob stacole foarte modernă din punct de ve - de re al verificării aptitudinilor mo tri ce alefie cărui militar. Alt standard pe care îl ur -mă rim este livrarea unui pa chet minim pri-vind procedeele şi teh nicile de autoapărare,la nivel in di vi dual. Avem un manual publi-cat în anul 2015, iar plutonierul-major Va -si le Hoble, din cadrul Diviziei 4 Infanterie,es te iniţiatorul acestui ghid. Este unul com-plet, foarte bine pus la punct, ră mâne doarun singur element pentru a putea fi pus înprac tică, şi anume in structori pregătiţi îndo meniul auto apă rării care să ajute la im -ple mentarea acestui manual. Alt standardvi zea ză testarea tuturor militarilor din For - ţe le Terestre şi împărţirea lor pe trei catego-rii la disciplina instrucţia tra gerii cu arma -mentul de infanterie: ca lificaţi, experţi şi deelit ă, în funcţie de punctajele obţinute.Stan dardul de na vigaţie cuprinde testareaacestora în tr-un teren frământat, atât petimp de zi, cât şi pe timp de noapte, pe odis tanţă de 10 kilometri, pe parcursul că reiatre buie să identifice 6 puncte (3 ziua şi 3noap tea), după azimut, având la dispoziţieo busolă şi un crochiu al hă rţii.

La nivel tactic, în principiu, subu ni tăţilese vor axa pe trei procedee de lup tă princi -pa le: raid, ambuscadă, lup tă urbană. Înlegătură cu ultima menţionată, în 2010,SMFT a publicat un manual de luptă ur ba -nă - F.T. 2.1, tradus şi adaptat după manua-lul american US Army, FM 5.0 Urban Ope -ra tion. Acesta tratează foarte clar tac tici şiteh nici de luptă, de la nivel pluton, pâ nă laba talion, şi chiar direcţiile operaţionale privind an ga jareabri găzilor sau grupărilor de forţe în zone dens populate.

- Ce este diferit faţă de anii trecuţi şi de ce au fost ne -ce sare aceste schimbări vis-a-vis de modul în care se in -struiesc militarii şi unităţile din cadrul Forţelor Te res -tre?

- Dacă privim puţin în jurul nostru la ceea ce se întâm-plă pe plan mondial, fie că discutăm despre Ucraina deEst sau despre Siria, putem cu uşurinţă observa faptul căm a joritatea conflictelor se desfăşoară într-o zonă urbană,cu un număr mare de locuitori, în care delimitarea dintrepopulaţia civilă şi insurgenţi, militanţi, este confuză, iarme diul de luptă este unul complex. Forţele NATO suntfoar te bine instruite în zone deschise de teren unde execu -tă foc integrat cu artileria şi tancurile, dar mai puţin cândvine vorba despre lupta în mediul urban. De aceea, proce-sul de pregătire în acest domeniu se constituie dreptobiec tiv prioritar de instruire, trasat şi de către conducereaSta tului Major General.

În prima parte a acestui an, toate unităţile vor parcur-ge un proces de instrucţie gradual (STX, FTX, MAPEX),ast fel încât, la momentul dislocării în poligoanele majore,unde urmează să se desfăşoare exerciţiul SABER GUAR-DIAN 2017, în vară, să îndeplinească toate criteriile im -pu se de interoperabilitatea cu forţele NATO. Urmărim an -ga jarea la nivel joint, multinaţional, a celor mai importan-te unităţi din cadrul Forţelor Terestre; discutăm desprebri gă zile mecanizate şi forţele de sprijin aferente. Esti -măm participarea a peste 10.000 de militari şi a unei can -ti t ăţi impresionante de tehnică modernă, inclusiv tancuriM1 A2 Abrams, elicoptere Black Hawk, Chinook,Apache, avioane de vânătosre F-15 şi F-16, dar şi echipa-mente naţionale alături de acestea ale SUA, cum ar fi tan-curi TR 85 1M, Piranha III, elicoptere Socat, rachete anti-tanc Spike, UAV-uri de tip Raven s.a.m.d.

Majoritatea unităţilor subordonate celor două diviziivor fi implicate în SABER GUARDIAN 17. Mai mult,ală turi de forţele terestre, vor participa subunităţi din ca -drul forţelor ae riene şi navale, Operaţiilor Speciale, Ope -ra ţiilor Psi hologice, JTAC, echipelor CIMIC, echipelormedicale etc.

- Ce testează, ce vor să demonstreze Forţele Terestrero mâne în cadrul acestui exerciţiu?

- Sunt stabilite mai multe linii directoare ce urmăresctes tarea unor teorii şi a unor echipamente, cum ar fi capa -ci tatea marilor unităţi de a se disloca rapid în zona de ope -ra ţii ordonată, executarea focului integrat, digital cu arti -le r ia, tancurile şi aviaţia; implementarea conducerii focu-lui de către specialiştii JTAC (Joint Terminal Attack Con-troller). De asemenea, vom testa şi armamentul antitanc.Vom acorda o mare atenţie senzorilor ISR (IntelligenceSur veillance Reconaissance) şi culegerii de informaţii şida te din câmpul tactic operativ, utilizând şi UAV-uri caresă asigure fluxul de informaţii către elementele de luptă.Tot o dată, se va verifica şi capacitatea Brigăzii 10 Geniude a asigura traversarea unui obstacol major, organizat peunul dintre braţele Dunării, în zona Feteşti-Borcea, subfo cul inamicului.

Principalele zone în care se vor desfăşura acţiunile înca drul SG 17, vor fi Câmpia Turzii, Cincu, poligoanele

din zona de Vest, Dud-Tăuţi, Bogata, dar şi cele din Est,Smâr dan, Babadag, Mihail Kogălniceanu, Feteşti. Fiecareuni tate implicată va avea un obiectiv specific de instruire,va urmări integrarea forţelor NATO din locaţia respecti vă,spri jinirea şi susţinerea acestora pe timpul desfăşurării ac -ţiu nilor de luptă, precum şi testarea unor procedee sauteh nici de comunicaţii şi de compatibilitate între sisteme-le noastre şi cele ale Alianţei.

- Nu se poate construi nimic durabil dacă nu există ofun daţie solidă. În ceea ce îi priveşte pe militarii noştri,aceas ta se toarnă în cadrul şcolilor militare, fie că suntele academii, şcoli de maiştri şi subofiţeri sau de aplica -ţii. Cum se încearcă updatarea sistemului militar de în -vă ţământ la nevoile din unităţile în care ajung absolven -ţii?

- Pe linie de învăţământ, s-a observat faptul că în curri -cu lum este necesară introducerea unui număr mai mare deore cu specific militar. Zona practic-aplicativ militară estemai slab reprezentată în aceste planuri de învăţământ şitoc mai de aceea este nevoie de un transfer, de o înclinarea balanţei către ceea ce învaţă studenţii, elevii şi cursanţiinoş tri la nivel teoretic şi ceea ce trebuie să ştie despreechi pamentele militare actuale sau viitoare din dotareaNATO. Proiectele de cercetare şi studiu vor viza modul înca re se realizează modernizarea şi integrarea în sistemulnos tru de armament a diferitelor componente, elementemo derne şi metode sau tactici de angajare a acestora înlup tă. Aici avem de lucru. Un prim pas pe care l-am făcuteste că studenţii, elevii şi cursanţii din cadrul unor institu -ţii de învăţământ vor participa la exerciţiile majore ale FT,pe diferite funcţii: observatori direcţi, operatori sistem si -mu lare JTAC 3.2 sau OPFOR. Participând în cadrul aces -tor structuri, vor interacţiona direct cu militarii din unităţi-le operative, văzând astfel cum se desfăşoară acţiunile lani vel tactic şi vor ajunge să cunoască mai repede carac te -ris ticile echipamentelor, sistemelor actuale şi modul de în -tre buinţare.

Tot la acest capitol menţionez un proiect pe care îlavem în derulare, şi anume reorganizarea structurală aAca demiei Forţelor Terestre, prin înfiinţarea Facultăţii deŞtiinţe Economice şi Administrative şi redenumirea Fa -cul tăţii de Management Militar în Facultatea de Manage-ment al Sistemelor Tehnice Militare, proiectând, totodată,pro gramul de studii universitare de licenţă Contabilitate şiIn formatică, în domeniul de studii Contabilitate, iar pe celde Inginerie şi Management, în domeniul ComunicaţiiMi litare în Inginerie şi Management.

- Vă rog să ne vorbiţi puţin despre ce face SMFTpen t ru a dezvolta şi moderniza instrucţia, la nivelul For -ţe lor Terestre.

- Avem în derulare un proiect intitulat „Instructorii, lani v el batalion”. Acesta vrea să cuprindă identificarea ce -lor mai experimentaţi subofiţeri din cadrul unui batalion,no minalizarea acestora drept instructori seniori, în diferi-te specialităţi, cum ar fi instrucţia tactică, a tragerii, despe cialitate şi pregătirea fizică, inclusiv autoapărarea.Având şi acest corp de elită, integrat în comandamentuluni tăţii, se poate realiza o modernizare a instrucţiei.

(urmare în pagina 5)

Interviu cu locţiitorul pentru Operaţii şi Instrucţie al şefului SMFT, general de brigadă Adrian CIOLPONEA

C M Y K

C M Y K

Afganistan, o lume în mijlocul lumii. Locul în ca -re militarii Armatei României își îndeplinesc misiu-nile pri mite și respectă cu sfințenie jurământul fațăde pa trie.

Militarii Batalionului 341 Infanterie Protecția ForțeiRe chinii Albi au mai bine de 5 luni de când se află dis -lo cați în Baza Militară Kandahar, iar până acum auexe cutat sute de misiuni îmbarcate și debarcate, în co -mun cu For țele Naționale de Securitate și Apărare Af -ga ne și For țe le de Coaliție. De fiecare dată, aceștia auac ționat cu pro fesionalism și nu au uitat nici un mo -ment că trebuie să își îndeplinească misiunile ca la car -te pentru a ajunge cu to ții sănătoși acasă.

Suntem în luna ianuarie, iar afară este o zi caldă cade pri măvară. Ne pregătim să executăm o nouă misiu -ne, una din tre cele mai importante care se desfășoară înaria de res ponsabilitate. Este vorba despre misiunea detip Se cu ri zare Shura. Aceasta presupune o întâlniredin tre Forțele de Coaliție, Forțele de Securitate și Apă -ra re Afgane și li de rii din district, în cadrul căreia se dis -cu tă probleme de se curitate din zonă.

Ne pregătim să plecăm din Baza Militară Kandahar.In fanteriștii dobrogeni știu ce au de făcut. Își pregătesccu gri jă echipamentele și tehnica, execută revista defront și pri mesc binecuvântarea de la preotul batalionu-lui, maior Dra goș Ciobanu.

Odată ajunși în Districtul Daman, luăm parte la dis -cu țiile angajate cu liderii locali și aflăm informații carene aju tă să evaluăm corect amenințările din aria de res -pon sa bi litate. Până aici, totul pare ceva simplu, însă,es te vorba doar despre o aparenţă.

Aflați în mijlocul populației afgane, nu putem negli-ja un aspect, poate mai important decât toate credinţelenoas tre dinaintea momentului în care am ajuns în Af ga -nis tan, cultura. Mult diferită de cea pe care noi o cu -noaș tem, cultura afgană se diferențiază prin obiceiuri,tra diţii și religie și trebuie bine înțeleasă de către mili -ta rii români. Gru pate, aceste concepte se reflectă într-un element de ba ză al societăţii afgane și anume, res -pec tul. Prin urmare, ară tăm respect şi suntem asimilațiuşor, sporim încrederea populației în Forțele de Coali -

ție și, totodată, ne îndepli nim şiobiecti ve le.

Discuțiile curg. Se povestesc în -tâm plări, se fac preci zări, se stabi -lesc de ta lii. Liderii locali ne cu noscdeja, deoa re ce nu suntem pentrupri ma dată în mijlocul lor, ne simtaproa pe de ei și nu ezită să ne îm -păr tășească din grijile lor. Pe riodic,co mandantul Batalionului de In fan -te rie Protecția Forței, locotenent-co lonel Liviu Necula, împreună cucei lalți ca marazi ai detaşamentuluiro mânesc, exe cută acest tip de mi -si une, în aria de res ponsabilitate.Des fășurarea mi siunilor de tipSecurizare Shura este esen țială șine sprijină în identificarea po si bi le -le ac ti vități insurgente din zonă.„Pen t ru liderii lo cali este foarteim por tant faptul că, mili ta rii ro mâ -ni le sunt aproape și că, împreu năcu For țele Na țio nale de Securitateși Apă rare Afgane, ve ghează la si -gu ran ța lor și a familiilor”, ne ex -pli că lo cotenent-colonelul LiviuNe cula. As cultăm cu grijă ceea ce in ter pre tul ne tra-

duce și, la ple care, le trans mi tem localnicilorfaptul că se pot bu cura de tot spriji nul nostru.

„Militarii din subordine au acționat cupro fesionalism pe timpulmi siunii în arie”, ne mă r turisește la sosirea înba ză coman dan tul deplu ton, sublocotenentCă lin Alexandru. „Acumse văd roadele pre gătiriimi litarilor din țară, darși expe rien ța căpătatăde-a lun gul misiunilor întea tre le de operații. Suntmân dru de băieți, dar șide Ali na”, mai adaugăacesta.

Fruntașul Alina Cim - poieș este unul din tre pis -tolarii Pluto nu lui 1 Eagleși se află la prima ei mis-iune într-un teatru deope ra ții. Alături de cei -lalți co legi, veghează la

si gu ranța pa tru lei debar ca te șicercetează fie ca re centimetru de te -ren pe timpul misiuni lor în arie.„Tre buie să fim atenți la indicii dede mas ca re a po ten ția le lor pericoleși, tot oda tă, me reu pregătiți să ac -țio năm în caz de ne voie”, ne po -ves tește frun ta șul.

Securizarea Shura îm pli că o bu -nă cu noaștere a noțiunilor de re la țio na re dintre oameni.În că de la începutul misi u nii în teatrul de opera ții dinAf ganistan, Rechinii Albi au clădit, zi de zi, pentru acâș tiga în crederea popu lației afgane. Le-au respectatcul tura, tradițiile și obi ceiurile și nu s-au sfiit să le ara -te acest lucru. După 5 luni de mi siuni în mijlocul lor,

re lațiile din tre militarii români și localnici este una deprie tenie.

Peste foarte puțin timp, misiu nea Rechinilor Albi întea trul de operații din Afganistan se va în cheia. Aceștia

vor preda ștafeta infanteriștilor ieșeni, mili ta ri ai Bata -lio nului 151 Infanterie Lupii Negri, care vor con tinuaceea ce predecesorii lor au început.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: Plutonier Marius GALANTON

(continuare din pagina 4)

Ne do rim, de asemenea, crearea unei arhive, a unei ba -ze teore tice care să cuprindă toate documentele necesare,chiar şi în format video, pentru a completa astfel necesita -tea creării unui sistem de referinţă, la nivelul forţelor te -res tre. Astfel, tinerilor comandanţi le va fi mai uşor să or -ga nizeze o şedinţă de tragere sau un exerciţiu tactic şi vorbe neficia pe tot parcursul etapei de planificare şi execuţiede experienţa şi pregătirea corpului de instructori.

- Discutăm şi despre un eventual cross training?- Am promovat această idee, de a valorifica experienţa

spe cialiştilor, indiferent de unitatea unde sunt încadraţi,ca re să se poată adresa simultan mai multor categorii deau dienţe. Aceşti specialişti, care să asigure instruirea detip cross training, pot proveni din rândurile detaşamente-lor care se întorc din teatrele de operaţii, al contingentelorce participă în poligoanele europene, cum ar fi Grafen -woehr şi Hohenfels, din cadrul grupurilor EOD, speciali -za te în lupta C-IED, din rândul operatorilor JTAC, specia -li zaţi în cooperarea cu Forţele Aeriene, sau chiar din cel alfor ţe lor pentru Operaţii Speciale, ce pot aborda domenii,cum ar fi lupta urbană, tragerile de tip reflex, CQBC

(Close Quarters Battle Combats), CQC (Close QuartersCom bats) etc. Aceste elemente, alături de expertiza de ta -şa mentelor americane, ce sunt planificate drept MilitaryTraining Teams, pot acoperi o gamă variată de misiuni şiobiective de instrucţie.

- SMFT şi-a propus obiective noi, inovatoare, diferi-te faţă de cele cu care am fost obişnuiţi. Ce credeţi că seva materializa până la finalul anului de instrucţie 2017?Ce speraţi să spuneţi la finalul lui 2017, când veţi face ore trospectivă a acestuia?

- În anii trecuţi, am constatat o supraîncărcare a proce -su lui de instrucţie prin planificarea unui număr mare deac tivităţi, care nu permiteau integrarea lecţiilor învăţate,co rectarea deficienţelor de instruire sau resetarea in struc -ţiei.

În 2017, urmărim creşterea calităţii, în detrimentulcan tităţii, asigurarea unui mediu complex şi real de in stru -i re, să provocăm militarii să rezolve probleme complexeîn câmpul tactic, precum şi crearea unui spirit de competi -ţie între aceştia. Ne dorim să facem posibil acest lucruprin concentrarea mai multor unităţi pe un singur alinia-ment major. Beneficiază, astfel, de infrastructura creatăpen t ru un exerciţiu multinaţional, de aportul, la capitolul

re surse, al partenerilor NATO, de sprijinul aviaţiei, chiaral marinei sau al celorlalte elemente de sprijin, ce între -gesc spaţiul de luptă.

În fiecare an, s-a perpetuat derularea aceluiaşi ciclu dein strucţie, de la A la Z. În cele mai multe cazuri, batalio-nul sau brigada trebuie să identifice minusurile şi să în -cea pă anul de instrucţie fără a relua primele şedinţe de in -struire, pierzând şi timp şi energie cu ceva care este dejacu noscut. De aceea, standardele iniţiale vor ajuta la vali -da rea unor militari sau unităţi, privind pregătirea lor pen-tru exerciţiile majore. În funcţie de specificul unităţii, fie -ca re batalion, respectiv brigadă, îşi reconfigurează pro -gra ma de instrucţie, astfel încât să răspundă nevoilor iden -ti ficate, urmând ca, la nivel joint, să urmărească integra-rea elementelor de forţe convenţionale terestre, alături dece lelalte categorii de forţe şi elemente de sprijin necesaredu cerii acţiunilor într-un câmp de luptă modern.

Am convingerea că, prin perseverenţă, se va reuşi im -ple mentarea unor idei inovatoare, reieşite din precizărileşe fului Statului Major General, care, transpuse în practică,să ducă la modernizarea şi eficientizarea procesului de in - strucţie.

Maistru militar cls. a III-a Monica DEACU

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5Curierul ARMATEINr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017

Batalionul 341 Infanterie

Misiune de tip SHURAMisiune de tip SHURA

La plecare, asigurăm liderii locali de tot sprijinul nostru. ComandantulBatalionului 341 Infanterie Protecția Forței, locotenent-colonel Liviu Nec-ula îşi ia rămas bun de la locotentul Aziz, şeful Operațiilor Poliției din Dis-trictul Daman.

Întâlnire dintre Forțele de Coaliție, Forțele de Securitate șiApărare Afgane și liderii din district, în cadrul căreia se discutăprobleme de securitate din zonă.

Comandantul Batalionului 341 Infanterie Protecția Forței Rechinii Albi,locotenent-colonel Liviu Necula, împreună cu militarii Plutonului 1 Eagle,comandați de sublocotenentul Alexandru Călin, purtând discuții cu lideriidin Districtul Daman.

O perspectivă cu O perspectivă cu efectefect integratorintegrator

Ateneul Român a fost ridicat între 1886 şi 1889,la iniţiativa societăţii omonime înfiinţate în 1865 dindo rinţa unor personalităţi ale vieţii culturale şi ştiin -ţi fice româneşti precum: C. Esarhu, V.A.Urechia,C a rol Rosetti, Alexandru Odobescu.

Încă de la începutul activităţii, Societatea şi-a pro-pus să construiască un edificiu propriu care va fi unade vărat templu al artelor, ştiinţei şi culturii ro mâ -neşti. C.Esarhu afirma că: „Edificiul va fi închinat înex clusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebuisă corespundă acesteides tinaţii”. Locul undes-a ridicat Ate ne ul Ro -mân aparţinea fa milieiVă căreştilor.

Conform concepţeiSo cietăţii Culturale„Ate neul Român” s-aini ţiat o listă de sub-scripţie naţională pen-tru strângere de fon-duri („Daţi 1 leu pen-tru Ateneu”), iar, înanul 1886, arhitectulfran cez Albert Ga le ronva ela bora un pro iectavân du-i alături pema rii arhitecţi ai epo -cii: Gri gore Cerchez,Cons tantin Olănescu,Ion Min cu, Ion Gr.Cantacuzino. Proiectul edificiuluia fost ast fel elaborat încât să poată folosi fundaţiadeja turnată a manejului început de „SocietateaEques tra Ro mâ nă ”. În 1888, a fost dat în folosinţăpar ţial, noul lo cal, lucrările continuând până în 1897da torită lipsei de fonduri. Beneficiind de această sala,So cietatea şi-a di ver sificat activitatea, în să li le Ate -ne ului având loc con ferinţe, concerte simfo ni ce aleSocietăţii Filarmo ni ce Române înfiinţate din 1868 decă tre Eduard Wach mann, precum şi expoziţii de pic-tură (începând din 1894, saloanele oficiale de be lle-arte din Bu cu reşti s-au desfăşurat în această sa lă). Dealtfel, Or ches tra Filarmonicii va concerta permanentime diat după darea în folosinţă a sălii în 1888 până înziua de azi.

Construită în stil neoclasic cu multe elemente dede coraţie tipice arhitecturii franceze de la sfârşitul se -co lului XIX, construcţia de plan central prezintă maide grabă un stil eclectic.

Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit peşa se coloane ionice. Sub peristil se află cinci me da li -o a ne în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari dom-nitori ai românilor: Neagoe Basarab al Munteniei,Ale xandru cel Bun al Moldovei, regele Carol I al Ro -mâ niei, Vasile Lupu al Moldovei şi Matei Basarab alMun teniei. Construcţia se termină cu o cupolă bogatde corată. Sala de concert am putea să o caracterizămastfel: 28,50 m diametru, 16 m înălţime şi capacitateapro ximativ 794 locuri (din care 600 locuri la partereşi restul locurilor în cele 52 de loji), iar înălţimea to -ta lă a clădirii este de 41 m. Deasupra lojilor, de jur

îm prejurul tamburului cupolei, cu excepţia loculuiunde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de 3metri şi lungă de 75, operă a pictorului profesor Cos -tin Petrescu, realizată în anii 1933-1938. Ea re pro du -ce scene exemplare din istoria românilor, de la cu ce -ri rea Daciei de către împăratul Traian, la domnia luiŞte fan cel Mare, unirea lui Mihai Viteazul, domnialui Cuza Vodă, Războiul de Independenţă şi pe rioadaregală de sub Carol I şi Ferdinand. Scena in tră rii luiMi hai Viteazul în Alba Iulia a fost pictată de către un

elev al lui Constantin Pe trescu,Zian, cel care avea să de vinăma rele duhovnic Arsenie Boca.Această frescă a fost adău gatăul terior, în perioada inter beli că,sub Carol al II-lea şi reprezin-tă o veritabilă carte des chisă ais toriei naţionale pentru cei ceo privesc.

La dorinţa lui AlexandruOdo bescu, bolta sălii a fost de -co rată cu numeroase elementezoo, fito şi antropomorfe în re -li ef policromat aurit pentru aamin ti de cerurile din basmelero mâneşti.

Partea centrala a parteruluieste susţinută de 12 coloanerea lizate în stucatură; din ro -tondă se ajunge în sală prin 4

scări monumentale din marmură de Carrara şi, tot dinro tondă, porneşte şi scara de onoare. Bustul lui Geor -ge Enescu, cel care s-a urcat la pupitrul filarmo ni ciiîncă de la vârsta de 17 ani şi din iniţiativa căruia s-alansat colecta pentru cum părarea unei orgi de con-cert, treonează în centrul pri mului nivel intermediatal scării de onoare.

În perioada de până la Al Doilea Război Mondial,alei le Grădinii Ateneului erau împodobite cu bustu ri -le care reprezentau mari oameni politici, de culturăsau artişti români. Din păcate, acestea nu s-au păstrat,pentru că au fost distruse în anii regimului comunist:Mi hai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogăl-niceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C.Hegel), Ion Ghica (Iordănescu), Traian Demetrescu(de Filip Marin), Dumitru Georgescu-Kiriac (de Os -car Han), Ienăchiţă Văcărescu (de W. C. Hegel),Cons tantin Esarcu (de W. C. Hegel), Gavriil Mu si -ces cu (de Miliţa Petraşcu), C. A. Rosetti (de I. Geor -ges cu), Vasile Urechea-Alexandrescu (de W. C.Hegel), generalul Ioan Emanoil Florescu (de I. Geor -ge scu), Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodo re -scu (de Carol Storck), C. I. Stăncescu (de W. C. He -gel) şi Theodor Şerbănescu (de Filip Marin). Azi, înGră dina Ateneului se află şi cea mai cu nos cută re pre -zen tare sculpturală a lui Mihai Eminescu, Statuiaunui Eminescu aproape zeificat, operă ce îi aparţinesculp torului Gheorghe Anghel, acelaşi care realizaseşi bustul lui George Enescu din interio rul Ateneului.

www.istoria.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017Pagina 6

Ateneul Român, un adevărat templu al artelor Ateneul Român, un adevărat templu al artelor REPERE CULTURALE

Lec þ ia de i s to r i e

CarteInocenţii, Ioana PârvulescuPoate că inocenţa e vârsta la care ar

fi trebuit să rămânem pentru a da undram de decenţă speciei umane. Carteaaceas ta, frumoasă ca un basm adevărat,este povestea unei lumi de copii în care„că derea” n-a avut încă loc. Citind-o,ne legănăm cu gândul că am fi putut fialt fel. E o bunătate în aceste pagini,care trezeşte în noi nostalgia unei lumipier dute. Potrivit autoarei: „Este un ro -man despre cum se poate înota în timpşi în timpuri fără să te îneci. Ar fi binesă fie citit fără grija vârs tei proprii. Şi fără orice alte griji, de alt-minteri. Inocenţa e singura cale prin care timpul devine re ver si -bil.”

www.humanitas.ro

ConcertBob Marley Day Fest, 11 februarie, ora 23:30, Berăria H,

Bu cureşti Johnny King alături de invitaţi speciali: Sasha (vine direct din

Po lonia), Mike Diamondz, Cedrik, Uddi, Cliff Kido, Dee-Dee,Serena, Jimmy A vor susţine un party-show reggae-pop explozivşi multicolor, cu momente-surpriză de cabaret, street-dance şi

twerk, şi cu ritmuri diverse: de lareggae roots, dancehall, ragga hiphop, dubstep, şi un repertoriu bogatcu piese precum: „Could You BeLoved”, „No Woman No Cry”, „IShot The Sheriff”, „Buffalo Soldier”sau „One love” care vor ridica salaîn picioare.

Pe timpul zilei va avea loc și untârg artizanal pe tema: Bob Marleyrasta şi afro caribbean style. Maimulţi artiști-artizanti își vor expunepro duse hand made pe tarabe, haine,bi juterii, codiţe rasta şi afro-ca ri -bbee ne, tablouri specifice.

www.infomusic.roFilmThe Fate of the Furious 8 După Fast & Furious 7, unul dintre filmele care au ajuns cel

mai rapid la 1 miliard de dolari în ca -sări internaționale, și cel de-al șase-lea titlu cu cele mai mari încasări dinis torie, vine cel mai nou capitol dincea mai populară și mai îndrăgită se -rie din toate timpurile: Furios şi Iute8. Acum, Dom și Lett sunt în luna demie re, Brian și Mia s-au retras dinac țiune, iar restul echipei a fost exo -ne rată de orice vină. Cu toții par sădu că o viață cât de cât normală. Dar,când o femeie misterioasă îl seducepe Dom să intre în lumea interlopă,acesta pare că nu mai are scăpare, și,când acesta ajunge să-i trădeze pe ceicare îi erau cei mai apropiați, cu toțiivor fi supuși unor încercări cum nu și-au imaginat vreodată.

www.cinemagia.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Calea adevărată Calea adevărată Cea mai la îndemână metodă de a evalua un lucru este

com paraţia, conştientă sau inconştientă. Cel mai uşor, lu -cru rile se aşază într-o ierarhie sau comparaţie. Un lucrueste mare când îl compari cu unul mai mic. Când îl aşezilân gă unul mai mare decât el, se schimbă situaţia. Parcănu mai este atât de mare, pe cât era în situaţia anterioară.La fel este şi în cazul oamenilor. Unul este gras prin com-paraţie cu altul slab. Totul se măsoară prin comparaţie. Şiîn aşezarea lăuntrică a omului, care este mai greu de eva -lu at, se procedează la fel. Atunci când ne evaluăm pe noiîn şine, alegem termeni de comparaţie mai jos plasaţi decâtnoi.

Pentru a vedea cum folosim comparaţia în Biserică,tre buie să pornim de la atitudinea care L-a provocat peMân tuitorul să zică Pilda vameşului şi a fariseului:„Cătreunii care se credeau că sunt drepţi şi priveau cu dispreţ pecei lalţi”(Luca 18, 9). Hristos este iritat de fariseii care seîn dreptăţeau cu faptul că respectă întru totul datoriile ex -te rioa re prescrise de Lege. Mântuitorul condamnă aceastăra portare şi propune o aşezare radical opusă. Nu îndreptă -ţi rea de sine, nu superioritatea faţă de aproapele, ci smere-nia, realismul sunt aşezarea adevărată: „Fiindcă oricine seînal ţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine seva înălţa”. (Luca 18, 14).

Poate, mulţi dintre noi avem obiectivul clar să nu necom parăm cu ceilalţi. Totuşi, cred că este imposibil să nute raportezi la ceilalţi. Dar comparaţiia noastră este de fie -ca re dată aşezată în adevăr?

În Biserică ar trebui să găsim aşezarea corectă a lu cru -

ri lor. Să putem dibui gândul lui Dumnezeu. Biserica esteadu narea celor chemaţi. Ne adunăm cu toţii. În faţa luiDum nezeu suntem la un loc: bătrâni şi tineri, intelectualişi oameni simpli, bo gaţi şi săraci, drepţi şi nedrepţi, virtu -o şi şi păcătoşi etc. Ia răşi prilejuri de comparaţie întâlnitede când lumea. Unele din tre ele riscă să ne aşeze în ace-laşi viciu de vedere cu fa ri seul care-l desconsideră pe va -meş. Se întâmplă şi astăzi cu unii dintre noi. Din pricinaunui complex, ne raportăm în primul rând la cei plasaţimai jos ca noi. Ne mângâiem conş tiinţa că nu suntemchiar aşa de rău. Dacă există şi unii mai rău plasaţi decâtnoi, tot suntem bine. Dar, este amă gire. Trebuie cevaschim bat. Cum pot modifica traiectoria? Mai întâi, estene cesar să schimb direcţia. Când vreau să avansez, e binesă mă compar cu cei mai buni ca mine. Dacă vreau să evo -lu ez, ar fi indicat să mă compar cu mo dele bune de urmat.Cu sfinţii. Pornind de la me sa jul parabolei despre vameşşi fariseu, în care personaj ne re găsim? Ambele personajeîn tru chipează două laturi di fe rite ale personalităţii lor: po -zi tivă şi negativă. De aceea, ele sunt două personaje com-plexe şi contradictorii, în acelaşi timp. Fariseul nu enumai negativ şi nici vameşul nu e numai popzitiv.

Dacă ne regăsim în fariseu, să părăsim mândria şi ju -de cata dispreţuitoare la adresa celor din jur. Să nu uitămcă ceea ce avem se datorează lui Dumnezeu şi că rea li ză -ri le noastre nu sunt doar rodul minţii noastre. Pentru toateacestea a uitat fariseul să-I mulţumească lui Dumnezeu.

Ne regăsim în vameş? Dacă, da, atunci să nu uităm căne dreptatea, înşelăciunea şi lăcomia nu au capăt! Să în vă -

ţăm de la el că drumul spre înălţare nu trece decât prinsme renie, simplitate şi modestie.

Părintele Sofronie Saharov spune că smerenia nu estecom paraţia cu aproapele care este mai bine aşezat decâtmi ne. Oricât de bine aşezat ar fi, rămâne tot un om cu slă -bi ciuni şi păcate. Smerenia autentică este raportare laDum nezeu, nu la aproapele. Faţă de aproapele meu potavea un avans oarecare. Chiar şi mai mare de ar fi, cândvăd distanţa pe care o mai am de parcurs, nu pot să mă în -drep tăţesc. Raportarea la Dumnezeu rămâne cea mai bunăso luţie pentru că mă aşez în nişte termeni autentici decom paraţie. Când mă voi aşeza în raportul potrivit decom paraţie constructivă cu Dumnezeu, voi dobândi sme -re nia autentică şi mă voi aşeza pe traiectoria adevăratăpro pusă de Făcător pentru mine. Atunci mă voi raportaîntr-un mod autentic şi constructiv şi la aproapele meu, in -di ferent dacă este plasat mai jos sau mai în sus decâtmine.

Alteori greşim şi mai mult. Fariseul nu se compara în„ne prihănirea” sa numai cu vameşul, adică cu un singurom, ci chiar cu mai mulţi. De aceea, lauda fariseului, princom paraţie, a însemnat autocondamnarea sa, transfor-mându-se dintr-un virtuos cu calităţi într-un păcătos con-damnabil. Vameşul era conştient de păcătoşenia sa, însănu şi-a pierdut încrederea în mila lui Dumnezeu.

În concluzie, virtuosul păcătos este pedepsit, iar păcă-tosul drept este răsplătit.

Colonel(rtr.) Ştefan MITINCU

În multe cazuri, liniştea este un răspuns in te -li gent.

Uitarea ni se pare o trădare. Uitarea este su -pre ma laşitate.

Cu cât devii mai tăcut, cu atât auzi maimulte.

Dacă îţi urmezi steaua, nu poţi greşi destina -ţia.

Uitarea şi mersul mai departe sunt cea maimare înţelepciune.

Sinceritatea este forma cea mai îndrăzneaţăa curajului.

Cu cât priveşti mai departe în spate, cu atâtvei vedea mai departe înainte.

Acordă atenţie duşmenilor tăi, penrtu că eisunt primii care îţi descoperă greşelile.

Când îţi este dor de cineva să nu închiziochii. O să îţi fie şi mai dor.

Uitarea este vechiul leac pentru mizeriauma nă.

Uitarea este un burete de şters pe care nu îlgăseşti niciodată când ai nevoie.

Col.(rtr.) Ştefan MITINCU

- E dezgustător săvii acasă la ora asta.Este trecut de ora cincişi eu nu am închis unochi toată noaptea! se

vaită soţia, privind dezaprobator lasoţul care tocmai intrase.

- Şi crezi că eu am dormit?!?☺

- Ce femei preferaţi: cele carevorbesc mult sau pe celelalte?

- Care celelalte?☺

- Am decis să duc un mod sănătosde viaţă.

- De acum înainte, mă duc cu bici-cleta după ţigări şi bere.

☺- Iuubitule, de ce ai venit aşa de

târ ziu de la serviciu?-Eh, o glumă proastă de-a col e gi -

lor: nu m-au trezit când au plecatacasă.

☺Docotorul către pacient:- Cu ajutorul acestui medicament

veţi putea dormi liniştit.

- Şi când trebuie să-l iau?- Noaptea, la fiecare două ore.

☺- Bărbate, când ţi-am zis să-mi fii

cre dincios, nu am vrut să spun că tre-buie să-ţi faci cruce înainte să te ducicu alta...

☺Câteva definiţii:Fiţuica - Te uiţi şi câştigiElevul chiulangiu - Tânăr şi ne li -

niş titŞedinţa cu părinţii - Întâlnire de

gradul IIIDupă şedinţă - Spitalul de urgenţăCaietul de teză - Verdict: CrimăSfârşitul orelor - Am întâlnit şi ro -

mâni fericiţiCancelaria - Cafeneaua groazeiSala de clasă - Zona CrepuscularăOrele de fizică - La limita imposi -

bi luluiDiriginta - Xena, prinţesa răz boi -

ni c ăDirigintele - SupermanCatalogul - Adevărul gol-goluţÎncheierea mediilor - Memorialul

du reriiChiulitul de la ore - Sport la minutLucrarea de control - Albă ca Ză -

pa daDirectorul şcolii - Inamicul public

nr. 1Şeful clasei - Asasinul din umbrăPerioada de teze - Spionaj şi con -

tra spionaj☺

- Bade, zice un turist către un arde-lean, de ce nu îţi pui o sperietoare înli vadă?

- Nu-i nevoie, muierea mea mai tottimpul e acasă...

☺„Ne despărţim, dar rămânem prie -

teni” e ca şi cum ai spune „Câinele emort, dar îl păstrăm!”.

☺Mi-am luat cagula şi cardul şi am

plecat la bancă. Mi-or fi băgat sau nusa lariul, eu sunt pregătit...

☺Dacă iubita ta are o zi proastă, sur-

priză! Şi tu ai!www.facebook.com

Cel mai inteligent computer din lumePlanurile Japoniei de a crea cel mai rapid şi in te li -

gent computer din lume reprezintă, de fapt, o metodăde a dota industria ţării cu o platformă pentru cercetarecare îi va putea ajuta să dezvolte şi să perfecţionezema şinile automate, care nu au nevoie de şofer, roboţişi, mai ales, să ofere diagnostice medicale cât maiconcre te.

Japonia a pierdut supremaţia în multe domenii deelec tronice în faţa Coreei de Sud şi a Chinei. Pentru casu premaţia Japoniei să fie readusă în prim plan, in gi ne -rii au fost însărcinaţi cu crearea acestei maşinării careva putea efectua 130 de cvadrilioane de calcule pe se -cun dă. Până acum, nici un computer nu a avut o capa -ci tate de operare atât de rapidă.

Primul-ministru Shinzo Abe a făcut un apel cătrecom panii, birocraţi şi către clasa politică, pentru a lu -cra într-un mediu mult mai prietenos pentru ca Japoniasă deţină supremaţia în robotică, în producţia de bateriişi a energiei regenerabile.

În ceea ce priveşte importanţa supercomputerului,in tenţia Japoniei este ca, prim efectuarea extrem de ra -pi dă a calculelor matematice, să accelereze avantajulin teligenţei artificiale. Mai mult, se doreşte ca prinaceas tă metodă să fie perfecţionate maşinile care potcir cula fără şofer şi să fie mult mai eficiente, prin ana -li zarea informaţiilor cu privire la starea traficului. Tot -o dată, va putea fi de un real folos în domeniul medical,per miţând dezvoltarea noilor servicii şi aplicaţii.

Acest supercomputer va fi numit ABCI, un acro nimal AI Bridging Cloud Infrastructure.

Cum arată un boom sonicO cameră a reuşit să înregistreze pentru prima dată

apa riţia unui con de lumină format în urma propagăriiîn spaţiu a unei nave supersonice. Noua tehnologie arpu tea permite cercetătorilor studierea activităţii cere-brale.

Atunci când un obiect se mişcă prin aer, propagăae rul din faţa sa realizând o undă de presiune care semiş că cu viteza sunetului în toate direcţiile. Dacăobiec tul se mişcă cu o viteză egală sau mai mare decâtcea a sunetului, acesta devansează undele de presiune.

Astfel, rezultând formarea undelor de şoc cunoscute şicu denumirea de boomuri sonice, notează Seeker.

Studiile anterioare sugerează faptul că lumina poatege nera conuri similare cu boomul sonic. În prezent,cer cetătorii au reuşit obţină imagini ale ,,conurilorMarch fotonice''.

Lumina călătoreşte cu o viteză de 300.000 de kilo-metri pe secundă în vid. Conform teoriei relativităţii alui Einstein, nici un obiect nu poate călători în vid cu ovi teză mai mare decât cea a luminii. Însă, experimen -te le au dovedit faptul că viteza luminii poate fi înceti -ni tă de milioane de ori. Faptul că lumina călătoreşte cuo viteză diferită prin unele materiale decât prin altelei-a ajutat pe cercetători să genereze conurile fotoniceMach.

Autorul studiului, Jinyang Liang şi colegii săi aupro iectat un tunel îngust plin cu ceaţă obţinută dinghea ţa carbonică. Tunelul a fost amplasat între douăplăci realizate dintr-un amestec de cauciuc din siliconşi pudră de oxid de aluminiu. Cercetătorii au produspul saţii laser cu lumină verde prin tunel. Pulsaţiile s-aupu tut împrăştia prin particulele de gheaţă carbonică dintu nel, generând unde de lumină care puteau pătrundeîn plăcile din exterior.

Lumina verde pe care cercetătorii au utilizat-o călă-torea cu o viteză mult mai mare în tunel decât între celedouă plăci laterale. Aşadar, în timp ce o pulsaţie a la se -ru lui se mişca în tunel forma unde de lumină sub formăco nică între cele două plăci. Cercetătorii au proiectat ocameră care înregistra imagini cu o viteză de 100 demi liarde de cadre pe secundă, aceasta a reuşit să înre -gis treze trei unghiuri diferite ale fenomenului.

www. descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017

Pagina 7

Google testeazăInstant Apps

A trecut mai mult de jumătate dean de la anunţul funcţiei Instant Appsde pe Play Store, însă abia acum Goo -gle începe să o testeze în libertate. Câ -te va aplicaţii au primit suport pentruacces instant direct din magazin, fărăa fi nevoie de a descărca întregul pa -chet, iar Google a lansat un ghid pen-tru dezvoltatori prin care să îşi pre gă -teas că aplicaţiile pentru acest tip dedis tribuţie. Instant Apps va veni înspri jinul utilizatorilor care au nevoie

de acces la anumite funcţii, dar nu do -resc să consume trafic de date preamult descărcând întreaga aplicaţie.

Momentan, Google testează nouaini ţiativă prin intermediul aplicaţiilorBuzzFeed, Wish, Periscope şi Viki.Aces tea pot fi accesate direct din PlayStore şi pot oferi funcţionalitate limi-tată faţă de varianta completă. Com-pania va analiza feedback-ul utilizato-rilor oferit pe baza experienţei cuaceste aplicaţii şi va transmite altordez voltatori ce să facă şi ce să nu facăîn cadrul Instant Apps. Cu toate aces-tea, există deja un ghid cuprinzătorpentru dezvoltatori.

Se pare că dimensiunile pachetului„Instant” trebuie să fie cât mai mici,Goo gle încurajând renunţarea la oriceparte a aplicaţiei care nu este necesa -ră. De asemenea, aplicaţia trebuie săne cesite cât mai puţine permisiuni,care să fie cerute la rularea acesteia,nu la instalare. Nu în ultimul rând,apli caţiile care necesită autentificaretre buie să implementeze modululSmart Lock for Passwords. Cel maiim portant aspect este însă funcţionali-tatea propriu-zisă a aplicaţiei, pentrucare există reguli stricte.

O aplicaţie Instant App nu poatefunc ţiona în fundal, fără ca utilizatorulsă ştie. Acestea nu au acces la notifi -cări de tip push şi nici nu pot accesasto carea externă a telefonului. De ase -me nea, aplicaţiile instante nu pot co -mu nica cu altele, nu pot accesa iden -tificatoarele unice ale dispoziti ve lorpe care rulează şi nu pot accesa me -niul de setări pentru a face modifi cări.

Google crede că, în câteva luni,Play Store va începe să livreze maimulte Instant Apps prin Play Store dela mai mulţi dezvoltatori de aplicaţii.Pro babil că majoritatea companiilorim portante vor realiza versiuni in -stante ale acestora, care să asigureacces rapid la serviciile oferite, fărădes cărcarea aplicaţiei.

LG Watch Sport şi Watch Style

Ştiam încă de anul trecut căGoogle va lansa două ceasuri in te li -gen te cu Android Wear, iar de curândam aflat că acestea vor fi dezvoltate deLG şi vor păstra liniile de design vehi -cu late anterior. Pentru prima dată,avem şi fotografii neoficiale cu dispo -zi tivele care, deşi sunt de o calitate

sla bă, descriu perfect liniile de designşi confirmă zvonurile din trecut. Totce trebuie să mai aşteptăm este data de9 februarie, când acestea vor fi anun -ţa te în mod oficial. Cele două smart-watch-uri LG, numite Watch Sport şiWatch Style vor fi adresate unor cate-

gorii de utilizatori diferite. ModelulSport vine cu un display mai mare, de1,38” în diametru, cu un corp maigros, curea din cauciuc şi două bu toa -ne fizice, pe lângă coroana digitală dincentru. Acesta va fi dedicat celor careîşi doresc un ceas inteligent perfor-mant, care să le monitorizeze activita -tea sportivă, beneficiind de senzor depuls şi de funcţionalitate independen-tă de un smartphone.

LG Watch Style pare însă să fie de -di cat utilizatorilor de sex feminin,fiind realizat într-un corp mai mic,mai elegant, cu margini rotunjite şidoar o coroană digitală ca buton fizic.Acest model dispune de un display cudia metru de 1,2”, un acumulator maimic şi vine echipat cu o curea din pie -le, din câte poate fi observat în ima gi -nea scăpată pe internet.

www.go4it

N o u t ã þ i î n l u m e a I T ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...RAÞIONALÃ

A EXTINDE

IMPETUOS

ÞÂFNOS

STOPAT

RÃPUSE

SPUSÃ

SLOVÃ

FUNESTÃ

ZICALÃ

RAMOLIT

ODÃI

A ASALTA

CENEVA

TROIAN

A PICA

ÎN ªANÞ

CORABIALUI NOE

FACE MAC

A FASONA

PUI DE LEU

PERSPECTIVÃ

TOBÃ DECARTE

ÎN TIMPULZILEI

STROP

ªEF

ÎNSUªITE!

ÎN BLOC!

TEACÃ

CARE FACªI DREG

E ªIC!

C M Y K

Pe data de 25 ianuarie a.c., lase diul statului major al ca -te goriei de forţe, în pre -

zen ţa ministrului Apărării naţionale Ga -briel-Beniamin Leş şi a şefului StatuluiMa jor General, general Nicolae-Ionel Ciu -că, s-a desfăşurat Autoevaluarea StatuluiMa jor al Forţelor Terestre pentru anul2016. Alături de conducerea civilă şi mili -ta ră a Armatei României, au fost prezenţila activitate reprezentanţii structurilor cen -tra le, şefii categoriilor de forţe şi coman -da mente, comandanţii de divizii, coman -

dan ţii de mari unităţi independente, şefiide servicii şi de secţii din Statul Major alFor ţelor Terestre.

Şeful Statului Major al Forţelor Teres -tre, general-locotenent Dumitru Scarlat, apre zentat misiunile şi obiectivele pe careca tegoria de forţe le-a avut în anul 2016,re sursele puse la dispoziţie, starea opera -ţio nală a structurii, participarea la misiuniin ternaţionale, domeniile de sprijin, pre-cum şi priorităţile pentru anul 2017, pu -nând accent pe grija faţă de personalul mi -

li tar şi civil, pe cele aproximativ 60 deexer ciţii internaţionale la care militarii ro -mâni au luat parte, dar şi pe misiunile ex -ter ne. Au fost scoase în evidenţă, de ase -me nea, gradul mare de uzură a anumitorca tegorii de tehnică şi necesitatea conti -nuă rii programelor majore de achiziţii. Oal tă problemă ridicată a fost găsirea celormai bune strategii de atragere de personalîn unităţile militare.

Despre instrucţia forţelor, generalul-lo -c o tenent Dumitru Scarlat a specificat căaceasta a vizat acţiunea militară interarme,în trunită şi multinaţională, abordând sce -

na rii de apărare colectivă, iar pentru anul2017, în domeniul instrucţiei „vom ac ţio -na pentru creşterea calităţii acesteia în de -tri mentul cantităţii, astfel încât forţele săpoa tă să-şi planifice riguros obiectivele dein strucţie în raport cu nevoile reale deper fecţionare” - a subliniat şeful StatuluiMa jor al Forţelor Terestre.

În privinţa prezenţei semnificative întea trul de operaţii Afganistan, efortul prin -ci pal a fost reprezentat de participarea mi -li tarilor din forţele terestre la misiunea

„Resolute Support”. Au fost generate şis-au executat pregătirea, predislocarea şimi siunea aferente pentru două batalioanede protecţia Forţei, două detaşamente decon siliere pentru instituţiile afgane de se -cu ritate şi apărare, două echipe de instrui -re, asistenţă şi consiliere, precum şi douăde taşamente de poliţie militară. Misiunileexecutate au contribuit la îndeplinireaobiec tivelor privind respectarea angaja -men telor asumate în cadrul NATO şi UE,au evidenţiat importanţa acordată de par -tea română securităţii regionale şi globale,fiind, în acelaşi timp, un bun prilej de con -

so lidare a parteneriatului strategiccu SUA şi dezvoltare a relaţiilor decoo perare militară.

Generalul-locotenent DumitruScar lat a mulţumit tuturor coman -dan ţilor şi şefilor structurilor centra -le ale Ministerului Apărării Na ţio -nale pentru sprijinul real acordatfor ţelor terestre pe parcursul anuluipre cedent şi a solicitat sprijin şi pen-tru în curs. Ministrului Apărării na -ţionale, şeful Statului Major al For -ţe lor Terestre i-a raportat că „perso -na lul, atât militar, cât şi cel civil dinfor ţele terestre este în măsură să-şiîn deplinească misiunile pe care ţarani le-a încredinţat!”.

tttMinistrul Gabriel-Beniamin Leş

a arătat că România implementeazăas tăzi propriile măsuri de reconfi -gura re şi adaptare a capacităţilor de -fen sive la realităţile generate de de -gra darea accelerată a mediului dese curitate din vecinătatea noastră,iar structurile de comandă-controlalia te care funcţionează pe teritoriul

ţă rii noastre, Unitatea de Integrare a For ţe -lor NATO, respectiv Comandamentul Di -vi ziei Multinaţionale de Sud-Est şi con sti -tui rea Brigăzii Multinaţionale de la Craio-va sunt mărturie a faptului că România re -pre zintă un pion important pe harta in ter -na ţională a securităţii. Totodată, ministrulApă rării a afirmat că trebuie continuatede mersurile pe dimensiunea de apărare şise curitate, în vederea realizării unor capa -bi lităţi de apărare credibile şi creşterii ca -pa cităţii operaţionale a forţelor armate,

prin alocarea resurselor bugetare necesareşi în coerenţă cu evoluţiile în domeniu dinca drul NATO şi UE.

Ministrul Leş a mai adăugat că re dre -sarea bugetelor Apărării şi înscrierea aces -to ra pe o tendinţă ascendentă sunt esen ţia -le, iar credibilitatea NATO va depinde, înfi nal, de alocarea de către statele membrea resurselor necesare pentru asigurarea ca -pa bilităţilor militare de care avem nevoie,în tr-un context de securitate atât de com-plex cum este cel de astăzi. Totodată a rei -te rat şi faptul că ţara noastră este ferm an -ga jată în această direcţie.

„În plan naţional, prioritatea noastrăde bază este reprezentată de creşterea ca -pa cităţii operaţionale a Armatei Ro mâ -niei. Suntem hotărâţi să respectăm anga -ja mentul asumat de alocare a două pro -cen te din PIB pentru M.Ap.N., beneficiind,în acest sens, de consensul tuturor forţelorpo litice care au semnat un acord naţionalpen tru atingerea acestui nivel al finanţăriiîn cepând cu anul 2017 şi menţinerea luipen tru următorul deceniu”, a adăugat mi -nistrul Apărării naţionale.

El a apreciat şi prestaţia excelentă a mi -li tarilor forţelor terestre în misiunile dintea trele de operaţii şi a mulţumit, de ase -me nea, pentru participarea personaluluiaces tei categorii de forţe în sprijinul popu -la ţiei aflate în situaţii de urgenţă.

Activitatea de autoevaluare s-a încheiatcu înmânarea de către ministrul Apărăriina ţionale Gabriel-Beniamin Leş a Ordinu-lui „Virtutea Militară” în grad de Cavaler,cu însemn pentru militari, generalului debri gadă Gheorghiţă Vlad, Ordinul „Virtu -tea Militară” în grad de Ofiţer, cu însemnpentru militari, generalului de brigadăConstantin-Adrian Ciolponea şi generalu-lui de brigadă Adrian Stroea, precum şiOr dinul „Virtutea Militară” în grad deCo mandor, cu însemn pentru militari, co -lo nelului Gheorghe-Cristian Dinulică.

Ordinele „Virtutea Militară” au fostcon ferite de către preşedintele României,domnul Klaus Iohannis, în semn de apre -cie re deosebită pentru serviciile pe careofi ţerii le-au adus statului român, precumşi pentru înaltul profesionalism dovedit înexe cutarea cu profesionalism a misiunilorîn credinţate. n

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 2 (441) din 31 ianuarie 2017Pagina 8

Autoevaluarea Statului Major al Forţelor TerestreAutoevaluarea Statului Major al Forţelor Terestre

(continuare din numărul trecut)

Manipulările mediiManipulările medii se referă la modificări importante

ale situațiilor sociale, cu efecte ce pot depăși dramatic aș -tep tările. Explicația rezidă tocmai din enorma putere dein fluență a situațiilor sociale asupra comportamentului u -man, aceasta fiind subevaluată în cele mai multe cazuri.

În cadrul unui experiment, Stanley Milgram a desfășu-rat un test menit să studieze capacitatea de memorare șiin fluențare a acestei capacități, prin administrarea unorpe depse, în caz de greșeală. Voluntarul era așezat la o ma -să pe care se afla pupitrul de comandă al unui aparat dege ne rat șocuri electrice. Printr-un perete de sticlă, volun -ta rul ve dea un tip, aflat în altă încăpere, așezat pe un sca -un, co nec tat la electrozii care urmau să-i administreze șo -cu rile. În aceeași cameră cu primul voluntar, care va fi de -nu mit „pro fesorul”, se afla un experimentator sobru, careîn cepea prin a spune că persoana aflată dincolo de geamse ofe rise de bunăvoie pentru testare.

Testul consta în citirea unor perechi de cuvinte pe carein dividul conectat la electrozi, numit „elevul”, trebuia săle memoreze. Apoi „profesorul” începea să spună câte uncu vânt, iar „elevul” să răspundă cu perechea lui. La fie ca -re greșeală, „profesorul” trebuia să-i administreze „elevu-lui” un șoc electric, începând cu cincisprezece volți pânăla patru sute cincizeci de volți, în trepte de câte cincispre -ze ce.

Trebuie menționat că, de fapt, „elevul” a parcurs testulîn înțelegere cu experimentatorii, mimând excelent efec -te le șocurilor electrice, pe care în realitate nu le-a primit.Stu diul capacității de memorare a fost un pretext pentruade vă ratul obiectiv al experimentului ce era menit să eva -lue ze limitele cruzimii oamenilor obișnuiți sub presiuneaunei autorități.

Anterior experimentului, la întrebarea „Câți ar accep-ta să meargă până la limita de patru sute cincizeci devolți?”, mai multe grupuri, care includeau oameni obiș nu -iți, studenți sau psihologi, au dat răspunsul aproape una -

nim de: „Circa unu la sută”. Testul însă a demonstrat că62,5% dintre voluntarii puși în postura de „profesor” auad ministrat șocurile și după ce „elevul” a început să urlede durere și să avertizeze că poate suferi oricând un atacde cord!

Rezultatele terifiante ale acestui experiment au certifi-cat cruzimea inexplicabilă a oamenilor obișnuiți, aflațisub permanenta presiune psihică a „autorității” reprezen -ta te de către experimentator. În scopul identificării moti -va țiilor intrinseci generării comportamentului inuman înca zul oamenilor obișnuiți, Milgram a reluat experimentulşi în alte variante.

Trei „profesori” au fost introduși simultan în aceeașiîn căpere. Doi erau în înțelegere cu experimentatorii și, laun moment dat, au refuzat să mai continue testul. În astfelde situații, numărul celor care au mers cu șocurile până lali mita maximă s-a diminuat de peste șase ori! Astfel a fostde mon strat faptul că sentimentul de supunere ne con di țio -na tă față de autorități scade drastic în cazul în care indivi -dul rea li zea ză o acțiune solidară și corectă..

Într-o altă variantă, experimentatorul iese din în că pe -re, locul său fiind luat de către un alt „voluntar” ce îi re -pe tă „pro fesorului” obișnuitele ordine de a continua. Înase menea cazuri, numărul celor care au mers până lavoltajul ma xim a scăzut de trei ori. Faptul ilustrează că, înab sența autorității, spiritul de supunere necondiționatăsca de sim ți tor.

Ultima variantă a experimentelor lui Milgram a creatpar ticipanţilor po sibilitatea de decide singuri limita maxi -mă a voltajului. Numai 2,5% au făcut acest lucru, procentfoarte apropiat de estimările din chestionarele celor între-bați despre posibilele rezultate ale unui asemenea test.

Experimentele lui Stanley Milgram constituie o po si -bi litate abstractă de relevare a unora dintre tehnicile dema nipulare de valoare medie. Pe baza acestor determinăriab stracte, se poate iniția o paralelă revelatoare cu cazulRe voluției române din decembrie 1989.

În România dictatorială, autoritatea supremă era re pre -zen tată de Nicolae Ceaușescu. Decalajul decizional fuse -

se în asemenea măsură exacerbat, încât distanța dintredic tator și restul ierarhiei comuniste era imensă. Comite-tul Politic Executiv juca rolul unei adunări de marionetecare aplaudau și aprobau deciziile dictatorului. În contex -tul prezentat, debutul revoluției a avut loc la Timi șoa ra înzi lele în care Ceaușescu se afla într-o vizită în Iran. Lipsaau torității supreme din țară a facilitat ridicarea ma selor, însco pul redobândirii libertății cetățenești. Am ploa rea șisuc cesul evenimentelor de la Timișoara au ușurat extinde -rea și generalizarea acțiunilor de protest la sca ră naționa -lă. Revenit de urgență la București, Ceaușescu a con vocatun mare miting popular, care s-a transformat într-un veri -ta bil butoi cu pulbere, căruia îi lipsea o singură scân teie.Fac torul declanșator al destabilizării a fost con sti tuit deac țiunile unui grup restrâns, determinând ex plo zia mul ți -mii și fuga dictatorului. Odată capturat, s-a luat mă suraeli minării sale fizice, împreună cu Elena Ceaușescu,deoa rece, dictatura devenind bicefală, trebuia să dis parăam bele capete.

Revoluția română cumulează magistral nenumărateteh nici de manipulare care au funcționat perfect, începândcu războiul radioelectronic și sfârșind cu rolul decisiv alte leviziunii în magnetizarea maselor. Singurul lucru carene mulțumește, după mai mult de două decenii, este nei -den tificarea oficială, clară, a celor care au imaginat și or -ches trat acest mecanism.

Un exemplu elocvent de manipulare media poate fi re -pre zentat de preocupările CIA referitoare la experimen te -le strict secrete de controlare a minții umane. ProgramulMK-ULTRA, inițiat la sfârșitul celui de-al Doilea RăzboiMon dial, consta în experimentarea unor tehnologii necon -ven ționale, precum hipnoza, stimularea electrică a creie -ru lui sau administrarea de droguri (LSD) pentru a obțineun control total asupra gândirii și comportamentului su -biec ților. De cele mai multe ori, experiențele desfășuratenu numai că violau etica profesională, dar depășeau oriceli mită a legalității și moralității, provocând infirmitateasau chiar moartea unora dintre cei supuși testelor. Rezul -ta tele nu au confirmat așteptările organizatorilor, dar esteui mitoare ușurința cu care numeroase somități ale științei,cu o reputație de invidiat, au consimțit să se angajeze înase menea experimente șocante și chiar să provoace moar -tea unor concetățeni nevinovați.

Locotenent-colonel George NICOARĂ

Realităţi privind războiul mediaticRealităţi privind războiul mediatic