L

nu va semna terizură CDR

Petre Roman a anunţat, In cadrul conferinţei de presă de joi, că Partidul Democrat nu va semna moţiunea de cenzură propusă de CDR pentru începutul sesiunii parlamentare de toamnă. Preşedintele PD a declarat că acest act "paie nepotrivit1* pentru că ar fi cea de-a patra moţiune care ar prilejui guvernului posibilitatea de a-şi face "propagandă laudativă”. In opinia sa, moţiunea de cenzură propusă de CDR nu ar fi incompatibilă cu iniţiativa PD referitoare la convocarea sesiunii parlamentare • extraordinare. în acelaşi timp, Roman a adăugat că o sesiune parlamentară pe timp. de vacanţă, măcar pentru o zi, ar fi oferit electoratului o imagine pozitivă a unui forum, preocupat de problemele reale ale cetăţeanului.

Eduard Teller la Cluj-Napoca!E ste vorba de au to ru l bom bei atom ice, care va fi prezent la

Cluj-Napoca marţi 19 septembrie 1995. Cu această ocazie Eduard Teller (cu părinţi originari din Lugoj) va primi titlul de doctor bonorit causa al Facultăţii de fizică din Cluj şi, probabil, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. O singură concluzie: noi de la Rîm ne tragem, bomba atom ică de la ... Lugoj.

Dem.ŞOFRON

p faurilor J3 yajudeţuhu/4fl.allurtl/5 frfr&afia locală /6 ^Btate/7-11; ■

*12 ■ ■ tineri f!3

ANUL VII NR.1463 ISSN 1220-3203

VINERI 25 AUGUST 1995 16 PAGINI 300 LEI

V rem ea va fi tn general frumoasă. Cerul va fi variabil ţi doar !n cursul după-amiezii vor fi posibile unele înnorări trecătoare ale cerului. Temperatura maximă azi se va situa tn jurul a 27 grade. Ieri la Cluj-Napoca la o ra i2 erau 23 grade, iar presiunea măsura 734 mm Hg (meteorolog de serviciu Claudiu Herman).

kr CHIOREANUli trecutele alegerTprezidenţialecandidaţii s-au înghesuitj

M declare intenţiile, mizînd probabil, pe impactul la 'public al anei asemenea precipitări, acum potenţialii doritori ’t* a de dracu să-şi precizeze punctul de vedere.- probabil,

.liion şoca electoratul cu o asemenea grabă. Noua conduită dJn rezultat al studierii şanselor tntr-o competiţie pentru jiiupremă în stat. Rînd pe.rînd au fost întrebaţi o serie de

^Sieni dacă îşi vor depune candidatura, aceştia râspunzînd, :in intenţionează să se înscrie într-o asemenea aventură, fie ipră devreme să-şi dezvăluie punctul de vedere. ' irertînsă că toţi se gîndesc serios sâ facă respectivul pas. mi tîrziu, parcă invitîndu-se unul pe celălalt sâ iasă în faţă: soepţie face scriitorul Paul Goma, care a anunţat că "m-am ştii vorbă (probabil, în competiţie - n.n.) nu pentru că m-aş lied mai autorizat, ci pentru că am constatat în aceşti cinci ci jumătate din cei buni s-au dovedit a fi răi, iar cei care au

atoni s-au dovedit incapabili de a gîndi, deci de a acţiona :ildecît”tovărăşimea”. De unde deducem că Paul Goma a fo s t; linas bun şi, în acelaşi timp,- s-a dovedit a fi capabil de a gîndi. -Mileaşa, numai că şansele lui sînt minimei Paul Goma a fost J■ uoscut în anii disidenţei sale, decît în cei cinci ani de la •Sa din decembrie.Mod la lucruri mai serioase, trebuie să-l amintim în rîndul" teilor candidaţi pe Ion Raţiu. Asta nu pentru că doreşte unul iitil acest lucru, ci pentru simplul motiv că politicianul ţărănist raMel însuşi că ou va respinge invitaţia. Nu a spus-o direct,' 'ffi-u fel insidios, care nu.reuşeşte însă să-i ascundă intenţiile. hi recent interviu, Ion Raţiu spune aşa; ”N-am venit în ţară sifiu preşedinte, ci să servesc dem ocraţia". F raza este ' Girată în prima sa parte, dar adevărată în ultima. Ion Raţiu wlistr-adevâr democraţia, dar, în acelaşi timp, a dorit să fie *fi>te, funcţie la care a candidat, de altfel, la scurt timp după

ii România. ~ v -ki|ia cunoscutului politician este însă ingrată. Dovedind reale 3$ pentru a avea un rol activ în direcţionarea politicii partidului

pvthce parte şi chiar a ţării, Ion Raţiu rămîne într-un con în primul rînd, din cauza preşedintelui PNŢCD,

(continuare in pagina a 16-a) ,

UDMR face înscrieri la liceul BrassaiO f nedumerire am luat Cunoştinţă

dintr-un apel semnat de Szocs Iudit, p reşed in ta U niunii Pedagogilor M aghiari din R om ânia - C luj, publicat în Szabadsag din 23 august, că secretariatul L iceului teoretic B rassai Samuel, liceul de stat, a devenit pînă în 25 august locul de în scriere a cadrelor d idactice , părinţilor şi elevilor, care doresc să participe la 2 septembrie la forumul organizat la Odorheiu-Secuiesc, în semn de pro test îm potriva Legii învăţăm întului; Este un ac t care contravine statutului şcolii româ­neşti, care este folosită împotriva unui act fundameental al statului de drept. Un act politic, în care şcoala a devenit o trambulină în realizarea scopurilor UDMR, îndreptate împo­triva stabilităţii societăţii româneşti. Probabil conducerea liceului nu are > nici Un amestec în această tărăşenie care este un act samavolnic obişnuit

al unei persoane care abia s-a reîn­tors în ţară cu bateriile reîncărcate în ”pâtria-mamă”. Am dori să aflăm şi părerea Inspectoratului şcolar! Îşi asum ă inspectoratu l responsabi­litatea unei acţiuni de nesupunere civică preconizată de partidul politic al etniei ungureşti? ,

G .F A R K A S

Să m enţionăm că UDMR a a lcă tu it un adevăra t ca lendar al manifestărilor de protest împotriva Legii învăţămîntului. Prima acţiune de acest fel a fost programată pentru ziua de 2 septembrie, la Odorheiu Secuiesc, unde . se doreşte desfăşurarea unui m iting ”cu caracter de masă”, probabil pentru a asigura acest caracter de masă a fost organizat la Liceul Brassai din Cluj-Napoca un punct de întîlnire şi de înscriere a voluntarilor care să se deplaseze la Odorbeiu Secuiesc.'

Falimentarii euopeni i-aseonosent

A ' Vi V A

Ne amintim.cu cîtă grabă a votat Parlamentul Europei, la propunerea lui Otto von Habsburg, o rezoluţie în care e ra condam nată L egea învăţăm întului din România şi se dădeau ind ica ţii au to rită ţilo r rom âne. Ia tă că d l H enri R evol, preşedintele Grupului de prietenie F ranţa-R om ânia ă l S enatu lu i francez, a recunoscu t că parlamentarii europeni care au votat rezoluţia împotriva României nu au cunoscut sufic ien t de bine Legea învăţăm întului incrim inată de ei: Este .un fe l de a vorbi, în tre a nu cunoaşte suficient de bine un.text asupra căruia te pronunţi şi a hu-1 cunoaşte de loc n u . este n îci o diferenţă de calitate a informaţiei.-

Pentru perioada imediată vor'fi . oaspeţi la Cluj-Napoca secretarul genera l a l C onsiliu lu i Europei, filo so fu l, po litic ianu l de la rg i orientare liberală Daniel Tarscbys, care va susţine o conferin ţă , la facultatea de Studii Europene. Apoi,, ne va v iz ita profesoru l Tbeoddr Bercbem, preşedintele Universităţii

Oaspeţi de seamă ai Universităţii clujene

din Wurzburg, preşedintele DAAD (D eutsche A kadem ischerAustauschienst) din Bonn, doctoi bonoris causa al U niversităţii "Babeş-Bolyai",'care va conferenţia' tot la Facultatea de Studii Europene, în p r im a parte a lunii septembrie 1995 ne va vizita şi directorul ge­neral a l British Council, Sir John Hanson, împreună cu directorul lui B ritish C ouncil din România, domnul K laus Hennfng.^ D e m . Ş O F R O N

perioada 25-27 august 1995, la Szegedin:

imul Cetăţenesc Ungaro-Bomân^abordată de-a lungul celor trei zile: "A lături în prietenie” ,

"Motivele, mijloacele şi metodele muncii de prietenie” , ti u i cum se sublinia în "Prietenie"-, gazeta Asociaţiei de

^Ugguo-Română: "împâciarea istorică este o problemă dificilă ^tyionarea căreia toţi trebuie să-şi asume sarcini: parlamentele, ^.Instituţiile de ştiinţă, de afaceri, şcolile, bisericile, presa, '*■4lumea! Pentru noi, asociaţia de prietenie rămîne sfera cea

nai sensibilă: lumea oamenilor "simpli”. Este tteaba noastră oamenii din punct de vedere spiritual pentru împăcare,

^ teuta trebuie să vorbim la Szegedin!”Dem. ŞOFRON

• < "După 15 august '1940 a trebuit să pârăsesc A tcna pentru a asista la iminenta împărţire a României. In Belgrad mi-am pregătit autoturismul (...). Apoi am plecat la Budapesta cu Felix (un cîine de rasă, n.n.) pentru a asista la ocuparea comică de către armata ungară a Transilvaniei (...).

C ontele C saky, m in is tru l de externe, m -a convocat pen tru o lectură aVînd drept obiect cîteva lucruri scrise de mine recent. El mi-a interzis categoric să însoţesc exped iţia transilvăneană. Am replicat spunîndu-i că, în acest caz "The New York Times" nu va scrie n im ic despre m arele evenim ent. Csaky a fost destul de naiv să mă creadă şi s-a îm blînzit. Săracul individ, era în fond un om de treabă. La m^i. puţin de un an de z ile el s-a sinucis, atunci cînd Ungaria a ignorat cu dezinvoltură Pactul de Pace E ternă cu Iugoslavia ţ i ş-a alăturat invaziei'lui Hitler..-'; tn 5 septem brie 1940 arm ata

ungară a.trcciit graniţele României.

Amintirile lui C.L. Sulzberger, corespondentul lui "The New York Times", despre intrarea trupelor ungureşti în Transilvania în septembrie 1940: Din Long Row o f Candles, Memoirs and Diaries (1934-1954), C.L. Sulzberger, The Macmillan Company, 1969, pp. 105-107.

Au am făcut un tur prin Transilvania c îteva luni m ai "înainte cu o frum oasă p rin ţesă rom âncă ce a susţinut câ provincia conţinea doar,o m înă de unguri. Escorta ' m ea

, militară de acum, nu atît de plăcută ca îna in te , e ra ho tă rîtă să-mi dovedească contrariul. > '

, Înaintarea a început din Debreţin, un oraş de crescători de vite, situat la m arginea pustei sau cîm piei ungureşti, cunoscut pentru expoziţiile de. cai şi pentru cîrnaţi excelenţi; Am în so ţit cavalcada informată a presei spre o comună num ită B iharkerestes, unde am simulat câ am o pană la motor, După nemulţumiri disperate, oficialităţile abilitate au trebuit să se mişte înainte conform planului împreună cu restul

colegilor mei.'Eu am aşteptat într- un c îm p ,astfe l în e ît trupe le ce avansau să poată trece. In final am pornit şi eu cînd am fost sigur că mâ pot mişca independent, ca un agent liber.

Ocuparea Transilvaniei a fost un masacru. Românii nu s-au opus; ei pur şi simplu's-au retras, distrugînd şoselele f i lin iile te lefon ice , d istrugînd slabele fo rtifica ţii ale Liniei Carol, prăbuşind podurile. Cetăţenii rom âni ce nu s-au mutat spre est cu trupe le lo r stă teau . ascunşi, astfe l îneît populaţia şi-a, asumat un oarecare aer unguresc. . Aceasta pe măsură ce m ărşăluiau înainte soldaţii solizi, cu chipul'un pic lat, ce arătau ca nişte rămăşiţe ale lui A tila. E i păşeau în urm a unor

Primim la redacţietn 12 iulie.1995, plecînd de la

lam entab ila a tacare de către Gheorghe Funar a stud iilo r de psihqlogie de la U niversitatea "B abeş-B olyai", R ectora tu l a semnalat în presă că se aşteaptă la

.noi diversiuni. Declaraţiile lui Ion Gavra ("Biroul de presă al PUNR) din august 1995 simt confirmări de previziuni. Evident, este -sub demnitatea noastră să reacţionăm mereu la fantasmagoriile grupului. Suntem însă datori sâ informăm publicul interesat că "declaraţiile" - sunt pure tic lu iri ale unor persoane carc nu se pot legitima

d ţt f t fabrjcînd falsuri şi incitînd la ( a trebuit să atenţioneze în p rţsă că conflicte. ' , numai în municipiul Cluj-Napoca se' tn ceea ce priveşte construcţia percep taxe ridicate pentru terenurile

Campusului Gheorgheni, faptele ne alocate construc ţiilo r ' şcolare, obligă să precizăm că PUNR nu a O ricum , ■ ritm ul - construcţie i

fost im plicat. Şi- in iţia tiva ş i . realizarea ei aparţin universităţii şi m in isteru lu i. A dm inistraţia U n ivers ită ţii "B abeş-B olyai" lucrează, conform leg ii, cu administraţia de stat, în problemele decisive cu Prefectura'şi Ministerul' învăţăm în tu lu i. M enţionăm , în

Cam pusului este cel perm is de legislaţie, iar întreaga lucrare este coordonată de un iversita tea şi ministerul de resort.

Faptele ne obligă, de asemenea, să precizăm că Facultatea de Ştiinţe Economice a pierdut spaţii tocmai ca efect al deciz iilo r activiştilor.

treacăt, câ Ministerul tnvâ|ăinîntuluj.._P.UNRv Şi în acest caz actele

^probatorii vorbesc de la sine. R eam plasarea, în o rice caz, a facu ltă ţii e s te , tn p rincip iu , rezolvată - Rectoratul obţinînd, pentru aceasta, tre i O rdine ale ministrului Învăţămîntului şi în funcţie de eforturile decimatului, poate fl.încheiată,curînd.

A ctiv ita tea ; • U n iversită ţii "Babeş-Bolyai" este regizată de

• legislaţia în vigoare şi direcţională de un patriotism profund, ce se ob iectivează în m odern izare , reconcilie re ţ i ' in teg rare europeană. C ine doreş te _ să evalueze vreo acţiune arc oricîud date controlabile'la dispoziţie.

(continuare în pagina a ICt-a)

iasacruofiţeri călare, arătosi, înalţi şi blonzi, îmbrăcaţi în uniforme cusute în stil londonez. Acest contrast tensiona p răpastia feudală din societatea ungurească.- O mare parte din forţa de ocupaţie

â fost în scurt tim p cherchelită, deoarece sătenii îi însoţeau cu vedre de vin. Infanteria, copios împodobită cu flori, striga continuu: "Trăiască honvezii unguri! Trăiască honvezii unguri! Sâ trăiască armata ungară." Toate acestea erau urmate deseori de ţipete răguşite: "Înainte spre Bucureşti!" Dacă românii ar fi încercat să se opună acestei parăzi ei le-ar fi putut cauza mari probleme ungurilor deoarece multe puşti erau umplute cu flori şi artileria, încărcată cu ram uri, era placată cu flori, tn spatele armatei veneau camioanele Încărcate cu jandarmi purtînd pălării Beau Brumell împopoţonate cu pene de cocoş. Am urm at această paradă pînă în capitala Transilvaniei,

(continuare In pagina a 16-a)T r a d u c e r e : A c h im M IHU

T

nlRLIOTECâA

faţa spre Romania; Începînd de astăzi şi ptnâ duminică, o delegaţie a Congre­sului SUA va v izita România. Scopul congresmenilor ameri­cani este,-de a dezvolta cu partenerii români cooperarea în dom eniul securită ţii şi Io cel militar - carc. sc pare, ti intere­sează mult pe americani. Vizita poate fi considerată şi un răspuns lâ vizita ministrului Gheorghe Tinca în SUA, în cadrul căreia s-a discutat pe rfectarea unor acorduri iu dumcniul militar.

A D E V Ă R U Ld e O l u i AGENDA vineri, 25 august 1995

• Azi: Calendarul ortodox,; Aducerea* moaştelor S£Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit; Calendarul greco-catolic-, Ss Bartoloraeu şi Tit, ap., transferul moaştelor lor la Veneţia (830);

Calendarul calolic. Ss Ludovic, rege, Iosif Calasanz.' • Mîine: Calendarul ortodox S£ Mc. Adrian, Natalia, soţia sa şi Atic; Calendarul greco-catolic, Ss Adrian şi Natalia, soţi m (Intre 286 - 305); Calen­darul catolic: Şf. Cezar do Arles, ep.

îi felicităm pe toţi ‘ cei care, împărtăşind taina Boteâdui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

1• PREFECT URA,CONSIIXJL

JUDEŢEAN: 19-64-16 •PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30■ PRIMARIA DEJ: 21-17-90 •PRIMARIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA ClMPIA TURZII:36-80-01 •PRIMARIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMARIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 ţi

ii.i5.io . •• ' _ ,•POUŢIA FEROVIARA CLUJ- . ..

NAPOCA: 13-49-76 .'•POUŢIADEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

POLIŢIA HUEDIN: 25-I5-3S ■ POUŢIÂGHERLA: 24-14-14 ; ■

•POMPIERII: 9*1 v :r •' ' ' : ; 1 APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:11-24-71 ’SALVAREA: 961 - SALVAREA CFR: 19-85-91

•INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991'•INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

REGIA AUTONOMĂ DE •TERMOFICARE

DISPECERAT: 11-87-48 •REGIA AUTONOMA DE APA .

CANAL DISPECERAT: 1,1-63-02 S.C. “SALPREST" S .A. ' , 4 DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int 132 '■ -■

^TRANSPORT^CF RPLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcţii trenuri accelerate, rapide şi intercity •BAIA MAR EfSATUMARE (prin Dfj):15 )5 •BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,43 ~•BRAŞOV (prin Dej): 0,28 , : •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 ‘(prin Sibiu-Piatra Olt): 11/42 ; (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14 ţ •ORADEA: 2,45 ;16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 '•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 ' •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TlRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952.

AGENŢII DE VOIAJ CFR nNFORMAŢn: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Plecări din B ucureşti: 7,10;13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv " ' "Plecări din C Iuj-Napoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni p îna vineri inclusiv ’ 1 V1’ Sîmbătâ:". ; ; i v, ,-v Plecare din B ucureşti: 13.00 , Plecare din CIuj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 Ici ;/; : .'.Telefon TAROM Cluj': 19.49. 87

B .C U R S E M Ă U TO; : / CURSE INTERJUDEŢENE -

din Autogara IIOuj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00..

•CIuj-Napoca-Tirgu Mureş: 6,30,14,00.Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00

•Quj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. «CIuj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica); 12,30,14,30,18,30. Quj-Napoca - Gîrbâu - Zalău: 6,40 Quj-Napoca * Jibou: 7,00,14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida).

•Quj-Napoca - Simleul Silvaniei: 8,30,16,00Quj-Napoca - Aiud: 12,00.Quj-Napoca - Alba-Iulia: 13,00. \—A

•Quj-Napoca - Bistriţa: 15^30 (circulă vineri, sîmbătă, duminică, lum). CIuj-Napoca - Brad: 16,00.

•Quj-Napoca -Cîmpeni: 13,15.CIuj-Napoca - Mediaş: 14,30.

•Quj-Napoca - Reghin: 16,30. •Quj-Napoca - Tirniveni: 15,15. •Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25. •Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca; Dej: 13,30 (pnn Modu);• 14,00 (prin Tioc).•CIuj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Quj-Napoca - Turda 5,30; 6,30, 6^0;

7,20,8,15; 9,30,10,30; 1,30,12^0; 13,20, 14,00; 14,30,15,00,15,30;16,00,17,00, 18,00; 18,30,19,00,20,00,21,00,22,30.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CORSE INTERNAŢIONALE- din Autogara n :

• CIuj-Napoca - Budapesta, cn plecare din ClnJ-Napoca In zilele de lnid, Joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta tn zilele de'marţi, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,000 ClnJ-Napoca- Oradea - Debreeen - Miskolc, ca plecare din CIuj-Napoca tn zina de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc tnzina de Joi ora 11.

UNKUKMAţll Autogara. 1:14-84-86 - Autogara H: 13-44-88

m •

UNIPLUS RAIHO Vineri, 25 august

5.00 Matinal Uniplus Radio;5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport;5.35 Program TV; 5.55 P iaţa şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Actualitatea mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7 .30 C a len d ar;-8.10 Poliţia municipiului în direct;8.15 Pompierii în direct; 8.30 în treruperea em isiei; 12 Reluarea emisiei; 13.30 Cinefil;14.30 Overdose; 16.05 Marlboro Music Eurochart 100; 17.05 ... Marlboro Music-Eurochart 100;18.30 întreruperea emisiei; 21.05 Marlboro Masic Eurochart 100;22.05... Marlboro MusicEuro-' chart 10 0 ; 23.30 Talk-Sbow (emisiune bilunară). P rogram informativ BBC I^ondra: 6; 14; 18; 21 -Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

RETETA ZILEI

SUFLEU DE CARNE

' De ce aveţi nevoie: 500 g piure de cartofi, 300 g carne tocată (din resturi de friptură), 100 g ceapă tocată,'4 ouă, 50 g caşcaval ras, 100 g unt, piper, 100 g smîntînă.

Mod de pregătire: Cartofii piure se amestecă cu carnea tocată şi călită îm preună cu ceapa în 50 g unt. Se adaugă mirodeniile şi sarea, după gust.

IDupă ce s-a răcit compoziţia, se amestecă cu gălbenuşurile puse pe rînd, cu caşcavalul ras şi cu albuşurile bătute spumă, fntr-o formă dc Jena, unsă şi tapetată cu făină, se pune compozifia carc se coace în cuptor. Sc serveşte caldă; cu smintînă si salată verde.

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2):17-28 iulie: 8-14; 31 iulie-20 august: închis; 21 august-3 septembrie: 8-14 sala "Gh. Lazăr" (numai pentru cadre didactice universitare şi cercetători); 4-15 septembrie: 8-13,45 şi 14,30-21,00; 17- 29 septembrie: 8-14. Sîmbătâ şi duminica închis. , -

■ B iblioteca ' judeţeană "OCT AVIAN GOGA"

Perioada 15.06-1.09.1995 SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan celMare nr.l) şi filialele ORAR: luni, miercuri, joi, 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătâ şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. l)ORAR: hmi, maiţi, joi: 14-19,45; miercuri, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică-închis. SALA DE LECTURA (str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni - joi: 9-19,45: vineri: 9-17,45: sîmbătă:9-13,45: duminică - închis.;.. . -•

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar hmi - sîm bătă8-12.45; 14-18.45; duminică: închis - ' - *

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7. - 9) Orar modificat îri perioada 3 iulie 1995 - 9 septembrie- 1995: Juni - închis; marţi - 10-13; miercuri - 15-18; joi - ,10J3; vineri închis. ->/ ■ Biblioteca Americană (stiada Universităţii 7 -9). Orar: luni - vineri 12 -16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar hmi, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9-14; sîmbătâ şi duminică: închis ' v

■ Biblioteca "H eltai" (strada Clinicilor 18). Orar:, zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). O rar marţi: 18- 19;joi 19-20 .,

■'Biblioteca Casei'corpului di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16;sîmbătăşidumitucămchis.

■ Biblioteca "Valerîu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (stradaICBrătianu22). Orar miercuri - duminică 10 i 17; luni şi marţi: închis • . • : >

■ Muzeu] Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C_. Daicoviciu 2). Zihric, inclusiv duminica: 10 - 16; hmi închis. '

■ M nzenl;. E tnografic al T ransilvan ie i (strada Memoran­dumului 21). Maiţi - duminică: 9 - 17; hmi: închis

■ Galeriile "Bastion” (Piaţa Ştefan cel Mate 5). Luni-vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminici: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil lsac 23), Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

■ Parcul etnografic "Romulus Vuia” zibic 9-16, luni închis.

js m s mFarmacii de serviciu: sîmbătă, 26

august: Farmacia nr.6 SPERANŢA, str. I.Maniu nr.42, telefon 11-64-56, orar 8-20; Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 9-15; Farmacia nr.27 MERCUR, Aleea Detunata n r.l, telefon 14-51-37, orar8-13; Fatmacfa nr.5.7 CartMănâştur II Complex UNION, telefon 16-56-15, orar 8-13; Farmacia SC "Vadocom”, str.Marinescu nT.7. telefon 19-12-76, oraT 7-22; dum inică, 27 august: Farmacia nr.6 SPERANŢA, str.I.Maniu nr.42, telefon 11-64-56, orar8-20; Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 9-15; Farmacia SC "Vadocom", str.Marinescu nr.7. telefon 19-12-76, orar 7-22;

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia “Corafarm", str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.6 SPERANŢA str. Iuliu Maniu nr. 42, telefon 11-64-56, orar 20-8.

Vineri, 25 august P r o g r a m u l ! : 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră cu...;9.20 Film serial; "Santa Barbara”;10,50 Desene animate; 11,20 Curcubeu; 12,20 MTV; 12,50 Film serial: "Aventurile lui Skippy”; 13,20- 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14,10 TVR Iaşi; 14,50 TVR,CIuj- Napoca; 15,30 Ţara de pe malurile "Fluviului de argint”; 15,45 Tradiţii;'16,15 Actualităţi; 16,25 Agenda consumatorului; 16,45 Lege şi fărădelege; 17,00 Emisiu-ne în limba germană; 18,00 Pro Patria; 19,00 Film serial: ”Edera"; 20,00 Actualităţi; 20/50 Tezaur folcloric;21,30 Film artistic: "O femeie care deranjează"(I); 23,05 Actualităţi;23,25 MTV; 0,25 Ci-nematograful de noapte: ”Gothic”. ■■■/'; Programul 2:7,00 La prima oră;9.20 Ora de muzică; 10,05 Documentare; 11,30 Desene animate;12,00.Cafeneaua literară; 13,30 Şansonete pariziene; 14,00, Actualităţi; 14,10 Varietăţi internaţionale; 15,00 Convieţuiri;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial: "Pasiuni secrete”; 17,00 Bursa invenţiilor, 18,05 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 19,00 Concert simfonic;21.00 TVM. Mesager, 21,30 Oameni care aii fost..;22,00Hyperion;23,00 Din viaţa romilor, 23,30 Film serial: "Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii., TVR CLUJ-NAPOCÂ:'14,55 -15,45 Jurnal - actualităţi; reporter.în anchetă: "Bani de mulţumire” reportaj - anchetă pe’ culoarele spitalelor despre ''cadourile” oferite medicilor, Incursiune în necunoscut:

Secretele celui de-al III-lea Reich. ' Sîmbătă, 26 august

Programul 1: 7,00 Lajprima oră;9,00 Tip, top - mini top; 10,00 Film serial: "Salty - leul mării”; 10,30 Pas cu pas; 11^5 Vîrstele peliculei;, 12,20 Spirale prin timp; 12,40 Cuvinte- potrivite; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,100ra25-Tranzit TV;19,15 Teleenciclopedia; 20,00 ' Actualităţi; 20,50 Film serial: "Suspiciuni”; , 21,50 Festivalul

P ^ t o r ,internaţional de circ de la Monte Carlo;:23,05 Film serial: "Perla neagră”; 23,55

, Actualităţi; 0,10 Romanţa amintirilor,.0,40 Remember "Cerbul de Aur” '94.; ' P rogram ul 2: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; .13,00 TVR Timişoara; 13,30 Est m eridian , magazin; 16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: "Pasiuni secrete"; 17,00

-.Spectacolul lumii; 17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe cam­pion!; 21,00 TVM! Mesager; 21,30 Planeta cinema -100; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”'; 22,45 Săptămînă ‘ sportivă; 23,15 Interferenţe; 0,15 Jazz- Alive Show.

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2 (7,00- 12,00): Întîlnirea de sîmbătă: Magazin de,_ sfîrşit de săptăm înă;, Incursiune în necunoscut; Cîntece care rămîn; Telegospodărie; Desene ani­mate: "Cocotte MinUte”; Umor; Muzică; Substantive comune; "Week- end-ul săracilor” - reportajulemisiumi; Film serial: ’-’Perla Neagră”; Rubrica în

limba maghiară: Seleţ repertoriul ansamblurilor,1 populare; Masă rotunj. Tabăra de dans populai,] Napoca; Ocrotirea nm atelierul ecologic Satu popular din Călata (jnift

- Dnminicâ, 27 a»| Programul 1: 8,(ţ

dimineaţa!; 9,00 Ping-M Film serial: "Salty - leul Lumină din lumină; li, albumul celor mai fîumoţ, populare; 12,00 Viaţa st& Atlas; 14/)0 Actualităţi; li TV; 14,20 Video-magsjj Moldova necunoscută; l'i seriaI:”Star,Trek”; 18,4;' Românie; 19,15 Robinţ Actualităţi; 20^0 Filmt, femeie care deranjează’ | Tragerile Loto Special 6/4!) 22,35 Filme pe micul ecţ Duminica sportivă; 23,00 k23,20 MTV; 23,50 Fi "Anastasia"; 0,40 Ave*

: 0,55 Nocturna lirică.Programul 2: 7,00.

. Magazin duminical; 13{14,00 Magazin Teleradio-j14,55 Automobilism; llj Serial: "Pasiuni secrete";|| zîmbet pentru vîrsta a tai Atletism; 20,00 Maeştrii

; românesc; 21,00 TVM,i21,30 Descoperirea plarţ Ispita lemnului; 22,15 Lt» doua; 23,00 Film serial: \ bara”; 23,45 Soundies Oi

Redacţia nu îşi responsabilitatea în hi eventualele modificări im, programul anunţat.

Programul televiziunilor prin calil

■ Vineri, 25 august 1995 ;■.. .(58,00 Program pentru tineret - ' ITÂ1; 8,30 Seriale Rete 4; 11,15 Seriale Rete 4; 14,45 Seriale Rete 4 1 şi Canale 5; 16,00 Cîţiva Ninja şi Comoara--: film Italia 1; 18,05 R evanşa, ep isodu l 112, seria l M ediapro; 18.55 D iverse, Sport, Mediapro; 20,00 Roata norocului, concurs Canale 5; 21,00 Big Top 40 -DW; 21,40 BeutiM - Film C5; 23,20 Călăreţul fără nume, film S atl.

CANAL ANTENA 117,00 Ş tiri-reportaje; 17,10

V ideotonom at; 17,30 Lumina călăuzitoare,'Film serial; 18,30 în luptă cu abusiuriie şi corupţia;.,! 9,00

Ş tiri, reportaj e , interv iu ri; 19,15 • D esene anim ate; 20 ,30 C apcana pericu loasă film seria l; 21,30 Observator; 22,35 Puţul şi pendulul •- film; 00,25 îmbrăţişare .fetală, sexy thriller.

P O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.

Vineri, 25 august 1995 PORTAL 17,45 B uletin in form ativ ; 8,00.

•Desene animate, Cartoon Network;9,30 Buletin informativ; 9,45 A l - Divertisment matinal; 10,30 Prietenul. meu R icky - ITA1; 11,00 C ei'doi tătici ai mei - ITA1; 1130 Super Car- ITA1; 1230 Străzile din San Fran­c isco - ITA1; 13,25. B uletin

25-31 augustC luj-N apocâ: Republica -

Tommy Boy - SUA - premieră (11;. 13; 15; 17; 19; 21) • Victoria - Creatorii de coşmaruri - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) • Arta;- RENOVARE • Mărăşti - sala A - Prindeţi şi arestaţi această maimuţă- SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Fiicele dr.March - SUA (14; 16; 18)• Favorit - Războiul iubirii - India - premieră (11; 14; 17).

în judeţ . T u rd a - Fox - A lerta - SUA - premieră; Tineretului - între lege şi destin - India - premieră; ‘ ’

C îm pia T urzii - Muncitoresc - .Masca - SUA - premieră; Rob Roy- Flacăra iubirii, flacăra Tăzbunării -

• SUA - premieră;Dej - Arta - • Verdict sub

ameninţare - SUA - premieră; Hăituit, în insula răzbunării - ‘ SUA - premieră;. ’ ■ ,• Gherla - Pacea - Hăituit în insula Tăzbunării - SUA - premieră; Pe mar­ginea prăpastiei - SUA - premieră.

informativ; 13,45 A l -F; -Serial; 15,50 Buletine16.00 Serial - Dan şi R«t 5; 16,30 Serial - Dădăci'17.00 D esene animaţi- Network; 18,30 Observa19,50 B uletin inforn? Exploziv magazin - RTL! Top m uzical; 21J informativ; 21,15 F it dragostei - RTL; 23,051

PORTAL 29,45 Buletin informai!

film; 11,45- Buletin infiffi A l film; 13,45 Buletin"14.00 P rogram - (documentare, senate, reportaje, film, top muţ Buletin informativ; 21,416 de viitor - ITA1; 0,15 B -ITA1.• - Obs. - T raduceri s(] ambele canale!!!

Policlinica fără plaţi "Familia Sfinţi”

2 8 - 3 1 a u g u s t

Medicină internă: dr.F.Gherman2 8 (10-12), dr.A.Iancu 30 (11 -13), dr.C .D unpea 31 (17-18); dr; Cs. Szakacs 31 (14-16); M ed ic in ă ’ generală: dr.M Suciu 30 (10-12), . dr.C.Popa 31 (12-14),-dr.M.Mates 28 (15-17), dr.S.Strîmbu 28 (15-17), dr.S.Loga 19 (16-18), dr.A.Waldraf 29 (16-18); Pediatrie: dr.R.Mitea 29 (15.-17); R eum ato log ie : dr. F. Bayrakdar 30 (15-17), dr.I.Alb 29 (12-14); Ginecologie: dr.C.Fodor 29, 31 (10-12); C h iru rg ie : dr. C. Cozma29, 31 (10-12); Neurologie: dr. P. Banias 30 (13,30); O.R.L.: dr.C . ' R ădulescu 28 (12-14); Endocrlnologie:dr. I. Duncea31 (17-18); Dermatologie': dr.H.Radu 31 (12-14). :

Programarea consultaţiilor, de luni pînă vineri, între orele 12-14, prin telefon la numărul 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, bl.D12.

P O L IC L IN IC A IN TE R S E R V IS A Nstr. Pawuly n r^ , i-art. Gtieorghrtii

in t e r n t e ^" sjb i o l o g i eNEUROLOGIE • PSIHIATRIE END OCRINOLOGIE • REUM ATOLOGIE • ! ' ECOGRAHE*ALERGOLOGIE DERM ATOLOGIE* CH IRU RG IE • O RTO PED IEO.R.L. • OFTALM OLOGIE GINECOLOGIE*ayCOLOGIE PEDIATRIE • U RO LOG IE * ACUPUNCTURA LABORATOR . . ' (B iochim ic - B acteriologic Im unologic - P a r antologic 1 T este SIDA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA orele 7 - 2 1 .Medic de gardă: orele 2 1 -7

R ezervare, consultaţii la tel.193.939

A L IA N Ţ A A N T IS U IC ID

- sufletu l nostru Ia d ispoziţia dum neavoastră. T elefonul de noapte, telefonul dc suflet

Vj9.39.39 - între orele 21-07. J

Vineri, 25 angli'1 ' 11,00 F ilm -Crim ă f Pro7; 13,00 Desene anii# Puuh, Super RTL; 14,(X) m ate- MickysiDonaW^14,25 Teletext; 15,00(5' Dispreţul Rete 4; 16,00? Fără păcat, Rete 4; 17,( .17.10 F ilm serial'’ m isterului,Rete4,18,0’

. - Femei periculoase, R*' D esene anim ate - Wi#1 Super RTL; 19^5 Dese»/ Chip şi Chap - Super (• Teletext; 20,10 Exploz* RTL; 21,40 PapiHon,Rt

TV CABLU PLUS12,30 Deschiderea e?

Alger; 14,15 Memorii^ ‘ francez; 14,45 Din huo1’15,00 D esene anini*' Teleshopping; 15,25 Cfl,17.10 Videotonomat; IV călăuzitoare;

18,15 închiderea e<£r Deschiderea ediţiei; 19)

• periculoasă; 20,30 Obscj' Luptători în furtună; 23,(J Top Ten; 23,35 Cine rideţ* mai bine; .1,00 Videotor

ilV ineri, 25 aagii*

10,00 NCN ştiri ş îtv f cale AM; 10,20 Higbl' 19,00 NCN ştiri şi actuJ PM; 23,30 High L one/

A D E V A R U Ld e C i u iy -s —

vineri, 25 august 1995 ROZA VINTURILORSUA AŞTEAPTĂ CA STATELE ARABE SĂ FACĂ PRESIUNI

PEllTRU îndepărtarea lui SADDAM HUSSEIN(R e u te r ) D îndu-şi seama câ

p re şed in te le ; irak ian , Saddam Hussein, se află îo situaţia cea mai vulnerabilă, după războiul din Golf, din 1991, Statele Unite aşteaptă ca vecinii regimului de. la Bagdad să facă presiuni pentru îndepărtarea lui, declară unii analişti americani.

Demiterea lui Saddam Hussein ar îndeplini una dintre principalele ambiţii pe care Washingtonul le are în această regiune, de cînd, în urmă cu patru ani şi jum ătate, coaliţia condusă de Statele U nite a îndepartat trupele care invadaseră K uw eitul, dar nu a .reuşit să-l răstoarne pe liderul irakian.

Unii critici ai politicii Statelor

|/|FP). La o su tă de zile după larea sa în P ala tu l Elysee,

ţintele francez, Jacques Chirac, jt a impus un nou stil de jjicere, punîndu-şi amprenta pe aţinea externă a Franţei, va fi

tat în următoarele săptămîni sfrimele dificultăţi reale atît pe ■aintern, cît şi extern.Pica numeroşi francezi par ■staţi de fap tu l că noul lor ■şcdiote a respins în mod hotărît ;M monarh ic a l predecesorului ţFrancois M itterrand , redînd Jitulm E lysee sim plitatea de jiită, ei doresc acum săM vadă :iad cît m ai repede m arile (lene sociale ale ţării, începînd Jmajul, aşa cum s-a angajat în ţii campaniei electorale.ŞeM opoziţiei socialiste, Lionel «pii,-a tras de ja prim ele salve, .md recent că Jacques Chirac m beneficia de nici o perioadă irjjie. El l-a acuzat pe Chirac că ilnşelat în m od deliberat pe Sacezi” cu p rom isiun ile sale ;«lorale în tim pu l campaniei TMnţiale.Pe arena internaţională, după ce ilbst confruntat cu severe critici din ilea ţărilor din Pacific, J.Chirac ilitbiiisâ se pregătească să facă

DUPĂ PRIMELE ISIITĂ DE ZILE, li JACQUES CHIRAC ii AŞTEAPTĂ 1T0AMNĂ POLITICĂ FIERBINTE

ftriei lor odată cu începerea, îh ^piu la începutul lui septembrie', ‘'linei cam panii franceze de

.ţtrienţe nucleare pe atolul limioj, care va dura nouă luni., ‘■tqies C hirac şi-a petrecut ^«elezile de vacanţă la Fort diacon, din sudul Franţei, pitind cu primul său ministru, ii Juppe, re luarea activităţii

-Jiicede toamnă, pe care mulţi Stătători - o anticipează ca ^ i t de dificilă..hiacum puţin incomodat pe 41 intern de contestaţiile Nucleare şi sporindu-şi ^Wiile pentru că a recunoscut,

prima dată, responsabilitatea •lai francez în deportarea

/Jiîn timpul celui de-al doilea 7®>nondial, Jacques Chirac va

insă de-acum "încolo să ’sâ traducă în fapte

Namile electorale. El va trebui, }>ifirşitul lui 1996, să reducă

şomerilor de la trei'<ooî'cît cxis,ă în p?ţzen t la

acţiune se anunţă extrem

I»l‘ficilă cu atît mai mult cu cît"atl va trebui să atace

^«itent un important deficit SSiiiJc «alt,

«tat, problema securităţii ca şi planul vizînd

de locuiqţe. Un amplu ^ d e măsuri trebuie elaborat ^™din toamnă, măsuri vizînd

‘butea, programul m ilitar, sistemului de taxe

ţi pînă la diminuarea k'or asupra întreprinderilor.

SCENA ELECTORALA RUSA• Viktor Cernomîrdin despre situaţia din mişcarea “Casa noastră- Rusia” •

(IT A R -T A S S ) Decizia reprezentanţilor sindicatelor de a nu intra în blocul preşedintelui Dumei de Stat, Ivan Rîbkin, a constituit o surpriză pentru liderul blocului electoral rus “Casa noastră - Rusia”, premierul guvernului Federaţiei Ruse, V ik to r Cernom îrdin. Poziţia lui a fost prezentată în cadrul unei conferinţe de presă, după întîlnirea cu activul organizaţiei regionale a mişcării din Altai.

“Dacă liderii Partidului Agrarian au declarat anterior că nu vor intra în blocul pe care-1 conduce preşedintele Dumei de Stat, liderii sindicali s-au unit destul de neaşteptat cu patronatul şi au decis să refuze participarea la b locul lui R îbkin” , a afirm at prem ierul. După părerea lu i, unirea sindicatelor cu grupul lui Arkadi Volski şi al lui Scerbakov este întrucîtva ilogică, deoarece “se află în aceeaşi barcă patronii şi angajaţii acestora”, încă nu am discutat cu liderii sindicatelor, dar, în măsura posibilităţii, doresc să mă întîlnesc cu ei. Cred însă că, în tirice caz, blocul lui Rîbkin se va crea, şi la viitoarele alegeri va fi o forţă de care trebuie să se ţină seama. .. • .

“Casa noastră - Rusia” va ţine seama de orice bloc politic foarte im­portant. Trebuie să ne făurim relaţii cu alte partide în aşa fel îneît să conlucrăm. Importantă îiraceastă conlucrare este lupta pentru voturile alegătorilor pentru Duma de Stat, care să lucreze în mod efectiv. .

în discuţia cu ziariştii, şeful guvernului şi-a puS mari speranţe în regiunea Altai şi în alte regiuni cerealiere din Rusia considerînd că ele vor contracara seceta din acestăn din raioanele centrale ale ţării,.precum şi în Regiunea Orenburg. - . . .: V iktor Cernomîrdin a anunţat că în v iito ru l apropiat va fi adoptat programul guvernamental cu privire lain troducerea gazului metan în Regiunea A ltai. După spusele sale, aceasta va fi considerată una din promisiunile electorale ale blocului “Casa noastră - Rusia” . Posibilitatea introducerii gazului metan în Altai în viitorul apropiat este dezbătută de conducătorul “Gazprom”, Rem Viahirev, care îl însoţeşte pe Cernomîrdin în această vizită. ", :

• U n n o u b lo c e le c to r a l d e o r i e n t a r e n a ţ io n a l - p a t r i o t i c ă •într-o localitate de lîngă Moscova a fost dreat marţi un nou bloc electoral

de orientare naţional-patriotică, a cărui denumire va fi stabilită ulterior..’ Fondatorii blocului sînt Sfatul Naţional Rus al generalului Aleksandr Sterligov, Adunarea ofiţerilor din Rusia, a lui Vladislav Acealov, şi Asociaţia întreprinderilor Industriale, a lui Aleksandr Tizeakov.

Delegaţii la congresul de unificare s-au pronunţat pentru crearea unui bloc organizat de un fost general KGB, de un fost KGB-ist şi de o serie de generali în rezervă şi, în principiu, au susţinut programul acestuia şi lista candidaţilor. Dar documentele şi lista candidaţilor vor fi aprobate definitiv în cadrul celei de-a doua etape a congresului, care va avea loc la 8 septembrie. Tot atunci va fi stabilită şi denumirea blocului. în capul listei federale a candidaţilor se vor afla, mai m ult ca sigur, Aleksandr Sterligov, Vladislav Acealov, Aleksandr Tizeakov şi Boris Tarasov.\ în discursul său, generalul Sterligov a exprimat clar obiectivul noului bloc - “de a schimba, raportul de forţe în Duma de Stat în favoarea forţelor patriotice” . “în Duma trebuie să intre generali-militari şi generali din producţie” - a declarat el, adăugînd că scopul'blocului îl constituie “restabilirea guvernării ruse în Rusia”. Blocul va realiza “unitatea slavilor din Rusia, BieloruSia, Ucraina şi Kazahstan”. • ;

U nite în G o lf sînt. de părere câ Occidentul ar fi trebuit să înainteze pînă la Bagdad pentru a realiza acest obiectiv in iţia t în Kuweit. Administraţia a sprijinit întotdeauna decizia fostului preşedinte George Bush de a nu acţiona în această direcţie, considerînd că acest fapt nu ăr fi fost justificat de către rezoluţiile N aţiunilor U nite sau sprijin it de statele arabe aliate ale W ashingtonului. Dar noua criză politică de la Bagdad, declanşată de dezertarea celor doi gineri ai lui Saddam Hussein în Iordania, la S august, a oferit Statelor Unite un nou prilej de a exercita presiuni împotriva preşedintelui irakian.

Recent, Pentagonul a precizat că a început operaţiunea de trimitere a unor nave cu tancuri şi armament pentru aproape 22000 de m ilitari

prudente”, ministrul apărării, Wil- schim bare la Bagdad, aceasta a r 'liam P erry , a recunoscu t că . constitui un stimulent pentru ceilalţiWashingtonul nu a decoperit nici un actori din regiune de a cere într-unsemn “ că o invazie irakiană este mod mult mai deschis înlăturarea luip lănuită ,-> s a u p e ca le de a se Saddam Hussein”, a declarat Robert /desfăşura”. ' Satloff, directorul “Institutului de

Suspiciunea că Washingtonul face analiză po litică pentru O rientul unele demonstraţii de forţă politică Apropiat”, cu sediul la Washington.a fost am plifica tă de trim iterea asisten tu lu i secretaru lu i de stat, Robert Pelletreau, într-un turneu în patru state din regiune, menit, evi­dent, de a izola în continuare Irakul.

Principalul obiectiv al eforturilor Statelor Unite este Iordania, care a sim patizat cu Iraku l în perioada războiu lu i din G olf. De atunci Ammanul s-a distanţat de regimul de la B agdad, dar continuă să cum pere pe tro l din Irak , în tr-o perioadă în care acesta suferă din ce în ce mai mult efectele sancţiunilor

desfăşuraţi în apropierea Golfului,- impuse de N aţiunile Unite.ca răspuns la ceea ce a calificat a fi cinci săptăm îni de m işcări neobişnuite ale trupelor irakiene. Au fost, de asemenea, deplasate în zonă un număr sporit de vase de război şi s-au organizat mai devreme decît era planificat manevrele militare în Kuweit. . v

C alific îndu-le d rept “acţiuni

S-a precizat că Robert Pelletreau a în ce rca t să găsească pentru Iordania surse alternative de petrol din A rab ia Saudită şi K uw eit, a ju tînd a s tfe l la a tragerea Ammanului în coaliţia organizată împotriva lui Saddam Hussein.

“Dacă regele Hussein al Iordaniei decla ră că este nevoie de o

Statele Unite nu au considerat niciodată îndepărtarea de la putere a lui Saddam Hussein unul din principalele obiective ale politicii o fic ia le , dar nu au lăsat nici un dubiţi în privinţa faptului că aceasta este p rincipala condiţie pentru rid icarea sancţiunilor impuse de N aţiun ile U nite după invadarea K uw eitu lu i, în 1990. în timp ce o fic ia lită ţi a le Statelor Unite au precizat că ideea înlocuirii regimului lui Saddam Hussein cu o democraţie de tip occidental este o absurditate,

. e le rem arcă fap tu l câ sporeşte numărul irakienilor educaţi care nu mai acceptă să suporte consecinţele sancţiunilor şi proasta conducere a ţării. Dacă Saddam.Hussein ar fi îndepărtat de la putere, capacitatea Occidentului de a menţine sau ridica sancţiunile i-ar asigura acestuia o anume influenţă asupra regimului următor, declară aceste oficialităţi.

G U V E R N U L C H IN E Z S E T E M E D E E F E C T U L D E B U M E R A N G P E C A R E L - A R P U T E A A V E A

C O N F E R IN J Ă M O N D I A L Ă A F E M E I L O R(AFP) Desfăşurarea la Beijing a

celei de a 40-a Conferinţe mondiale a fem eilor constitu ie în sine o victorie diplomatică pentru China, care acum trebuie să evite ca acest eveniment să. se transforme într-un proces ;. îm potriva regim ului comunist.- A proxim ativ . 40.000 -de .participanţi, din care m area majoritate sînt femei, sînt aşteptaţi la această conferinţă desfăşurată sub egida ONU , care va debuta printr- un ' forum a l o rgan izaţiilo r neguvernam entale (ONG), în perioada 30 august - 8 septembrie, înainte de a primi delegaţiile oficiale în perioada 4-15 septembrie.

Problem ele log istice sînt, bineînţeles, o adevărată bătaie de

Forumului ONG, să nu degenereze în a tacuri sistem atice îm potriva num eroaselor încălcări ale drepturilor omului în China.

A doua preocupare a sa este de a-i îm piedica pe disidenţii chinezi să manifesteze şi să se întîlnească cu participanţii la Conferinţă şi sutele de z ia riş ti străin i care vor relata despre acest eveniment.

Guvernul chinez a refuzat desigur c îteva v ize unor ; persoane, indez irab ile ,- ca de exemplu anumitor femei tibetane exilate, dar a fost ob liga t să respecte regula jo cu lu i accep tînd p rezen ţa unor mişcări ca “Amnesty International” sau “Human Rights Watch”, pe care el Ie critică cu regularitate, sau a unor asociaţii de prostituate sau de -

cap pentru autorităţile chineze. C eea'’ lesbiene pe care ar fi preferat să nu ce nu îm piedică s.erviciile de le cunoască niciodată.propagandă să repete zilnic că totul va fi p regătit pentru ceea ce ele afirmă dinainte că va fi un succes imens. “Această conferjnţă este o revanşă pentru Beijing, care nu a obţinut dreptul de a găzdui Jocurile Olimpice din anul 2000, iar China va face totul pentru a nu-şi pierde rangul” ,: apreciază un diplom at occidental.

Vor exista, desigur, rateuri tehnice în derularea acestei mari reuniuni, dar nu acest lucru nelinişteşte cel mai mult guvernul.

Preocuparea principală a ultimei' mari ţări totalitare a planetei este de a se asigura ca dezbaterile Conferinţei, în principal cele ale

G uvernul ch inez a decis să îi expedieze pe cei 36.000 de participanţi la Forumul ONG la o distanţă de 60 de km nord-est de capitală, într-un tîrg numit Huairou, unde munca poliţiei şi a serviciilor de securitate va fi net mai uşoară. Apoi au to rită ţile i-au ales cu m inu ţiozita te pe rep rezen tan ţii chinezi la ONG în scopul de a evita “ derapa je le” . P rezenţacontestatarilor ar urma 'să fie evitată în felul acesta. - . . .■ în sfîrşit, o nouă campanie pentru a m enţine ordinea publică a fost lansată recent în 'cap ita lă - care a ajuns de ja la mai m u lte zeci de condamnări la'moarte şi de execuţii

- pentru “a asigura un cadru sigur cu prilejul Conferinţei femeilor”, după cum scria un ziar oficial.

“E ste c la r că regim ul intenţionează să facă din această' conferinţă o operaţiune gigantică de propagandă naţională r şi in ternaţională , dar eu cred că contactele care vor fi realizate între femeile chineze şi cele străine vor fi oricum u tile pentru conştiinţa noastră democratică” , apreciază o intelectuală critică. •

VGENŢIA NAŢIONALA DE PRESĂ

IR O M PR C S!NATIONAL NEWS AGENCY

(A FP) E xistă în lum e aproxim ativ 25 m ilioane de “ecorefugiaţi”, potrivit unei anchete desfăşurate de profesorul Norman M yers, cerce tă to r b ritan ic la Universitatea Oxford, în cadrul unui proiect al “Climate Institute” din Washington. Aceste cifre ar putea chiar să atingă 50 milioane pînă în anul 2000 sau 2010, potrivit acestui raport, din care AFP a obţinut o copie la încheierea negocierilor cu privire la aplicarea Convenţiei ONU împotriva deşertificării, desfăşurate săptămînă trecută la Nairobi.

“Ecorefugiaţii” sînt persoanele care au trebu it să-şi părăsească ţinuturile natale pentru că acestea nu mai puteau să le asigure subzistenţa din cauza secetei, a eroziunii sau a

deşertificării, sau a altor problem e. legate de degradarea m ediului ; înconjurător, agravate de presiunea demografică şi de sărăcie.

sau religioşi. . , -Numai 10 din cei 25 milioane de

“ecorefugiaţi” sînt recunoscuţi ca atare, potrivit lui Myers, carc a lucrat

Myers şi asistenta lui, Jennifer Kent, sînt co n v in ş i câ num ărul acestor refug iaţi - care au exista t întotdeauna, dar niciodată la scară

2 5 M I L I O A N E D E " E C O R E F U G I A Ţ I "I n î n t r e a g a l u m e

C alcu lele efectuate de M yers estimează la 43 de milioane numărul to ta l al re fug ia ţilo r din întreaga lume, avînd în vedere câ, potrivit cifrei oficiale, există un număr de 18 milioane de refugiaţi politici, etnici

timp de trei ani la acest studiu. Aceste subestimări sînt explicate, în opinia sa, de “atitudinea guvernelor care nu se sim t cu adevărat preocupate de această categorie neconvenţională de refug ia ţi” .

atît de mare - nu va înceta să crească şi să îngroaşe rîndurile celor săraci ce se îngrăm ădesc deja în regiuni suprapopulate din cartie re le mărginaşe ale lumii a treia, mai ales în Africa.

Acest fenomen este exacerbat în regiunile de la frontieră. Degradarea m ediului înconjurător,suprapopularea şi presiunile asupra p ă m în tu lu i. (ca în Ruanda, de exem plu) contribu ie totodată la izbucnirea unor conflicte politice, şi apoi armate.

Prezidînd negocierile Convenţiei împotriva deşertificării, Bo Kjellen (Suedia) a apreciat câ, singura soluţie pentru a face faţă unui astfel de aflux de refugiaţi de tip nou este “de a le oferi acestora condiţii de viaţă acceptabile în ţinuturile lor” .. E ste şi ob iectivu l esenţial al Convenţiei împotriva dcşertificixji, a reamintit el, jusiificînd acţiunea de u rgen ţă care trebuie aplicată în Africa.

A D E V A R U Ld e CBbjj PAGINA JUDEŢULUI vineri, 25 august 1995 (Ţ

L A B Ă IŞ O A R A , A C O L O U N D E C O D R U - I F R A T E C U R O M A N U L

Un interlocutor competent in toate problemele băişorenilor: domnul Ioan Roşea, secretarul. Consiliului local.

t .

l a s *

mmmiimmmmmMmmmmmimiSs/mmi

ifiiiaiiiiiii

■■■

* * 1

iw l M H !

o ş . „ , *

In construcţie, biserica nouă din Băişoara, sub cupola ocrotitoare a imensei catedrale a Munţilor Apuseni.

’ V- ’S‘

;' ' ■ - '

y { ‘ - 4 U ^ . l * ? * r

i- i f e r s t '

încă nu ne-am modernizat cu mijloacele de transport, dar de aceea nu muncim cu mai puţină hărnicie.

încă în drum spre B ăişoara ne rodea o întrebare: De unde îşi trage com una această denum ire? . -

Domnul Ioan Roşa , secretarul Consiliului local, avea să ne dea răspunsul de îndată ce-am ajuns la sediul primăriei. Prim arul era plecat la Turda, iar viceprim arul în concediu.

- De la băile de aur unde trudeau. Şi acum se mai văd locurile.unde au funcţionat şteampurile. în satul de centru, ca şi în satele Muntele Băişorii şi Valea Ierii, se mai păstrează şi acum cîteva guri de m ină pe unde se extrăgea m etalul preţios. ' ■' , ;

- Dacă am început cu istoria, să continuăm pe această temă, îi propunem interlocutorului nostru. ,

- Prima atestare documentară (1600) se referă la -satul M untele Băişorii. Băişoara este atestată documentar ceva mai tîrziu. Locuitorii acestor ţinuturi de o neasemuită frumuseţe, 99,9 la sută sînt români. Oameni cu credinţă în Dumnezeu (pe lîngă vechea bisericuţă se construieşte.acum o altă biserică - tot de rit ortodox - cum numai prin oraş se mai află aşa ceva), dîiji, plini de om enie, paşnici, cu cernerea anilor şi-au schim bat îndeletnicirile.

Creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, turismul - principalele surse de subzistenţă

- Domnul Roşa, fiu al acestor locuri în care codru-i frate cu românul, ne oferă date din belşug pentru a închega o pagină. Este un bun cunoscător a tot ... ”ce mişcă frunza, ramul” ... în satul de centru şi-a închegat familia, statornicindu-şi bunâ fosturi gospodăreşti. Soţia este inginer şi lucrează în cadrul Camerei agricole comunale. Au un.băieţaş de 6 ani pe care se străduiesc să.-l crească şi să-l educe în preceptele aspre dar necesare ale acestor locuri unde tronează tăria stîncii, cristalul apelor de munte, făLnicia bradului şi statornicia codrului. •

Comuna are 2701 locuitori cu 912 case. în afară de satele Băişoara, Săcel; Frăsineţ şi Moar? de Pădure, restul încep cu particula „M untele”. Muntele BâiSorii, M untele CacOvei, B ocului, Filii şi Săcel.

Din' to ta lu l popu laţiei, 1500 sînt ocupaţi cu c reşte rea an im ale lo r şi "prelucrarea lemnului şi doar 152 sînt ocupaţi în'industrie. Şomajul a început să b întuie şi pe aici; ' ' - •

Com una deţine doar 740 hă teren arabil, dar a re suprafeţe în tinse de păşuni (4120 ha) şi 4710 ha fond fo res tie r Au fost puse în posesie 120 lia pădure, urm înd să mai fie redate proprietarilor de drept în că 100 ha.

Profitînd de condiţijle naturale deosebit de prielnice, foştii băieşi s-au reprofilat, treptat, în veritabili crescători de animale. La ora actuală, şeptelul, de pe raza comunei cuprinde 2119 capete bovine, 3154 ovine, 42 caprine şi 75 cabaline. în cadrul gospodăriilor individuale sînt crescuţi, mai mult p en tru consum ul"p ropriu 1752 p o rc in e şi p este 5000 p ă să rir Z iln ic, crescătorii de animale din sateli Săcel, Băişoara şi Muntele Cacovei predau la cen tru l de colectare cca 3-5 h l lapte.

- A r p u tea liv ra şi m ai m ult? •- Evident. D in cele 9 sate din com ponenţa com unei, num ai din 3 se

colectează lapte. Se vede că cei îndrituiţi cu aceste răspunderi au în vedere,' în p rim u l r în d , uzu ra ... c au c iu cu rilo r de la m aşină şi nu strădan iile oam enilor de-a creşte anim ale şi de-a valorifica surplusul de lapte pentru a-şi îm bunătăţi calitatea vieţii. Dealtfel, anual, oamenii îşi mai rotunjesc cîştigurile de pe urma valorificării pe piaţă sau prin unităţile de stat a cca 400 bovine şi a cca 1000 miei. De pe păm întul pe care-1 au, realizează: produse cerealiere, în principal grîu, orz, porumb, pentru consumul propriu şi al anim alelor şi to t pentru nevoile familiilor, cartofi şi diverse legume şî zarzavaturi. Mai valorifică şi fructele pe care pădurea le pune la dispoziţie cu generozitate . .

- M ai sînt valabile, domnule secretar, versurile: „A plecat m oţul la ţară cu doniţi şi cu c iubară” ... ■ • i

- Nu. Noi nu sîntem m oţi, ci mocani. A ltă este trad iţia la noi.Lem nul din pădure este prelucrat în seînduri şi alte sortim ente pentru

construcţii. în 'această ipostază este valorificat fie pe piaţă, fie direct de acasă. Aşa încît la ce să se mai deplaseze m ocanul cu căruţa?" - T urism ul? ‘ ,

- îh ultim ii ani s-au construit pe raza comunei cel puţin 300 cabane sau case de odihnă; cum li se mai spune. Evident, toate acestea sînt în beneficiul comunei, de curînd, au fost atestaţi 8 săteni pentru a practica agro-turismul. Sperăm să depăşim această fază incipientă. Centrul de greutate, în acest domeniu, îl deţine Oficiul de turism judeţean. Complexul turistic Băişoara constituie o m îndrie şi pentru noi. Situat pc versantul estic, a l M unţilor Gilău (altitudine 1385 m) într-o zonă de mare atracţie turistică, Complexul, prin poziţia geografică şi cadrul natural, oferă iu b ito rilo r de drum eţii co n d iţii d in tre cele m ai bune pen tru p rac tica rea tu rism u lu i în toate anotim purile anului, dar în special iarna.

Complexul dispune de un hotel categoria I-a care are 177 locuri de cazare în cam ere cu 2-3 patu ri şi două dorm itoare cu 8-15 pa tu ri, cu grupuri sanitare proprii sau comune. Există încălzire centrală, restaurant, bar de zi, terase. Pîrtie de schi pentru începători şi avansaţi. Teleschi, babyschilift. D e aici se organizează excursii spre v îrful B uscat (1677 in altjtudine), M u n te le M are (1825 m a ltitu d in e ) şi spre re z e rv a ţia n a tu ra lă de la Scărişoara - Belioara. ^

Ai noştri tineri nu şi-au p ă răs it locurile natale

Afirmaţia secretarului Consiliului local, nu este gratuită. Este susţinută cu argum ente solide.

- De ce ar face-o? O parte din ei pot munci în m inerit (sperăm în zile; • - -------

P i « i ; ‘V . ' " V k *

. ....... ... —• x

fii f ?> ^ /■ < ... \ * , ' * HA * e a i

Hanul lui Popa, reconfortant loc de odihnă şi punct de pornire spre zonele pitoreşti dimprejur.

mai bune, cînd acest sector va produce din plin), alţii în agricults în prelucrarea lem nului şi, de ce nu?, şi în turism. 45 dintre ei ii-ai * de lucru pe la diferiţi privatizaţi. Num ărul locurilor de muncăvat^Ţ pentru că în com ună funcţionează 25 unităţi prestatoare de servicii • la alim entară/alimentaţie publică, la morărit (două mori) şi pînă la a * ' confecţii m ăturoaie. Sperăm sâ reînceapă lucrările la cele două săteşti deocam dată abandonate, iar la cele două gatere să se nai altele. D oar lemn avem suficient. - ■ '

în localul fostului internat al şcolii din Băişoara, am înfiinţat o ie­de meserii (croitorie) cu două clase şi 36 cursanţi. Chiar dacă latentă cursurilor nu toţi îşi vor găsi locuri de muncă, vor şti sâ munceascip nevoile fam iliilor, ale cunoscuţilor. Şi acesta este un cîştig.

în m ajoritatea satelor avem introdus tu ren t electric. Cele 8 gospajj. din că tu n u l V alea M ărişen ilo r v o r fi e lectrifica te în acest an. g o p o d ă riri de la F ră s in e ţ v o r răm în e p en tru anul viitor pentru electrificate. în satul din centru există o reţea publică de apă pota^' care s-ar m âi putea racorda încă 10(1 gospodării. în zona turisticii* potabilă este asigurată prin cădere.

D rum ul spre M untele Băişorii a fost asfaltat (8 km) prin investii stat. Restul de 10 km sînt în curs. S-au continuat lucrări pentru canalia apelor pluviale pentru a feri satul de centru de eventuale inundaţii. Ls^ drumul a fost pietruit pe 2 km; la Muntele Bocului, au fost îclocuiliîf- de lem n de la reţeaua e lectrică cu stălpi din beton. Există în coct:i: an tene parabo lice şi to t a doua casă a re.te lev izor. Avem o bibfcj comunală cu 10.000, volume iar pe lîngă fiecare şcoală alte biblioteci mici. Sănătatea oam enilor este apărată de medicii Dispensarului iar anim alelor cei de la D ispensarul sanitar-veterinar. La Băişoaianţ un cabinet stomatologic dotat cum nu se poate-mai bine. Din pâcatc,is nu avem m edic de spec ia litate / .: ,

C e tă ţen ii com unei au 50 au to tu rism e p roprie ta te personală,2H tractoare. Cine doreşte să facă cumpărături de la oraş, poate: avem! ti pentru transportul interurban. Aşadar, de ce ar pleca de la vatra părintei tinerii noştri? A r duce-o mai bine în altă parte? De ei depinde ca ifc de vârstnici, să pună vîrtos um ărul la treabă şi prin puterea braţelorn minţii să-şi creeze condiţii cît mai apropiate de o viaţă decentă, tivite

Discotecile, piedici în calea dezvoltării tradiţiilor? ^, Incredibil, dar adevărat. Mai ales dacâ de această părere este şi te i

Ioan Roşa, un bun cunoscător al realităţilor din aceste locuri.. în aiii serile disco, ce sînt organizate pe lîngă restaurante şi diferite bifa a c tiv ită ţi c u ltu ra l-e d u c a tiv e (p e n tru .c a re b ă işo ren ii eraualtăt recunoscuţi) nu se mai fac acum nici m ăcar la căminele culturale. Ex în şcoli, cu diferite prilejuri festive. ■ ■

Şezătorile pe grupuri dc case în care femei şi bărbaţi, tineri şi vârstei-, se adunau la torsul lînii, ţesut, depănat, în cîntec şi voie bune, lrâfa la întrecere în snoave şi zicători, uneori luate chiar din viaţa satului.l rămas de mult o amintire. Nu mai sînt la... modă nici dansurilepojnJr m ult îndrăgite pe aceste m eleaguri şi la care participarea era numeros, cum nu se m ai ştie nici de cusăturile pe m otive naţionale.„ - Totuşi, din vechile tradiţii, ce se mai păstrează acum,domnule secter , - La Băişoara, mai ales, în fiecare prim ăvară c înd se face împretE o ilor (un fel de sîm bră a oilor) p roprietarii a.2-3 turme de oi împret cu familiile lor, cu cei apropiaţi, se adună într-un anume loc. Femeile ii de acasă coşurile p line cu m erinde şi bâutură (cînd e cazul, găteşte? loc) şi înffcîntec, jo c şi voie bună petrec pînâ tîrziu. Pe alocuri, vara,ti se term ină seceratul griului, fetele îşi îm pletesc cununi din grîuptc le pun pe cap. De la ţarină şi pînă acasă, consătenii o stropesc cu apa pc ca roada anului viitor să fie şi mai bogată. O altă tradiţie împămînte: pe aceste m eleaguri este steu inu l* .Încep înd din primăvară, fan£- gospodarilor pleacă de acasă cu căţelul şi purcelul, cu animalele, îaK (tabăra de vară) de unde nu se mai întorc decît toamna. Poate fi ca o scuză (cum încearcă unii să o facă) pentru lipsa unor activităţi cub educative în aceslă perioadă. Dacă ne gîndim însă că acest obicei, i zicem aşa, care ţine mai m ult de-felul de v iaţă al mocanilor s-a pic şi atunci cînd căm inele culturale erau scena unor activităţi bogate,r: oamenii satelor participau la diferite concursuri de unde se întorceau odată, cu trofee ce răsplăteau frumuseţea datinilor şi a folclorului, îi f r- şi azi îndreptăţirea. . ■ _

Dacă codru-i frate cu românul, de cefaP îi este... potrivn ică '

Este un fenomen care cade în sarcina specialiştilor să-l explice oa»1* din aceste aşezări. Nu de alta, dar se vîntură ideea că, de cînd s-au sen? ierbicidele, rozătoarele s-au înm ulţit peste măsură. Mai ales iepum,*7 în num ăr nem aiîn tîln it rod şi distrug din pu ţinu l oamenilor.

De curînd, în Muntele Băişorii, urşii au coborît pînă în sat şi au două bovine. Mistreţii au devenit şi ei o adevărată calamitate penW$- Organizaţi în turme, ei au distrus păşuni pe zeci de ha; la Băişoan. pînă acum nu s-au cunoscut astfel de cazuri, m istreţii au distrus o*.- ha plantate cu cartofi. în M untele Sâcelului, de asemenea porcii s»1-; ‘ au in tra t în g răd in a unu i să tean şi i-au d is tru s cultura defi^ '1 zarzavaturi. .

- în această situaţie?, îl întrebăm pe secretarul Consiliului- Primăria a intervenit la Ocolul Silvic Judeţean, solicitindorgi!^_

unor vînători colective, sau.măcar autorizarea unor acţiuni deînspa’' ' a anim alelor.

Mai bine. acţiuni organizate, zicem noi, pentru că în caz contri' " pe... fir braconierii si pagubele vor fi mai m ari si de o parte şi de1 •

X X X ‘Pe drum ul de întoarcere, nc însoţeşte dom nul Roşa. Străbatem*"

curate al.e salului cu casele şi acareturile gospodăreşti adăpostite^1, de umbrela protectoare a codrului ce coboară pînă în grădinileol~'’ r

"Ghidul” nostru este cunoscut şi stimat de oameni. Pentru toţi arec ' bună, un îndem n. Nici pe noi nu nc dă uitării:

- Bâtrînelul acela care stă la umbră are peste 90 de ani. E încă îa Sâ-1 vedeţi cum taie lemne cu firezull... Pe-acest postament sc.m 'V un monument în memoria celor căzuţi în al II-lea război mondial L*^.; sînt sponsorizate de un consătean de-al nostru. Actualmente se •* Canada... Acesta este D ispensarul um an, d incolo şcoala de

Ajungem la o cruce de drumuri. Localul se prezintă singur U lui Popa". îl în tîlnim pe patron. . _

- Am pornit dc la zero, ne spune. D ar am făcut ceva: grădină f cu popicărie, bar, restaurant, sală dc recepţie şi video, terasă,»1 cazare cu 5 cam ere a două paturi cu anexele necesare. ^

Găseşti dc toate şi la preţuri accesibile. Deşi vadul comercial ales, deocam dată doar sătenii îl frcccntcază. Pînă ce apucă torii cunoască. Fiindcă merită._____ _____________ ___________^

Pagină realizată <Xe Ion C O R D O S si Nicolae PEŢCU,

* T / i.ii .v-j r • r- t.

vineri, 25 august 1995 ARTĂ - CULTURĂ A D E V A R BJLd e CBuS

jurnal vienezP e u r m e l e

lui L u c i a n B l a g aSe putea crede, după excelenta carte a lui Mircea Vaida, Pe urm ele

jdLncian Blaga (ed. Sport-Turism, 1982), câ nimic n-ar mai fi de pa despre prezenţa lui Blaga la Viena, "fosta capitală a marii împărăţii jtodinioară”, cum o numea poetul oYaşului, în Hronicul şi cîntecul pitelor. Apariţii editoriale şi revuistice, ocazionate mai ales de plenarul naşterii poetului (Ion Bălu, Viaţa lui Lucian Blaga, Ed.Libra,

Constantin I. Turcu, Lucian Blaga sau fascinaţia diplomaţiei, ^Enciclopedică, 1995; I. Oprişan, Lucian Blaga printre contemporani, ţi all-a, revizuită, augmentată, necenzurată, Ed. Saeculum şi Ed. Vestala, 1995) au adus noi precizări, completări, corecturi şi nuanţări. ;yca lui Constantin I. Turcu, de pildă putea contrazice o afirmaţieilui Edgar Papu, făcută în interviul luat de I. Oprişan ("Cîteodată jBolva telefonic treburile de la ambasadă şi încolo era închis în acel ni de pe Penehtelsberg”, op, cit. p. 411). Dimpotrivă, documentele publicate (rapoarte, informări, scrisori) de Constantin I. Turcu arată sBlaga a fost, ca diplomat, ”ua model de probitate şi profesionalism” (op. cit., p. 6), ”un reper .de preţ. şi pen tru şcoala diplom atică miieasca” (p. 8). Am recitit, la Viena, Hronicul şi cîntecul vîrstelor, ude amintirile vieneze sînt generos împărtăşite. Am vrut să urmez,

pas cu pas, itinerarul studentului şi apoi ale diplomatului Lucian Blaga. Străbătînd Ringul, am întîlnit Parlamentul (”de-o înfăţişare cu amintiri greceşti”), primăria (”0 uriaşă clădire în stil cam.eclectic”), cafenelele Maximilian Keller, Palast, Muzeum. Am vizitat Universitatea, cu grădina interioară, dominată de "statuia albă a Almei Mater” aceasta "uşor înnegrită

-de fumul oraşului”, înconjurată de busturile de marmură ale foştilor profesori ("unele celebrităţim ondiale”). Am citit în sala de lectură a bibliotecii universitare, împresurată de "enormele etajere, asemenea unor zgîrie-nori de cărţi” , unde. cititorul simte "mirosul de infolii” şi respiră "aerul cu miros de biblie veche. în această sală s-a întîlnit cu Cornelia Brediceanu, alături de care va trăi clipe atît de fericite, îneît se va teme de ... invidia zeilor..Uri singur lucru nu s-a păstrat aici, în această Vienă atît de dispusă să-şi conserve trecutul: tabla^neagrâ de la intrarea în _ Universitate unde portarul nota numele studenţilor care primeau scrisori. Oare astăzi studenţii nu mai primesc scrisori? E posibil. înţr-o lume dominată de radio, fax şi telefon, genul epistolar este un gen literar care moare. O spun nu fără regrete... Am fost şi la Ambasada României, situată pe Prinz Eugenstrasse 60, unde diplomatul a lucrat, între 1932-1937, ca ataşat, apoi consilier de presă (poate ar fi bine ca amintirea marelui poet să fie aici mai bine marcată). Am intrat, de asemenea, în celebra vilă în care, a locuit familia Blaga, pe Buchleitengasse 42, unde autorul Trilogiei culturii "îşi alcătuise un fel de spaţiu mioritic”, după opinia lui Edgar Papu, oaspete al familiei Blaga. în fine, un ultim popas l-am făcut la Parohia Ortodoxă Română, de pe Lowellstrasse 8; pe care poetul a frecventat-o. în anii studenţiei sale. Din acea perioadă se păstrează, în arhiva parohiei,

o cerere prin care studentul Lucian Blaga solicita un prînz gratuit.' Cererea (de care aminteşte şi Adrian Păunescu în sclipitoarea sa carte

despre Austria, De la Bârca la Viena şi înapoi, Ed. Sport-Turism, 1981, p. 172) se tipăreşte, iată, pentru prima dată în România: _

Prea Onorat Comitet Parohial! ■Subscrisul, absolvent de gim naziu şi de teologie şi student la

facultatea filosofică din Viena, rog cu profund respect Prea Onoratul Comitet Parohial al bisericii gr. or. rom. din Viena să binevoiască a- mi vota ajutorul unei mese gratuite din Fondul pentru masa studenţilor români. Rugarea mi-o întemeiez pe atestatul de pâuperitate alăturat, din care se vede că nu posed nici un fel de avere mişcătoare sau nemişcătoare. Am, ce-i drept, un stipendiu de-o mie de coroane din fundaţia "M oga”, - dar în urina împrejurărilor grele de astăzi mi-ar fi im posibil să-mi continui studiile numai cu acest ajutor tninimal. Rugarea mi-o bazez apoi şi pe testimoniile mele şcolare, cari dovedesc sporul l&eu în studii şi conduita mea morală ._.

în speranţa că Prea Onoratul Comitet Parohial al bisericii gr. or. rom din Viena va îm plini îndreptăţită mea rugare^rămîn

. < C u s u p u n e r e , L u c ian B laga

s t u d e n t la f i lo so f ieViena în 3 oct. 1917 /Notă: în transcriere, am păstrat întocmai punctuaţia şi

ortografia autoruluLIlie R A D U -N A N D R A

M U N C A•Munca l-a c re a t pe om ” ,

ţucaunul dintre cei patru foşti 'aici’’. Din această cauză, aşezat

'-<Jiferite sintagm e prea des puseşi scrise, cuvîntul m unca

■pătruns - după unii fîroscoşi - j ceea ce, din Decembrie 1989, h numit "lim baj de lem n” . Aşadar, de team ă să nu li se ’ ipnăneo şi cripto-comunişti, lomenclaturişti, nostalgici ai animismului etc ;, ori să fie isociaţi acestora, unii concetăţeni ueliminat din vocabularul lor «st cuvînt, devenit dintr-o dată aspect. Ca să fie siguri că tataie definiţiv1 de domeniul trecutului şi că v iitoru l le

aparţine cu certitudine, cei în aiză se prefac că uită acţiunea kiimită de această noţiune. :I» acest fel munca nii mai este

«portul principal al societăţii mane, nu mai asigură progresul fflenirii, nu mai determină nici «listarea individului în alectivitate, nu mai constituie, fii urmare, izvorul unei anumite ^rii. Unii imită munca, alţii rtitesc s-o înlocuiască cu irupţia, cu hoţia, cu felurite

%tonţii "diplomatic” precizate, la virtute ori izvor al virtuţii,

Unea a devenit pentru unii "uţircasâ, fiindcă aceştia aii 'St, probabil nici n-au auzit, că k tind lumea "munca gîndeşte,

visează”.

Host o mănăstire în vatra satului Strâmtau?

Unui tînăr de j a ţară, ajuns ; învăţăcel la oraş, lovitura unei

cozi de greblă i-a amintit cum se num eşte acest instrum erit de liicru, de care nu chiar de mult timp se despărţise . în culm ea

' 'lapsusului” în care’se afla mintea junelui, gura acestuia a pronunţat răsp icat, alături de o imprecaţie, cuvîntul gre-blă, în chiar secunda cînd talpa sa a călcat din greşeală colţii m etalici şi coada de lemn

/ i-a lov it fruntea. Acum există protecţie socială, există libertatea individului, iar cei mulţi/puţini concetăţeni nu mai sînt forţaţi'de îm prejurări să-şi aducă aminte cuv în tu l ...m uncă. D oar dacă, uneori, sînt bîntuiţi de bun-simţ.

Fără îndoială că există miilţi şomeri şi alţi cetăţeni fără un loc de muncă, a căror mare dorinţă este să re /descopere bucuria muncii, să guste din nou din acest izvor a l v ir tu ţii - m unca.'Fără îndoială câ în economia de piaţă vor exista şomeri, însă tableta mea iiu acesto ra se adresează. De asemenea, cele cîteva valuri ale revoluţiei în tehnică şi ştiinţă au uşurat m ult munca fiz ică , ia r mileniul trei va spulbera definitiv muncile fizice aspre, să nu mai am intesc pe cele is tov itoare . Această superbă evoluţie a ştiinţei şi tehnicii va spulbera oare lenea, chiu lu l, şm echeria, superfi­cialitatea, corupţia?

M irc e a Io a n C A SIM C E A

, Patronul iub it al oraşului Trieste e San Giusto, martirvâl Bisericii primare din timpul lui Nero, sîngerosulpretins preot, care se inspira noaptea la lumina creştinilor ce ardeau pe ruguri, O tem poral A stăzi, pe domeniul îm părătesc lum inat atunci de făclii v ii, se înalţă bazilica Sfîntului Petru şi Cetatea Vaticanului.

în onoarea Sfîntului patron, cetă ţen ii urbei au constru it o catedrală-monument de credinţă (sec.X I şi X IV ), situată pe culmea Montuzza, care domină îm prejurim ile. Tot aic i, în apropiere, se află b iserica şi conventul părin ţilor capucini, unde am la dispoziţie totdeaunao chilie modestă, adică o oază de lin işte şi de pietate. Bucuria întîlnirii cu confraţii mă face să - nu mai simt oboseala călătoriei.

Prima grijă: celebrarea sfintei liturghii, care va fi în intimitate, program ul m atinal al fam iliei fiind terminat odată cu înălţarea soarelui pe cerul azuriu. Faptul mă bucură, deoarece voi servi în limba română. Dacă la rostirea unei pred ici mă sim t uneori desprins parcă de pămînt în faţa mulţimii, la celebrarea misterului liturgic în intimitate am momente de profundă iluminare. Aceasta nu înseamnă că as fi cumva scutit.

de clipe de împrăştiere, mai ales cînd sîn t obosit,'d in cauza mea sau a altora...

Aranjez totul cu meticulozitate de ministrant şi-mi amintesc de această calitate a copilului cu păr bălai de acum şaizeci de ani, care, la precizarea introductivă a preotului:

de ei cafe îm i pun p iedici, pentru marii clerici stăpîni pe nedrept pe- ale noastre sfinte b iserici, pentru amici şi inâmici, pentru buni, răi şi nătărăi, pentru toţi, români,'unguri, chinezi, sau hotentoţi... Doamne, vie împărăţia ta! Urmează consacrarea şi cum inecarea; udate cu cîteva

în s e m n a r e a c ă lă to r ie i m e le (V I )

"Introibo ad altarem Dei”, răspunde cu exp lica ţia : ”A d Deum qui laetificat inventutem meam” (voi intra la a lta ru l lui Dumnezeu, la Dumnezeu care înveseleşte tinereţea mea). O tinereţea mea, pe care am dorit-o perpetuă ! ’ ;

Ruga curge lin, lin,' pe româneşte. M-aş fi bucurat să am de faţji pe unii din fraţii istroromâni de care numai ştiu nim ic d ec ît din cărţile cu.; paginile îngălbenite. Un m om ent m em ento pentru toţi cei dragi de acasă şi de pretutindeni, pentru cei care mi-au scrijelat sufletul şi mi-au presărat, cu dărnicie, sare pe rănile ce nu sînt lăsate să se cicatrizeze, pentru cei luminaţi ca şi pentru cei întunecaţi, pentru cei care mă ajută pe calea Luminii şi pentru cei, bieţii

boabe de lacrim i. T aifunurile au încetat să mâ mai bîntuie. Aici, jos, ce frum oasă e viaţa în lumina de

, Sus! - . Mă retrag în chilie să trag un pui

de somn. Ia-1 d e u n d e nu-i. Mica bibliotecă de-alături mă îmbie ca şi altădată. Nu pot rez is ta isp itei. Flăm înd de noutăţi ca şi lupul în dricul iernii, fac o trecere în revistă a perioadelor din ultimii trei ani. Mă reţine anuarul capucin recent,- cu o lungă dare de . seam ă despre dezvoltarea ordinului respectiv în Rom ânia. E ste m enţionată , şi "Familia Luminii” de la Cluj,-ceea ce mă îne în tă , precum şi con troversata m ea problem ă (caracterizarea este a unui amic bun, care sper să nu pretindă drepturi de

autor pentru utilizarea ei aici). Văd m ulte şi întocm esc fişe la repezeală (m ultum in parvo!).

La m asă, loc de onoare. Atmosferă frăţească, discuţii vari­ate., V ine vorba şi despre ac tiv ita tea mea. Caut să fiu ob iectiv , ocolind cele pu tregăioâse. ori spinoase şi înghiţindu-m i uneori cuvintele fără a mâ îneca. Apoi o vizită la o ratoriu l conventului, destinat activităţii cu copiii şi tineretul. Mare şi frihnos cum e, l-aş lua în. braţe şi l-aş duce acasă, pe terenul de la Crucea A lbastră. Ce bine i-a r sta ca centru de cultură "C ristos - Lum ina Lum ii” , în C lu ju l nostru drag! Sîntem un miliard de catolici pe glob şi nu ne ajutăm decît pe.sprinceană. Lasă că şi orgoliul nostru de prin 1990-1991 a fo s t teribil. Vorba ceea: capra rîioasă şi. coada ţufurlul... Ţufurlui, neţufurlui, idealu l răm îne ideal şi lumina lumină. Ieri şi 'azi totdeauna, Isus C ristos este acelaşi: Lumina Lijmii! C hiar dacă, pe urm ele Sfîntului Paul, acest concept este scos în evidenţă de un român, el

" nu va pieli, cu toate şicanele de care are parte. Orele au zburat ca rîndunelele. Rămîneţi sănătoşi, iubiţi părinţi! Viaţa e scurtă, dar călătoria e lungă...

P .V A SILE MARIA U N G U R E A N U . ,

la 76 de ani de la '>ierea satului, creştinii din **bi îşi construiesc o biserică de ^.beneficiind şi de sprijinul ^ a l călugărului Filip Georgiu '*■**, fiu al locului de curînd 5:1 i i Moldova, unde s-a dus în ^ 'le «ale atras de viaţa ^ lid io vestitele mănăstiri de '-fete.^•abil că vechea biserică, ^Prima dată menţionată în

tr*. ca mai toate bisericile lemn şi se şubrezise,

biicricâ, pe care nu-i exclus s lfi“!il episcopul Petru Pavel

■•flat atunci în vizitaţiune, ’licl ■* Strâmbu, în tentativa de *>duce pe creştinii de aici la ,*j4 Cife o dezavuaserâ în ^ ' ,,e P' latura de sud şi Ia ^ • ‘Itamlui contraforţi ”ca o 'ai ** * unu> mai vechi lăcaş ^*Ct«pirţine unei mănăstiri”

secolului XVII - cum ,*‘°»nichie Bălan - şi distrusă / ‘«M 1765"^®*|ia valorifică o informaţie

din Monografia comitatului Solnoc- Dâbâca din care cităm: ”în partea de sud-vest a com unei a ex is ta t o mănăstire de călugări ortodocşi care probabil, a fost demolată la cererea episcopului Pataki de organele de ordine trimise de comite”

M ai în tîi să reţinem că Ioan

V E T R E D E

S P I R I T U A L I T A T E

R O M Â N E A S C Ă

Georgiu Pataki (Văleanul) - originar din Strâmbu - a fost episcop greco- catolic din 1715 (cînd a fost numit de Carol al V-lea, dar instalat abia în 1723) p înă în . 1727 şi, dacă informaţia lui Baro Apor este reală, a tunci, răs tim pu l în care a fost demolată m ănăstirea de corniţele Nicolae Toma, corespunde cu durata aflării lui Georgiu în funcţie.

Numai că biserica.din deal cumi se mai spune bisericii construită în

1764, acum monument istoric, se află în partea de nord a satului, în Suseni, pe buza dealului Dâmburi d in tre V alea N etezii şi p îrîu l Vâlceaua Păducelului, iar poziţia ei nu corespunde cu cea ind icatâde Kadar. Direcţia cardinală indicată de K adar corespunde însă cu Valea C ăşielului şi afluenţii ei. Câ la o m ănăstire de pe această vaie se referă Kadar, dar anterioară celei construită de Pahomie, reiese din ceea ce spune el în continuare: "în prezent, aici există o biserică de piatră construită de Filip Pahomie G eorgiu, nobil de Strâm bu, pe cheltuială proprie, în 1765”. Or, se ştie, Pahomie şi-a construit sihăstria pe V alea C ăşielu lu i. A şa stînd lucrurile, chiar dacă biserica din 1764 valorifică fundaţii şi contraforţi mai vechi, ele nu aparţin mănăstirii indicată de Kadar. Poate alteia, ceea ce-i mai greu de dovedit, întrucît nimic, nici măcar tradiţia, nu susţine existenţa unei m ănăstiri în vatra satului Strâmbu.

A u g u s t in PĂ D U R E A N

~ EPILOG la caruselul de la "Librăria noastră”

-DejDin motive mai degrabă subterane, care nu pot fi

socotite nici din întîmplare oneste, de natură să apere, să consolideze baza materială - şi aşa precară dacă nu de-a dreptul jalnică - în care funcţionează instituţiile' locale de cultură,' nişte capete încinse, rămase pînă astăzi anonime, care numai de cultură n-au auzit şi nu vorbesc, au imaginat, în taină, un scţnariu ce prevedea lichidarea şi ştergerea din memoria publică a ultimei librării care â mai răm as în oraş după ce, îţi perioada p o st­revoluţionară au mai fost lichidate patru. Campania de evacuare a instituţiei incriminate a început tim id şi subtil.Aşa cum încep şi se derulează toate acţiunile din umbră. Protagoniştii - de bună seamă - au dorit să profite de faptul că a absentat de la post o perioadă mai îndelungată (din cauze medicale) dl Ioan Mureşan - director la S.C. ”ALPA” S.A. care este proprietar al spaţiului respectiv, acreditîndu-se ideea că domnia sa ar fi dat dispoziţia cu pricina. Aşa s-a ajuns - în absenţa persoanei amintite - pînă în ziua fatidică prin consecinţe (01.06.’95), în care salariatele unităţii, după ce, înainte, şi-au returiiat la depozitul din Cluj întregul fond de carte din vitrine, de pe rafturi şi din depozitul propriu, s-au retras la papetâria din faţa liceului "Andrei Mureşanu”, unde, parte din ele, se mai află şi în prezent cu speranţa câ nu pentru multă vreme. Aflînd - e drept în ceasul al

12-lea - de acest atentat la fiifiţa unei instituţii de cultură căreia împrejurări potrivnice i-au conferit aureola de unitate unicat pentru dejeni, despârţămîntul Dej al Astrei prin protestul adresat municipalităţii, a dezavuat gestul reprobabil, cerîndu-i d-lui primar să intervină pentru oprirea masacrării singurei librării din oraş. Răspunsul dat de domnia sa cu-actul nr. 3837/1995 a fost prompt, clar şi net în favoarea stopării "elanului revoluţionar" cu care demolatorii au acţionat proprietarul fiind pus în cunoştinţă de cauză ca autoritatea publică locală nu- şi va da acordul pentru utilizarea spaţiului respectiv în alt scop decît cel pe care l-a avut în ultimii cincizeci de ani. Cum protestul astrist dejean a fost publicat şi în ziarele judeţene "Adevărul de Cluj" şi "Mesagerul Transilvan” o echipă a Studioului teritorial Cluj al TVR s-a deplasat la faţa locului pentru un reportaj anchetă. Ziua în care s-a făcut filmarea a coincis - din fericire.- şi cu revenirea la lucru a domnului director Mureşan, care a afirmat în faţa camerei de luat vederi câ nu a dat nici o dispoziţie de evacuare a librăriei şi că, unitatea în cauză poate să râmînă netulburată în spaţiu, declaraţie care s-a şi materializat prin reînnoirea contractului de închiriere pe încă 2,5 ani. Faţă de această aserţiune clară şi fără echivoc, făcută de dl director şi întărită prin semnarea contractului, socotim câ nu mai sînt necesare probe şi argumente în plus pentru a dovedi caracterul subteran al afacerii, prin care, cineva - oare cine ?! - a v ru t să pună lăbuţa pe acel spaţiu ... Dar cum, Caragiale mai trăieşte şi-i bine mersi, să-l lăsăm să pună punct epilogului prin celebrul său Pristanda: "Curat m urdar!” ŞtefanMIHUŢ

A D E V A R U Ld e C l u j ADMINISTRAŢIA LOCALA vineri, 25 august 19955 S

S p r e u n o r a ş m o d e r nLa începutul lunii iulie am fost

ales viceprim ar, funcţie care mă onorează, dar îmi crează şi mari responsabilităţi.

M-am născut la 2 decembrie 1939 în localitatea Sîmbătâ de Sus, jud. Braşov, la poalele munţilor Făgăraş. !n anul 1961 am absolvit Facultatea de Electrotehnică Timişoara, după care am lucrat în domeniul energetic la patru unităţi, ultima dată ca şef filială Cluj a A genţiei Române pentru Conservarea Energiei.

Sînt înscris la doctorat, urmînd câ în toamnă să-mi susţin teza cu tema "Contribuţii : teoretice şi experimentale asupra performanţei tubului termic gravitaţional”.

Mi-am început activ ita tea ca viceprim ar cu o popularizare în

■ i

traducerea din limba română în lim­ba maghiară, unele cuvinte au cu totul o altă sem nificaţie. A stfel, "mutarea” se traduce "topire”, iar "castelu l H uniazilor” se traduce "oţelăria Hunedoara”. Nu este nici prima dată şi sînt convins că nu va fi nici ultima.

Cam atît despre acest incident care, în principiu, şi-a atins scopul propus: ”La CIuj-Napoca a fost ales ca viceprim ar încă un extrem ist,

' antimaghiar, care doreşte să topească statuia regelui M atei C orvin” - indiferent de rea lita te sau de precizările mele ulterioare.

în altă ordine de idei, problemele cu care se confruntă municipalitatea sînt destul de grele şi multiple. Deşi avem o serie de realizări frumoase,

durată de funcţionare de peste 30 de ani, ceea ce necesită înlocuirea lor, avînd în vedere faptul că prezintă pericol de explozii şi pierderi de gaz.

La nivel de m unicipalitate, cu aju torul Regiei Autonome de Term oficare, ne preocupăm -de

miliarde lei, din care cel puţin 30 de m iliarde în prim a etapă. Ne preocupăm serios pentru realizarea acestei mari lucrări în colaborare cu francezii de la firma Montenay şi cu danezii,-care au o mare experienţă în domeniu. O dată cu înlocuirea

punerea în funcţiune a instalaţiilor. vechilor echipamente, modernizămde combustibil lichid şi montarea de şi instalaţiile din zona respectivă,cazane corespunzătoare în centrale pentru a asigura un confort cît maiterm ice unde există asem enea bun în locuinţe. Ne preocupă şiinstalaţii, îndeosebi la centrala acţiunea de contorizare a energicitermică de zonă cît şi montarea de term ice, dar numai în măsurainstalaţii noi la centralele termice disponibilului de fonduri, efortulunde există spaţiu. Combustibilul principal fiind îndreptat în creşterealichid urmează a fi utilizat numai 5- 20 de zile pe iarnă, respectiv acele zile foarte reci cînd sistemul de gaz este în dezechilibru. Această soluţie este aplicată tot mai mult de' o serie

Tf •c»

■ ■. “S r** .W&mm"

r - :

4 $

ş j

mi

i * t :

^ Vi *V 4 *

A

j

4 .

v i ■~ r ;; '" • t .cŢ ’v.Si ....IN*....

Toate drumurile duc spre Primăria clujeană

unele ziare pe linia binecunoscută a blamării rom ânilor ajunşi pe anumite funcţii. Nu a m ' spus niciodată că vom topi statuia-lui Matei Corvin, pent/u că ar fi o pierdere pentru poporul nostru ţinînd cont de descendenţa acestui rege .. ■■■ ,•

Problema statuii s-a discutat de două ori în Consiliul municipal şi voi reda textu l .in tegral al intervenţiilor mele.

în ziua de 23 ianuarie 1993, cînd s-a discutat despre amplasarea plăcii cu textul savantului N. Iorga pe soclul statuii, am afirmat: "poporul român dacă doreşte să dea statuia jos, o poate da, aşa cum au fost daţi Lenin, Petru. Groza etc. A fost în­tr-o vizită la noi o delegaţie turcească, a văzut statuia - unde steagul Turciei este la picioare şi a pus întrebarea: "Cînd a fost Turcia vasală Ungariei? Matei Corvin nu a învins turcii (într-o mare bătălie), Iancu de Hunedoara da, a avut două victorii. Să se facă referiri că este o greşeală (încă o plăcuţă).

A doua oară, 20 iunie 1994, cînd s-a discutat, despre săpăturile arheologice din Piaţa U nirii, am spus, citez: "Nu am afirmat că pot topi statuia, am spus că cetăţenii C lujului pot face ce doresc în

mai avem încă foarte mult de lucrul Aş dori să punctez principalele

probleme cu care ne Confruntăm şi care, mai devreme sau mai tîrziu,- ■trebuie rezolvate.

Priv ind asigurarea că ldu rii în - locuinţe, ne confruntăm cu-două probleme esenţiale:

-asigurarea com bustib ililo r , necesari; ~ ;

-m odernizarea sistem ului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice.

Principalul combustibil utilizat de locuitorii municipiului îl reprezintă gazul m etan provenit din T ransilvania. D ar resursele subterane de gaz sînt în epuizare, iar producţia internă scade în fiecare an cu 5 procente, ceea ce se resimte în mod deosebit în sezonul rece cînd, datorită m arii d iferen ţe d in tre consum şi resurse, scade foarte mult presiunea, unele , zone fiind în imposibilitatea utilizării gazelor în anumite ore.

Pentru îmbunătăţirea asigurării cu gaz m etan ’a zonei noastre, ROMGAZ are în vedere realizarea unor lucrări majore de investiţii, printre care enumerăm: racordarea la reţeaua de gaze care alimentează Europa,O ccidentală; construirea unor noi m agistrale de transport

de unităţi şconomice, dovedindu-se eficace în perioada respectivă.

R eferito r la sistem ul de producere, transport şi distribuţie a energiei termice care alimentează cu căldură circa 60 la sută din locuitorii municipiului, situaţia nu este deloc roză. Centralele termice sînt echipate în m ajoritate cu cazane de t i p ’ secţionai, ce prezintă uzură avansată - colecta toate apele uzate. Şi această şi nu perm it autom atizarea, fiind lucrare, din lip să de fonduri, se

randam entului de u tilizare a combustibililor.

Nu putem uita fondurile necesare modernizării centralei termice de zonă, în care cazanele de apă fierbinte prezintă uzură avansată, necesitîndu-se în locu irea lor, respectiv transformarea în centrală electrică de termoficare, lucrare care costă peste 200 miliarde lei.

Privitor la apa potabilă, situaţia este şi m atdificilă, deoarece avem re ţele de aproape 100 de ani în funcţiune, ceea ce conduce la importante pierderi de apă (sînt zile în care se înregistrează zece spargeri la reţea). Pentru a înlocui aceste re ţe le ne trebu iesc circa 30 de miliarde lei pe care, de asemenea, nu-i avem. Şi a ici acţiunea de contorizare este eşalonată, ţinînd cont de celelalte priorităţi.'Trebuie înţeles că prin contorizare se vor evidenţia mai bine pierderile şi se va stabili o mai bună echitate în repartiţia cheltuielilor, dar nu se vor îmbunătăţi condiţiile nici la apă rece şi nici la încălzire. Totuşi, este o ■ acţiune pe care trebuie să o realizăm.

Tot la cap ito lu l apă, pentru creşterea ca lită ţii şi în sezonul- ploios, trebuie să realizăm conducta de aducţiune dintre staţia Gilău şi lacu l Som eşul C ald care, de asemenea, este o' investiţie destul de mare. La canalizare nu stăm prea bine, avem o serie de străzi care. nu au canalizare , iar o parte din canalizarea realizată este deversată în Someş.

Este în d eru lare o im portantă lucrare de rea lizare a unui mare canal subteran betonat din Mănăştur pînă la staţia de epurare, care va

necesara înlocuirea lor.Schim bătoarele de căldură

constru ite din ţeavă de o ţel sînt depăşite ca soluţie tehnică, sînt uzate şi prezin tă discontinuităţi de funcţionare. Canalele termice în unele zone au fost inundate, avînd

derulează în mai mulţi ani.V A sfaltarea străzilo r, datorită economiilor prost înţelese, nu s-a realizat la calitatea acestui sfîrşit de secol, iar apariţia gropilor în asfalt

, este o consecinţă logică, dar cu mari im plicaţii asupra m ijloacelor de

izolaţia termică deteriorată, iar ţevile* transport. In ultim ii doi ani avemde oţel prezintă coroziune avansată, ce dă naştere la avarii şi pierdere de agent termic (situaţie ce se observă în mod deosebit iarna).

Din simpla enumerare a acestor deficienţe rezultă necesitatea

unităţi specializate care execută asfaltări ■ de bună ~ ca lita te şi m ajoritatea.arterelor reparate cu covor de asfalt şi sperăm să ţină o bună bucată de timp ca să putem să ne extindem cu repararea în to t

înlocuirii lor în to talitate, dar la oraşul, inclusiv pe străzile care nu nivelul municipiului această lucrare asfalta te pînă în prezent,este evaluată la peste 100 de Anual cheltuim peste 10 miliarde

municipiul CIuj-Napoca! S-a spus în tre zonele de extracţie şică pot muta statuia, după părerea mea, statuii Matei Corvin i-ar sta bine acasă, Ia castelul Huniazilor de la Hunedoara.

Nu s-a pus pfoblema topirii, ar fi păcat (pentru distrugerea acestei opere dc artă). '

Ideea dc bază din am bele afirmaţii este câ poporul român este suveran la cl în ţară şi poată să facă ceea ce este ncccsar (inclusiv să mute uncie sta tu i), fără sâ ceară avizul altor state, indiferent care ar fi clc.

Din ncfcric irc , se pare câ la

municipiul nostru care, pe lîngâ o capacitate sporită, va scurta traseul cu circa 30 km; realizarea unui bazin subteran tampon pentru acumulare în sezonul cald, obţinîndu-se un d isponib il suplim entar pentru sezonul rece; realizarea unei bucle în re ţe le le dc transport în ju ru l municipiului, unele injccţii în zonele afcctate (centru, Grigorescu, Baciu), precum şi în locuirea unor reţele subdimensionate.

O problem ă deosebită o rep rezin tă situa ţia re ţe le lo r dc d istribu ţie în oraş, uncie avînd o

Un ”corset” întineritor pentru mai multe clădiri din ctM municipiului nostru.

Cîteva zeci de noi locuri deparcare, în pregătirepe bulevardul Constantin Brâncuşi. Fotografii: Ion PETCU

pentru refacerea tramei stradale.Sîntem în colaborare cu o firmă

ita liană pentru repararea z o n e i. centrale cu o instalaţie complexă care sapă asfaltul vechi, îl m acină,. îl amestecă cu ingredientele necesare şi îl retoarnă, lăsînd în urmă o arteră modernă.

în acest an avem în program 324 străzi pentru reparat şi modernizat.

La curăţenie am realizat unele progrese prin asocierea cu firma franceză GETEBA şi prin dotarea cu- maşini moderne de curăţat şi spălat, mai ales în zona centrală. Sperăm ca o zonă to t mai m are din oraş să beneficieze de salubrizare, iar, cu ajutorul populaţiei, sperăm să dăm un aspect acceptabil oraşului.■ Şi transportul deşeurilor menajere s-a îm bunătăţit, dar avem mari probleme cu rampa de la Pata Rît, precum şi cu diversele rampe clan­destine, datorate unor indivizi certaţi cu ordinea şi curăţenia.

Principala preocupare în acest domeniu o reprezintă realizarea unei instalaţii complexe de incinerare şi valorificare a deşeurilor menajere, lucrare care costă peste 200 miliarde lei şi, cu toate câ am dus tratative cu o serie de firme, pînă în prezent nu am găsit un partener dornic să investească în acest domeniu.

Pentru a normaliza într-o oarecare, măsură parcarea autovehiculelor în oraş am luat iniţiativa ca, împreună cu R. A.D.P., să realizăm, numai în acest an,.peste 1000 noi locuri de. parcare în to t o raşul, acţiunea , urm înd să continue şi în anii următori. De asemenea, am început construcţia unor parkinguri subterane şi sîntem în tratative cu unele Tfirme pentru a rea liza asemenea parkinguri şi în zonele centrale. în curînd sperăm să montăm 400 de parcometre auto­mate elec tron ice cu au totaxare, tariful fiind de 100 lei pe sfert de oră.

: Pentru îmbunătăţirea iluminatului public, împreună cu RENEL şi cu A genţia A m ericană de E nergie , sîntem în faza defin itivării proiectu lu i de m odernizare a întregului iluminat public. Lucrarea este evaluată la aproape 7 milioane , de dolari şi sperăm să o putem realiza cît mai rapid, dar şi cu unele fonduri speciale.

Dacă vom reuşi această , performanţă, municipiul nostru va

. avea una din cele mai bune instifc de iluminat din Europa.

~ Ne preocupă şi spaţiile veni oraş. Anual plantăm mii de arte ornamentali, zeci de mii de fler gard viu. Din nefericire, e cetăţeni,-certaţi cu civilizaţia, dfc 6 parte din muncă noastri

0 problemă acută o reprtzi criza de locuinţe. în acest an rea sâ dăm în funcţiune toate clit începute înainte de 1990.

1 De asemenea, sînt în cooste cîteva blocuri de locuinţe akc un ită ţi economice. Sînt p p roiectele pentru cele # apartamente pentru tineri, rasa! în perioada următoare si ub? construcţia lor

Cu toate acestea, avem ps 16.000 de cereri de locuinţă a t j ce noi mai dispunem de circa 15 “ locuinţe, multe din ele în s&*a degradare. Pentru o soliţ»,r parţială a crizei de locuinţe te-»1 bucura ca marile unităţi eco**5 să construiască blocuri pe>- personalul angajat, urmînd ea*31 le concesionăm terenul netot

E ste necesar să începe*1 acţiunea de reabilitare * acta** blocuri de locuinţe f îm bunătăţirea izolaţiei pentru reducerea neceiarfr1 căldură şi asigurarea unui g n ^ de confort Ne preocupi unui nou cimitir, pentn0 ' viitorul apropiat nu o să ave*fe* în.cimitirele existente. ,

P rin simpla' cnnmtf®* problemelor cu care ne cot&> rezultă câ, pentru ai** m unicipiului nostru 1* * '1 comparabil cu cel al orajel* ţările apusene, am avea ie«*' circa 1000 miliarde lei, n ti P de obţinut chiar într-<> Pers'*' lungă.B ' ttJDar sperăm sâ rezolvam c»

cJmulte din problemele enumc^cu banii promişi de la b«8ct din veniturile proprii. u ltim ul rînd, din colab0 1 , partenerii străini şiroinâai.F^ ca oraşul nostru sâ-şi ocup* . care-1 merită, iar noi si fio că sîntem clujeni.

Ing . Nicolae v ic e p r im a r al Consiliu*'

lo ca l a l municip11*' Cluj-Nap0

fcri, 25 august 1995 PUBLICITATE ADEVĂRULc/g Cluj ]

RadioSonic\fjĂ68,7 M H z ~

EGIONAIA C.F. Cluj a n u n ţă :

jitâunor lucrări la linie, în perioada. . <1995-30.10.1995,trenul accelerat m\316 >tanţa Oradea - Cluj-Napoca se anulează,. dmuiă suplimentar, în această perioadă, ijaccelerat nr.318 pe distanţa Oradea - A'apoca, cu plecare din Oradea la ora 7,43 (jeîn staţia Cluj-Napoca la ora 10.18. ; jcirculă în continuare Ia Bucureşti -

Catren accelerat nr316 conform ului de tren. (762827)

&

rh: A N U N Ţ

S o c i e t a t e a r o m â n o * a m e r i c a n ă .

IPTANA - SEARCHB u cu re ş ti

angajează p e n tr u biroul s ă u d e c o n s u l ta n ţă din Cluj,

i n g i n e r i d r u m u r i ş i

p o d u r i , c u o v ech im e d e ce i p u ţin 3 ani ii activitate, p e n tr u lu c ră rile d e s u p r a v e g h e re tehnică, Tn c a d ru l lu c ră rilo r d e re a b ili ta re

, a DN C lu jO rad ea -B o rş .

Se po t p re z e n ta la c o n c u r s şi ing ineri Tn edf specilitatea c o n s tru c ţi i civile s a u h id ro , c u

ndiţia s ă fi lu c r a t Tn s e c to ru l d e d ru m u ri şi poduri.

Sînt p re fe ra ţi can d id a ţii cu no ţiun i d e PC.

Doritorii s e p o t a d re s a la D R D P Cluj, 1 9 7 3 7 6 . 1 9 4 9 7 7 , 1 9 4 8 9 7 , s a u la

sediul IPTANA - SEARCH. B u c u re ş t i , te le fo n 0 1 / 3 1 2 3 8 0 4 .

[7 6 0 1 6 4 )

COMPLEX COMERCIAL "MIHAI VITEAZUL", ET. 1] DESCHIS ZILNIC: ORELE 10-18.

VV-

Adevărul de ClujS e c to r u l M IC A P U B L IC IT A T E a l z ia ru lu i n o s t r u

v ă s t ă Z IL N IC la dispoziţie cu an u n ţu r i d iv e rse : - / ‘ m a t r i m o n i a l e , : v î n z ă r i - c u m p ă r ă r i , ,X: . s c h i m b u r i , î n c h i r i e r i , d i v e r s e ,

d e c e s e - c o m e m o r ă r i , c o n d o l e a n ţ e .

Z II jX IC , în c e p în d d e IA J X I ş i p î n ă V IN E R I , î n t r e o r e le S - 1 6 , l a s e d iu l r e d a c ţ i e i , s t r .N a p o c a 1 6 .

V A A Ş T E P T Ă M t

CâSINO MEtROFOlA nunţă

p r e s e le c ţ iep e n tru m e s e r ia d e

t H o u p m

în d a ta d e 2 6 . 0 8 * 1 3 9 5 Tn in c in ta cas in o u lu i. s t r . H o re a n r .5 , o r a 1 8 .

Condiţii:- localnici ^ :

—^ d ip lom ă d e b a c a la u r e a t- vit’s t a m ax im ă 2 5 an i *- c u n o ş t in ţe m in im e în lim ba en g lez ă- s tag iu l m ilita r s a t i s f ă c u t .

[ 2 4 2 5 1 2 ] . " - ' ■: -

A I M U I U Ţ I M P O R T A N T

S O C . C O M . ”C A R P I M E Z ” S . A . C l u j

v a i n f o r m e a z ă : ‘

■ î n c e p î n d c u d a t a d e ^ 2 1 a u g u s t

1 9 9 5 m a r i r e d u c e r i d e p r e ţ u r i l a

c a r n e c u 5 - 1 0 % , p r e p a r a t e d i n

c a r n e c u 5 - 2 0 % ş i p r e s t ă r i s e r v i c i i -

c u 5 - 2 0 % ( s a c r i f i c ă r i d e b o v i n e

: ş i p o r c i n e ) .

P ro d u s e le n o a s t r e s în t d e c a li ta te . re sp e c U n d p a ra m e tr i i s ta n d a rd e lo r re p u b lic a n e - f ie c a re Fot fiind . V: ’V • v e rif ic a t s a n i ta r .. - •

şi s a n i ta r v e te r in a r d e p e r s o n a l ca lifica t. C u m p f tra ţ i c u în c r e d e r e p r o d u s e le c u in s c r ip ţ ia

s . c . " C A R P I M E Z ” s a :S ă n ă ta t e a d u m n e a v o a s tr ă 'd e p in d e şi d e a lim en te le

p e c a r e le c o n su m a ţi .[ 2 4 2 5 0 6 .5 0 7 ]

s.c. MONDIAL PRIMEXsrlv i n d e E N G R O S T e l . 0 6 4 - 1 6 7 3 9 0 C H I P S 0 , 7 5 g r . 9 0 0 l e i / b u c

A D I D A S 6 0 0 0 - 1 9 0 0 0 l e i / b u cP Ă T U R I d u b l e S p a n i a 3 1 0 0 0 l e i / b u c

D E T E R G E N Ţ I I ta l ia 2 0 0 0 l e i / b u cV O P S E L E p e n t r u z u g r ă v i t i n t e r i o r , e x t e r i o r 2 3 0 0 - 4 5 0 0 l e i / k g

P r e ţ u r i l e n u i n c l u d TV A d a r s u n t n e g o c i a b i l e .' _____ ' [242509,510]

S.C. DELICON S.R.L4 J-. ' .

C lu j-N apoca .E x e c u t ă :

pereţi şi tavane din plăci de gipscarton :^ ta v a n e ornamentale tip DONN Relaţii la tel. 231624, 123350, fax194476. (760160)

I . m o m s u I| ' - |I . . . C lu j-N apoca |I P r o d u c e p e b a z ă d e c o m a n d ă : I J O F e r e s t r e ş i u ş i d in p r o f i le P V C J J c u g e a m t e r m o p a n v JI O G e a m t e r m o p a n . ; |I R e l a ţ i i l a t e l . 2 3 1 6 2 4 , f a x I

1 9 4 4 7 6 . ■ V■

S G. M E C A N IC A M A R IU S S A

- - - •'

o r g a n i z e a z ă l ic i ta ţ ie p e d a t a d e 3 1 . 0 8 . 1 9 9 5

o r a 1 0 p e n tr u execuţia lucrării de izolaţie la acoperiş hală

producţie.S o l u ţ i a c e r u t ă e s t e c u m a t e r i a l e n o i .

T a x a d e p a r t ic ip a r e : 5 0 . 0 0 0 lei - V V > , < (2 4 2 4 8 8 ) J

F i r m a E M I L T R A N S o r g a n i z e a z ă

î n f i e c a r e M A R Ţ I ş i V IN E R I

E X C U R S II CLUJ-BUDAPESTAvizitînd ambele Diete la preţul de-24.000 lei

ş i ş o m e r i i la 2 2 . 0 0 0 lei.. In fo rm a ţii la t e l e f o n 175567. p le c a r e a o r a 16.

. ‘ • ( 2 4 2 4 7 7 ) :

D oriţi capro dusele unităţii d-voastră să fie prezentate in reclame executate computerizat? Ădresaţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE aI ziarului nostru fi veţi fi servit ireproşabil. ^CALITATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!Va aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16. m— mmmmm— I m p o r t a n t ! mmmmmm— i

P e n t r u d e p l a s a r e a a g e n ţ i lo r p u b lic ita r i n u s e

p e r c e p e c o m i s i o n !

d a c i£ T UL : PUBLICITATE.B B U I U / _________________________ _____ ___________ . ________________ _________ —

m ta vineri, 25 august 1995 ('

S.C. BERE KANIZSAorganizează

SRL

&$

L oc d e d e s f ă ş u r a r e : , *T E R A S A C a s a T i n e r e t u l u i s î m b ă t ă 2 6 a u g . 1 9 9 5 o r e l e 1 2 - 2 4 ,

\ m U Z I C Ă , D A N S m A N T R E N , C O N C U R S U R I C U P R E M I I ! !

INTRAREA LIBERĂ!

Vă aşteptăm !!

| BANCA DE CREDIT COOPERATIST, : "BÂNKCOOP” s a ciui ’I A N U N Ţ A ■'| - clienţii p e rso an e fizice că s e p o t p re z e n ta la • |

ihmczpcrtruridicareadobtnzilor i

J aferente lu n ii august mcepmâ J. . d in d a ta de 4 sep tem b rie 1 9 9 5 . ■

(2 4 0 2 2 7 ) « . ■ . — J

A N U N ŢREGIONALĂ CFaui

Secţia TCM auis c o a t e la V înzare p rin lic ita ţie p u b lic ă , u r m ă to a r e l e m ijlo ace fixe d isp o n ib ile :

• c o n t a i n e r e m a r e c a p a c i t a t e a c o p e r i t e ~• c o n t a i n e r e m a r e c a p a c i t a t e d e s c o p e r i t e î n a l t e • c o n t a i n e r e m a r e c a p a c i t a t e d e s c o p e r i t e s c u n d e- c o n t a i n e r e m a r e c a p a c i t a t e c u c o a m ă -

L ic ita ţia v a a v e a lo c la d a t a d e : .

- 2 6 . 0 9 . 1 9 9 5 o r a 1 0 D is tr ic tT C M O u j-N a p o c a E s t- 0 9 . 1 0 . 1 9 9 5 o r a 1 0 D is t r ic t T C M D ej- 1 0 . 1 0 . 1 9 9 5 o r a '1 0 D is t r ic t T C M T u r d a

C a ie tu l d e s a r c in i p o a te fi o b ţ in u t c o n t r a c o s t la se d iu l S e c ţ ie i T C M d in Cluj d in s t r . C o n s ta n ţ a

n r . 1 2 te le fo n 0 6 4 - 1 3 6 3 9 7 .- s a u la D is t r ic te le T C M s u s m e n ţ io n a t e .

P o t p a r t ic ip a p e r s o a n e fiz ice s a u ju r id ic e , r o m â n e s a u s t r ă in e . G a ra n ţ ia d e p a r t i c ip a r e la lic ita ţie e s t e ’ d e 1 0 % d in p re ţu l ’d e î n c e p e r e a lic ita ţie i m ijlo a c e lo r fixe p e - c a r e in te n ţ io n e a z ă s â le a c h iz i ţ io n e z e în c o n tu l n r . 3 0 ! 2 5 . 6 . 3 0 . 0 1 d e s c h i s la B a n c a C o m e rc ia lă R o m â n ă filiala Cluj

, . : : • . . ( 7 6 2 8 4 6 ) ; . . ’

_____ ■

i l

S.C.

■ I~~W mmm

S.R.L

• S tP ; C a le a T urzii n r . 2 0 0 te j . ‘4 3 8 1 2 6 X 4 3 8 1 2 8

vinde: ANVELOPE1 4 5 - 1 8 5 / 1 3 ş i l 6 5 - 1 8 5 / 1 4 *

. Z iln ic î n t r e o r e le 7 - 1 6 .[ 2 4 0 2 2 9 ]

( 2 4 2 4 9 4 ,9 5 ,9BJ

f y a / m e c C l u j , l a n A e a ^ â m u c i

c { w d M & n t e n a l m a l e . p a i m m t e , d e

lnepAeşmtaiwe mic umniuenĂuLu mgâcuLh,.^

H I L LI N T E R N A T I O N A L

reprezintă o noţiune universală pentru descrierea unei game foarte largi de produse din domeniul echipamentelor electrice şi

electronice pentru camioane, pentru hidraulică şi pneumatică, echipamente industriale, pentru comunicaţii publice, private şi mobile, tehnica medicală şi electronică de Întreţinere, aparatură electrică şi de uz casnic, tehnică de filme şi termotehnică. în prezent suntem interesaţi In angajarea unui:

R E P R E Z E N T A N T C O M E R C IA L Piese si accesorii auto

. . . . . . - Zona de nord a României - . v

Candidatul ideal va avea: .- experienţă în domeniul vânzărilor; ,

”# - interes pentru domeniul tehnic; ;- disponibilitate de a călători; . :- cunoştinţe temeinice de limba germană;- domiciliul stabil in Cluj. ' ' ‘

Pentru aceasta poziţie responsabilitatile Dvs. vor fi urmatoarele:- identificarea şi contactarea potenţialilor clienţi; --- stabilirea pieselor şi accesoriilor auto necesare clienţilor;-iniţierea contractelor;- acordarea consultantei tehnice si comerciale clienţilor;- organizarea de prezentări ale produselor în fata clienţilor. " ’

Se oferă pregătire la sediul din Bucureşti al companiei, un Ioc de muncă stabil, salariu atractiv şi compensaţii stimulative, automobil pentru uz de serviciu şi personal, precum şi perspectiva promovării 1ntr-o companie de succes.

Vă rugam sa trimiteţi solicitarea dvs. însoţita de un Curriculum Vitae fi o fotografie pe adresa consultantului nostru tn domeniul selecţiei şi recrutării de personal: ■ ■■'• •• ■ •. . •

HILL INTERNATIONAL ROMANIA ^P.O. BOX 42-76; BUCUREŞTI

' - TEE/FAX: 01/312 52 44* . ■* '

AUSTRU «IGIUM BULGARIA CIS CR POIAND ROMANIA

CROAŢIA FRANCE GERMANY HUNGAKT

^ “

0 Vih'eri, 25 august 1995

ou sed iu l îa C lu j - Napoca st rada T ra ian n r . 36 ;

organizează l i c i t a ţ i e publloă în vederea în to c m ir ii dooumentaţiei necesare o b ţ in e r l lna u to r iz a ţ ie i de p ro teo ţla -m ed iu lu i" la oeoţia S pirt Gherla, l i c i t a ţ i a /va avea u

loc la data de 1 2 ,s e p t . 1995 la sediul s o c ie tă ţ i i , dar pînă la data de 8 sept.1995 vor depune■ o fe rte le în p lio în c h is . , •

R e la ţ i i suplimentare la b iro u l mecanic ş e f z i ln io în tre *o re le 7 - 9* te le fo n 064134787* , ,

__________ ’_____ ~ : cVa»/

UNITATEA MILITARA 01848 . Cîmpia Turui

organizează în data de 8.09.1995 licitaţie publică - deschisă fără preselecţie

Ofertele se depun pînă la data de 5.09.1995, orele 10. Ofertanţii vor depune odată cu ofertele o listă de

preţuri şi scrisoare de garanţie bancară-

Obiectul licitaţiei: ACHIZIŢIONAREA DE CARTOFI DE TOAMNĂ.

Locul de depunerea ofertelor este la registratura UM 01848. -

! Relaţii la telefon 368843 interior Î85 sau 176. (242513) '■> ' ' " 1

s.c A G R O C O M c l u j s.r. S U C U R S A L A C f lM â f t f lS U

1co sed iu l în corn. C â m â ra ş u ,.ju d . Cluj, s tr . M .€m inescu

ar.121, a d u c e la c u n o ş tin ţă a c ţ io n a r i lo r c ă în c e p în d cu d o t a d e 1 s e p t . 1 9 9 5 o în o în 3 0 s e p t .1 9 9 5 s e e l i b e r e a z ă d r e p tu r i l e d e c e r e a l e

c e li s e cuvin p e n t r u o n u l 1 9 9 5 . PROGRAM: v

LUNI-VINCRI I n t r e o r e l e 9 -1 6 , l a m a g a z ia C â m â ra şu . te l e f o n 2 3 1 6 1 4 .

V ___ (2 4 0 2 2 4 )

Liceul Teoretic “Nicolae Bălcescu”

din ciuj-Napoca în s c r ie e le 1/1 i i i c la s a

a IAa c u p r e d a r e in t e n s iv ă

a limbii f r a n c e z e ^în sc r ie r ile s e f a c în p e r io a d a 2 5 a u g u s t * -.

4 s e p t e m b r i e , î n t r e o r e l e Ş - 1 5 l a , s e c r e t a r i a t u l şc o lii . P ro b e le d e v e r i f ic a r e a ii lo c în d a t a d e 5 s e p te m b r ie , o re le B.

(7B2B45) ; .

Societate româno-austriacăa n g a je a z ă

a g e n ţi c o m e rc ia lic u c a r t e d e m u n c ă p e n t r u a c t iv i ta te a d e d is tr ib u ir e p r o d u s e im p o r t . C ei in t e r e s a ţ i v o r t r im i te c u r r ic u -

- 1 lu rn v i t a e p e a d r e s a : S . C. 0 0 R A L IS S . R. L.v ! str»; F a b ric ii d e c h ib r itu r i n r .1 ; ■:

' : • s a u inf. la te le fo n 18302B.(240232) ■ '

[ Angajăm DECORATORI ţa p e n t r u p r o d u s e d in p o r ţe la n . S e p o t p r e z e n ta â■ p e n t r u t e s t a r e ş i a b o lv e n ţi ai L iceu lu i d e a r t e ■ ^ p ia s t ic e , s a u t a l e n ta t i la d e s e n . . "■ T e le fo n 1 3 6 3 5 1 s a u i 1 7 2 1 6V ( 2 4 0 2 3 1 ) . ' • -

REGIA .....AUTONOM Ă

DE TERMOFICARE’ □ u j-N a p o c a ' i

V i n d e la l i c i t a ţ ie p u b lic ă

T n a t e i v ^ p r o i ^ e i i i i t e ;

din casări.- L ic ita ţia v a a v e a lo c în f i e c a r e zi d e m a r ţ i ş i joi a s ă p tă m în ii , o r a 8 , p în ă la e p u iz a r e a c o m p le tă a

s to c u r i lo r , la d e p o z itu l d e m a te r i a le a l u n ită ţi i s i t u a t în C iu j-N a p o c a s t r i S o b a r i lo r , c o l ţ c u s t r . F ab ric ii.

In fo rm a ţii s u p l im e n ta r e la S e rv ic iu l t e h n ic ;' te le fo n 1 1 1 3 7 3 / 1 1 9 . *

; ‘ ' ■ ( 7 6 2 8 4 9 )

— 'de z ia rindependent

(ÎN ATENŢIA AGERIŢI LOR ECONOMICI l)

S e c to r u l P U B L IC IT A T E a l z ia ru lu i n o s t r u v ă s t ă • Z IL N IC ja d is p o z iţ ie c u a n u n ţu r i d iv e r s e : -

■ R E C L A M E d e p r e z e n t a r e a n o i l o r p r o d u s e ,

r e a l i z a t e s a u a c h i z i ţ i o n a t e d in e x p o r t

■ L IC IT A Ţ II . ' T ,

■ C O N C U R S U R I p e n ţ r u o c u p a r e a . u n o r

p o s t u r i v a c a n t e

■ ; IN T E R M E D IE R I

■ V ÎN Z Ă R I - C U M P Ă R Ă R I ’

■ E X E C U Ţ IE L U C R Ă R I D E . S P E C IA L IT A T E

■ O F E R T E D IV E R S E S E R V IC II

V ă a ş t e p t ă m Z I L N I C , î n c e p î n d d e L U N I ş i p î n ă V I N E R I , , i n t r e o r e l e < , Q - 1 6 , l a ,

M e d i u l . r e d a c ţ i e i , S t r . N a p o c a 1 6 . ' ' I n f o r m a ţ i i l a T E L E F O N U L 1 9 Z 8 0 4

• ’ ’ ' * * t»’P R O M P T I T U D I N E , C A L I T Â T E ş i

R A P I D I T A T E s î n t a t r i b u t e l e s e r v i c i i l o r n o a s t r e .

V Ă A Ş T E P T Ă M !

A T C O M C l u j

reia licitaţia pentru vinderea unui autocamion marca RABA 10 tone.L ic i ta ţ ia v a a v e a lo c în d a t a d e 2 8 a u g u s t 1 9 9 5

‘ o r a 1 1 la s e d iu l A TC O M d in P ia ţ a M u z e u lu i n r . 6 . ; ’ V ( 2 4 0 2 2 0 ) ’ 7

-Societate Comercială

FIN AN CIAR Ă PE AC ŢIUNI,

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază deC O N T R A C T Î N A F A C E R I

S I G U R ES e o fe r ă 1 0 % d o b în d ă p e

lu n ă la investiţiile în lei. ■ ; Investiţie m in im ă

5 m ilio an e lei.R elaţii la te l. 1 4 6 2 9 0 .

ANIVERSĂRI,MULŢUMIRI

• Cn ocazia împlinirii frumoasei vîrste de 60 ani, îi dorim nn călduros “Lamulţu ani!” scumpei noastre soţie, m am a şi bunică A stâluş Lenuţa din partea soţului Nicolae şi a celor 3 băieţi Nicolae, M arin, G hiţă, cu familiile (432050)

|V A N D G A R S O N I E R A ^

fA P A RT A M E N T /C A S # "

T E R E N ^ T e l ; 4 3 . 2 0 1 2

V în z f irK u m p ă ră r t a p a r ta m e n t» , c a s e ,

te r e n u r i , pm PR IM O R O Lstr. Braşov nr.44, tel. 1 4 7 8 9 7 .

orele 10-17 1243361)

• Vînd 5000 mp teren Dîmbul Rotund 5. 000.000. Tel 41-47- 10 după masa (432155)• Vînd 2500 mp teren. Tel 19-

98-28 (432157)• Vînd teren de construcţie cn.

cabană pe el şi apă instalată, posibilitate ' gaz şi curent, suprafaţa 6000 mp. Str. Eroilor nr. 15, orele 13-18 sau tel 19-03- 21. (432201)

• Vînd, schimb Volvo 760 GLE diesel accept variante. Tel. 19-23-33. (433743)

v TnzăriCUMPĂRĂRI

s • Vînd vitrină friforifkă \ . la preţ convenabil. Tel. 19-44-54. (433526)

• Vînd convenabil casă cu carmangerie şi magazin de vînzare carne şi mezeluri cu toate .dotările. Informaţii Ia tel. 18-23:43. (433834) .

• Vînd chioşc alimentar P- ţa Z orilor. Tel 12-32-40; (432126)• Vînd receptor-decodor cu

cartelă pentru programele TV 1000 şi film net. Tel. 18-26-87. (433720)

•' Vînd maşină de îngheţată stradală Italia tfU 3 braţe. Tel. 14- 38-34. (433769) !'

• Cumpăr firmă mixtă Iară activitate. Tel. 19-40-29 între orele 18-21. (433828)

• Cumpăr acţiuni de orice fel. Tel 14-54-55. (431733) .• Vînd maşină sifon şi tub C02.

Tel 18-93-68 (432151)i Vînd livadă cu meri 116 ari tu

156 bucă(i pomi în satul Luna de Jos28 km de Cluj spre Gherla, Rusu Ana, informaţii şi în CÎuj tel. 13-28-94 familia Rus Gheorghe., (333811) -

• Vînd teren la Băişoara (400 mp) zpnă deosebită. Tel 13-01- 24 sau 18-76-32. (432089)

• Vînd grădină 1510 mp, str. Viile Dîmbul Rotund hr. 1. Tel

‘ 15-42-33 (432137)

• Cum păr apartam ent 1 cameră str. M ănăştur et. I- IV, ofer 18 milioane. TeL058/ 82-31-47. (433846)

• Vînd apartam ent 4 cam eje confort m ărit A. Vlaicu. 32 mliioane.’TeL 14- 73-60. (433848)

• Vînd 'garsonieră cu telefon în Z o rilo r *16 m ilioane. Tel. 14-73-60 (433849)

• Vînd casă 4+1 camere 4x5, garaj, piscină, grădină 400 mip. Vizibilă zilnic orele 18-20 la tel. 43-80 -61. (433866)

• Vînd apartam ent 3 camereconfortmârit, finisat, bloc BCA, m odificări deosebite . S tr .Observatoruluinr. l,BLOSI, ap. 19, după ora 16. (431851)

• Vînd apartam ent 2 camere Grigorescu. Tel 18- 80-87 după ora 17. (432021)

• Vînd apartam ent 3 camere Zorilor Tel 12:49- 26 orele 16-22. (432045)

. • Vînd 'apartam ent <4 camere confort I etaj n , str. Aurel Vlaicu nr. 44 BI..V16, ap. 9, zilnic orele 12-22. (432115) ' '

• Vînd urgent apartament 4 camere confort, cu balcon închis, etaj* I, c a r tie r M ăn â ş tu r , în “Spate la m agazin M inerva .' P re ţ negociabil. Str. Tazlău nr. 7, Bl. C4, sc. 2, ap. 28 (432140)

ADEVARULtio Cluj PUBLICITATE vineri, 25 august 1995 (ffi

i « Vînd apartament 3 camere str. Gîrbbn nr. 13,Bl. R2, ap. 77 (lîngi Sirena) şi apartament 2 camere str. Bncegi nr. 7, a p . ' 15, snperfînisate şi ocupabilp imediat. .Vizibile zilnic dnpă orele 18. (432192)

' • Vînd casă 6 cameră. StrDnnârii 78 (432219)

• Vînd casă cn etaj şi anexe, bnn pen trn p riv a tiza re , construcţie nonă, ocupabilă imediat,sitnatăîn localitatea Cristian, şoseaua E81, preţ 40. 000 DM negociabil. Tel 069/43-61-31. (432233)•.Vînd casă veche cu grădină

400 m p în cartierul Bulgaria. TeL 13 -i 8-70, preţ 16 milioane. (433499)

• Vînd urgent apartament 3 camere în Mănăştur etaj X. Tel.16-15-39.(433545) <> Vînd sau schimb apartament

3 camere Apahida cu garsonieră confort I Cluj. Tel. 15-82*91 dupăora 20. (433546)• Cumpăr locuinţă lux. Tel. 42-

00-24 (433605).• Cunţpăr 2 camere, garaj, zona

Scorţarilor, Gorunului. Tel. 18- 58-00.(433639)^

• De vînzare casă nouă, garaj, 650 mp grădină situată în cartierul Andrei Mureşanu, preţ informativ 100000 dolari. Informaţii la tel. 19-30-96. (433696)• Vînd 4 camcre, schimb cu 2-

3 sau casă modestă. Tel. 41-54- 48.(433711)

• Vînd apartament 2 camere parter parchet, balcoane. B-dul Muncii nr. 101. Preţ fix 15

milioane. Tel. 15-05-58. (433760) . . ~• Vînd casă particulară 6 camere cu posibilităţi de privatizare 80 mp şi 140 mp curte betonată, ,: preţ 46 milioane. Informaţii str.

. Strîmbă nr. 21, lîngă podul Garibaldi, vis-a-vis staţie tranvai. în tre orele 14-18. (433778) . .. a ; • Vînd apartament 3 camere •

confort I str. Bucureşti 79 bl. ROI ap. 25 Informaţii zilnic orele 11-22.(433784)• Vînd apartamentdouă camere

str. Donath., Informaţii tel. 19-17-39.'(433793)• Vînd casă 4 camere, bucătărie,

anexe, apă, gaz şi canal. Tei. i3-.71 -74.(433808), ' • / 1

• Vînd casă demisol 60 mp parter 150 mp, material pentru mansardă suprafaţa totală 440 mp. Str. Axente Sever nr. 20 orele,16-20 (variante). (433821) ' '

• Vînd 2 camera Zorilor. Tel.13-95 -19.(433831); • Vînd apartament 4 camere

finisat şi Audi 100 cc. Tel. 16- 72-61. (433837) '• Cumpăr urgent garsonieră str.

Pata. TqI. 15*44-54. (433839)_ • Vînd urgent casă 3 camere superfinisată, bucătărie, baie,

. garaj, curte mare comună, preţ 50 milioane lei discutabil. Tel.16-86-29 (433851)

• Vînd apartament 4 camere confort intrări separate, parţial îmbunătăţit. Str. Teleorman nr.11 ap. 25 (433854)

• Vînd apartament 3 camere Pata. Tel. 14-90-61 orele 16-22. (433856)• Vînd apartament două camere

Baciu. Tel. 12-36-60. (433858)• Vînd urgent apartament ' 3

camere confort 1 ocupabil imediat. Informaţii; tel. 12-10-

[23.(433865) ,• Vînd 3 camere sţr. Gh. Duna

nr. 23, ap. 12. Tel 13-49-57 (431854) -;> Cumpăr 2 camere. Tel 13-49- 57 (431855)

• Vînd casă în Turda, str. G. Coşbuc nr. 1 lA,famiIiaBogdan. (431899) •'• Vîndgarsonierăconifortlparter

(ne)mobilată, Mănăştur s%u schimb cu Dacia. Accept variante. Telefon 18-3 6-24 după

-orele 20. (431905)• Vînd casă str. Carpaţi nr. 31,

Tel 13-66-24. (431925) '• Vînd grajd pentru 80 bovine,

magazie 598 mp şi teren 3000 mp situat în: Diviciorii Mari. Informaţii tel 24-30-24. orele 8- 16.(431926).• Vînd casă în Cluj, str. Bariţiu

nr 22, cameră video Pansonic M 3000, mobilă bucătărie. Tel 19- 39-43. (431948) 1 ' ’> Vînd casă cu grădină şi 3 ha

pămînt în sat Dretea, preţ 20 milioane. Informaţii la tel 36- 71-52. (432016) ’?• Vînd apartament 3 camere

confort 2, etaj 4. Tel 16-18-21. (432026).. • Cumpăr pivniţă (beci), zonă ultracentrală, minim 50 mp. Telefon 19-41-53. (432035)

• Vînd apartament 1 cameră central Str, Someşului nr. 2-12, bloc Flacăra, et. V, ap. 508, fam. Chiş. (432043)

Vînd apartament 2 camere confortl, str. Scorţarilornr. 9, Bl. D9, ap 14, Mărăşti. Informaţii la tel 17-22-01 după ora 20. (432051 ) j'' - v ' V /'" 7 *' •*, Vînd casă 2 camerefanexe în _

Gruia. Tel 13-30-86 sau 17-36- 67. (432091)

• Cumpăr urgent apartament 1 cameră. Tel 15-95-57: (432097p• Vînd garsonieră str. Cojocnei

nr. 8, Bl. C14, ap. 51. Informaţii zilnic între orele 8-22. (432103)

• Vînd apartament 4 camere Zorilor şi garsonieră pe str. Cemei. Tel 12-12-74; (432109)

• Vînd ieftin garsonieră. Str. Răsăritului nr. 109, et. I, ap; 14. (432117)

• Vînd garsonieră cartier Zorilor, cu telefon, gresie, faianţă, finisaje. Tel. 12-46-85 orele 8-20. (432133)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Tulcea nr, 11; ap. 14.’ (432144)

• Vînd apartament 2 camere' finisat Str. A. Vlaicu nr. 17, Bl. V7,ap.34,et.8,întreorele8-22.(432148)

• Vînd apartament 4 camere confort unic îmbunătăţit str. Donath, 45 milioane negociabil. Tel 18-71-39 (432152)

• Vînd apartament 3 camere finisat Str. Măqăştur nr. 74, Bl. R3, ap. 13. (432156)

• Vînd casă cu grădină (1000 mp). Str. Colectiviştilor nr. 3. (432163)• Vînd apartament 3 camere pe

str. Horea nr. 89-95, et. I, 28, milioane negociabil. Tel 18-05- 86. (432171)

„•• Vînd apartament 3 camere parter str/ Pata nr. 30, ap. 11,-32 milioane lei. Vizibil orele 18- 20. (432174) i , U• Vînd casă 4 camere fără curte,

la stradă, ultrafinisată, str. Cîmpeni(zona Horia)hr. 12, 50 milioane. Vizibil zilnic orele 19- 22. Accept şi 2-3 rate. Tel 14-26- 55 (432177)

• Vînd garsonieră Mărăşti, 10 ' milioane *lei. Ţel; 11-72-48.

(432179) , ' :;-.U• Vînd garsonieră str. Detunata

nr. 7, et. 5, ap. 87. Vizibil zilnic. (432183)

- .• Vînd casă + grădină 300 mp str. Oaşului-Fundătura nr. 6,

. lîngă staţia Peco. Tel 13-32-92 sau 12-00-69.(432196) ş• Vînd apartament 3 camere str.

Venus. Tel 15-04-32 după ora 16. (432198) • ./.' ;

•v Vînd apartament 2 camerei confort I Mănăştur. TeT 17-91-, 98. (432199) î •Vînd garsonieră. Str. Cojocnei

nr. 16, et. 3, ap. 63, orele 17-19.! (432206). ii • Vînd casă 2 camere,bucătărie, loc baie, 800 mp grădină: Str. : Madach nr.,62. (432215)- • Vînd Mercedes 260E, 1987, apartament 2 camere, în casă veche. Tel 19-92-43. (432218)■ • Vînd apartament 4 camere parter finisat, telefon, 53 mp, bun pentru birou, depozit, etc.'; Tel 16-73-76. (432237)

Vînd’Pengeot 305 combi 1984 benzina. P reţ2400 DM. Tel. 14-98-53 (433815)

• Vînddozatorconvenabil şi jeep Suziiki Samurai ’88. Tel 18-76-83. (431867)

.• Cumpăr Dacia 1300 san 1310, preţ avantajos. Tel 13- 5t-64. (432225)• Vînd Oltcit Club 11R stare

foarte bună 28000Km din 1991. Tel. 15-45-91. (433502)•, Vînd camion Roman 10 To şi

Saviemturbo7,5 To an fabricaţie 1991. Tel. 12-79-42 orele 8-10' şi 18-22. (433609)~ • Vînd Toyota Carina 1978 " culoare albastră. Tel. 19-09-99. (433689)• « Vînd tractor U650 remorcă plug 4 ani 13 milioane negociabil. Zalău tel. 060/62-, 10-05.(433708) '

• Vînd Dacia -1300, preţ informativ 2, 6 milioane. Tel. 12-00-25. (433721)• Cumpăr scaun de copil pentru

auto. Tel. I5-03--36. (433758)• Vînd Mercedes 200D

neînmatriculabil şi piese de' Audi 80. ‘Ţel. 15-50-81. (433782)• De vînzare BMW 318 an 19 83

extrase sport şi Iveco 35-10 an 1990 190 mii km. Tel. 15-77-09 dupăora 16.(433790)• Vînd Honda Quintet 86. Preţ

3000 DM. Tel. 43-81-28 orele 8-

16. (433809)Vînd talon Mazda, maşină'

pentru piese. Tel. 16-65-98 ora17-20. (433813)• Vînd Opel Kadet combi an 84

neînmatriculat şi parbriz Skoda 120. Tel. 18-74-41. (433814)• Vînd Opel Kadet 1,6 LSI 90

90000 km 11500 DM negociabil..Ţel. 13-99 -23 după ora 11. (433826)

*, Vînd motor Opel Ascona 16 diesel Calea Baciului ■ 81. (433835)

Vînd Fiat Uno diesel accidentat cu talon şi carte de identitate. TeL 41-46-35 seara. (433853)

• Vînd Mazda 323 diesel 1700 cmc, Fiat Uno 980 cmc. Tel. 17- 48-40; 19-35-44. (433860) ,• Vînd Dacia Break 93. Tel 16-

01-92 (431774) : î ^-• Vînd V yf combi 1500, an

fabricaţie 1963. Str. Dejului nr. 1; ap: 34, tel 15-17-76j(4il780)• Vînd VW Jetta 1992 injecţie,

servo coijdition, etc. Tel 12-31- 92. (431781)

• Cumpăr Dacia accidentată, model 1991-1994 sau talon; Tel14-33-76 (431898) v-,

• Vînd VW Passat 81, vama plătită, impecabil, 2200 DM. Tel42-06-07 (431940)

• Vînd autospecială raba izotermă transport marfă 10, 5 tone, motor în rodaj la cola R2 cu garanţie. Informaţii la tel 063/22-56-10. (432015)

• Vînd Audi 100-1978, înmatriculat, stare bună. Tel 11-00-97. (432087) \• Vînd VW Golf 12-CJ. Tel l i-

27-90 sau 42-00-83. (432099) '!• Vînd camion Saviem 7 1,8 ani,

preţ 15 milioane negociabil sau schimb cu locuinţă./Zalău, telefon 060/62-11-28. (432114)

• Vînd piese motor Mercedes; Tel 18-34-21. (432162) ţl '- ţ} . . Vînd talon Opel Kadett 13S cu carte*an 1985. Tel 16-56-25(432166)• Vînd VW Golf 79. Tel 19-26-

92(432194)• Vînd FiatPoIski an fabricaţie

1986. Tel 13-32-92 sau 12-00- 69.(432197)• Vîndfar,stopuriPeugeot405,

an 1980, pompă frină Ford Es­cort. Tel 12-46-79. (432236)

eniens.Tel. 18-87-58. (433852) ’â ; : • Vînd xerox Panasonic. TeL16-21-69. (433855)' • Vînd maşină de tricotat Jakard R54. Tel 031/51-11-57. (432010)

• Vînd vană fontă, mobili bucătărie combină muzicali. Tel15-48-^0.(432127)

• Vînd maşină de spălat AEG nouă, puţin defectă şi orgă Korg T3 profesională. Tel 14-57-78. (432170^ . • ; ■• Vîndjchitară electrică Digital

Delay coloană 100W, microfon, m aşină , de cusut, foarte avantajos.^; Ţel 16-45-80. (432216) :

; ? Vînd biblioteci aproximativ 1000 Volnme beletristrică, preţ 750 miikL Tel 069/43-61-31. (432232)

•' Cumpăr video-player recorder. Ofer 150-200 mii lei. Tel 41-42-15 orele 19-22. (431973) ,

• Vlnd televizor color. Telefon 16-22-30. (432048)

• Vînd boxe Unitra 150 W/şi 75 W şi lâasâ cn scaune plastic Grecia Relaţii lajtel19-27-16 zilnic între orele 8- 16. (432214)

• Vînd calculator 286 şi imprimantă. Tel. 19-90-76.(433612)

• Vînd maşină de spălat automatică nemţească. Tel. 13-08-04.(433690)

• Vînd scaun stomatologic Si-

• De vînzare sorf moden Fanat­ic Gobra cu două vele. Tel. 14- 67-36.(433649)• Vînd fiole Zeel P. Tel 17-67-

64. (432046) -• Vînd bibliotecă Luceafărul

nouă preţ convenabil. Tel 17- 91-43. (432098)

• Vînd cadă de lemn 6001 şi 2 butoaie de lemn tare 300 şi 250 1. Tel 13-83-84. (432102)

• Vînd pui Dalmaţian. Tel 18- 76-78. (432130) .*. * ,Vînd mobilă Bobîlna. Tel 19-01-16 (432142)1 • Vînd pat foarte confortabil Tel 41-42-54 (432145)• Vînd rafturi moderniste, lema

'natur lăcuit, 1 milion. Tel 14-26-55 (432178) .

• Vînd cuier lemn. Tel 18-57-62. (432223). ; •.. . Vînd doberman german, telefon 16-21-98. (432229)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb două locuinţe contrao locuinţă centrală cu (fără) grădină. Tel. 11-45-20. (433469)

• Schimb^ cameră, bucătărie mare ICRAL -t baie, grădini co

‘ similar sau mai mic. Tel. 11-40- 93 orele 17-18. (433733).* Schimb apartament 2 camere

Zalău cu Cluj. Relaţii la tel. 12-30-90. (433815): • Schimb garsonieră confortl cu apartament 2 camere. TeL 13- 86-91 orele 19-2Q. (433861); • Schimb garsonieră confortl pe str. Cojocnei nr. 16 bl. C15 ap. 19 cu apartament 2 camere- Prefer zona Mărăşti. Ofer diferenţă. (433862)“• Schimb 4 camere+ hol servit

masa ICRAL zonă buni M ănăştur cu apartament 3 camere cumpărabil zona Plopilor, Grădini Măniştnt- Informaţii tel 16-21-82. (432129)

• Schimb apartament Craiovi cu Cluj. Tel 14-73-94.(432135)• Schimb apartament 3 camere

cu 2 camere + diferenţă. Str. Dejului nr. 1,B1. R4,sc. I,ap. 10> orele 8-12 (432154)

< r \fi) vineri, 25 august 1995 PUBLICITATE ADEVMHJkcfe C/uj ,

, Schimb locuinţă ICRAL 3 ^bucătărie,cu2 camere l jjj. Informaţii str. Traian nr. },*?. 17 (432164) ; t .Schimb 1 covor persan 3x4 cu j televizor color. Tel 16r86-29 <52202) J ' / V ? ,

ÎNCHIRIERI. ]ntennediem chirii. Tel 19- 0(432160) ' ^ ,, Caut de închiriat spaţiu de35- UiDpîn zona cu trafic pietonal, (dai cu vitrină, apă, canalizare, jH curent 380 V, telefon. Tel. ,60-78 între orele 9-17. 133613) =i Dai în chirie rochie mireasă j 42-44, model deosebit-im- jorl SUA. Tel 17-82-52.(32189) -Ciut urgent de închiriat spaţiu

jentru atelier de tîmplărie, pre- 'itzoiiacentrală. Tel 19-03-21.,02200) ' vÎnchiriez urgent garsonieră cu

Aton, ocupabilă imediat, plata gripat un an. Informaţii str. Cemei nr. 7 sc. I ap. 2 după ora 15.(433 8 3 8)• Dau în chirie apartament 2 amere confort II mobilat, Gheorgheni ll5 dolari/lună. Tel- ?-98-91. (431767)• închiriez apartament cu

tlefon,Str. Năsăud 6, Bl. Y ll, ţ.3, seara. (431939) î ; "

Dau în chirie apartament 3 amere mobilat, cu’ lelefon, Mor. Tel 14-73-60. (432181)

Dau. în chirie apartament. 2 «aere mobilat, cu telefon, în Hhăştur. Tel 14-73-60. 02182) -

r • Caut dc închiriat locuinţă lux. Tel. 42-00-24. (433606)

• Caut pentru închiriere garsonieră sau apartament. Tel.18-06-40 sunaţi între orele 19-

•22.(433685)• Caut de închiriat garsonieră

‘ zona Mărăşti.Tel. 11-82-19 ora7-15 (433736)• Doresc să închiriez apartament

2 camere sau garsonieră în M ănăştur, preferabil zona Grigore Alexandrescu. Relaţii lă tel. 12-30-16 între orele 8-20 magazin PV Impex. (433755). • Caut de închiriat 3-4 camere mobilate cu telefon zona Pasteur. Tel. 19-81-11 sau 18-16-81. (433804) '

• Caut de închiriat pe termen lung apartament 3-4 camere nemobilat cu telefon, mai cen­tral. Tel. 19-40 -48. (433832)

• Inginer, caut garsonieră de închiriat în Cluj. Plata lunar. Ţel31-52-37 orele 17-23.(432020).

• Caut de închiriat garsonieră (ne)mobilată. Tel 15-88-50. (432153)

• Tineri căsătoriţi studenţi, căutăm garsonieră sau apartament 2 camere de închiriat. Tel 16-57-55 (432226) •

• Caut chirie. Tel 19-09-28. (432239) -

DIVERSE

Cantsăînchiriez garaj şi •pirtament cu 2 . camere nobQat cn telefon. între orele Mlşi 1722 Ia tel. 15-12-07.433651) -

‘Persoană fizică,cant casă Jtînchiriatîn zonaHoteluIni frusilvania. Ofer chire «utajoasâ. Tel 13-25-80 «i 19-59-79. (432070)

1 Cant de închiriat ntomobil cu 4 uşi, pe termen ^elnngat. Tel 18-55-24 t a orele 8-14. (432132)

* Cant de închiriat tyirUmentmobilat complet,

telefon, în M ir iş t i , ^«orgheni. Tel 42-00-93 (021S8)

* Cant de închiriat casi 2 '•“«re cn telefon, mobilaţi. ^[16-26-86 (432212)

1 Caut garsonieră sau f*ft*ment de închiriat. Tel [ ^ 1 2 . (432230) .»’ Studenţi căsătoriţi căutăm l^ierâ pentru închiriat. Tel. ■*41/71-18-04 după ora' 17 ‘53494) - , : y ' Studentă caută apartament cu u°3 camcrc pentru închiriere

^'lat, iclcfon, frigider în zona’ Zorilor. Tel. 14-03-33

*33602)

• Grădiniţa “Happy Kids and Health Education” ya deschide noul sediu începînd cu luna septembrie în str. Dostoievski nr. 33. Tel. 11- 64-48. (433812)

• Efectuez transport m ărfi 1 şi 5 tone. TeM5-70- 74.(431919)

• Executăm deratizări. Tel17-11-88 (431931)

, * Societate comercială ro m â n o - ita lia n i, • ca u tă consilier fiscal. Tel 18-60-12, seara. (432018) =

• Angajez vînzători şi studenţi pentru activitateade agenţi vînzători. Tel 16-73- 90.(432037)

• A ngajăm , agen ţi comerciali, vîrsta , m axim i 30 an i, posesori ca rn e t conducere. Selecţia luni, 28 angnst. Tel 15-52-23. (432120)

v • Firma mixtă, cn profil p ro d u c ţie vopsele,an g a jează d irec to r comercial. Condiţii: vîrsta maxim 40 ani, experienţă com ercială şi m arketing, întreprinzător, cn dorinţă de mnncă şi cîştig, cunoştinţe de limba.engleză şi m aghiari. Informaţii zilnic la tel 19-40- 80 sau 19-35-69. (432128)

• Angajăm barman(e). Informaţii sîm b iti, 26. 08. ora 9, bar Complex Olimpia, str. Mehedinţi. (432228)

' • Intensiva Tonrs oferi bilete Ia meciul de fotbal Polonia-România inclusiv ţransport; bilete odihni şi excursii în Grecia, Turcia-9 sep tem brie . În sc rie ri n rgen te -locn ri lim itate . In fo rm aţii-în sc rie ri s tr . Fabricii nr. 2, ap. 73, tel 15-32-45sau 12-36-06.(432136)

• Firma Oncos angajează barm ani, ospătari, agent comercial, paznic, femeie de serviciu. Relaţii la sediul firmei din str. Donaţii nr. 76 s au la tel 18-40-16 fiatre orele17-21.(432184)

> Romsa ŞA angajează cn carte de m nnei şofer cn experienţi categoria B, C, £ . Informaţii str. Paris nr. 67, orele 16-18 (432203)

• ("urs înot copii. Tel 18- 34-95 (432209)

• Caut de închiriat casă în ap ro p ie rea C lu ju lu i. Cum păr m aşini com pleţi pentru tîmplărie. Vînd “Pag­er” . Tel 18-76-83 san 13-27- 95, seara. (432210)

• Depozit en gros, cant fu rn izo ri p rodusea lim en ta re şi specifice m agazin m ixt. P la ta la term en . Tel 15-77-66. (432238) '

13-15. (432143)_ •_ - Angajăm administrator la Asociaţia de locatari str. Aibac nr. 7: Poate fi pensionar, de specialitate şi experienţă în domeniu, fără cazier. Informaţii la tel 15-40-45 sau 14-47-61. (432147)• Angajăm barman fete. Tel 16-

12-12 (432205)• Transport maria 1, 5 1 dubă

închisă, 260 lei/km. Tel 42-05- 44 (432207)

• Angajăm tranşatori, preparataori şi muncitori calificaţi în prelucrarea cărnii, cu o vechime de minim 3 ani. Informaţii suplimentare la sediul societăţii, Calea Baciului nr. 81- 83 orele 12-16. (432240)• Ofer împrumut Solicit urgent

viză state Schengen. Tel 15-53- 36 (432173)• Ofer împrumut. Tel42-02-14

(432227)• Asociaţia de locatari din str.

Dacia nr. 7 angajăm fochist pensionar. Tel. 13-40-79. (433817)

• Meditez matematică. Tel 16- 69-76 (432213)

• Cant femeie serioasă pentru menaj şi în grijire fe tiţi 5 ani. Inform aţii Ia tel43-20-46 între orele 16-17. (432193) ■ ■■ ‘

• Transport mărfi 1-3,5 tone sau marfă cu volum mare. Tel.14-67-36 (433648)

• SC Brimcx Consumer LTD angajează agenţi comerciali, condiţii: tînăr dinamic, studii medii, posesor autoturism.; Salarizare deosebită. Cei interesaţi sunt rugaţi să ne contacteze, între orele 9-15, pînă marţi 29.08.1995 Ia teL 11-27- 90 (433797)• Firmă particulară angajează o

persoană pentru sifonârie: Selecţia sc face în ziua de 25 august la sediul firmei din str. Ţebei nr. I I ora 13 cartier Grigorescu. (433810)

• Compania comercială Rus SRL angajează sezonieri, B-dul Muncii rir. 18. TeL 19-42-06 după ora 21. (433816) ..v

• Angajez tineri pentru spălătorie auto. Tel.. 17-45-85. (433829) '

• Angajăm contabil. Str. Tipografiei nr. 12. TeL 11-00- 63. (433857)

• Angajăm electrician întreţinere maşini-unelte. Tel 16- 78-29 scara (432095)

* Efectuăm şi cu plata în râte reparaţii autoturisme;' tinichigcrie motor, vopsit Tel 13-98-51.(432122)* Posed capital. Aştept oferte de

afaceri. Tel 01/862-31-45 (432138)

• Angajăm vînzătoare. Informaţii la magazinul Floro, str. Bucureşti nr. 89, între orele

• Caut femeie singură serioasă şi sufletistă pentru îngrijire femeie bolnavă m vîrstă. TeL16-71 98. (433823)

Caut femeie pentru îngrijire copil de 1 an şi jumătate. (Cunoscătoare a limbii maghiare). Tel 18-76-32. (432088)______________ __

PIERDERI• Pierdut legitimaţie de serviciu

pe numele Moldovan "Nicolae eliberată de Consiliul local Cluj.O declar nulă. (433847)- • Asociaţia Familială Lăcătuş Eugenia, cu nr. autorizaţie 2439 din 10. 07. 1990, pierdut cod fiscal nr 303438 din 27. 11. 1992. Se declară nuL (432134)• SC Genese Impex SRL pierdut

copii după acte societate. Se* declară nule. (432146)

• SC Avram Comprod SRL pierdut certificat înregistrare fiscală. Se declară nul. (432176)• Pierdut portofel negru cu acte.

Recompensă. Tel 17-86-30. (432185)• Pierdut legitimaţe de serviciu

pe numele Hulpoi Ovidiu. O declar nulă. (432195) '

• SC Stecom SRL pierdut autorizaţie sanitară nr. 9475 de la Punctul de desfaccrc Luna dc Sus. Se declară nulă. (432204)

• Pierdut carnet de student pc numele Malaţ Alexandru. Il declar nul. (432211) .

• Pierdut toate fetele tractor 445 DT 41-CJ-6105. Le declar nule. (432217) .

DECESE COMEMORĂRI• Cn sufletele întristate

anunţăm trecerea în

nefiinţă a iubitei noastre b u n ic i ■ S E L IC E A N V IC T O R IA î* vîrstă de 80

an i. Înm orm în tarea va

avea loc îh d a t* de 26.08. 1995 orele 12 la capela veche din Mănăştur. Relu

şi Alinau (433825)

• Cn a d u c i durere în suflet anunţăm încetarea

din v ia ţ i ascnmpeinoastre mam e, soacre, bnnki şi s trâb n n n ic i P O T R A N A S T A S IA » vîrstă de86 ani. Înm orm întarea va

avea loc £n satul Bologa, s îm b iti 26 angnst ora 13. F ie - i ţă rîn aa ş o a r ă ! F a m i l i a îndurerată. (433833)

• Cn adîncă durere, soţia

IJd ia, fiicele Magdalena, Denisa şi ginerele Neln,

anunţă încetarea din v ia ţi a scumpului lo rso f, ta tiş i

socru II,E A V A LE R , fost

a n g a ja t - T C I. Înm orm întarea va avea loc sîm bătă 26 angnst ora

12. (433859)

' * Adînc îndureraţi, an n n ţim încetarea din v ia ţa a scnmpei noastre

mamă, soacră, bunică şi s tră b u n ic i F E L E C A N

M A R I A , în vîrstă dc 87 anL

O vom d n ce^ e nltim nl drum sîm bătă, 26 angnst,; ora 12, b i Aşchile'nl M are. V iorica şi Ghîţă l ’op din Fodora. (432121)

• Şantan alătnri de distmsa noastră colegă şi co lab ora toa re Sândean M aria la m area dnrere pricinuită de trecerea în

nefiinţă a tatălui drag, şi—i

tran sm item sin cere condoleanţe. C olectivu l

C lin ic r M ed ica lă I I . (433822)

• Sîntem alătnri de

p rie ten ii n oştri Reln şi A lina in aceste momente grele pricinuite de trecerea t i nefiin ţă în decurs de

numai 8 zile a scnmpBor lo r bnnici T IT I şi V IC IU .

Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familia Andreş şi

fam ilia Lnca. (433824) •

• D ragă M ircea, sîntem alătnri de tine la durerea p r ic in u ită d e m oartea tatălu i tăn. Condoleanţe fam iliei. Colectivul tehnic alTeatru lu i Naţional Cluj. (433827)

■ Aducem nn ultim om agin cn dragoste şi respcct, iubiteinoastre fiice

ş i m am e, d r., M A R T A M A R IA L IZ E T A . Călin, Bogdan şi Nona. (428478)

• Sincere condoleanţe şi în treaga noastrăcom pasiune fa m ilie i Cerceş Cornel în aceste clipe grele. Fam. Focşa.

(432119) .

• Suntem alătnri de colega noastră Jişa l in a ta durerea pricinuită de m oartea m am ei d rag i. S incere condolean ţe. Colectivul Creaţie A rgat (432169) ■ : '

• Pios omagin fostului co leg d e la “ Sam uil Vulcan” din Beiuş, prof.

G H E O R G H E O R O S . C on dolean ţe fa m ilie i. Fam . pr. Iiv u Brânza5- (432188) -

• A zi se împlinesc 2 ani

tr iş t i d e la trecerea prematură în eternitate a iubitului nostru fin , tată

frate, prieten devotat, mg. prof.JAK AB PETRU .Nn-

1 vom u ita n ic io d a tă . F am ilia în du rerată . (431707) , ' 1

■ • N im ic din lumea aceasta nu va putea înlocui in sufletul nostru durerea

ce a lăsat în urm ă, la trecerea în nefiinţă, acum1 an, a scumpului nostru soţ şi ta tă , P E T R IŞ CONSTANTIN. Dragostea faţă de e l nn n i se va risipi niciodată. Comemorarea va avea loc duminică, 27- august, orele 12,1a Biscrica din cartieru l Mănăştur. Dumnezeu să-lodihnească

în pace Soţia şi fiice le . (432092)

• Anunţăm că se împlinesc 6 săptămîni de cînd a încetat din viaţă iubilnlnostru frate, cumnat

şiunchi,NEGREAPAVEL (U Ţ U ) din ; F ra ta . Comemorarea va avea loc

în data de 27 angnst, la b iserica d in S înicoară. N icu liţa , Lenu ţa şi Cristian. (432139)

• Se împlinesc 6 Inni de la moartea fulgerătoare a dragului meu soţ, PETRE BODEA, în vîrstă dc45nnL

Comemorarea va avea loc duminică, 27 angnst, ora14, la B iserica G rcco- Catolică Bob,str. Prahova

n r: 5. Dum nezeu să-l odihnească în pace! Soţia îndurerată (432149)

• Se împlincsc 6 luni dc cînd no- a fost răpit în mod nemilos ă tragic singura fericire a vieţii “Puiul frumos de aur, lumina vieţii noastre”. COSM1N, casa este pustie fără zîmbctul şi joaca ta Ne-ai lăsat a nimănui cn iniinilczdrobitcdcdurcfcpcittrn toată viaţa. Nici lacrimi lc, nid timpul nimic îh lume, nu va pntea

'şterge durerea imensă* din. sufletul nostru. Mami şi tati. (433635)

;Â D EV /IR Ui L. SPGRT vineri, 25 august 1995

E m o ţ i i l e p u t e a u l i p s i

STEAUA ■ CASINO SALZBURG 1-0 (1-0)

. Micrcuri seara, pe Ghencea, Steaua a susţinut partida retur din preliminariile pentru Liga Campionilor în compania puternicei formaţii Casino Salzburg, campioana Austriei. în tur partida se încheiase "remiză”, 0-0. Meci cheie pentru campioana

. noastră, ţinînd cont că era vorba de calificarea în rîndul celor opt echipe ce se Vor alătura formaţiilor Ajax Amsterdam, Juventus Torino, Borussia Dortmunt, Real Madrid, F.C. Porto, Blackburn Rowers, F.C. Nantes şi Spartak Moscova în alcătuirea grupelor noii ediţii a Ligii Campionilor, respectiv pentru intrarea în posesia sumei de 1,2 milioane dolari.

Steaua a reuşit să se alăture elitei continentului la căpătui unui joc în care şi-â etalat superioritatea. Că ă obţinut victoria doar la limită, cu 1-0, graţie golului marcat de Ad. Ilie (min. 32), de vină sînt... campionii. Nu insist asupra filmului partidei, în care s-a văzut clar că Steaua a avut superioritatea în teren, mai ales că din min. 34 a jucat cu ”om în plus” prin e liminarea din teren a austriacului Hutter (care în acel minut a recepţionat al doilea "galben” transformat imediat în ”roşu”) dar în acest context n-am prea înţeles exagerata teamă de a nu greşi, temporizînd la maxim

ritmul, cele cîteva accelerări de ritm, în condiţii de superioritate în atac, soldîndu-se cu situaţii foarte mari de gol, din păcate, ratate la modul incredibil. Văzînd că steliştii'se dovedesc<deficitari la finaliare, austriecii au trecut cu tupeu pe contraatac şi realmente zeiţa Fortuna a fost de partea noastră în min. 83, cînd Doboş, răsărit ca din pămînt, a respins cu capul, în extremis, un balon aşteptat de doi austrieci în timp

“ce Stelea ratase intervenţia. La 1-1 ar fi mers mai departe Casino Salzburg, plus că ar încasat cele 1,2 milioane dolari. , . ,■ După lamentabila comportare a formaţiilor Universitatea Craiova şi Dinamo Bucureşti în Cupa U.E.F.A, succesul Stelei a mai diminuat amărăciunea de care am avut parte. Cu o pregătire minuţioasă în continuare, cu accent pe finalizare, Steaua va putea adăuga noi succese în grupa din care va face parte, fiecare punct agonisit însemnînd alţi 300.000 dolari în plus. ■

Romeo V. CÎRTAN X X X .

PETROLUL-WREXHAM1-0Ieri s-a disputat partida retur din preliminariile

Cupei Cupelor. A cîştigat Petrolul cu 1-0 graţie golului marcat de Pîrlog (min.58). După Steaua (Liga Campionilor), Petrolul este a doua formaţie din România care reuşeşte-să se califice în cupele europene la fotbal. Felicitări mînjilor lui Ion Marin pentru calificare.

"Satelitul" în drum spre finală

~rt~7] Cca de a doua etapă a C ircuitu lu i: satelit ’ al

- României, dotat cu premii în valoare de 25.000 dolari, se apropie şi ea de punctul final, deci. de finale. Miercuri s-au jucat atît la simplu cît şi la dublu -meciurile "sferturilor ’ de finală, încheiate cu rezutatele: simplu: B. Dabrowski (Polonia) - M; Piekos (Polonia) 6- 1,6-0; T. Zib (Cehia) - C.Reti 6-2, 6-1; C. Porumb - R. Fărcaş 7-6 (3), 6-3; G. Cosac -M . Sjoqvist(Suedia) 6-2, ,6-1; dublu: GV CoSac, C. Porumb - M. Călugăru, S. Nistor 6- 4', 6-2; R. Fărcaş, B. Mozes - M. Bianchi, H. Nicolae 6-3, 3-6, 4-6; M. Vopicka, T. Zib - I. Vespan, J. Vespan 6-3, 6-7 (7), 7-6 (5); B. Datrowski, M. Piekos - C. Obretin,'' M. Vecerdea 6-4, 6-1.

Joi s-au disputat semifinalele: simplu: B. Dabrowski - T. Zib 6-3, 6-1; G. Cosac - C. Porumb 6-2, 6- 1; dublu: Cosac, Porumb r Bianchi, Nicolae 7-5,6-2; Dabrowski, Piekos -Vopicka, Z ib‘1-6, 6-1, 6-2. .

(m.i.r.)

• V O L E I PL A JĂ - M A ŞTER . S taţiunea Neptun găzduieşte, în perioadă 25-27 august, Ţurneul MAŞTER ’95, cu participarea celor mai bune echipe masculine de volei pe plajă. Vor participa 16 echipe. In tre acestea, echipele clujene numărîndu-se printre favorite: Ardâf 1 (M ărginean - Tvardochlib) şi A rdaf 2 (Stoian - Piţigoi), Someş Dej 2 (Constantin - Onac). ;

• PIŢ IG O I - BUN PENTRU ” U” ARDAF. Anton Piţigoi este bun şi apt pentru primaetapă din A12, 30 septembrie, în deplasare la Elcond Zalău. Transferul valorosului jucător, ex-d inam ovista fost perfectat la finele săptâmînii trecute. ;-

• CANTONAM ENTE. Se află în pregătiri centralizate ”U” A rdaf şi ”U” SM, am bele în frum oasa staţiune Poiana Braşov. Avînd ca loc de pregătire şi antrenament nou * c rea tu l Centru O lim pic Român^ R ealizare ce poartă o singura semnătură - SEVER MUREŞAN.• JU N IO R II & S E N IO R II divizionarei ”B” CSS Viitorul Conis'

•Concursulcimentiştilor*

Reunifi din întreaga ţară, lâ Turda, cimentiştii au prevăzut - printre alte, manifestări - şi o "repriză” de pescuit sportiv. "Repriza” undiţarilor va avea loc ' mîine, sîmbătă 26 august 1995, pe lacul Tureni. Din cîte am aflat la - standurile de concurs, amenajate după toate regulile artei, îşi vor etala îodemînarea 33 de concurenţi. Aceasta este cifra ce mi-a fost oferită aşa o prezint. Dintr-un anunţ afişat la sediul Â.P.S. am în|eles că întrecerea undiţarilo r va avea loc într-o zonă a lacului Tureni în care începînd din 22 august pescarii n-au avut acces tocmai pentru amenajarea standurilor. Am mai înţeles câ întrecerea va constitui un adevărat cam pionat al c im en tiştilo r, oamenii care produc acele substanţe primordiale necesare la edificarea construcţiilor. Nu le urez baftă pentru câ.sîn t superstiţios. Le urez, In schim b, ce lo r 33 de concurenţi - am auzit că printre ei lîp t c î|iv a turdeni care cam cunosc locul, că au abonament -

să se claseze, cu toţii, pe primul, loc! ’ <

•M uşcă bine ştiuca

la Săcălaia*Am scris şi săptămînă trecută

că la Săcălaia ştiuca a început să mişune şi să muşte. Nu scăpaţi prilejul pentru o ieşire de două zile la sfîrşit de săptămînă, mai ales că există condiţii bune de cazare la cabană nouă. Bărci de ieşit pe lac şi căutat ştiuca de% asem eni sînt. Rămîne să vă- decideţi.

• La Floreşti trage bine

cleanul*tn ciuda creşterii sau scăderii

nivelului apei, pe lacul Floreşti r la doi paşi de Ciuj-Napoca - trage b ine cleanul. M i-au confirmat-o cî|iva care vizitează des locul cu pricina. Cînd i-am întrebat la cc trage, răspunsurile au fost d iferite : la porumb în lapte, la cosaş şi la peştişor mic plus a lte momeli. Cine este m eşter în m aterie utilizează blinchcrul şi are parte de capturi ceva mai acâtări. Cel mai bine este ca "documentarea” s-o faci la fata locului.

Victor PESCARU

Cluj (antrenor Ovidiu Vasu) şi-au încheiat cantonamentul efectuat în staţiunea Venus. Accentul a fost pus pe p regătirea fizică; A ntrenorul V asu p regă teşte ; noul sezon competiţional, avînd în vedere, ca şi pînă acuma, promovarea tinerelor talente din pepiniera proprie, şi nu în ultimul rînd, rodarea jucătorilor şi o clasare-cît mai bună. Se Tnerge” pe jucătorii de anul trecut, mai puţin la ech ipa de ju n io ri de unde au p leca t d in m otive de v îrstă , M oldovan, Caloş şi Obreja. S ponsoru l p rinc ipa l răm îne SC CONIS SRL, patron domnul Dan N istor CĂLIN.

• ANTRENOR NOU la divizionara ”B ” V ic to ria Someş LAPI. Este vorba de dom nul profesor Alexandru Mureşan (fost antrenor la ”U” Transgex Ardaf).

• TU R N EU R E PR O G R A M A T : Programat inifial pentru perioada 31 august - 3 septem brie, turneul internaţional de volei masculin a fost reprogrămat: 9-11 septembrie. '

• NOUTĂŢI LA ISCT. Vor evolua la d iv iz ionara ”B” ISC Ţurzii (antrenor prof. Gheorghe Pantea), transferaţi de la ”U” Ardaf, Manţ, Santa, N 'coară, Jurcău, Caloş.

Dem.ŞOFRON

UN NOU EXAMEN

Cam pionatele naţionale de juniori, desfăşurat săptămînă trecută la Ciuj-Napoca, a fost şi ultim a verificare înaintea meciului bilateral de juniori d in tre România şi Ungaria., Sîm bătă, pe frum osul stadion Ion Moina, tinerii născuţi în 1977 şi mai tineri (doi de probă) vor avea, ca adversar-com ponenţii echipei ţării vecine, bine cotată pe plan european. Ultima întîlnire a avut loc acum doi ani în Ungaria (Nyiregyhaza), cînd fetele noastre au cîştigat detaşat, iar băieţii au pierdut doar la cîteva puncte întîlnirea.. . *

‘Acest meci bilateral are un frumos istoric. Prima întîlnire a avut loc. în 1949, băieţii la Ploieşti, iar fetele la Szolnok. Apoi cu mici excepţii, ani de ani Rom ânia-şi U ngaria s-au întîlnit un an la noi, în anul următor în U ngaria. Cu trecerea anilor România s-a impus tot mai sigur; mai ales la fete, iar din cînd în cînd şi la băieţi: . ...

Cu nostalgie ne adiicm aminte de primele întîln iri, cînd din echipa Rom âniei au făcu t parte m ulţi clujeni: L othar M arks, Q rigore C ojocaru, Eugen Nagy, T itus Triteanu, Alexandru Brassay, Stela Stancu, Ilona Miklos, Taifas Sicoe, Ileana M arks,'' M arilis * Cuţui, Melaniă Velicu, Dora copândeanu, Leontina Holhoş etc.

Sîmbătă d.m. vom putea vedea ”la lucru” printre alţii pe Levente Soos (100, 200m), Marius Vornicu şi Marian Marcu (greutate-disc), D aniel O niciu (800m ), Ştefan Kerekes (suliţă).- la băieji, Otilia Suciu şi A ndreea B urlacu (200- 400m), L avinia M iroiu (800- 1500m), Cosmina Boaje (triplu), Cristina Nicolau (lungimc-înălţime), Eva. M arton ‘şi C ristina Bonda (lOOm gr.), M ironov Ecaterina şi Trohin Loredana (suliţă) toate cu şanse de cîştig! Am enumerat doar cîteva nume. Probabil - adversarii care sosesc vineri d.-m. - vor alinia şi ei o echipă redutabilă. Sperăm ca regalul atletic să fie la înălţimea aşteptărilor (victorie clară la fete şi luptă strînsă - pentru v ictorie la băieţi)! ; ...

Echipa care se află la C luj; Napoca şi se pregăteşte sub îndrumarea antrenorului federal Titi Mihail, antrenor emerit, va face tot posibilul pentru o prezenţă cît mai onorabilă a juniorilor români.

/Petre NAGY

— ----------^C M nm ns\Thm

x S * tf 1,(1 T '\ ' f * « .iv 'î* '* * «f tywAr «ţ * « „ ■»

tf c .. -

■I . v r J B W

‘ ' :î

i i i , / i

Turnee de baschet şi poloSfîrşitul acestei săptămîni va fi bogat în competiţii, predilect de pregătire

~a celor oficiale ce se apropie cu paşi repezi. , _• Baschet. Echipa masculină ”U” S.M. Invest, ocupanta unui merituos

loc trei în campionatul trecut, şi-a strîns rîndurile şi în pofida plecării unor sportivi de valoare (despre care vom aminti în cronica noastră de marţi)_eate decisă, la cîrmă cu reputatul tehnician Gheorghe Roman, sâ facă o figură onorabilă, pe măsura tradiţiei, în noua ediţie a C.N. care va debuta pe 15 septembrie. Un bun prilej de verificare a potenţialului echipei este turneul organizat sîmbătă şi duminică în sala sporturilor ”Horia Demian” după următorul program: sîmbătă: ora 17; Carbochim - Forest Sibiu, ora 18,30: ”U” SM Invest-West Petrom Arad; dum inici: ora 10: ”U” SM Invest-Forest Sibiu, 11,30: West Petrom Arad - Cărbochim; ora 16: Forest Sibiu- West Petrom, ora 17,30: ”U” SM Invest - Carbochim.

• Polo. Marile ambiţii ale poloiştilor clujeni, de curînd preluaţi de- cunoscuta firmă "ARDAF", se materializează, deocamdată, în organizarea, după mai bine de un deceniu şi jumătate, a unui turneu internaţional de seniori, cu participarea echipelor S.C. EGERI VIZMU (Ungaria), Dinamo Bucureşti) Crişul Oradea şi CSM ARDAF Ciuj-Napoca. Turneul dotat cu ”Cupa ARDAF” se va derula în cadrul a trei reuniuni, găzduite de bazinul olimpic descoperit de pe Splaiul Independentei. Dar iată programul complet al competiţiei: vineri: ora 17: Egeri Vizmu - Dinamo Bucureşti, ora 18: CSM ARDAF - Crişul Oradea; lîm bita: ora 10: Dinamo Bucureşti- Crişul Oradea, ora 11: CSM ARDAF - Egeri Vizmu; ora 17: Egeri Vizmu- Crişul Oradea, ora 18: CSM ARDAF - Dinamo Bucureşti. La turneu vor oficia arbitrii internaţionali Vasile Burdea, Radu Nichita (Ciuj-Napoca), Badea Bâjenaru şi Cristian Barabancea (Bucureşti).

(m.i.r.)

Y»

W m B b

'A

t i1 , i

• - î . f W ' H - ' ; ' *- i '' . 2 . - f - '

" a r - i L S - ? .

X* Vi'* / 1 — ***

€ i - - - ■■ > f ţ - — ;

iJ

Trei secvenţe surprinse la naţionalele juniorilor (ie a u t* jo s): Vasile Bogdan pregă tind diplomele de înmînat cdar d t p e treptele pod ium u lu i depreniiere; "cerberii” aononetren gata să consem neze sosirile; ”om u l cu pistolul* s ta r t ’ Fotografiile: Victor MOREA

^ vineri, 25 august 1995 PAGINA CU TINERI A D E V A R U L cB e C l u j

. . . . _

î n ; & u r a I u na i iDumurs nu ţine banii în bancăDecît să ţină dolarii în bancă, aşa cum fac maj oritatea colegilor

^baschetbalistul Joe Dumurs, una din vedetele echipei Detroit pjstoas, şi-a plasat banii în afaceri. A cumpărat cîteva case, un teren, a jconstruit un mare complex sportiv, la Shelby Township (Mich- jgu), unde s-ar putea disputa, spune el, chiar Jocurile Panamericane. Qmplexul cuprinde şapte terenuri de baschet, trei de volei, o pistă jtilro patinaj cu rotile, sală de gimnastică, mai multe magazine bine jsortate, o sală de jocuri video şi un restaurant cu firma ”Eat at Joe’s”.

• Negreşeîeşi TysonRevenirea fostului campion mondial de box Mike Tyson în viaţa

publici Şi sportivă, după mai mulţi ani'de recluziune, pentru un presupus Viol'(viblenţă pasională, cum s-au exprim at jnstanţele jidieiâre),-a produs curiozitate; bucurie printre suporteri, dar şi proteste. Conform ROMPRES, cînd a vizitat cartierul Harlem, Tyson ifostîntîmpiffat de un grup de femei de culoare ce purtau pancarte pecare era scris;: ”You lose when you abuse” , a luzie la cele pclrecutecu Miss Black America, Deşire Washington.

Bill Clinton va demisiona numai pentru o . . . imposibilă idilă"Intenţionaţi ;să:dem isionaţi?” a fost în trebat, cu aplom b'

preşedintele. SUA, Bill Clinton, în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Casa A lbă, provocarea aparţinînd uneia din marile figuriale presei din Washington. Venerabila Sarah McClendon, 85 ai, şi-a bazat întrebarea pe unele informaţii privind existenţa unei ' tlisnţe între senatorii am ericanf de extremă dreaptă şi colegii lor

"Vextremă stîngă, a lian ţă ce u rm ăreşte ” să-l constrîngâ” pe ^şedinţele SUA să-şi părăsească funcţia.

”Ei bine, dacă-m i p rom iteţi câ p leca ţi cu m ine, aş putea să demisionez”, a replicat prompt Bill Clinton, stîrnind hohote de rîs printre ziariştii prezenţi. "Altfel, a continuat preşedintele, nu aş avea lici un moţi v”. , • _/

Peiula Clark va interpreta rolul principal în Sunset Boulevard”Cântăreaţa şi actriţa britanică Petula Clark'(62 ani) va interpreta

ralul principal în comedia muzicală "Sunset Boulevard”, în regia lniAndrew Lloyd-Weber, la Londra. Ea o va înlocui pe Elaine Paige, peoperioadă de şase săptămîni, începînd din 4 septembrie. Petula Clarkamai jucat, în 1993; pe Broadway, în comedia muzicală ”Blood Brothers”, inspirată din filmul cu acelaşi.nume, regizat de americanul Billy Wilder. Comedia "Sunset Boulevard” prezintă povestea unei vedete în vîrstă,-de la Hollywood.;; ,

Di a plîns la plecarea copiilor în vacanţă

Prinţesa Diana a avut o criză de plîns timp de zece minute la clubul^ ridin Londra, după ce copiii pe care-i are cu prinţul moştenitor

' Cbailes. de care s-a separat d ; factum, au plecat în vacanţă cu tatăl : i te După ce a izbucnit în lacrimi, Lady Di a trebuit să fie calmată

fe către personalul selectului vHârbour Club”. "Cei doi copii, prinţul William, de 13 ani, şi prinţul. Ilarry, de 10

ffli,au plecat săptămînă trecută cu tatăl lor în vacanţă, în Grecia.

Ueiirul • "Pentru om este tsei ce face el din om” «Adevăr = oglindirea fidelă a

Etăţii obiective în gîndire; *icordanţâ între cunoştinţele *»stre şi realitatea obiectivă. -Sa asta este definiţia. Dar cine, J1". cînd spune cuvîntul ^ nr5r", se gîndeşte la definiţie? ^ spui "adevăr” te gîndeşti la Meritate, la prieten ie , la ^aiere. Ce poate fi mai frumos **■1 ţi se spună adevărul, ^«rdacâ nu de puţine ori este ■!SB0S> să simţi că aceia cu care T°ifceşti au încredere în tine? W'ânil îţi este ascuns uneori ■s motive bine întemeiate. Dar f1*CBDl spunea Montcsquieu, el

Şi pătrunde întotdeauna inluncricul care v îl

^ joarâ". Nu sînt mulţi cci ^•cg^desc la motivul pentru ^'cineva i-ă minţit: Asta

^ stă în firea omenească trădat. Urmează

şi insistenta întrebare: de Poate îţi vei găsi Tăspunsul,

^ «tr, dar cel puţin te vei o învăţătură, aceea că

nu e mai frumos decît ^#1, nici mai adevărat decît

^ w*®r(I.L. Caragiale) 1 •----- Maria MARCU

Ştiri de vacantă• în perioada 5-16 august, în

o rganizarea . M inisterului Învăţăm întului \ " D irecţia activităţi extraşcolare şi facilităţi pentru elevi, a avut loc, la tabăra Luceafărul, judeţu l Botoşani, concursul; naţional , de radiotelegrafie - -• şi radiogoniometrie pentru elevi. Echipa din Cluj a fost formată din 8 elevi, sub conducerea prof. Petru Pleşa de la Palatul Copiilor C luj-Napoca. Cele mai bune rezu ltate au fost obţinute de O vidiu . B odnar (radiogoniom etrie) şi Andrei Felean (radiotelegrafie): Aceştia au prim it diplome şi premii în obiecte.

• în perioada 21-27 august, la Poiana. C ăprioarei, judeţu l Vaslui, se desfăşoară tabăra de creaţie tehnică, unde'participă şi 7 elevi clu jen i, prem iaţi la expoziţia 'judeţeană. Echipa clujeană este formată din elevii Radu C iubăncan, Andreea Tom oioagă, Ioan Pah de lă Clubul Copiilor din Dej, Denis Demeter şi Andrei Demeter de la Clubul Copiilor Cîmpia Turzii şi Mihai Şoptereanu de lă Clubul Copiilor Turda. ■--- '

Le dorim succes şi premii cît mai multe si cît mai mariî

OZN-uri pe cerul argentinian' . Un cameraman al televiziunii dintr-un oraş situat în sudul Argentinei a declarat că a reuşit să filmeze un OZN ce se deplasa miercurea trecută, spre seară, deasupra localităţii - transmite AFP, citată de ROMPRES. Potrivit afirmaţiilor sale, evoluţia farfuriei zburătoare ar fi fost observată, de asemeni şi de alţi cîţiva locuitori din Caleta Oliyia (provincia Santa Cruz). ”Prin obiectivul camerei de filmat am putut observa clar luminile intermitente de culoare roşie, albastră şi galbenă ale unui obiect zburător straniu ce semăna cu un cub”,La declarat Păblo Mouesca. Acest nou caz-; ridică la 25 numărul apariţiilor de OZN-uri înregistrate de la începutul anului de institutul RAO pentru studiul acestor fenomene în Argentina. Cu numai două z ile în urm a; un pro feso r şi un pom pier din o raşul Cutral-Co (la 900 de kilometri sud-vest de Buenos Aires) declaraseră că au observat şi film at un OZN care se deplasase, c u o săptămînă înainte,

' la foarte joasă altitudine. Un fenomen straniu a fost observat la 31 iulie,. cînd pilotul unui avion al companiei argentiniene Aerolineas a trebuit să fată o manevră disperată pentru a evita ciocnirea'cu un OZN, în timp ce se pregătea să aterizeze pe aeroportul din San Carlos de Beriloche (1.800 km sud-vest de capitala argentiniană). ■ i ;

Aniversare- Joshua Slocum: -Recent a avut loc la Boston o aniversare 7 îm plinirea a* o sută de ani de cînd americanul Joshua Slocum a făcut înconjurul pămîntului întrfo barcă cu pînze, inaugurînd marea; aventură a curselor solitare pe mări şi - oceane - informează ROMPRES. Călătoria Iui Slocum a durat aproape doi ani şi a fost relatată de presă vremii'cu multe amănunte transmise din porturile unde acesta tăcea escale. Avea vîrsta de 52 de ani, şi înainte fusese îmbarcat pe vase comerciale, încă de la vîrsta de 15 ani. -

Rolling Stones ilustrează muzical un spot publicitar ,

Pentru prima dată, celebra formaţie Rolling Stones a acceptat în schimbul a cîtorva m ilioane de dolari ca unul din cîntecele sale să ilustreze o campanie publicitară a firmei Microsoft pentru noiil său program informatic Windows 95, scrie cotidianul Financial Times, citat de AFP şi ROMPRES. Ziarul ”Sun” afirmase că omul de afaceri american B ill Gates a oferit 12 milioane de dolari lui Mick Jagger şi chitaristului .Keith Richards numai pentru a avea dreptul să utilizeze cîntecul lor, "Start Me Up”. Vorbind numai de ”mai multe milioane de dolari” , F inancial Tim es afirmă câ suma reprezintă ”un record” pentru o piesă publicitară. Ziarul relatează câ lui Bill Gates i-au fost necesare ore întregi.pentru a-i convinge pe Stones sâ facă o excepţie de la regulă, acc’eptînd ca unul din cîntecele lor de succcs sâ fie folosite în scop publicitar. ‘ -

în total, Windows intenţionează să cheltuie pînă la 200 milioane de dolari' pentru a lansa Windows 95. ■ -

Cei mai bogaţi dintre

păniînteniB ill G ates, patronul

g igan tu lu i- inform aticii Microsoft, a devenit omul cel m ai bogat din lum e, detronîndu -1 pe m agnatul japonez al im obiliaru lu i, Yoshiaki Tsutsuirii. Propulsată de creşterea vertig inoasă a acţiun ilo r num ărului unu mondial al programelor pentru computere personale, averea patronului d in 'S ea ttle este estimată, în acest an, la 12,9 m iliarde dolari, faţă de 8,1 miliarde anul trecut, cînd.Bill Gates era deja cel mai bogat american, dar se găsea pe locul doi la nivel mondial.

în acest an pe poziţia a doua , se găseşte un alt am erican,

Warren Edward Buffet, care se găseşte în fruntea unei societăţi de investiţii şi a cărui avere este evaluată la 10,7 miliarde dolari, faţă de 7,9 miliarde anul trecut.

Regii, prinţii şi alţi şefi de stat nu au fost c lasificaţi de rev ista "Forbes” , care consideră că averea lor este. mai mult rezultatul unei moşteniri politice decît al unui*efort eco­nomic. Dacă s-ar fi luat în calcul şi această categorie - scrie ROMPRES, citînd AFP - sultanul din Brunei ar fi cel mai bogat om de pe planetă, el avînd o ' avere - datorată; petrolului - estimată la -30 de miliarde dolari. -• >'- în a treia poziţie poziţie pe lista revistei "Forbes”, suedezul H ans R ausing se află la egalitate cu TsutSumi, cu 9 miliarde dolari. în continuare,: pe poziţia a cincea se găseşte g igan tu l industrieifarm aceutice, Paul Sacher (Elveţia, 8,6 miliarde dolari), pe a şasea magnatul serviciilor financiare, Tsai Wan-Lin (Tai- wan, 8,5 miliarde dolari), apoi pe poziţia a şaptea ex-aequo cu 6,5 miliarde dolari - Lee Shau Kee (Hong Kong, imobiliar) şi Kenneth Thompson (Canada, media)] Chung. Ju-Y ung, m iliardar sud-corean, . se clasţaza pe poziţia a noua cu

: 6,2 miliarde dolari, iar Li Ka- Shing, un ran trep renor din Hong Kong, este al zecelea, cu 5,9 miliarde.-

M oştenitorii m agnatului american al distribuţiei, Sâm Wălton; rămîn cea mai bogată fam ilie din lume, averea lo r to tală fiind evaluată la 24 miliarde dolari.

Pagină realizată dc Monica TRIPON

3 ; p © s ă p î ă m i i i ă' îna in te de bătălia de ia Term opile (480 î.C h .) regele perşilo r X erxes, a trim is lui Leonidas - comandantul oştilor greceşti - un m esager cu propunerea, dc cap itu lare , ccrindu-i drept semn de acceptare predarea spadei acestuia. ”Sâ vină sâ o ia!” - a fost răspunsul lui Leonidas. La care Xerxes i-a com unicat: "S oarele o sâ se în tunece din cauza săgeţilor noastre!” Şi la aceasta răspunsul a ven it prom pt: ” Nu-i nim ic, atunci o sâ ne batem pe întuneric!” .

X X X ' ; " înflâcăratul republican Marcus

l’orcius Câto (95-46 î. Ch.), partizan al lui Ciccro şi înverşunat duşman al lui Cezar, îi aducea accstuia din urmă cele mai fanteziste acuzaţii, num ai beţiv nepu tîndu-i spune întrucît Iulius Cezar era cuposcut drept antialcoolic. Dar Cato a ştiut să transforme şi această virtute în- tr-o acuzaţie: "D intre to ţi, numai Cezar, treaz fiind, a căutat să înăbuşe republica!” .

XXX. Gerhart Hauptmann (1862-1946),

scriitor şi dram aturg german, era

întotdeauna asaltat dc amatori dc autografe prezenţi la toate conferinţele şi la întîlnirile lui cu cititorii. O dată s-a apropiat dc el o elevă plină de aplomb carc l-a implorat să-i dea două autografe, îndeplin indu-i rugăm intea, Hauptmann a întrebat-o dacă cel de-al doilea autograf avea sâ-1 p ă s tre z e 'to t pentru ea. "N u, maestre, a venit răspunsul, dar trebuie să ştţ|i câ în schimbul a doi Hauptmanni, pot obţine un L e h a r !”

Culese de Alin TUDOR

rj f.n IK*Î î-- •/'li a; ,»•{ * fi t!' - i r - - i.rv a-i -r. Ui ■

A D E V ftR U Ld e C l u j ECONOMIA vineri, 25 august I995

E l e c t r o m o n t a j u l " n u s - a p r i v a t i z a t

d o a r p e h î r t i e

Şi ziariştii au slăbiciunile lo r . , Pentru m ine, bunăoară, ”I-lectromoDtajul" constituie una dintic marile iubiri. Am scris dc aici dc zeci dc ori. Am fost pe şantiere,' la panelele dc lucru ale socităţii, în baza de industrializare a acesteia ete. Ultima dată am ' trecu t, pe Ia- "Electrom ontaj”, în perioada finalizării acţiunii de privatizare, şi am revenit acum, dnpă aproape doi ani, constatînd că schimbarea unei forme dc proprietate cu alta nu s-a făcut doar pe hîrtie. Că acesta este adevărul se poate dem onstra şi numai recurgîndu-se la cîteva. exemple. în prezent; criteriul unic dc apreciere a activităţii firmei îl constituie rezu lta te le efective obţinute, iar a l oam enilor munca depusă efectiv. Ca să se ajungă aici,

una dintre primele masuri adoptate de noua echipă a managerilor a fost renunţarea la anacronicele trepte şi gradaţii de salarizare, care diferenţiau în mod artificial nivelul cîştiguhri celor tineri, comparativ cu cel a l vîrstnicilor. Altfel spus, s-a trecut la plata după munca prestată, înlăturjndu-se paradoxul existent înain te, cînd, deşi erau mai perform anţi, unii erau m ai slab plătiţi, pentru simplul motiv că fiind mai tineri nu beneficiau de nişte trepte sau gradaţii. • -

L a început, măsura nu a fost privită cu oebi buni. Pînă la urmă, însă, oamenii au înţeles că acestea sînt legile economiei dc piaţă şi că, vrem sau nu, ne place o ri b a , e le trebuie respectate. ; ■

Instituirea unor corelaţii severe

■ a s m

. t « e »

între plăţile făcute şi posibilităţile financiare ale firmei, între munca depusă şi salariul primit, evaluarea rezultatelor obţinute prin raportarea la productivitatea muncii şi profitul realizat constituie, de asemenea, noi dovezi a le faptulu i . că, la "E lectrom ontaj” , p riva tizarea a permis implementarea, ca să uzez dc un termen la modă m ecanism elor economiei de piaţă.: Semnalul verde dat legilor pieţei libere nu a rămas fără rezultat. Iar dacă contextul economic ar fi fost favorabil, cu ac tua le le fo rţe şi capacită ţi, c ifra de afaceri

^ în reg is tra tă , bună după cum subliniam, ar fi fost mai mare cu 25 la sută. Şi aşa în să b ilan ţu l c perform ant. D ovadă că', în 1994, firm a s-a c lasa t a doua oară consecutiv pe prim ul loc în topul societăţilor de m ărim e medie, în domeniul construcţiilor. Deşi bune,

' rezultatele obţinute sînt departe de a mulţumi colectivul unităţii. De ce? Pentru că oamenii sînt convinşi că puteau mai m ult Cauzele plafonării la un anum it nivel sînt multiple.

Prima, şi cea mai mare piedică a constituit-o blocajul economic.. Cele mai mari restanţe faţă de firmă le are Renebil - 4 miliarde lei. Pentru a se depăşi situaţia critică generată de nep la ta luc ră rilo r, s-a recurs la "plăţi” în natură. Adică, atunci cînd a fost posibil, în locul banilor, s-au primit materiale de care era nevoie în producţie, sau mai bine zis, care pu teau fi fo lo site în producţie. Întrucît nu întotdeauna un datornic este şi furnizorul care îţi trebuie, de multe ori, s-a apelat la intermediari. Chiar dacă plata în natură reprezintă un anacronism în economia de piaţă, în lipsa alte i soluţii, s-a recurs la rezolvarea respectivă, reuşindu-se în fe lu l acesta continuarea activităţilor şi evitarea creditelor cu dobînzi împovărătoare. -

Un a lt inconvenient ale cărui repercusiuni s-au simţit din plin îl reprezintă fiscalitatea foarte ridicată. Practic, din fondurile destinate plăţii salariilor, doar 50 la sută intră în buzunarul slujbaşului, fiindcă restul

ia foimă de vărsăminte Ia bugetul de stat - fond de asigurări sociale, de şomaj, pentru dezvoltarea activităţii de cercetare, pentru agricultură, handicapaţi etc. ' ■

Cu toate v irtu ţile ce o caracterizează, economia de piaţă nu reprezin tă un m iraco l ce se înfăp tu ieşte de la sine, în mod autom at. D upă cum este ştiu t, contextul am in tit facilitează valorificarea optimă a potenţialului

tehnic şi uman, dacă acesta este gospodărit cu ştiin ţă şi responsabilita te . P rin ' urm are, schimbările de la "Electromontaj” se datoresc şi calităţii activităţii de management Şi echipa de manageri a leasă de adunarea generală a asociaţilor, se dovedeşte la înălţime. Cînd fac o asemenea apreciere nu am în vedere jiumai faptul că faţă de o cifră de afaceri, anuală, de 20,5 miliarde lei, în primul semestru,

emsumecmnz, jm d u szkjs s j A q w u a u K A e c u j

SOCIETATEA COMERCIALA

ELM ELECTROMONTAJ CLUJ SAJlS/Sfel/1991

s L O C U L I

D O B U -D E / C I N I l n E CXWSIRUCTl

PREŞEDINTE,i. MIRCEA COSTIM \

u>^_3r

s-au realizat 12 miliarde lei, cii e fo rtu l făcut pentru înioir, tehnologică, în vederea pregifr lucrărilor ce urmează a fi atacs Referitor la cele două aspecte, ts suficient, cred, să amintesc bete la u tiliza rea manşoanelor m em orie la rece şi denits'A p reg ă tir ii lucrărilor progra«J pentru primul trimestru al ah viitor. ,

La depăşirea inconvenientele care societatea s-a confrunt:! contribuit şi înţelegerea de ci sindicat a convergenţei existe în tre interesele firmei şi cele salariaţilor.^ Incontestabil, la ies lucru a contribuit şi dubla pot. de acţionar şi salariat - pe careu aproape toţi cei care lucreai

_”Electromontaj”.în sp rijinu l afirmaţiei ci,

"Electromontaj”, privatizară s-a făcut doar pe hîrtie maip< aduse dovezf. Prefer însă săi opresc aici, rezervîndu-mi plice de a reveni asupra lor cu altă oc£ L ocu l ocupat de firmă în tef u n ită ţilo r performante din ji co n stitu ie o garanţie că deţ aceasta se mai poate scrie îocit în yiitor.

Ion CONSTANTINESCU

în Europa de Est ~

S a l a r i i l e c r e s c ,

v i a ţ a s e s c u m p e s t eLa aproape şase ani de Ia sfârşitul războiului rece,

Europa dc Est ii-a reuşit să dezamorseze "bomba socială". D im potrivă, aproape toate statele din regiune continuă să cunoască o deterio rare a condiţiilor de viaţă. E drept, veniturile nete urcă, dar din cauza ascensiunii mai viguroase a preţurilor, cîştigurile reale coboară - aşa cum rezultă din datele oferite de "The East - West Exchange”, revistă de informaţii economice şi financiare pentru oamenii dc afaceri care doresc să investească în Europa de E st în Ungaria - arată publicaţia amintită, ce apare la Viena - salariul mediu net a crescut în prim ul trim estru 1995 cu 15,5% fa ţă de perioada corespunzătoare a anului trecut Datorită însă sporirii

mult mai rapide a preţurilor (25,7%) în acelaşi interval, salariul real a scăzut cu 8,1%. Ungaria ocupă o poziţie bună în Europa de Est în ce priveşte salariul mediu brut -'35.200 forinţi (283 dolari) în primele patru luni ale anului. D ar în tre c îştigul mediu brut a l "gulerelor albastre"(27.100 forin ţi) şi cel al "gulerelor albe” (52.630 forinţi) se cască o adevărată prăpastie: primul a sporit în ianuarie - aprilie 1995 cu 18,5% în raport cu aceeaşi perioadă a anului 1994, iar cel de-al doilea cu 29%.

Cehia este un fel de Eldorado pentru specialiştii în dom eniul finanţelor, a l p ieţelor dc m ărfuri sau de capitaluri, care primesc luna tfînă Ia 100.000 coroane (peste 3800 dolari), în timp cc salariul mediu abia

depăşeşte 7000 coroane) (268 dolari). Totuşi, ponderea populaţiei m ulţum ite de actualul standard de viaţă oscilează între 39 şi 43%. Limita peste care prevalează satisfacţia este un venit lunar de 5000 de coroane (190 dolari) însă cei ce cîştigă între 2500 şi 5000 coroane reprezintă 40% din totalul populaţiei.

în Slovacia, principalul capitol de cheltuieli din bugetul de familie este cel care asigură hrana zilnică. E l se rid ică lunar la 2400 coroane (130 dolari) şi reprezintă o treime din cheltuielile totale. După 1990, costul alimentelor a sporit cu 79%. De altfel, venitul mediu lunar a l unei fam ilii, care este în valoare nominală de 9470'coroane (320 dolari), a scăzut, în termeni reali, cu 28,9% între 1990 şi 1994.

în comparaţie cu celelalţe ţări est-europene, copii bulgari sînt cei mai afectaţi de scăderea standardului de viaţă. UNICEI-' a studiat 20% din familiile cele mai sărace cu copii sub 16 ani şi 20% din familiile cele mai bogate. S-a constatat, astfel, că diferenţa între veniturile medii obţinute de cele două grupuri a crescut de la 17,7% în 1989 la 64,5% în 1995. Or, în Europa de Est, diferenţa este de 18 pînă la 24%. Potrivit statisticilor

internaţionale,costul social al tranziţiei la econom» de piaţă este în Bulgaria mai mare decît în orican%ţară din Europa Centrală. >

în Rusia - unde salariul mediu era în aprilie &380.000 ruble (circa 80 dolari) - 80% din populat* a cunoscut o scădere a standardului de viaţă de li începutul anului. în acelaşi timp, 10% din popula!» care reprezintă segmentul cel mai bogat, a obţin*1o treime din venituri, care se ridică la 100 trilioaK ruble. '

Român ia,cu un salariu mediu net de 205.080 la (105 dolari) în iunie, are o poziţie intermediari‘a Europa de Est. După statisticile oficiale, raport»! dintre indicele cîştigului salariat mediu nominali şi indicele preţului de consum era în iunie de 122^ în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, ceea ce« putea însemna un început de ameliorare a condiţii* de viaţă. Dar, datorită sărăcirii lor accelerate it?1989, românii vor trebui sâ aştepte, probabil, şi bine pînă cînd veniturile lor reale vor reveti li n ivelu l la care şe aflau în momentul începeri liberalizării preţurilor (noiembrie 1991).

P i a ţ a c e a d e t o a t e z i l e l e. Abundenţă de produse, ie ri, în p ia ţa M ibai V iteazul. Pentru toate gusturile şi, fapt notabil, şi pentru majoritatea pungilor. Este momentul aprovizionării pentru gospodinele care n-au uitat cum ac pun conscrvclc b b a e u . Cîteva preţuri: roşii, în mari cantităţi şi sensibil diferite calitativ, 600-1000 lei kg, dar cantităţile mai mari te pot cumpăra şi cu 500 lei, după c m "pentru pretenţioşi" oştezenii îşi vînd marfa şi cu 1500 le i Vinete 60M 00, gogoşari 1400-2000 cei roşii, 800 cei verzi, ardei 400-80Q, ardei i»ţi - pcppcroDC - 1500-2000 şi ardei iuţi normali 1500, ceapă 600*800, usturoi 2000-3000, felină 2000, m orcovi 500-600 lei kg, morcovi cu pătrnqcl 300 legătura sau 800 lei kg, gulii 100-300 bucata, castravcţi cora isoa 700, castraveţi mari pentru consum 400-500, fasole verde 1300-

1500, fasole boabe nouă 500-600 borcanul, cartofi 600-700, varză 200- 300 Ici kg, varză roşie 1000, conopidă 700-1000 lei kg, verdeţuri 100 lei legătura, hrean 400-600 legătura. Unii producători au început să-şi prezinte marfa şi sub .denumiri care, cu siguranţă, vor să lc garanteze calitatea. Un exemplu, "roşii de Coruş”, cu numele .producătorului pc una din tarabe.

Preţuri la fructe; mere 300-500, pere 400-800, prune 400-1200, piersici 1200-1500, mure 1500, zmeură 3500, afine 2500. strugurei 1500-1700, lubeniţă 200-250 Iei kg, pepene galben 300-400 şi ncctarine (un soi de piersici cu coaja catifelată, dar nepăroasă) - 2000 lei kg.'

SPERANŢA

M ai m ult pentru decedaţi* decît pentru cei vii

Clujenii nu se înghesuie încă la ghişeele oficiilor poştale, pentru riWj cupoanelor care-i vor avansa la categoria de milionari. Ieri, Ia Otic* Gheorgheni, la o ofă convenabilă pentru majoritatea beneficiarilor (F dupâ ora amiezii), lâ ghişeul consacrat "actului solemn" se aflau <4°° persoane şi, cît timp mi-am rezolvat problemele la alt ghişeu, ou *"* prezentat nimeni. Tot ieri, dar la o oră perfect accesibilă peni»*®’' şi casnicelor (9 dimineaţa) la Poşta Centrală erau cîteva cozi decente, *>*' fără timp îndelungat de aşteptare. Cele mai multe persoane donto*^ scoată cupoanele se înregistrau la ghişeul... "decedaţi". Un pios? T. Pu

vineri, 25 august 1995 EVENIMENT a d e v ă r u ld e C l m

\ p r o p o d e „ V e s t u l s ă l b a t i c d e i a C i u r i l a "

A D E V Ă R U L T R E B U IE S Ă IA § Ă L A IV E A L Ă ( I )

Prin rîndurile de faţă am dori,să ficem cunoscut opiniei publice nodul în care s-au petrecut faptele

• ie la C iurila, văzute şi' tră ite de pupul de tineri care sînt, de fapt,- protagoniştii episodului petrecut jcolo. • '

!o după-amiaza zilei de 16.07.95 ti grup format din Micu Cristian, Stancui Ioan, Czedula Mirona, Rotar Horaţiu. Aluaş Sergiu, Moldovan

j Claudiu, Bogâtean Alin şi Rotar :. Andreea au pornit spre lacul din■ ipropierea' com unei C iurila cu ' intenţia.de a ieşi la. iarbă verde, d e ;, s pescui şi a se relaxa în afara., oraşului. .La mai puţin de o.orâ,: părinţii copiilor R.H. şi R.A.,.însoţiţi de o familie cu doi copii mici, i-âu ajuns din urm ă. După o scurtă discuţie, părinţii copiilor amintiţi,' împreună cu cei ce îi însoţeau, s-au aşezat la 50 - 60 de metri depărtare ie ei, pentru a-i putea vedea. La scurt timp, tatăl copiilor, împreună! cu prietenul său au fost solicitaţi să' dea o mînă de ajutor paznicilor ce

L recoltau peşte cu năvodul. Nu a ■ | trecut nici măcar o jumătate de oră,

cînd mama copiilor, împreună cu prietena ei, alarmate de strigătele d e : ajutor a le fe te lor s-au rid icat şi, anunţîndu-şi soţii, s-au deplasat spre ;

locul incidentului. Acolo erau doar S.I., R.A. şi A .S;, restul tinerilor fiind împrăştiaţi pe malul lacului. De - grupul celo r -tre i s-a apropiat inginera Găina Georgeta, atrăgîndu-' ţe a ten ţia - că nu au voie să pescu iască , după c a re 'a fo lo sit _ cuvinte jignitoare la adresa fetelor şi s-a retras. La numai cîteya minute după aceea a apărut ■şeful de post, - Gligor Bocoş, însoţit de încă patrii - persoane pentru a face ordine. Atît şeful de p o ţf cît ş i unul din în so ţito rii săi erau înarm aţi cu leviere. Prim ul gest pe care 1-âu făcut a fost de a-1 apostrofa pe Micu . Cristian; spunîndu-i că e băut şi are o ţinută într-o totală dezordine. î-a - aplicat un pumn în ochi, încercînd im ediat să-l lovească cu levierul. . T înărul s-a ferit, m om ent în care şeful de post, dezechilibrîndu-se, a - lovit-o în ceafă pe Rotar Andreea. Micu Cristian sare în apă, iar c e i’ cinci după el. în tre tim p s-au- apropiat şi restul copiilor, încercînd ; să se apere de agresiunea celor care’ îl însoţeau pe omul legii. în timpul incidentelor, S.l. striga disperat către şeful de post să-i lase în pace şi să p lece , în tru c ît' era beat. R otaru Horaţiu şi Micu Cristian, dîndu-şi seama de pericolul în care se aflau,.

au încercat să 'l liniştească pe şeful de post şi să-l îndepărteze de ei. în acest moment po liţistu l scoate pistolul din dotare şi trage înaer! Im ediat după aista încearcă şi reuşeşte să o înghesuie pe Czedula

.Mirona într-o maşină şi să demareze în v iteză, îm preună cu unul din însoţitorii săi. De locul faptei s-au aprop iat1 în tre timp' doi paznici,

'oameni în vîrstă, înarmaţi cu furci;' precum şi părinţii celor doi copii şi

. familia ce îi însoţea. Micu Cristian- şLStancu Ioan, văzîtid că şeful de post a luat-o peM irona cu el, l-ău urm ărit cu m aşina lui M.C^ şi în scurt timp au reuşit să recupereze

- fa ta . în tre tim p a avut loc o divergenţă între Aluaş Sergiu şi unul

• - dm’p a z n i c i / ' ^ * cir:. ■ La scurt timp după acestea ne-am

îndreptat cu toţii spre Cluj, iar cei implicaţi’ ău' riiers'direct la poliţie pentru a reclama agresiuneasăvîrşită

; asupra lo r precum şi pentru a cere deplasarea la faţa locului a unei patru le care 'să constate starea avansată de ebrietate .în care se află şeful de post; * - • ■ ’ Părinte, Bogdan ROTARU - . (Această povestire are un final cu

totul neaşteptat, pe care îl vom dezvălui în numărul de mîine)

.V <-

O f

mm

A ceastă fo togra fi? dem onstrează, dacă m a i era nevoie, că n u n u m a i p ă m în tu l este ro tund .

Stîlpul Infam iei

S U R P R IZ ACa orice bărbat (să mă scuze cei

serioşi), a hotărît să-şi încerce şi el norocul. Şi i-a mers. Deşi părea ingenuă, fata n-a respins propunerile cei s-au făcut. Aşa că, în aceeaşi seară, au fost unul al celuilalt. Ca să nn-şi facă o imagine greşită despre ea, proaspăta prietenă i-a vorbit despre dragostea la minut, ce a pus itâpînire pe ea, despre puternica patere'de seducţie a lui, şi i-a promis ci nu va face nimic care să-i creeze neplăceri, să-i distrugă căsnicia, deşi, dacă ar fi după ea, într-un minut s- M căsători cu el, în pofida celor peste treizeci de ani pe Care noul său prieten îi are în plus faţă de ea. Şi totuşi, la vreo cîteva zile l-a sunat. I-a spus, la telefon,,cu ochii în lacrimi, că i s-a făcut dor de el, căI-a visat în fiecare noapte, că nu. poate suporta să nu-1 mai vadă; propunîndu-i dacă poaţe, să treacă pe la ea, chiar şi numai pentru un minut. încurcat) el a promis ceva Mg. Posibilitatea unui scandal l-a determinat însă să se abţină să-i facăo vizită.

După cîteva zile , într-o după-' miază, femeia l-a sunat din nou. Aceleaşi declaraţii mişcătoare de

dragoste, aceeaşi disperare în glas, acelaşi regret că el e în altă parte, în timp ce ea, singură, încb iiă între patru pereţi, suferă d& dorul lui.

Deoarece întîmplarea afăcut sâ fie liber (soţîa era de gardă la clinică) a-' iiotărît;.' să-i facă o - v iz ită

..îndrăgostitei sale prietene. Nu i-a spus nimic, fiindcă voia să-i facă o surpriză..

i La exact o jumătate de oră, suna la uşa ei avînd în braţe un buchet de flori, mare cît Dealul Poleacului. Neprevăzătoare, gazda i-a deschis. A intrat. înăuntru, un fum să-l tai cu cuţitu l. S ticle goale, pachete' de ţigări, veşm inte intim e aruncate peste tot. -în .m ijlocul acestei dezordini, trona un ins îm brăcat foarte sumar. D atorită derutei

. provocate de vizita neaşteptată, fata a amuţit, pur şi simplu. Insul însă s- a doved it m a i ta re , d e . înger. Domnule, i s-a adresat el musafirului nedorit, bănuiesc că aţi • fost programat după mine. Imediat vă las locu l liber. Şi va începu t s i se îmbrace. - „r

'< - Grăbiţi-vă, a mai adăugat el, ca nu cumva să dea urm ătorul peste

• dum neavoastră. A ud că sîn teţi t! căsătorit, aşa că e bine să vă.feriţi,

în mine puteţi avea încredere. Sînt mormînt. Mai ales dacă mă miluiţi şi cu ceva lovele, că tare am chef să trag un whisky. :

: Ion CONSTANTINESCU

Mărturia mincinoasăNu se poate clădi nim ic pe neadevăr au spus-o

răspicat juriştii din toate timpurile. Este im fapt notoriu că deformarea; ascunderea în orice fel a adevărului în scop infracţional poate avea consecinţe incalculabile. Necazul cel mai mare este că ajungem foarte greu în posesia lui, a stărilor de lucruri care se petrec în societate şi pentru ca acestea să fie etichetate corect de justiţie, trebu ie 'p robe. O bţinerea lor se face pe-baza unei proceduri extrem de anevoioase. Sursele de informare, de transm itere a datelo r sînt foarte d iverse şi controversate. E ste lim pede, pentru o ric in e ' câ principalele probe pe care se sprijină ju s tiţia în pronunţarea verdictelor sînţ declaraţiile unor martori care au asistat la desfăşurarea evenimentelor. Stabilirea circumstanţelor, a gradului de participare, la săvîrşirea infracţiunii; se află însă în memoria, în capacitatea de percepere a faptelor de către martori. , .

Uneori faptele se desfăşoară într-un ritm atît de viu îneît reporterii deţin doar fragmente, frînturi din noianul de întâmplări. înregistrarea lor sc face, de asemenea, în mod diferit, pentru că nu to ţi m artorii dispun de aceeaşi memorie vizuală ori auditivă. Pe de altă parte, pînă la prezentarea lor în faţa-organelor de justiţie se exercită asupra lo r tot fe lu l de influenţe în scopul ascunderii sau deformării adevărului. Se încrucişează, cu alte cuvinte, interese meschine, şi cei lipsiţi de conştiinţa răspunderii acceptă primirea de foloase ce nu li se cuvin. Cunoscînd bine această m entalitate,

legiuitorul a incriminat mărturia mincinoasă, pe careo jpedepseşte cu închisoare. Inconsecvenţa în declaraţii, prezentarea incoeren tă a fap telor sînt sem nele că martorul nu spune adevărul. M ărturia mincinoasă sc descoperă uşor. Instrum entul care ajută cel m ai mult îl constituie procesul verbal încheiat de organul de cercetare penală ; urm ele m ateria le , in d ic iile şi prezumţiile care.se coroborează între ele. Pentru a se evita tragerea la răspundere penală, legea îl obligă pe martor să spună adevărul, jurînd cu mîna pe cruce sau pe biblic. . .; , .. -. Se face apel la cred in ţa lu î în D um nezeu, la sentimentele de loialitate şi respect fată de lege, de adevăr. Cînd martohil pune mîna pe cruce - ă ţinut să precizeze : procurorul şef a l Parchetului de pe lîngă T ribunal, dom nul Iuga - se observă, o em oţie; o, concentrare deosebităTa martorului, el îşi alege cu grijă cuvintele pe care le rosteşte. Pot să afirm că instituirea acestui jurămînt cu mîna pe cruce a fost de Sun augur. şi contribuie efectiv lai abandonarea de către martor a spiritului de părtinire a uneia dintre părţi. Psihologic discutîndlucrurile , s-a constat că martorul care n-a relatat corect faptele nu mai are linişte şi este obsedat de ideea că poate fi descoperit în orice moment. ■

Horaţius este şi mai explicit din acest punct de vedere -m artorul care vine în instanţă cu intenţia de a induce : în eroare completul de judecată sau pe procuror, nu are nici Dumnezeu şi nici. lege. Pentru el viaţa este ceva nedefinit, un haos din care nu va reuşi să iasă niciodată.

Jurist Ion GHERCIOIU

Panta periculoasă

a infracţiuniiTot mai des avem ocazia să

consemnăm fapte antisociale ale copiilor, învăţaţi de la o vîrstă fragedă să fure sau să ; comită, alte infracţiuni.

- Din această categorie face parte şi tînăru l de 18 an i, Budişan Dumitru Adrian din C luj-N apoca, care şi-a: întrerupt studiile (are doar 8 clase) ca să se apuce de alte* în d e le tn ic ir i - m ult m a i - . ’ rentabile. Socotelile de acasă: nu s-au potriyit însă cu cele din tîrg . în tr-o noapte,;- împreună cu trei prieteni de ca ta ram ă s-bu dep lasa t în urina-, ' unei în ţe legeri prealabile la SC*”Elso” SRL din C lu j-N apoca, unde a u .

-pătruns prin^efracţie şi au sustras bunuri în valoare de cîteya m ilioane lei! Pentru comiterea de furt calificat în ; dauna avutului privat e ro ii1 escapadei nocturne au fost

. arestaţi şi băgaţi într-o celulă a pen itenciaru lu i, unde au! tim p să m editeze asupra,' fapto i com ise.- O ricum : tinereţea lor a fost pecetluită de înda tă ce a a lunecat pe panta infracţiunii.

SZ.Cs.

Un accident de circulaţie cu ... trei morţiîn dim ineaţa-zilei de 23 august a .c., ora 6,45, la

intrarea în oraşul.Huedin a avut loc un grav accident de circulaţie. Preotul:comunei Vadul Crişului, Crăciun Petru (40 ani) conducînd autoturismul Dacja nr. BH 02 SMS, acţionînd brusc frîna de serviciu a in tra t în derapare trecînd pe contrasens , întoreîndu-se cu 90 de grade faţă de direcţia de mers. M omentul fatal s-a.

produs într-o clipă de neatenţie. Maşina s-a tam ponat. violent de autoutilitara B 71 MDP condusă'regulamentar de Slica Gheorghe din Bucureşti. Accidentul s-a soldat cu decesul preotului şi al soţilor Latiş Ioan (40 ani) şi Latiş Ileana (43 ani) toţi din comuna Vadul Crişului, judeţul Cluj. Pagubele din urma accidentului depăşesc2 milioane de lei. (VALM.)

Aşa v-ar place?Foarte m ulţi şoferi se p lîng

atunci c înd plătesc amenzi c i anum ite sem ne de circulaţie nu sîrit vizibile. Un sondaj de opinie în rîndul conducătorilor auto oferă soluţia: aşa ar trebui să arate semnidiz'area ideali!

Pagină realizată de Mihai HOSSU

D i n " C a r t e a A i b ă a S e c u r i t ă ţ i i ” • -

Direcţia Regională Ciul a Securitătii Poporului DARE DE SEAMĂ ASUPRA ELEMENTELOR P.N.T. RETINUTE

LA ACEASTĂ DIRECŢIE ÎN CADRUL OPERAŢIUNILOR DIN 15-16 AUGUST 1949 Şl PÎNĂ ÎN PREZENT (I)

De la data de 15 august şi pînă în prezent, au fost reţinuţi la această > neposedînd dovezi concrete pentru care să fie deferiţi justiţiei, am propus direcţie un număr de 122 de indivizi, care ne-au fost semnalaţi ca bănuiţi cu raportul nostru nr. 5/40 383 din 29.09.1949, punerea lor în libertate, in organizaţia subversivă a PNŢ. Din cercetările efectuate asupra acestor Am mai stabilit că un număr de 23 de reţinuţi au organizat, iniţiat şi elemente, am stabilit că un lot de 20 de persoane nu au activat ţn trecut - activatTntr-o organizaţie subversivă Iţgionarâ denumită "Grupul Alecii ţi nici în prezent în organizaţia PNŢ, stabilindu-se că nu au avut nici ■ Cantacuzino”, rieavînd nici o altă legătură cu alte organizaţii subversive

ale PNŢ, cu actele încheiate urmează a fi deferiţi justiţiei. Un număr de' 5 indivizi, Chebeleu Ilie, Ciortin Gheorghe, Ciortin Horaţiu, Paşca Corvin şi Crainic Ioan au hotărît reorganizarea fostelor elemente PNŢ tinere (studenţi), precum şi a celor fără de partid, care ar nutri sentimente ostile

cercuri reacţionare, discutînd şi comentînd diferite probleme politice faţă de regimul democrat, în scopul de a ţine legătura de la om la om, interne şi externe, însă nu s-a constatai a îi avut intenţia de organizare ■ acceptîndu-sc a nu se ţine şedinţe, prccum nici un fel de acte scrise, pentru *au e regrupare, in scopul de a unelti contra ordinii socialc şi, a nu fi deconspiraţi şi pentru a pregăti elemente ca, în eventualitatea unei

un fel de legătură cu elementele dubioase, pentru care fapt, cu raportul nostru nr. 5/37 693/1949 şi cu ordinul DGPS nr. 45/108 545 din 14.09.1949 au fost puşi în libertate. Am stabilit câ un număr de 62 de persoane au avut atitudini'oslile faţă de regimul actual, au frecventat

invazii sau unui război, pe care-1 aşteptau, să poată ocupa posturile - mai importante în diferite instituţii, pentru care fapt am luat măsuri de încheiere a actelor, urmînd a fi deferiţi justiţiei. Un număr de 3 indivizi, Drog Virgil, Darvanescu Emil şi Morurescu Mihai au hotărît, în urma unei consfătuiri, de a desena în diferite locuri vizibile pe clădiri litera ”E” ceea ce înseamnă "eliberare” cuvînt pe care l-am auzit la posturile de recepţie stră ine, şi sus-num iţii, nutrind sentimente- duşmănoase regimului democrat, au trecut la scrierea acestor semne în diferite locuri, în scopul de a provoca o stare de spirit nefavorabilă ;

""în rîndurile populaţiei, De asemenea, am stabilit că nu au avut legături . cu alte organizaţii şi nici nu au primit directive de la alte persoane, în ' acest sens ei punînd la cale desenarea acestor litere din proprie iniţiativă.

Un număr de 2 persoane, Ilea Sabin şi TSmâveanu Sabin, ambii sînt foşti membri ai PNŢ. în toamna anului 1948, llea Sabin, fiind la Dej într-un local, care se renova, în trecut Fiind acolo o librărie, a tipărit un teanc de manifeste PNŢ, cu caractcr antidemocratic, le ia cu el şi, împreună cu Târnăveanu Sabin împarte aceste manifeste în comuna Urişor-Someş, de unde este originar, pc la diferiţi cetăţeni, precum şi lipeşte o parte din m anifeste pe gardurile cetăţenilor paşnici. Am. constatat câ numiţii, nu au avut legâturi cu alte elemente foste PNŢ,' lucrînd din in iţiativă proprie, pentru carc fapt am luat măsuri de întocmire a actclor, pentru a fi deferiţi justiţiei. (Va u rm a) . -

A D E V O J• d € & O l u

R U L I U T I R A T A f y / Q Â■i U U i r i /1 l / i i / i vineri, 25 august! 995

Banc Post Clui se preeăteste nentru in t r o d u c e r e a . sistemului informaticd e g e s t io n a r e

Ieri, a avut loc prima

demonstraţie pe sistemul

UnisysLa Bacău, ieri a fost marcat

nn adevărat eveniment bancar prima sucursală a Banc Poet din fari a fost conectată cu sediul central.din Capitală. A doua

' sucursală care Vă ficonectatâ este cca din Cluj, după cum a declarat Intr-o conferinţă de presă dl Ioan Jecan, directorul Banc P ost-S ucu rsa la Cluj. Lucrările vor începe în lunile scptem brie-octom brie ale acestui an. Noul sistem bancar are o bază unică de date, situată tn p rincipalu l nod de comunicaţii - Bucureştiul permite efectuarea deopera|iuDi în timp real, îd orice moment al zilei de lucru; Operaţiunile pot fi efectuate între oricare dintre sucursalele Banc Post de pe teritoriul tării. Este înlăturat, astfel, sistemul greoi şi învecbit ăl confirmărilor care se practică tn prezent de către Banc Post ţi cele lalte bănci din ţară. T ranzacţiile devin, în noul sistem , rapide şi sigure, iar extrasul de cont al tranzacţiei efectuate se obţine instantaneu. Pentru început, Banc Post va operajpe- acest sistem numai instrumentele bancare, conturile de depozit tip cont sau tip carnet, urmînd ca îndecurs de cîteva luni sâ fie generalizată utilizarea pentru toate tipurile.

' Tot ieri, a fost efectuată pri­ma demonstraţie a funcţionării noului sistem; Demonstraţia a fost pe deplin reuşită. Aşteptăm conectarea Clujului cu Capitala.- iwv-..,. . M.S.

R e p r e z e n t a n t a l P N U D l a M ( ? E£ efu l diplomaţiei române, Teodor.Meleşcanu, l-a

prim it, jo i, 24 august, pe Directorul Diviziei pentru Europa şi C om unitatea S tatelor Independente din Secretariatul Programului N aţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Anton Kruiderink. ,

Vizita acestuia la Bucureşti se axează pe pregătirea preluării de către RomSnia, la 1 ianuarie 1996, a unei pozi|ii importante tn sistemul PNUD, cea de membră a Consiliului Executiv, organul principal de decizie şi aprobări de proiecte.

Au fost analizate unele proiecte aflate în derulare tn tara noastră, care beneficiază de asistenta PNUD - tn special tn domeniul m anagerial şi al optimizării activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi

"modalităţile prin care PNUD.va continua să finanţeze

proiecte concrete în România.După cum a precizat, la sfîrşitul întrevederii, purtătorul de cuvînt a l MAE, prezenţa tării noastre în Consiliul Executiv vă permiteo nouă abordare de către această instituţie specializată din sistemul ONU a utilizării experienţei deosebit de pozitive din RomSnia pentru extinderea proiectelor naţionale din tara noastră la nivel regional, în primul rînd în Europa Centrală.

tn altă ordine de idei, a fost abordat recentul Raport G eneral a l PNUD privind dezvoltarea umană, dat publicităţii la sfîrşitul săptămînii trecute, la Bucureşti, subliniindu-se că acest document a fost redactat pe baza datelor sta tistice din 1991-1992. po triv it sursei menţionate, în cursul anului 1996 va fi editat un nou raport ce va fi realizat folosind date statistice din 1994.

P r o g r a m P H A R E î m p o t r i v a

' C om unitatea Europeană-' va finanţa un program PHARE dc luptă

Îm p o triv a o rică ro r forme, de in to le ra n ţi şi ; d iscrim inare ' a minorităţilor religioase din Bulgaria, Rom ânia ţ i A lban ia , transm ite agenfia BTA, recep ţionată de ROMPRES. Proiectul programului a fost prezentat de către organizaţia "Drepturile omului fără frontiere” (Droit de lUomme sans Frontieies), cu sediul la Bruxelles, şi Comitetul

B ulgar Helsinki.. E l a fost a le s ,. Împreună'cu alte 75 proiecte, dintr-

' un număr de 573 propuneri, de către . u n 'g rup consultativ form at din reprezentanţi ai Comisiei Europene, Parlam en tu lu i. European v şi

’ Consiliului Europei. Persoanele însărcinate cu transpunerea în practică a acestui program vor promova contactecuforţelepolitice din cele trei state,- în încercarea de a se asigura armonizarea legislaţiilor

naţionale în domeniul religios cu cele existente pe plan european. De asemenea, conform prevederilor programului, un birou de presă va transmite informaţiile către agenţiile de ştiri naţionale şi internaţionale şi va emite un buletin bilunar în

-limbile bulgari, română şi albaneză, în care vor fi prezentate eventuale cazuri concrete de intoleranţă şi discriminare religioasă îii cele trei ţări balcanice, scrie BTA.

S i s t e m e l e CANDU

au succes

arc

Asocia fia Români - Energia Nucleari consideră ci centrala nuclear o-electrIci de la Cernavodi este siguri, 'sistemul CANDU folosit de unitatea l avînd un real succes comercial, In Canada, Argen­tina fl Coreea de Sud fiind în funcţiune 22 de asemenea reactoare,. exemple care piedeazi r în , ■ favoarea.

^teknologleimenţionau

CONFERINŢA DE PRESA A UNIVERSITĂŢII CLUJENEJoi, 24 august, în sala de şedin]e '

a senatului, a avut loc conferinţa" de .presă organizată de Universitatea "Babeş-Bolyai”, moderator fiind domnul prof.dr. Andrei Marga, rec­tor.-Au fost discutate probleme legate de admiterea 1995 (secţii n o i,. număr de locuri), probleme admini­

strative (spaţiile existente,căm ine şi cazarea studenţilor), dezvoltarea relaţiilor internaţionale (programe, vizite, excursii, specializări). :. A m ă n u n te le in te res în z ia ru l

nostru'de mîine, sîmbătă, 26 august.Dem. SOFRON

'Ş T iA U A n a u nOASTM

.. "Cartel Speranţa” sprijină Confederaţia BNS_ ■ •:------. I

Organizaţia Sindicală Profesionistă din Industrie - "Cartel Speranţa”, membră a Blocului Naţional Sindical, a remis Agenţiei ROMPRES un comunicat prin care face cunoscut sprijinul său faţă de poziţia Confederaţiei BNS, referitor la "Pactul ruşinii” semnat de CNSLR Frăţia cu Guvernul român. Argumentele aduse în sprijinul poziţiei adoptate de "C artel Speranţa” se referă la raportul sâlarii-preţuri (0,65 faţă de oct. 1990) considerat ca inacceptabil, precum şi scăderea nivelului de trai la 80 la sută, raportat la aceeaşi perioadă. "Cartel Speranţa” doreşte semnarea unui "pact social” care să garanteze creşterea etapizată a nivelului de trai şi a puterii de cumpărare a populaţiei. în acest fel, în anul 1997, raportul salarii-preţuri va putea ajunge egal cu 1,25, faţă de 1990.: t

S T U D I O U L D E R A D I O C L U J• Programele pentru perioada 28 august - 30 august •• L uni, 28 august: 6,00 Bună dimineaţa! Ştiri, actualităţi şi muzică.

Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Unda pentru minte, inimă şi literatură. 10,29 Festival'95. Emisiune m ultiplex. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Radio Cafe. 12,00 Radiojurnal. 12,15-13,00 Music shop. Muzica de toate genurile pentru toate gusturile. 13,00 Radiojurnai. Microfonul ascultătorului., 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzică, tn direct cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal; 19,15 Magazin sportiv.20.00 Serata muzicală radio. Universul melomanului. M uzica - între contemporaneitate şi universalitate. Arta lirică şi interpreţii ei. Concursuri şi festivaluri. Tinere talente. 21,55 Buletin de ştiri. . ..

■ M arţi, 29 august: 6,00 Bună dimineaţa! Ştiri,'actualităţi şi muzică. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Portret folcloric. Emisiune de etnografie şi folclor. 10,29 Festival’95. Emisiune multiplex. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music shop. D ivertism ent muzical. T oate genurile pentru toate gusturile. 12,00' Radiojurnal; 12,15 - 13,00 Exclusiv magazin. Sondaj de opinie, cultura în actualitate, biserica şi noi. Sfatul medicului, 12,50 Pressing. 13,00 Radiojurnal. M icrofonul ascultătorului. 16,00 Em isiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Ş tiri, actualităţi şi muzică, tn d irect cu corespondenţii. 19,00 R adiojurnal. 19, 30 Em isiunea partidelor parlamentare. 20,00 Du-te dorule, departe. Muzici populari la cerere. 21,55 Buletin de ştiri. t

• Miercuri; 30 august: 6,00 Buni dimineaţa! Ştiri, actualitiţi şi muzici. Revista presei transilvane. Dialogurile dimineţii. De la corespondenţii noştri. Astăzi despre ieri. .8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Realitatea economică. 10,29 Estivar95. Emisiune multiplex.11.00 Buletin de ştiri. 11,05 La d ispoziţia dum neavoastră. 12,00 Radiojurnal. 12,15 - 13,00 Exclusiv magazin. Ancheta emisiunii, limba noastră/recom andări de lectură. 12,50 Pressing. 13,00 Radiojurnal. Microfonul ascultătorului. 16,00 Emisiunea în limba maghiari. 18,00 Radiofax. Ştiri, actualităţi şi muzici.-tn direct cu corespondenţii. 19,00 Radiojurnal; 19,15 Alfa şi Omega, magazin ştiinţific. 20,00 Du-te dorule departe. M uzici populari la cerere. .21,55 Buletin de şjtiri.

(urm are din p a g ina 1), Corneliu Coposu; care a determinat o izolare a pretendentihi

declarat la preşedinţia partidului, izolare care, se pare, s-a extiu jj asupra intenţiilor acestuia de a candida la preşedinţia ţării.

tn aceeaşi situaţie' se găseşte şi acum Ion Rătiu. Dar el nu renitl la gîndul de a fi numit candidatul oficial al Convenţiei. Şi spunem "Oriunde merg în ţară, oamenii îmi cer să candidez... Eu rcacţiogq pozitiv, fără însă a promite vreodată că voi candida"; Ce altceva pufe să însemne această reacţie pozitivă decît intenţia de a le face pc pi* acelor oameni? Problema este fnsi c i din partea CDR se pare c in candidă Emil Constantinescu. Dar, "situaţia nu este bătută In nit• afirmă Ion Ratiu, "chestiunea candidaturii nu s-a discutat defiiiţfr* Şi mai departe: ”Nu se ştie cine va rămîne preşedintele CDRptil anul viitor. Problema n-a fost tranşată. S-ar putea considera tnţefept să aVem mai multe candidaturi sau măcar două din partea Convenţiei. De ce s i nu fie posibilă la alegerile viitoare şi’o altă candidaturi dh partea Convenţiei, altadecît aceea a d-lui Constantinescu? Eu sş atrage voturi care n-& fi automat date d-lui Constantinescu. Eu am o itti personalitate, un alt trecut, alt palmares politic, atît în exit, cit ţi ti ţară”. Lucrurile sînt foarte clar spuse şi nimeni nu se poate tadoide seriozitatea in ten ţiilo r d-lui R aţiu de a candidă lă preşedinţii României. Dacă va ajunge într-o asemenea .posturi depinde InU ţi de alţi factori, tn prim ul rînd, de yoinţa d-lui Corneliu Copoii,

^etam inan^pentaH nţenţiiţe^U niţiativel^C onvpnţi^^O TO aitfe

a fost un masacru(urm are din p a g ina I)numită Cluj sub români şi care,

prom pt^! şi-a reluat num ele de Kolozsvar (...).

Dimineaţa următoare am plecat spre Cluj pe un drum para le l ce ducea p rin tr-o m laştină. M-am împotmolit într-un răzor şi am oprit înaintarea unei brigăzi motorizate ce; nu a îndrăznit cu uşurin ţă să m ă: depăşească de frica de a nu fi cu adevărat prinsă de mlaştină. Punctul

cel mai înalt al acestui spectacol i fost parada victoriei din Kolozim (Cluj) unde Amiralul Horthy, mardi R egent Ungur, care niî aveâ «iti flotă şi nici tron, a călărit un cal db, îmbrăcat într-o uniformă navali dii prim ul război mondial. Istoricii manifestau tendinţa de a fi gentili a Horthy. Eu personal l-am întîlnit 4 două ori şi îl consideram a fiu nebun stupid şi bâtrîn". ,

Diversiunea ca profesie■ (urm are din pag ina I)

Expertizele naţionale şi interna­ţionale din ultimii ani'au arătat că universitatea clujeană a devenit una din cele mai dinamice, cu cele mai semnificative dezvoltări reale, înti-, un timp scurt, din ţară şi din această parte a Europei.

Este adevărat: U niversitatea a respins primitiva pretenţie a grupu­lui de. a contro la reun iun ile internaţionale; ea a respins încerca­rea grupului de a reface funestele subordonări fată de "organele de , partid şi de stat”; ea s-a opus naţio­nalismului demagogic, în num ele- răspunderii intelectuale şi civice? ea a m odernizat specia lizările şi a încurajat profesionalismul; ea s-a îm potriv it p resiunii grupului la prom ovări pe m otiv de a filie re politică; ea a dezvoltat pe scară fără precedent conexiunile internaţiona-- le. Este, de asem enea, adevărat: ' Universitatea nu s-a lăsat instrumen­tată pentru a genera conflic te interetnice. Ca şi la sfîrşitul anilor tre izeci, p rincipalele ei. forte intelectuale nu s-au lăsat la remorca grupurilor inculte şi iresponsabilei

pentru care diversiunea esteprofoi Volumul şi agresivitatea aten­

ţiilo r grupului îl pun, desigur, pt gînduri pe cel ce a sperat îs amelio­rări şi progrese în viaţa noaitii p u b lic i. Se tră ieşte din «osdii delaţiune? Iarăşi neisprăviţii k drapează cu idealuri aşa-zis ’i>|k- naie"? Această reluare inculţi, pW şi nominală, a gălăgioasei agresivi­tăţi a trupeţilor nazişti este politici la noi? Nu cumva românii an aj® s i plătească enormele costuri | înlocuirii discuţiei responsabile a diversiunea continuă?

tn cursul recentelor mondialei atletism de la Goteborg, comeitt- torul francez al Eurosport a exclud la un m om ent dat: atleta e '&> Transilvania, ţara vampirilor". Osie, în efortu l de a corecta imagisei râsp înd ită despre români, » u trebui să spunem pe nume cetof o* alim entează această inagiiî’ Suntem de părere că disponiMW

. generoasă, comunicată îs pred,* C atedra de Psihologie a Uni»**' sitâţii, de a oferi grupului eonul#*’

; |â, psihodiagnostic şi terapie, «*** luat în serios; cu toată răspnato1

Fondul Român de lnvestiţu< •; Dacia Felix

• Administrat de Pro Invest SA •; ■anunţă următoarele performanţe financiare: .• Valoarea la zi a titlu lu i de participare 3 1 .6 0 0 I e i "• Creşterea fa ţă de 1 ianuarie 1995 corespunde un ii dobînzi bancare anuale de 8 9 % . . - .

A- s-nu fnn S.C. r r / 128/1991, judecătoria duj' 0opi’;.d, Wrriatriculatfl la Oficiul Registrului 0Dn--wU;ij 1-iJoţului Ouj.-aub np. J / 1 2 / 3 0 8 / 19S.' yrr ~.1 0 3.1991 cod fiscal 804469

B L B E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

Secretar d e redacţie: Victor M O REA

. R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

T e le fo a n e : P u b l i c i t a t e : te l- fa x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n ta b i l i t a t e : 197 .307

S e c r e t a r i a t - r c d a c to r ş e f , r e d a c t o r i şe f i a d j u n c ţ i , : 1 9 1 .6 8 1 ;fa x : 1 9 2 -82i; S e c r e t a r i a t d e r e d a c ţ i e : 1 9 7 .4 1 8 ; R e d a c to r i : 1 9 7 .4 9 0 ,1 9 2 .1 2 7 şi 197.507

T I P A R U L E X E C U T A T L A S .C . " G e o r g e B a r i ţ i u "

te l . 1 9 3 6 4 2 ,1 9 3 0 9 7