În general, reacţia oamenilor faţă deanumite păcate este destul de promptă.Există însă, situaţii în care păcatele sunttrecute cu vederea sau minimalizate, bachiar scuzate din cauza identităţii per-soanei în cauză.

O astfel de situaţie poate fi deter-minată fie de relaţia de prietenie, fie dinsimpatie ori din spirit de solidaritategreşit faţă de persoana respectivă.

O asemenea situaţie s-a petrecut în

această săptămână, odată cu moarteacelebrului actor Robin Williams.

Se pare că, actorul, confruntat cu de-pendenţa de alcool şi droguri, se zbăteaîntr-o stare gravă de depresie, fapt carel-a determinat să-şi pună capăt zilelor,spânzurându-se.

Un val uriaş de simpatie şi compa-siu-ne s-a revărsat din toate colţurile pă-mântului, în mod special spaţiul virtualfiind invadat cu milioane de R.I. P.uri.(Acestea sunt iniţialele de la expresialatinească Requiescat in Pacem sau Restin Peace pentru cei care cred că totul vi-ne din limba engleză, adică pe româ-neşte: odihneşte-te în pace)

Departe de a dori să arunc cu piatracondamnării, nu pot să nu observ că subvalul de simpatie faţă de celebrul actor,care negreşit a avut roluri remarca-

Continuare pag. 2

DIN CUPRINS:DIN CUPRINS:

4

Telefon: (004) 0362-411252 www.biruinta.ro;e-mail: contact@biruinta.ro

430131 Baia Mare, str. Iuliu Maniu nr.3BResponsabil număr: Roxana Tentiș

Tehnoredactare: Dan Matei

Biserica Creştină Baptistă“BIRUINŢA”

Pastor Daniel CherejiEDITORIAL

PĂCĂTOŞI SIMPATICI

Eu nu știu, Doamnepag. 4pag. 4

An XV, Nr. 716 din 17 august 2014

“Căci şi eu sunt un om substăpânire…”

pag. 3pag. 3

Eu nu știu, Doamne, unde încăîmi vei mai duce pașii mei,dar știu că Tu-mi vei fi oriundelumina sfântă pentru ei.

Eu nu știu, Doamne, ce ispitevor mai veni în calea mea,dar știu că-n Tine biruințăși ocrotire voi avea.

Eu nu știu, Doamne, de câți prietenimai pot fi încă părăsit,dar știu că Tu vei fi cu mineÎnsoțitor nedespărțit.

Eu nu știu, Doamne, câte lacrimi au să mai plângă ochii mei,dar știu că Tu vei fi-alinare și mângâiere pentru ei.

Eu nu știu, Doamne, câte jertfemai trebuie s-aduc din greu,dar știu că Tu-mi vei da puteresă-mi sui deplin calvarul meu.

Eu nu știu, Doamne, câte ranevoi mai primi de la ai mei,dar știu că Tu-mi vei da răbdareși rugăciune pentru ei.

Eu nu-mi știu, Doamne, viitorul,dar știu că el e-n mâna Ta;ajută-mi să nu uit aceastaca liniștit să-Ți pot urma.

Traian Dorz

„Iată, Dumnezeu este izbăvireamea, voi fi plin de încredere şi numă voi teme de nimic; căci Dom-nul Dumnezeu este tăria mea şipricina laudelor mele, şi El m-a

mântuit.” ” (Isaia 12:2)

EU NU ȘTIU, DOAMNE

Într-o biserică, se întâmpla să vină curegularitate un bătrânel în haine pono-site. Lumea, evident, se îmbrăca frumosla biserică. Bătrânelul se îmbrăca în hai-ne murdare, prăfuite, pantaloni pătați…Așa că oamenii au început să fie de-ranjați de treaba asta și i-au spus pasto-rului. Pastorul l-a luat pe bătrânel deo-parte și i-a zis:

- Tu știi cum ar trebui să vinăîmbrăcați oamenii la noi la biserică?

- Nu știu!- Păi, uite, deseară, când îți faci ru-

găciunea, întreabă-L pe Dumnezeu cum

ar trebui să fie îmbrăcați oamenii careintră în biserica asta.

- Bine.A doua zi, bătrânelul apare la biserică

în aceleași haine. Pastorul îl întreabă:- L-ai întrebat pe Dumnezeu cum să te

îmbraci?- L-am întrebat.- Și ce-a zis?- A zis că habar nu are. El n-a fost

niciodată în biserica asta…

Sursa: Internet

AnunţuriAnunţuriJoi ora 18.00 Închinare şi studiu biblicDuminică orele 10.00 şi 17.00Servicii de închinare

„Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: când este El la dreapta mea, nu mă clatin.”

Psalmi 16:8

bile, a fost înecat adevărul că atentareala sanctitatea vieţii, aşa cum poate fi ca-lificat actul sinuciderii, este un păcat degravitate extremă în ochii Domnului,făcând imposibil actul pocăinţei.

Oricâtă simpatie am avea faţă de Ro-bin Williams şi oricât ne-ar fi bucuratrolurile sale, din câte se pare, realitateaeste că acesta nu a căutat eliberare lacrucea lui Cristos, ci a ales să-şi încheieviaţa printr-un suicid.

Într-o astfel de situaţie, atitudineanoastră nu ar trebui să fie dictată nicide-cum de simpatie, ci de adevărul luiDumnezeu.

Ceea ce este şi mai ciudat stă în fap-tul că tot în aceste zile, în ţări precumIrak sau Siria, sunt persecutaţi zeci demii de creştini, zeci sau chiar sute dintreei plătind cu viaţa din cauza credinţeilor în Cristos.

Din nefericire, faţă de aceştia amvăzut mult prea puţină compasiune, so-lidaritate şi simpatie, sângele lor ames-tecându-se cu ţărâna într-o tăcere con-damnabilă a celor cărora ar trebui să lepese.

Şi mai grav este că în tot acest timp,vom continua, împotriva voii lui Dum-nezeu, să fim duplicitari în felul în careprivim păcatul.

Astfel că, dintr-o condamnabilăsminteală îi vom apăsa şi scopi pe uniiîn timp ce îi vom scuza pe alţii, din sim-plul motiv că cei din urmă ne sunt sim-patici.

Seminţia lui Levi şi-a câştigat întâi-etatea între fraţii săi, tocmai pentru căatunci când a trebuit să aleagă întrepăcătoşii simpatici din propriile familiişi onoarea lui Dumnezeu, n-au stat nicioclipă pe gânduri, hotărând să stea de

partea Domnului.„Moise a văzut că poporul era

fără frâu, căci Aaron îl făcuse să fiefără frâu, spre batjocura vrăjmaşilorsăi; s-a aşezat la uşa taberei şi azis: „Cine este pentru Domnul să vi-nă la mine!” Şi toţi copiii lui Levis-au strâns la el. El le-a zis: „Aşa vor-beşte Domnul Dumnezeul lui Israel:„Fiecare din voi să se încingă cu sa-bia; mergeţi şi străbateţi tabăra de la opoartă la alta, şi fiecare să omoare pefratele, pe prietenul şi pe ruda sa.”“(Exodul 32:25-27)

„Despre Levi a zis: „Tumim şi U-rim au fost încredinţaţi bărbatuluisfânt, pe care L-ai ispitit la Masa şi cucare Te-ai certat la apele Meriba.” Levia zis despre tatăl său şi despre mamasa: „Nu i-am văzut!” Şi despre fraţiilui: „Nu vă cunosc!” Iar de copii n-avrut să mai ştie. Căci ei păzesc Cuvân-tul Tău şi ţin legământul Tău;“ (Deu-teronomul 33:8-9)

Exact acelaşi lucru l-a spus şi Dom-nul Isus când a enunţat condiţiile ur-mării Sale:

„Cine iubeşte pe tată ori pe mamămai mult decât pe Mine nu este vrednicde Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pefiică mai mult decât pe Mine nu estevrednic de Mine.“ (Matei 10:37)

Prin urmare, oricât de simpatici ne-arfi anumiţi păcătoşi, incluzându-ne şi penoi înşine, păcatele lor sau ale noastrenu sunt cu nici un chip mai puţingroaznice în ochii Domnului, astfel că,ele trebuie privite şi tratate exact prinochii Domnului.

pastor Daniel Chereji

Con

tinua

re d

in p

ag.1

DRAGOSTE ȘI MILĂ

32

“CĂCI ŞI EU SUNT UN OM SUB STĂPÂNIRE…”Fiecare om este stăpânit: de bine sau

de rău; de lumină sau de întuneric; deadevăr sau de minciună; de mânie saude linişte; de bucurie sau de tristeţe; depăcat sau de neprihanire; de Dumnezeusau de diavolul. Nu există o stare de mij-loc. Fricirea sau nefericirea atârnă destăpânul căruia te supui. Ascultarea faţăde un stăpân este neascultarea faţă decelălalt. Asculţi de Dumnezeu, vei fineascultător faţă de diavolul. Monedaascultării are ca revers neascultarea. Şidupă cum cele doua feţe ale monedei nuse pot amesteca, tot asa ascultarea cuneascultarea nu pot fi înfăptuite înacelaşi timp. Cine ascultă de păcat numai poate asculta de Dumnezeu.

Omul este o harfă pe care cantă oriDumnezeu ori diavolul. Este o corabie:cârmuită ori de Duhul Sfânt, ori deduhul păcatului, este un condei, scrie cuel ori mâna adevărului, ori mâna minci-unii.

Sutaşul era un om sub acoperire, decisubordonat mai marilor săi, dar şi el a-vea pe alţii sub stăpânirea sa. Orice om

este stăpânit şi în acelaşi timp este şistăpân.

Despre credincioşi se spune: ”Voi sun-teţi păziţi de puterea lui Dumnezeu…”,deci stăpâniţi. Dar la fel se spune: “Păs-toriţi turma lui Dumnezeu”, sau “Ve-gheaţi unii asupra altora” sau “Păzi-ţi-vă de prorooci mincinoşi”, deci stă-pâni.

Fiecare om este robul aceluia de careascultă, fie ca este vorba de păcat careduce la moarte, fie ca este vorba deneprihanire care duce la viaţă.

Domnul Isus aduce eliberarea omuluide sub robia păcatului, dar în acelaşitimp, cel izbăvit devine robul lui Dum-nezeu. Şi după cum nu poţi să devii liberde viaţă decât făcându-te robul morţii,tot aşa nu poţi să devii liber de Dum-nezeu decât făcându-te robul diavolului.

Dar pe cât de deosebită este robiavieţii faţă de robia morţii, tot aşa este dedeosebită robia păcatului faţă de robiasfinţeniei, robia diavolului faţă de robialui Dumnezeu.

Ema Zaharie

“ Ferice de cei flămânzi și însetați dupăneprihănire,căci ei vor fi săturați!Ferice de cei milostivi,căci ei vor aveaparte de milă!” (Matei 5,6.7)

Dumnezeu este iubire. Neprihănireaeste sfințirea sau asemănarea cu Dum-nezeu. Cu cât Îl cunoaștem mai mult peDumnezeu,cu atât mai înalt va fi idealulnostru în ceea ce privește caracterul șicu atât vom tânji mai mult dupăasemănarea cu El. Neprihănireaînseamnă a face ceea ce este drept, căcitoți vom fi judecați după faptele noastre.Caracterele noastre se dau pe față prin

ceea ce facem. Cuvinte amabile, priviripline de simpatie, expresii de aprecierevor fi pentru mulți dintre cei frământațiși singuri asemenea unui pahar cu apărece pentru sufletul însetat. Un cuvântde simpatie, o faptă de amabilitate vorridica povara care apasă greu pe umeriiobosiți. Și fiecare cuvânt sau faptă debunătate neegoistă reprezintă o expresiea iubirii lui Hristos pentru omenireacăzută. Toți aceia care manifestă milăvor primi, în cele din urmă, milă dinpartea milostivului Mântuitor.

Rodica Tincu