Puiu Ha[otti: „Ministerul Culturii nu a avut strategie. · ANUL VIII » NR. 371 » 20 – 26...

$: Puiu Ha[otti: „Ministerul Culturii nu a avut strategie. · ANUL VIII » NR. 371 » 20 – 26 octombrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ »$
ANUL VIII » NR. 371 » 20 – 26 octombrie 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Dac\ fostul ministru liberal al Culturii Adrian Iorgulescu organiza s\pt\m`nal conferin]e de pres\ `n care detalia ac-tivitatea institu]iei, Puiu Ha[otti este prezent `n mass-media mai mult cu declara]ii pe teme politice dec`t legate dedomeniul pe care-l administreaz\. De altfel, din cercet\rile noastre, acesta este primul s\u interviu acordat jurna-li[tilor `n cele patru luni de c`nd a fost numit la conducerea Ministerului Culturii [i Patrimoniului Na]ional (MCPN).

Citi]i interviul realizat de R\zvan Chiru]\ `n paginile 8-9

Lansaremultimedia pentruOmar ceel orbb

Georgel Costi]\

Joi, 18 octombrie, ̀ n Aula Biblio-tecii Centrale Universitare Ca-rol I din Bucure[ti, noul romanal Danielei Zeca, Omar cel orb, s-abucurat de o lansare inedit\. Pel`ng\ prezentarea caracteristic\a criticilor, spectatorii au mai pu-tut viziona un documentar des-pre cultura zoroastrian\ din Ira-nul actual [i asculta un mic re-cital ̀ n prim\ audi]ie al rapsodu-lui din }ara L\pu[ului, GrigoreLe[e.

pag. 3

C`nd morscriitorii

Radu Pavel Gheo

A[adar, o list\ a scriitorilor decare ar trebui s\ fim m`ndri a de-venit o list\ a ru[inii. Manipula-rea s-a f\cut de la obraz, comenta-torii miz`nd, probabil, pe slaba cul-tur\ [i pe pu]inele informa]ii pecare le au cei ce `i privesc. S-a insi-nuat c\ toate aceste volume aparla edituri mici, lucru care e fals.

» pag. 5

Românii e de[tep]i

Avanpremier\

GenndyTartakovsky l-ac\utat peDracula laCastelul Bran

Iulia Blaga

Autorul lui Dexter s Laboratory,Samurai Jack [i Powerpuff Girlscelebrele seriale de anima]ie a vi-zitat România meteoric. Motivul afost lansarea primului s\u lungme-traj de anima]ie, HotelTransylvania.

» pag. 11

C\t\lin DorianFlorescu –Jacob sehot\r\[te s\iubeasc\Suplimentul de cultur\ public\ ̀ n

avanpremier\ un fragment din volu-mul Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\de C\t\lin Dorian Florescu, care vaap\rea `n cur`nd la Editura Poli-rom, `n colec]ia Fiction Ltd. .

» pag. 12-13

PPuuiiuu HHaa[[oottttii::

„Ministerul Culturiinu a avut strategie.{i nici nu are“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 371 » 20 – 26 octombrie 2012

2 » actualitate

Fuga din rai – cuaripi, f\r\ aripiLa Astra Film Fest este`ntotdeauna, ca la toatefestivalurile cu ofert\bogat\, o chestiune dealegere. Nu te po]i aruncainocent `n valurile proiec-]iilor numeroase, de[i potfi surprize pl\cute [i a[a.

Veronica D. Niculescu

Este abia a treia zi a festivalului,deja am v\zut o mul]ime de filme,m\ cople[e[te mul]imea de cioburicolorate prin care am privit `n at`-tea col]uri de lume, prin at`]ia ochidiferi]i de regizori, dar mai e calelung\ ̀ n programul care se ̀ ntinde,darnic, pe cinci coloane late. Pesteo sut\ de filme ruleaz\ timp de o s\p-t\m`n\ (15-21 octombrie) `n trei s\liale Casei de Cultur\. La radio toc-mai vorbe[te Cristi Puiu, este dinnou membru al juriului, spune c\`ntotdeauna cite[te programul [ialege atent unde s\ mearg\, este oalegere care se aseam\n\ cu aceeac`nd decizi la ce restaurant s\ teduci. Pentru jurnalist, e [i mai greu trebuie s\ aleag\ apoi `nc\ o dat\:despre care filme va scrie. C`te un

pic despre multe sau mai multedespre c`te unul?

Dou\ fugi din comunism

Alegem povestea autohton\ carene-a f\cut s\ l\crim\m pe ultimulr`nd al s\lii, asear\. Fuga din rai deStelian T\nase. Filmul cuprindedou\ pove[ti `nrudite: Nunt\ f\r\miri [i Nunta[ii v\zduhului s`ntistoriile unor grupuri care au ̀ ncer-cat s\ fug\ din România ̀ n anii 80,dou\ istorii cu ̀ nceput asem\n\tor,dar cu final total diferit.

~n prima parte, mai mul]i b\r-ba]i organizeaz\ o fals\ nunt\ laOr[ova, cu g`ndul s\ fug\ astfel din]ar\, s\ ajung\ `n Iugoslavia, iarde acolo fiecare unde pofte[te, `nAustria, `n America. Pun la calevreme de c`teva luni acest plan, iaro mireas\ necunoscut\ va fi adus\cu trenul. Nu se cunosc to]i ̀ ntre ei,dar la nunta fabricat\ sesizeaz\ totmai mul]i necunoscu]i `n restau-rant. E ceva ̀ n neregul\. Dar e preat`rziu, nu mai e nimic de f\cut. Setrezesc `nconjura]i de mili]ie, ridi-ca]i fiecare de c`te doi str\ini, cu]eava unei arme `n coaste, du[i `n-tr-un autobuz plin cu securi[ti,

aresta]i. Sf`r[esc, dup\ o mascara-d\ de proces, ̀ n pu[c\ria din Craio-va, `nchi[i `n celule cu criminali,violatori, t`lhari. Lan]uri groasela picioarele fugarilor.

M\rturisirile emo]ionante [i `n-toarcerea lor `n locurile de demults`nt dublate de imagini de arhiv\din dosarele Securit\]ii. ~n perioa-da senin\ c`nd prietenii ̀ [i puneauplanul la cale, erau fotografia]i pestrad\, al\turi de cel care le promi-tea libertatea, a[a-zisul ghid, de faptchiar securistul care le `ntindea ocapcan\. Despre acesta, unul dintreprotagoni[ti spune c\ [tie ce esteacum: lider de sindicat. Dup\ pro-iec]ie vom afla ceva, picat ulteriorla montaj: nu mai e lider de sindi-cat, acum e c\utat de Interpol.

Cum s\ vrei s\ pleci din rai?Filmul, docudram\ realizat\ `ntr-oformul\ asem\n\toare filmelor de te-leviziune gen I Shouldn t Be Alivesau Banged Up Abroad, cu m\rturi-siri personale de peste ani intersec-tate cu reconstituiri cu actori [i ima-gini de arhiv\, puse cap la cap pen-tru a spune cronologic o poveste, areun efect extrem de diferit asupra pri-vitorului. Emo]ie `n valuri cres-c`nde. Dac\ la filmele americane,privite din c\ldura fotoliului de a-cas\ ca aventuri adev\rate, vedemde obicei adul]i care au ajuns prinpu[c\rii de te miri unde prin lumefiindc\ f\cuser\ parte, `n prostiatinere]ii, din vreo re]ea de distri-bu]ie de droguri, aici, `n Fuga dinrai, oamenii ajung prizonieri `npropria ]ar\, trata]i ca ni[te crimi-nali numai fiindc\ au vrut s\ plecedin acest minunat rai care era Re-publica Socialist\ România.

Hai, copii, la nunt\!A doua poveste este, dac\ se poate,chiar [i mai emo]ionant\. Un

incident ce avea s\ ajung\ celebru`n lume, difuzat [i la Europa liber\,[i la [tiri `n Austria. Aurel Popes-cu, pilot, decide c\ nu se mai poate.1980. C`teva familii din Banat vorpreg\ti, din nou, tot o nunt\ . Vor-besc la telefon, stabilesc c`nd areloc plecarea. Preg\tesc micile baga-je, mai ales h\inu]e pentru copii.Vin cu trei ma[ini, din Arad, Ti-mi[oara [i Re[i]a, [i pleac\ din ]ar\st`nd ca vai de mama lor pe podeauaavionului pilotat de Aurel Popescu,zbur`nd la joas\ `n\l]ime ca s\evite radarele, ie[ind pe la Curtici[i travers`nd Ungaria, privind `n-grozi]i la acul care arat\ c\ se ter-min\ combustibilul. Aterizeaz\ for-]at `ntr-un lan de porumb.

Un amator filmeaz\ scena, totulva fi dat la [tiri. Fermierul este uluit:coboar\ pilotul, `ntreab\ Austria? .Da, Austria. Pilotul se apleac\ [i

s\rut\ p\m`ntul, apoi deschide u[amicului avion, din care ies dou\-zeci de români. Zece s`nt copila[i!Ace[ti copii care se bucurau s\ ple-ce cu to]ii la o nunt\.

Grupul ajunge `n lag\rul pentruemigran]i, s`nt primi]i cu mult en-tuziasm. Aurel Teodorescu este un

zeu bl`nd care refuz\ s\ spun\pove[ti sofisticate `n fa]a camere-lor jurnali[tilor austrieci. La `ntre-b\rile lungi cu De ce a]i plecat?...r\spunde cu Pentru c\ am avutun avion. S`nt pilot . Cu Pentrulibertate. At`t . Va muri la [ase anidup\ evadare, `n 1986, pr\bu[in-du-se cu avionul.

Povestea, cu un fundal muzicalfoarte bun, este spus\ de so]ia lui Au-rel Teodorescu. Fiul lor vede pentruprima oar\ acum film `n film imaginile de la [tiri devenite legen-d\. S-au stabilit `n Australia.

Regizorul filmului, Stelian T\-nase, a fost prezent la proiec]ie [i avorbit cu publicul dup\ vizionare. Aspus c\, dup\ dou\zeci de ani destat cu ochii pe arhivele CNSAS, av\zut multe pove[ti. Dar pe acesteadou\ le-a ales fiindc\ se aseam\n\,fiind pove[ti de grup, dar s`nt at`tde diferite, una fiind e[uat\, altade succes.

Iar noi, dintr-un festival care deat`]ia ani ne poart\ `n lungul [i-nlatul lumii, `n cotloane neb\nuite,am ales acum acest film excep]ionalcare ne poart\ nic\ieri altundevadec`t `n propriul trecut. Pentru c\uit\m.

Astra Film Fest 2012 `n date

»» Din cele aproape o sut\ de filme `nscrise `n festival, selec]io-nate din cele peste o mie trimise, 83 s`nt filme `n premier\ ab-solut\ `n România Dumitru Budral\, directorul AFF.

»» Filmele au rulat `n patru sec]iuni competi]ionale: Interna]io-nal, România, EcocinematogrAFF [i Student, precum [i `nafara competi]iei, `n sec]iunile speciale, precum Made in Ro-mania, Familia, Astra Film Junior.

»» La EcocinematogrAFF, anul trecut au fost patru filme, `n afaracompeti]iei, anul acesta au fost nou\, `n competi]ie. Trei dintreacestea s`nt legate de România: Toxic de Andrei Sota, Caiis\lbatici de Dan Curean [i Ro[ia Montan\, un loc la margineapr\pastiei de Fabian Daub.

»» ~ntr-un fel, s`ntem ca la croitor, facem festivalul [i `n func]iede materialul pe care `l primim. Anul acesta am primit diferitefilme despre familie, a[a c\ le-am grupat `ntr-o sec]iuneaparte. Csilla Kató, director artistic AFF.

»» Astra Film Junior, dedicat copiilor, cu filme care au rulatdiminea]a, a ajuns la edi]ia a IV-a, av`nd ca tem\ central\ apa.

»» ~n holul Casei de Cultur\ unde au rulat filmele, s-a organizatexpozi]ia Reciclart. Paisprezece arti[ti au expus lucr\ri reali-zate din materiale reciclabile.

»» Premiile festivalului se acord\ s`mb\t\ seara, filmele c`[tig\-toare urm`nd s\ ruleze duminic\, `n ultima zi de festival.

Imagini din Fuga din rai, de Stelian T\nase

Georgel Costi]\

Publicului, din care au f\cut par-te oameni cunoscu]i cercului li-terar, prieteni ai autoarei, dar [ioameni simpli prin calitatea decititori, i-au vorbit criticii literariAlex {tef\nescu [i Daniel Cristea-Enache, rapsodul Grigore Le[e [iantropologul Alexandru B\l\[escu,f\r\ de care, a recunoscut Danie-la Zeca, nu ar fi cunoscut Iranul.

Romanul Omar cel orb, consi-derat o `ntregire a trilogiei autoa-rei, prin rela]ionarea la romane-le Istoria roman]at\ a unui safari

(Polirom, 2009; edi]ia a II-a, 2011)[i Demonii v`ntului (Polirom, 2010),prezint\ luciditatea amar\ fa]\de lumea controversat\ [i uluitoa-re a Iranului contemporan. ~n spe-cial criticul literar Alex {tef\nes-cu a considerat c\ se poate crea otrilogie prin trimiterea la spa]iilede desf\[urare a ac]iunii romane-lor. Dac\ `n cartea de fa]\, Omarcel orb, ac]iunea are loc `n mareparte `n Iran, iar `n cea publicat\`n anul 2009 intriga are loc `n Tu-nisia, urm\torul roman `[i trans-port\ cititorii `n Dubai.

Cine este Omar?

De[i Daniela Zeca a precizat c\documentarul Focul lui Zarathus-tra (a fost vizionat\ o parte dinproiectul documentar de 52 de mi-nute) nu are leg\tur\ direct\ cu

ac]iunea romanului, acesta a creatun ambient favorabil pentru dis-cu]ie: paradis [i infern, iubire,credin]\ [i moarte.

Omar este un personaj greu de`n]eles, a l\sat criticul Alex {tef\-nescu s\ se `n]eleag\. Acesta fugedin Iran `ntr-o ]ar\ nespecificat\din estul Europei. Totodat\, el p\-r\se[te o avocat\ care ap\r\ cauzaunei tinere acuzate pe nedrept decrim\. Afl`ndu-se la distan]\ decas\ [i cu c`t orbe[te, cu at`t vedemai bine [i `[i reg`nde[te lumea.Leg\tura fizic\ a v\zului cu ceaspiritual\, interioar\ `l ajut\ s\ sescufunde tot mai mult `n trecutullui, cel de zoroastrian.

~ntre timp, so]ia p\r\sit\ de elap\r\ f\r\ succes cauza acelei tine-re, pentru c\ ea nu are nici o [an-s\ s\ scape din acest angrenaj mon-struos al justi]iei [i este condam-nat\ la moarte prin sp`nzur\toare.Un moment interesant este acelac\ scaunul pe care st\ este `m-pins de doi copii, ai presupuseivictime. La r`ndul ei, femeia iu-bit\ de Omar este pedepsit\ toc-mai pentru c\ a insistat at`t demult s\ o salveze pe acea t`n\r\[i este ucis\ prin lapidare. Este `n-gropat\ p`n\ la g`t `n nisip, ca s\nu poat\ s\ scape. Este o scen\ `ncare cei prezen]i nu vor s\ ridicepiatra, o scen\ ce face o atingerebiblic\ , a remarcat {tef\nescu.

A[a cum Daniela Zeca a afirmat`ntr-un interviu pentru site-ul

BookMag, trebuie s\ privim cupruden]\ [i `n]elegere lumea ori-ental\. De exemplu, `n Persia ac-tual\, mirii, `nainte de nunt\, seduc `n Shiraz, deschid culegereade poeme a lui Hafaz [i ce citescacolo constituie o profe]ie pentruviitorul lor `mpreun\. Acesta estespiritul real al acestor oameni [ide aceea orice absolutizare [i ori-ce sentin]\ `nseamn\ risc. Iranulprofund este cel al unor oameni in-teligen]i, disponibili, care stau, ca[i România c`ndva, sub o dictatur\,dar via]a lor real\ e dubl\ sau tri-pl\, `ns\ `mbog\]it\ cu toate nu-an]ele interiorit\]ii ; totodat\,antropologul Alexandru B\l\[es-cu a afirmat c\ `n aceast\ carteexist\ imaginea unui Orient dinperspectiva celui exilat, `ntr-o ]a-r\ posibil identificat\ de el ca fi-ind România. Omar este povesti-torul orb autoexilat din Iranul so-fisticat al civiliza]iilor [i religii-lor suprapuse `ntr-o ]ar\ est-euro-pean\ (România?) a instinctelorprimare recent eliberate din chin-gile totalitarismului , a observatacesta.

Reticen]a, indiciulschimb\rii

Pentru criticul Daniel Cristea-Enache, Daniela Zeca este tipulde scriitor care risc\, care se aven-tureaz\, care `ncearc\ s\ deschid\ni[te culoare noi `ntr-o literatur\

[i o cultur\ ca ale noastre. Ea areabilitatea diabolic\ de a dubla ofic]iune extraordinar de antrenan-t\ [i de ritmant\ prin ni[te notede subsol `n care traduce `n ter-meni de cunoa[tere aproape [tiin-]ific\ ceea ce pe suprafa]a paginiiromanului introduce un scena-riu epic . De aceea este necesitat\ oa doua lectur\, pentru c\ stratifi-carea multipl\ a prozei autoarei pa-re accesibil\ cititorului, dar ele s`ntstraturi bine lucrate [i montate`n text, cu `n]elesuri profunde.

O afirma]ie surprinz\toare alui Grigore Le[e [i care a intro-dus cele trei `mpliniri `n prim\audi]ie a fost aceea c\ doctorul `nmuzic\ a g\sit r\d\cina horelorlui `n Orient. ~n retorica acestuia,a pus `n discu]ie faptul c\ r\d\-cina noastr\ vine din Orient [i`[i face coroan\ `n Occident. Cume mai bine? S\ avem coroan\ saur\d\cin\? Eu zic c\ nu se poates\ avem coroan\, dac\ nu avemr\d\cin\ .

Momentul biblic a avut loc`n realitate; execu]ia unei femeiiraniene din data de 1 decembrie2011 a avut num\rul 146. O execu-]ie prin lapidare, care a inspiratautoarea [i la care oamenii au e-zitat s\ ridice piatra [i s\ loveas-c\. Avoca]ii aduc probe [i am`n\deciziile, ]in`nd condamna]ii `nvia]\, iar pentru Daniela Zeca a-cesta este semnalul c\ lumile s`nt`n transformare.

actualitate « 3

» „Trebuie s\ privim cupruden]\ [i `n]elegerelumea oriental\. Deexemplu, `n Persiaactual\, mirii, `naintede nunt\, se duc `nShiraz, deschidculegerea de poeme alui Hafaz [i ce citescacolo constituie oprofe]ie pentru viitorullor `mpreun\. Acestaeste spiritul real alacestor oameni [i deaceea orice absolutizare[i orice sentin]\`nseamn\ risc.“

Daniela Zeca


Lansare multimediapentru Omar cel orbJoi, 18 octombrie, `n AulaBibliotecii CentraleUniversitare „Carol I“ dinBucure[ti, a fost lansat unnou roman al autoareiDaniela Zeca. Omar celorb, publicat anul acestade Editura Polirom `ncolec]ia „Ego. Proz\“, s-abucurat de o lansareinedit\. Pe l`ng\ prezen-tarea caracteristic\ acriticilor, spectatorii aumai putut viziona undocumentar despre cul-tura zoroastrian\ dinIranul actual [i asculta unmic recital `n prim\ audi-]ie al rapsodului din }araL\pu[ului, Grigore Le[e.


4 » opinii

» Un binevoitor amic `misemnaleaz\, `ntr-o zi cusoare, c\ am fost luat lami[to, mo[ule! `n Obser-vator cultural . Dau dinumeri, c\ci habar nu amdespre ce vorbe[te. La fel debinevoitor, omul `mi spuneunde [i cum s\ caut. Daupeste un text al domnului {er-ban Foar]\, `n care s`nt pic-tat ca-ntr-un grotesc tabloual lui Goya. Nu, autorul tex-tului nu scrie c\-mi devorezcopiii. Domnul Foar]\ m\ a[a-z\ `ntr-o galerie a nepl\ce-rilor sale personale, pentruc\ `mi declarasem simpatia,`ntr-un text mai vechi, pen-tru Mihai R\zvan Ungurea-nu. Autorul textului men-]ionat m\ acuz\ c\ aduc un

omagiu prim-ministrului

iubit . C\ s`nt unul dintre ceicare contribuie la un volumcolectiv de osanale `ndrepta-te `nspre fostul premier al]\ri[oarei noastre zglobii.

» Tot `ntr-o zi `nsorit\ dinacest octombrie suspect decapricios, m\ `nt`lnesc cuun om pe care `l b\nuiesc demic copil c\ are mai multumor dec`t mul]i dintre noi.Eu cobor s\ duc gunoiul, elurc\ s\-[i ia chiria de la g\z-da[ii care s`nt, de ceva timp,vecinii mei. Eu, pro-b\sistul,el, liberalul profesor univer-sitar de matematic\. Dom-nul X are un z`mbet care ardezghe]a definitiv PolulNord. Cu ale sale comisuriaruncate [mechere[te la poliextremi, `mi spune c\ m\

cite[te, da, ok, nu rateaz\nici un text de-al meu, mul-]umesc, domnule X, dar m\roag\ s\ nu mai ]in cu B\ses-cu, ha?! ~ncerc s\-i spun c\unii m\ acuz\ c\-s cu B\ses-cu (sau cu Ungureanu), al]ii,c\-s cu \ilal]i . Nu ]ine: `mitr`nte[te `n moac\ z`mbetuls\u iliescian [i, cu condes-cenden]a unuia care st\ la obere cu extratere[trii, `mispune cu aerul celui ce-a des-coperit caloriferul (cf. AndreiMarga): Mai vorbim, Alex! .

» Cu vreun an `n urm\:un domn din Gala]i netoarn\ social-democrat,mie [i unui coleg de la

Supliment , egale g\le]ivirtuale cu rahat `n capete-le mailurilor (head-uri,

pentru cunosc\torii limbaju-lui HTML, care [tiu c\ nu vor-besc despre boli rare c`nd scriucuvinte dintr-astea). S`ntemterfeli]i, f\cu]i una cu asfal-tul, pentru c\ ne lu\m de B\-sescu. Un delir pe alocurisimpatic se `ncheie ca o ariede oper\, cu un v`njos `miface]i sc`rb\, stimate dom-nule Savitescu! . Nu i-am r\s-puns, a[a cum am `nv\]at s\nu-i r\spund niciodat\ unuiom care e convins p`n\-n le-[in de p\rerea sa despre lu-me. Colegul meu, din ce am`n]eles pe surse , i-a dat oreplic\. Ast\zi, e acuzat c\ eun scriitor pro-b\sist , carea supt mo[ieresco-mi[elescsudoarea [i banii poporului.

» Primesc, `n urm\ cuvreo patru zile, o anonim\ .Un domn (sau o doamn\, ci-ne poate [ti?) `mi trimite une-mail de pe adresa f\cut\,probabil la repezeal\, [email protected] .S`nt `ntr-un profund dubiudac\ e domn sau e doamn\,

pentru c\, a[a cum [ti]i, a-dresele de mail nu suport\diacritice române[ti. Drepturmare, nu [tiu dac\ autorul/autoarea e o dr\gu]\ sau,pur [i simplu, e dr\gu]a unuidomn care, c`nd `mi scria, seg`ndea la iubirea vie]ii sale.~n orice caz, sender -ul `mitransmite c\ s-a l\murit de-finitiv cu mine, un nenorocitde profitor al regimului B\-sescu. Scrisorica sa veneadup\ ultimul text, `n care po-vesteam o emisiune penibil\de la Realitatea TV.

» Ieri-diminea]\, `ntr-o al-t\ zi cu soare [ugub\] din a-cest octombrie ro[u, mergeam`n spatele a doi m\tur\tori destrad\. Echipamentul lor deserviciu m-a f\cut s\ m\g`ndesc, pentru o frac]iunede secund\, la doi bondari au-

rii cu dungi negre pe spate.Unul nu zumz\ia, `ns\ cel\-lalt vorbea la telefon cu nevas-t\-sa. F\, uite care-i treaba:[i ce dac\ m-am uitat `n searaasta la meci? Nesear\ ne ui-t\m la Gâdea, las\ dracuemisiunea ta cu buc\tari!

C t̀eodat\, a[ prefera ca ma-joritatea celor care ne-ncon-joar\ s\ semene cu nevastadomnului bondar cu m\tur\.Astfel am avea [i noi, \[tiapro- sau anti-b\sescieni,dup\ cum au unii chef s\ necatalogheze, [ansa de a neface `n]ele[i. Am tot fost ([ivom fi) acuza]i de curinpu-pism sau de pupincurism:depinde, evident, de careparte a feselor se afl\ d`n[ii.P`n\ atunci, am [i eu drep-tul s\-i acuz de un programatstuchinfundism.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

C`teva accidente de-adreptul democratice

Nu cred c\ Ministerul Culturii aavut p`n\ acum o strategie. {i nicinu are. Eventual, poate de la anul ,spune, cu un ton hot\r`t, ministrulCulturii, domnul Puiu Ha[otti,deja celebru prin silenzio stampa`n care a intrat, de la numirea sa.Se simte un parlamentar sacrificatdeoarece a trebuit s\ preia c`rmainstitu]iei dup\ ce Mircea Diaco-nu a p\r\sit Guvernul.

Sinceritatea domnului Ha[ottieste nu doar `nduio[\toare, dar [idezarmant\. S\ vedem ce fel de`nainta[i a avut.

}int\ a multiple ironii din par-tea presei de specialitate, domnulR\zvan Theodorescu, ministru `nCabinetul N\stase, a fost supranu-mit ministrul ruinelor nu a re-u[it s\ g\seasc\ fonduri pentru rea-bilitarea mai multor obiective depatrimoniu. S-a mai l\udat cu rela-]iile sale excelente cu RepublicaPopular\ Chinez\ (da, pe c`nd Chi-na nu era la mod\ ) [i a organizatun fastuos an {tefan cel Mare [iSf`nt . Un academician c\ruiapu]ini ì contest\ meritele dec\rturar, dar care, ca adminis-trator al zonei culturale, s-a com-portat lamentabil.

Odat\ cu c`[tigarea alegerilorde c\tre Alian]a D.A., portofoliul arevenit liberalilor. Astfel a ajunsMona Musc\ la Ministerul Cultu-rii, din postura de politician ex-trem de popular al acelor vremuri.A fost, probabil, primul ministrucare a ar\tat c`t de ridicol este bu-getul alocat acestui domeniu, 0,15%din PIB, [i a cerut mai mult. A a-vut [i meritul de a explica negru pealb c\ institu]ia nu are nevoie `n

fruntea sa de un mare om de cultu-r\, a[a cum nu se crede domnulHa[otti, ci un excelent administra-tor. Scurt mandat a avut doamnaMusc\, verdictul de colaborare cufosta Securitate a scos-o ̀ n afara sfe-rei publice. ~n schimb, poetul EmilBrumaru a g\sit r\gazul de a o cere,`n glum\, `n c\s\torie `n timpul u-nei vizite la Ia[i. Nu o s\ [tim nici-odat\, de fapt, ce fel de ministruar fi fost doamna Musc\.

Ceva mai mult a domnit AdrianIorgulescu, liberal cu [tate vechi,[ef al Uniunii Compozitorilor [iMuzicologilor. Experien]a de ad-ministrator al banilor muzicieni-lor [i-a spus cuv`ntul, dar c`rcota-[ii ar zice c\, f\c`nd parte din ca-binetul care a avut cei mai mul]ibani de cheltuit din istoria noastr\postdecembrist\, nici nu i-a fostgreu s\ lase impresia c\ e mai com-petent dec`t al]ii: cu bani [tim cuto]ii s\ facem treab\ . ~n sf`r[it, laministerul ruinelor se mai punea

piatr\ peste piatr\. Altfel, domnulIorgulescu alerga de diminea]a p`-n\ seara dup\ imagine, f\cea con-ferin]e de pres\ s\pt\m`nale [i [i-af\cut debutul pe sticl\ la OTV,la domnu Dan `n garsonier\, [i laVacan]a Mare, unde a fost inter-vievat de Garcea. Poate cel mai cri-ticat ministru al Culturii de c\tre

revista noastr\ a fost domnul Ior-gulescu. Dar, fa]\ de actualul diri-guitor cultural, putem concluzionac\ cine munce[te mai [i gre[e[te.

Episodicul Theodor Paleologu,ajuns ministru `n Cabinetul Boc,la finele lui 2008, s-a f\cut remarcatprin plimb\rile sale lungi cu bici-cleta prin Bucure[ti. Un adev\ratsupravie]uitor s-a dovedit a fi maiapoi domnul Kelemen Hunor. Sigurc\ maghiarii au primit partealeului de la Ministerul Culturii,`ns\, asemenea majorit\]ii mini[-trilor udemeri[ti, nu s-a f\cut nici-c`nd de r`s , nu s-a certat cu presa.

Ajungem, astfel, `n zilele noas-tre. Anul acesta a `nceput cu Ke-lemen Hunor, a continuat cu Mir-cea Diaconu `ntr-un rol episodic (at\iat panglica Na]ionalului ie[ean,reabilitat de cur`nd, [i a f\cut oexcursie `n Kosovo) [i se va ter-mina, `n t\cere, cu Puiu Ha[otti.Domnia sa recunoa[te c\ e `ntr-opostur\ ingrat\: ̀ ntr-un guvern pro-vizoriu, `nainte de alegerile ge-nerale, po]i face orice, dar numaiplanuri [i strategii nu. ~n mare,vorbe[te despre acelea[i lucruridorite [i de predecesorul s\u, Adri-an Iorgulescu: descentralizare [idescentralizare. Ministerul `[i do-re[te de mult timp s\ r\m`n\ `n

rela]ie de subordonare doar cu c`-teva institu]ii na]ionale bucure[-tene, printre care Teatrul Na]io-nal Bucure[ti [i Opera Na]ional\Român\ Bucure[ti. Administra-]iile locale s`nt `mbiate s\ `[i asu-me administrarea [i finan]area atot ce ̀ nseamn\ institu]ie na]iona-l\ `n Ia[i, Craiova, Timi[oara sauCluj. Mai mult, domnul Ha[ottiar da `n administrarea jude]elor[i [antierele arheologice.

Am s\ v\ fac o confesiune, nuprea `mi place munca de minis-tru, mi-e dor de Parlament, undeam fost 16 ani , ì spune minis-trul Culturii lui R\zvan Chiru]\.~n Parlament, cu siguran]\, se va[i `ntoarce din 9 decembrie `ncolo,specula]iile privind un nou minis-tru al Culturii al unui guvern (da-c\ se va `nf\ptui) USL dup\ ale-geri duc`nd spre liberalul VarujanVosganian, al c\rui nume a fostvehiculat [i la conducerea Insti-tutului Cultural Român (asta `na-inte s\ fie nevoi]i useli[tii s\ ì g\-seasc\ repede [i domnului Margaun servici ).

Or fi merit`nd mul]i oameni decultur\ acest post, cum ne spunePuiu Ha[otti, dar [i acest post o fi me-rit`nd un administrator devotat, iarnu vreun parlamentar sacrificat .

De la Theodorescu la Ha[otti –mul]i mini[tri, pu]in\ cultur\Idei pe contrasensGeorge Onofrei

» Puiu Ha[ottirecunoa[te c\ e `ntr-o postur\ ingrat\: `ntr-un guvern provizoriu,`nainte de alegerilegenerale, po]i faceorice, dar numaiplanuri [i strategii nu.


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Biblioteca din PetrilaIon Barbu

Zarv\ mare a st`rnit o emisiune depe Realitatea TV de acum vreo do-u\ s\pt\m`ni, dedicat\ activit\]iiInstitutului Cultural Român subconducerea lui Horia-Roman Pata-pievici [i moderat\ vorba vine de un domn nu prea priceput ̀ n aleculturii.

Dar de ce zic eu emisiune ? Afost un spectacol de b`lci, ̀ n care stu-piditatea se combina cu meschin\-ria [i cu reaua-voin]\. S-a `nceputcu o list\ a scriitorilor tradu[i deICR. Marele acuzat a fost, ca deobicei, cel mai tradus scriitor ro-mân de azi, Mircea C\rt\rescu de altfel, [i cel mai tradus scriitorromân de dinainte de existen]a pro-gramelor ICR, dar cine din studios\ aib\ habar de a[a ceva? (Poatedomnul Marga, prezent [i el, dar,dac\ o [tia cumva, n-a spus-o.) Pel`ng\ el, pe acea list\ ap\reau [ialte nume bine-cunoscute ale lite-raturii române contemporane: Ga-briela Adame[teanu, Dan Lungu,Filip Florian [i al]ii, mul]i al]ii.To]i tradu[i pe banii poporului ro-mân, `n vreme ce B\sescu a mic-[orat pensiile.

P`n\ [i modul par[iv `n care afost prezentat\ acea list\ merita oreac]ie public\. A[adar, o list\ ascriitorilor de care ar trebui s\ fimm`ndri a devenit o list\ a ru[inii.Manipularea s-a f\cut de la obraz,comentatorii miz`nd, probabil, pe

slaba cultur\ [i pe pu]inele infor-ma]ii pe care le au cei ce ì privesc.S-a insinuat c\ toate aceste volumeapar la edituri mici, lucru care efals. Ca s\ dau doar un exemplu,cartea Gabrielei Adame[teanu Dru-mul egal al fiec\rei zile a ap\rut laGallimard. Mai mult, chiar [i apa-ri]ia la o editur\ mic\ din str\in\-tate este relevant\, pentru c\ uneditor profesionist nu-[i risc\ pres-tigiul firmei pentru c`teva mii deeuro.

M-a amuzat (chiar dac\, dintr-oalt\ perspectiv\, m-a [i durut) se-nin\tatea cu care c`]iva dintreinvita]i declarau c\ n-au auzit deDan Lungu. Sau de Filip Florian.O spuneau cu senin\tate, etal`n-du-[i incultura ca pe un ordin ca-valeresc. Nici o clip\ nu s-au `n-trebat dac\ nu cumva problema ela ei, nu la scriitorii români, dac\nu cumva literatura român\ s-a maischimbat un pic `n ultimii treizeci[i ceva de ani. Nu le-a trecut princap nici m\car meteoric c\, dac\tot vorbesc despre literatura ro-mân\ `n anul 2012, ar fi fost cazuls\ citeasc\ [i unele c\r]i ap\rutedup\ manualele din care au studiatodinioar\ Domniile Lor `n liceu.

Am apreciat totu[i discursul tem-perat [i onest al analistului poli-tic Dan Pavel. M-am bucurat m\-car c\ domnul Andrei Marga, di-rectorul ICR, n-a mar[at la toate

inep]iile promovate de moderator,chiar dac\ a tr`ntit el `nsu[i unprotocronism devenit viral pe in-ternet: românii au inventat calo-riferul. ~ns\ ce mi s-a p\rut... hais\ zicem interesant e c\ unul din-tre cei pe care ì ardea grija pen-tru banii poporului era un fost jur-nalist, acuzat c\ a f\cut afaceri custatul printr-o firm\ de familie `nconturile c\reia au ajuns zeci demilioane de euro. Cred c\ trebuies\ fi fost tot ni[te bani de-ai popo-rului. Dar m\car nu s-au dus peni[te pr\p\dite de c\r]i. Fiindc\ o]ar\ r\m`ne `n istoria omeniriiprin vilele [i ma[inile dob`nditecu bani smul[i de la buget, nu cuoperele ei de cultur\.

Dup\ o asemenea `nfierare pu-blic\, f\cut\ alandala (n-a fost defa]\ nici m\car un critic literar), m\a[teptam la o reac]ie mai vehemen-t\ din partea scriitorilor a tuturorscriitorilor. Indiferent de simpa-tiile sau antipatiile fiec\ruia, ast-fel de execu]ii publice afecteaz\ `n-treaga breasl\. Poate c\ unii credc\, dac\ p\streaz\ t\cerea sau seal\tur\ corului denigrator, vor ob-]ine un oarecare profit din parteaputernicilor zilei. Se `n[al\ amar-nic. Puternicii zilei din Românianu dau dou\ parale pe scriitori, `ngeneral. Se bucur\ dac\ [i-i pot a-servi, dar `n momentul `n care numai au nevoie de ei, ì arunc\ `nl\turi, indiferent dac\ au accep-tat sau nu s\ poarte botni]\.

Exist\ un proverb românesc ca-re spune c\ nu mor caii c`nd vorcìnii. Nici scriitorii nu mor c`ndvor st\p`nii. Scriitorul moare abiaatunci c`nd renun]\ la demnitateasa, c\ci `n cazul lui abdicarea mo-ral\ e mai vizibil\ dec`t la al]i oa-meni, iar condamnarea e mai as-pr\. Iar cel ce renun]\ la demnita-tea sa [i a profesiei sale de dragulunui beneficiu de moment a renun-]at deja la el `nsu[i. Ca scriitor edeja mort. {i undeva `n ad`ncul luio [tie, oric`t de `nc\rcat de onoruriar fi. O [tie [i `l doare.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

C`nd morscriitorii

» M\ a[teptam la oreac]ie mai vehement\din partea scriitorilor –a tuturor scriitorilor.Indiferent de simpatiilesau antipatiilefiec\ruia, astfel deexecu]ii publiceafecteaz\ `ntreagabreasl\. Poate c\ uniicred c\, dac\ p\streaz\t\cerea sau se al\tur\corului denigrator, vorob]ine un oarecareprofit din parteaputernicilor zilei. Se`n[al\ amarnic.


6 » muzic\

Muzic\ [i c\r]i la T`rgulInterna]ional de la Frankfurt

S`nt, a[a cum am mai spus-o, [isub impresia mai pu]in fast\ a lip-sei de concept, de inventivitate, deart\ a captatio benevolentiae, princare s-a remarcat standul românesc,`n compara]ie cu celelalte est- [i cen-tral-europene. Pentru a fi clar, nuvorbesc de trimi[ii MinisteruluiCulturii, [i anul acesta organiza-tor ei, ̀ n sine, amabili [i curteni-tori , ci pur [i simplu de absen]av\dit\ a unui concept de promova-re [i selec]ie a c\r]ilor celor maireprezentative.

~mi este peste putere s\ `n]elegde ce ceea ce se poate la cehi, unguri[i polonezi nu se poate [i la români.Sau de ce ai no[tri organizatori nupot respecta o uzan]\ elementar\,vizibil\ an de an la to]i ceilal]i ex-pozan]i: aceea de a pune c\r]ile, depreferin]\ aerisit distan]ate, doarla o ̀ n\l]ime la vedere, f\r\ a obligaomul s\ se contorsioneze sau s\ sea[eze ̀ n genunchi pentru a apuca unvolum. Sau de ce nu le pot grupa tema-tic, a[a cum fac organizatorii unguri(nu Ministerul Culturii, ci Asocia]iana]ional\ a editorilor [i librarilor) [io majoritate a celorlal]i estici custanduri colective: belles-lettres,[tiin]e sociale, cartea de art\ etc.{i ar fi multe altele de spus...

Standuri cu carte muzical\ la T`r-gul de la Frankfurt nu exist\, deciar fi prea mult s\ le ceri a[a cevaalor no[tri; dar totu[i... ~n anul Cen-tenarului Sergiu Celibidache, per-sonalitatea prea bine cunoscut\ `nGermania, m-a[ fi a[teptat s\ v\d uncol] bine expus, cu cele c`teva volu-me traduse anul acesta, cele de laEditura Spandonide, ̀ n primul r`nd,ap\rute `n colaborare cu Funda]iaCelibidache din Germania. Dac\ tra-ducerile de la Humanitas s`nt de maimic interes pentru a fi expuse, `nschimb, unele din c\r]ile ap\ruteanul acesta la Editura Muzical\ arfi meritat. {i m\ g`ndesc ̀ nainte detoate la cea semnat\ de muzicologul[i realizatorul Alex Vasiliu, de laIa[i, despre Crea]ia lui RichardOschanitzky. Tr\s\turi stilistice,

ce ar fi putut interesa lumea germa-n\, inclusiv pe cea a emigran]ilordin România, care l-au cunoscut bine.

Prezent\ cu CD-uri [i c\r]i a fost[i anul acesta doar Editura CasaRadio, dar cu exponate incapabiles\ fac\ o bun\ impresie, b\gate de-avalma, unele peste altele, ̀ ntr-un soide acvariu , nefericita, ca s\ nuspun de-a dreptul idioata, manier\impus\ anul acesta organizatorilor,mi s-a spus, dup\ o concep]ie origi-nal\ de design, experimentat\ ̀ nt`ila T`rgul de Carte de la Praga.

Altfel, m-am bucurat s\ r\sfoiescc\r]ile pe teme muzicale ap\rute,generos `n 2012, la editurile occi-dentale [i din care, pentru amatori,v\ enum\r c`teva. Faber & Faber,de exemplu, din Marea Britanie, aexpus o carte de interviuri cu diri-jorii cei mai semnificativi ai epociiactuale (Mariss Jansons, ClaudioAbbado, Simon Rattle, Iván Fischeretc.), Muzica ̀ n chip de alchimie. C\-l\torii cu mari dirijori [i orches-trele lor, sub semn\tura lui Tom Ser-vice, critic muzical la The Guar-dian [i realizator de emisiuni laBBC Radio 3. Multe dintre istoriilepovestite de dirijori se citesc cu ma-re pl\cere, cum este, de exemplu,una a lui Mariss Jansons: Cu Mra-vinski este ca [i cum `n concert `]iface cadou o pr\jitur\ pe care a g\-tit-o deja. Iar tu o m\n`nci [i `]ispui: este incredibil de delicioas\.~n ce m\ prive[te, eu preg\tesc ce-va, nu prea mult, din pr\jitur\, darabia seara `i pun pu]in\ fri[c\ sauo decorez; eu prepar pr\jitura `ntimpul concertului! .

Interesant [i util de citit este [inoul volum ap\rut ̀ n Statele Unite,

Muzica de camer\ a lui Beethoven.Un ghid al ascult\torului (AmadeusPress), semnat de Victor Lederer,un scriitor din New York specializatpe literatur\ muzical\. Cartea, ̀ nso-]it\ de un disc ilustrativ, face partedintr-o serie de ghiduri a editurii,purt`nd numele sugestiv Unloc-king the Masters .

Pasionant se anun]\ la primar\sfoire [i volumul Muzica [i pute-rea sovietic\ 1917-1932 (The BoydellPress), sub semn\tura a doi muzi-cologi, Marina Frolova-Walker [iJonathan Walker. Cei doi creionea-z\ o imagine de ansamblu a perioa-dei de tranzi]ie de la ceea ce numesc

cultura muzical\ rus\ prerevolu-]ionar\ la cultura muzical\ sovie-tic\ , prin prisma a numeroase do-cumente [i articole de pres\, culesedin arhivele din Rusia. Antologiainclude nume celebre p`n\ ast\zi([i scrierile lor cu miz\ istoric\), `n-tre care Arseny Avraamov, VictorSerge, A. Lunacearsky, Ivan Soler-tinov, Nikolai Malko, Dmitri {osta-kovici, Maria Grinberg [.a.m.d.

Spa]iul nu-mi permite s\ enu-m\r nici pe departe multele apa-ri]ii muzicale ale anului expusela T`rgul de la Frankfurt, dar, dinperspectiva anivers\rii lui De-bussy, nu pot s\ nu amintesc bio-grafia concis\ semnat\ de ArianeCharton, Debussy, la Gallimard [i,din cea a viitorului an Wagner,un bogat ilustrat volum semnatde Barry Millington, The Sorcererof Bayreuth, la Thames & Hudson.Ce nu se poate c\p\ta/cump\ra laT`rgul de la Frankfurt este doar tim-pul de a le citi pe toate...

La ora c`nd scriu aceste r`n-duri s`nt `nc\ sub impresiaultimului T`rg Interna]ionalde Carte de la Frankfurt, aschimburilor de idei cuprietenii re`nt`lni]i la stan-dul românesc, a amabilit\]ii[i cooper\rii unor responsa-bili de standuri [i redactori deedituri occidentale ce m-au`nc\rcat cu diverse c\r]i, mul-te despre muzic\, „d\ruite“ca servicii de pres\.

Nicolae Breban are ambi]ia de afi un romancier uria[ ca Dosto-ievski, Th. Mann sau Tolstoi. Nu[tiu c`te ore, zile, s\pt\m`ni sauani a dedicat studierii mae[tri-lor s\i. Nici nu l-am `ntrebat, c`ndl-am `nt`lnit, dac\ a transcris dinei, cu stiloul, cu creionul sau di-rect la ma[ina de scris, pagini saum\car pasaje importante. A[a m\sf\tuia Sânziana Pop s\ fac, la`nceputurile mele publicistice, `n-curaj`ndu-m\ cu exemplul pro-priu anume, c\ d`nsa copiasepovestiri `ntregi din Hemingway,p`n\ [i-a conturat stilul inimitabildin Serenad\ la trompet\. (N-amascultat-o!)

La fel procedeaz\ [i chitari[tiiimportan]i, fie de aiurea, fie de lanoi. Nu cred s\ existe vreunul, c`tde c`t virtuoz, `n orice parte a lu-mii, care s\ aib\ preten]ia c\ fa-ce muzic\ rock [i s\ nu poat\ re-produce fidel m\car 10 piese sem-nate, lansate, ̀ nregistrate de JimiHendrix, cel mai mare chitaristal tuturor timpurilor , cum ̀ i pla-ce lui Radu Lupa[cu s\ spun\. S`ntdestui care [tiu toate piesele luiHendrix; s`nt [i unii care [tiu doarpiesele lui Jimi [i nu-i deranjeaz\s\ fie socoti]i sosiile lui, a[a cumal]ii n-au gre]uri socotindu-se re-`ncarn\ri ale lui Elvis. E, totu[i,dincolo de orice dubiu: Hendrixa fixat o dat\ pentru totdeaunastandardul chitaristic la un ni-vel foarte `nalt, peste care greupoate cineva s\ treac\. Sau deloc.{i a f\cut asta la vremea c`nd ase-menea performan]\ p\rea natu-ral\ [i accesibil\ oricui, `ntr-unfel de joac\ incon[tient\ [i cu ae-rul c\ nu-l intereseaz\ ce iese dinstr\dania sa, el urm\rind, `n fapt,alt\ ]int\ muzical\. {i de-atunci(s`nt peste patru decenii), to]i

chitari[tii nesemnificativi ai lu-mii privesc (m\ rog, ascult\) `n-registr\rile lui Jimi cu furia ne-putincioas\ a celui s\rac la su-flet sau cu bun\voin]a scr`[nit\a celui aparent comprehensibil,to]i decret`nd c\ a[a ceva e dum-nezeiesc sau diabolic, dar sigurnep\m`ntesc. Drept care, ei nupot c`nta de-astea. Le fur\.

Chitari[tii normali n-au inhi-bi]ii la muzica lui Hendrix. Cu eaabsolv\ ucenicia, se perfec]ionea-z\ la maturitate [i ne r\sfa]\ af-ter hours. C`]iva dintre români,incita]i [i motiva]i de neobositulRadu Lupa[cu, editeaz\ clasiculTribute to JH (vol. 2), la 70 de anide la na[tere. Invitat s\ scriu o pre-zentare, am ezitat, crez`nd c\ dup\ni[te decenii [i destule texte Jimin-are s\-mi spun\ ceva nou. Darcum s\ m\ dau deoparte tocmai eu,care l-am asemuit c`ndva, deloc e-xagerat, pe Hendrix cu Beethoven?!{i-am trimis `n boxe stream-urilepieselor finisate. Nu le mai potopri, `ntr-at`t `mi plac!

Iat\ bijuteria lui Decebal B\di-l\, o Little Wing absolut incredibi-l\; iat\-i pe Old News cum scot dinStone Free o versiune pop-rock,à la Tina Turner; iat\ Monsters ofFolk interpret`nd Voodoo Child `nregistru ludic, de country-bluesca-n zona Bayou-Delta Mississippi;iat\-l pe Joe Rusi articul`nd o ver-siune aerisit\ de Wind Cries Mary;iat\-l pe Florin Ochescu mix`nd Upfrom the Skies ca-n Curtea Vechenr. 43; auzi]i-i pe Ride On Bandcum trag ca la carte un Freedom`n for]\; tot `n for]\ ard aceea[ipies\ Burning Table; nu-l pierde]ipe Tavi Iepan cu exigentul HappyBirthdays; minuna]i-v\ de Barock Rock Me Baby; nu v\ teme]i deGeorge Baicea [i furtuna declan-[at\ cu 3rd Stone from the Sun; nuv\ mira]i de participarea scriito-rului Gabriel Petric, este un bunchitarist; admira]i, fiindc\ v\ [tiusentimentali, elevata Thanks, Jimi,pe care Florin {tefan i-o dedic\idolului; nu trece]i peste Rare[Totu, chiar dac\, `n Panic Depres-sion fiind el, nu sparge chitara; [ifi]i aten]i la versiunea VoodooChild a lui Nu]u Olteanu. S`nt con-vins c\ ̀ nsu[i Jimi ar fi ciulit ure-chile, gelos...

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy, Praga

Ucenicie la clasici

C\r]i noi despre Franz Liszt la standul Ungariei

Privind cu jind, peste gard,la acareturile vecinului

Proportions gardées, mi s-a p\rutinteresant s\ prezint conform deon-tologiei profesionale, f\r\ evalu\riaxiologice partea ne-vizibil\ pen-tru marele public a celei de-a cinceaedi]ii a Festivalului Interna]ionalde Teatru pentru Publicul T`n\r.Partea dificil\, cea a preg\tirii lui,partea amuzant\, cea a unor situa]iinostime ap\rute pe parcurs, parteanepl\cut\, a `nt`mpl\rilor pe care,oricum ai face, nu le po]i controla.

Est-Vest Europa e un genericde actualitate. Condi]iile istorice nutraseaz\ grani]e insurmontabile,dar au determinat diferen]e cultu-rale [i institu]ionale. S`nt teme carefr\m`nt\ `n egal\ m\sur\ Apusul [iR\s\ritul, care circul\ `n variante

specifice, interesant de urm\rit.Vestul ne invidiaz\ pentru s\lilemari, finan]area continu\, constan-t\, trupele stabile, angaj\rile pe ter-men nelimitat, distribu]iile mari,numeroase. ~n Apus, o distribu]iede cinci actori e deja mare. ~n tea-trele de stat, tipice `nc\ Estului eu-ropean, distribu]iile de, s\ zicem,zece actori s`nt ceva obi[nuit. Noiì invidiem pentru condi]iile mate-riale, venituri, civiliza]ie. Fiecareprive[te cu jind, peste gard, la aca-returile vecinului. Nici un sistemnu e perfect, [i unul [i cel\lalt s`ntperfectibile.

Countryside pe la Buz\u[i B`rlad

~ntr-o diminea]\, intr\ `n birou, f\r\s\ zic\ nici o vorbuli]\, o t`n\r\ cu

aer occidental. Zic: Hello, how areyou today? How was your flight? Atthe hotel everything is as it shouldbe? . ~ntì face ochii mari, z`mbe[te[i zice Ap\i, domn\, io-s de la Cluj[i acolo ̀ nc\ vorbim române[te. ~mitrebe ni[te [tampile pe documente-le de c\l\torie! . Ca s\ nu par com-plet snoab\, ì explic c\ a[teptamechipa din Germania!

Stau de vorb\ cu cei doi Lempen,Daniel [i Elizabeth, de la LempenTheatre Marea Britanie. Au zburatp`n\ la Bucure[ti, iar de acolo auinsistat s\ vin\ cu o ma[in\ `nchi-riat\, ca s\ vad\ the countryside. Cecountryside pe la Buz\u [i B`rlad?Cu g`ndul la studenta japonez\, leexplic c\ noi nu avem autostr\zi,c\ se circul\ invers dec t̀ ̀ n Common-wealth, c\ drumurile s`nt str`mte,c\ s`nt c\ru]e, anim\lu]e! Ei o ]inpe a lor! Daniel s-a n\scut `n Alpi [ie obi[nuit cu drumurile `nguste.Rostesc cu voce interioar\: se ve-de c\ nu a]i mai fost `n România,drumurile noastre nu au nimiccomun cu Alpii. O rog pe NicoletaIrimia, directorul British CouncilIa[i, f\r\ sprijinul c\reia nu amfi reu[it s\-i aducem la Ia[i, s\ leexplice [i ea c\ e mai safe s\ le tri-mitem noi o ma[in\. Ei o ]in pe-a lor!Dac\ tot vor o experien]\ româneas-c\, s\ le `nchiriem un Logan, ca s\fie total\! ~n ziua sosirii, cu inimac`t un purice, actri]a care trebuies\ se ocupe de ei ̀ i sun\: Dup\ sis-temul nostru de naviga]ie, trebuies\ ajungem la hotel la 18,10 minute .Ce sistem de naviga]ie face fa]\`n Ia[ul `n care de la o zi la alta se`nchid str\zi, apar sensuri interzi-se, se sap\ noi gropi? La 17,50, m\ su-n\ colega mea: Au ajuns la hotel! .

Sistemul de naviga]ie e TomTom.Le mul]umesc sateli]ilor [i Sf.Parascheva c\ i-au avut `n grij\.

Stau, deci, de vorb\ cu cei doiLempen. Ce ]ar\ frumoas\ ave]i,ce peisaje! Oare vorbim despreaceea[i ]ar\? Din fericire pentrutoat\ lumea, veniser\ pe la Bra[ov,Oituz, Bac\u! Dar a[a drumuri`nguste nu am mai v\zut! {i tre-buie s\ te ui]i tot timpul prin par-briz, drept `n fa]\, nu prea po]iurm\ri peisajul. C`t vorbesc cuei, intr\ dou\ doamne care a[teap-t\ `n secretariat. Apoi doi domnicu geamantane de avion. Doam-nele erau de la Les DéménageursAssociés Montreuil, ceilal]i, de laTeatrul Vizual Berlin. Pentru unmoment, de[i pe Bahlui, m-am sim-]it ca la Bruxelles. Se vorbea fran-cez\, englez\, german\. Prezent\ri,pup\turi, amabilit\]i [i c\r]i devizit\ schimbate, idei pentru proiec-te viitoare. Lempenii fac [i ei unfestival interna]ional mai micdec`t al vostru, o dat\ la doi ani, cas\ ne putem reveni. Ne-ar face pl\-cere s\ veni]i. Maybe!

Str\inii care au venit laFITPT nici nu [tiau deexisten]a Ia[ului

Frans Hakkermas a c\l\torit de laRotterdam via Frankfurt, Chi[in\u.Era cea mai bun\ variant\ ca timpide zbor [i pre]. Aeroportul ie[ean nue, `nc\, suficient de... interna]ional.L-a surprins num\rul mare detineri care `nc\ vin la teatru. ~nOlanda, adolescen]ii au cu totulalte preocup\ri.

Teatrul Odeon a ajuns la FITPTcu o zi `nainte de reprezenta]ie.

Drum lung, cu autocarul, obosi-tor, vreme schimb\toare, cu dife-ren]e mari de temperatur\ de azi pemìne. Una dintre actri]e, persoa-n\ important\, nu spui cine , sesimte at`t de r\u, `nc`t rug\m unprieten medic s\-i fac\ o perfuzie.La hotel. Seara, joac\ impecabil!

Masca a prezentat O noapte furtu-noas\ `n sec]iunea consacrat\ luiI.L. Caragiale. Teatrul lui Mihai M\-laimare joac\ `n Capital\ la sediu,`n strad\, parcuri, la metrou. ~n s\p-t\m`na venirii la Ia[i, avuseser\miercuri o premier\, iar s`mb\t\(vineri au jucat la Ia[i, `n `nchide-rea FITPT), alt\ premier\. Anulacesta au avut 14, da, 14 premiere.~mi `nchipui c\ au ditamai trupa.~l `ntreb pe M\laimare c`]i actoriare. 14 cu contracte [i vreo 6 cola-boratori! Numai at`t?

Str\inii care au venit la FITPTnici nu [tiau de existen]a Ia[ului.N-aveau de unde! Au descoperitun ora[ cultural, aglomerat, asta nue ceva neobi[nuit, cu mul]i pelerini,cu oameni evident nec\ji]i, s\raci,cu tarabe comercializ`nd de la icoa-ne la bl\nuri, papuci [i batiste.Nedumeri]i, m-au `ntrebat ce sepetrece `n jurul bisericii? La ei,dac\ se str`ng c`teva zeci de oa-meni, e deja foarte mult!

Am zis c\ o s\ scriu [i despre par-tea nepl\cut\, dar mi-am epuizatspa]iul editorial. Noroc c\ `n c`te-va s\pt\m`ni o s\ le uit [i o s\ `nceps\ lucrez pentru edi]ia viitoare! DanDaia, de la Institutul Francez, celmai vechi [i mai substan]ial parte-ner institu]ional al festivalului, alansat deja o cerere de finan]arepentru a putea aduce la Ia[i com-pania lui Genty. Doamne-ajut\!


teatru « 7

Jurnal deselec]ioner

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Trebuie s\ recunosc din start c\ ideea unui asemeneaarticol mi-a venit de la colega mea de breasl\, CristinaModreanu. ~n urm\ cu doi ani, la finalul mandatului s\ude director artistic al Festivalului Na]ional de Teatru, ascos, la Editura ArtAct, un volum consistent, intitulatJurnal de selec]ioner, `n care relata aventura estetic\de a viziona spectacole, a le alege pe cele maireprezentative [i de a le a[eza `ntr-un festival, ale c\ruiconcept [i con]inut trebuia s\ le coaguleze.

Teatrul Masca a jucat O noapte furtunoas\ pe scenariul [i `n regia lui Mihai M\laimare

Teatrul Odeon s-a prezentat la Festivalul Interna]ional de Teatru pentru Publicul T`n\r cu C.F.R. – Cometa, copilul [i c\]elul, unspectacol de Alexandru Dabija


8 » interviu

R. Chiru]\

Spre deosebire de predecesoriidumneavoastr\, s`nte]i mult maizg`rcit cu ie[irile ̀ n pres\ din ca-litatea de ministru al Culturii. Ces-a `nt`mplat la MCPN `n celeaproape patru luni de c`nd v\ a-fla]i la conducerea sa?

Lucrurile importante se spun `nvorbe pu]ine. Ce s-a `nt`mplat? Nucred c\ Ministerul Culturii a a-vut p`n\ acum o strategie. {i nicinu are. Eventual, poate de la anul.Dar are nevoie de un plan [i aces-ta ar ar\ta, `n viziunea mea, astfel:cred c\ MCPN `[i risipe[te efor-turile cu manifest\ri culturale demic\ anvergur\. Iar risipirea efor-turilor `nseamn\ [i risipirea fon-durilor. S`nt sute de manifest\ri cul-turale care ar trebui s\ fie finan-]ate de autorit\]ile publice locale,nu de minister. Dac\ o municipali-tate dore[te s\ organizeze un festi-val al scrumbiei, este liber s\ ofac\, dar nu trebuie s\ intervin\MCPN, a[a cum ni s-a mai solicitat.S-ar economisi astfel o sum\ marede bani care ar putea s\ mearg\c\tre mari proiecte culturale.

A]i f\cut o estimare privindeconomiile realizate astfel?

Nu, ̀ nc\ nu. Vom face cu ocazia bu-getului pentru 2012. Dar aici se im-pune o discu]ie politic\ `ntre minis-ter [i autorit\]ile locale.

De ce politic\?

Pentru c\ este o m\sur\ politic\. Nu[tiu dac\ autorit\]ile locale s`ntpermeabile la aceast\ idee. Dareu cred c\ ministerul nu mai tre-buie s\ finan]eze proiectele mici.

Autorit\]ile locale pot fie s\ deabani, fie s\ se lamenteze.

Apoi, exist\ o alt\ chestiune [imai spinoas\, care ]ine tot de auto-rit\]ile locale. Multe institu]ii cares`nt acum `n subordinea MCPN artrebui s\ treac\ `n subordinea con-siliilor jude]ene sau prim\riilor.Nu vreau s\ dau nume, pentru anu crea panic\, dar micile institu-]ii cu c`]iva angaja]i pot fi coordo-nate mai bine de la nivel local. Dinnou, `ns\, pentru a preda acestemici institu]ii, vor trebui s\-[i deaacordul autorit\]ile locale, carenu s`nt deocamdat\ dispuse nici laun efort cultural, nici la unul fi-nanciar. Cu toate acestea, cred c\`n strategia MCPN ar trebui s\intre numai institu]iile mari, repre-zentative pentru România: TeatrulNa]ional, Opera Na]ional\, muze-ele na]ionale [i altele.

Festivalul „Dan Sp\taru“,mai bun dec`t FestivalulMamaia

Da]i-mi c`teva exemple de pro-grame mari, de anvergur\, pe ca-re ar trebui s\ le finan]eze MCPN`n aceast\ nou\ viziune.

Cu economiile de resurse financia-re f\cute se pot crea mari progra-me, cum ar fi, de ce nu?, un turneu`n str\in\tate al Operei, al Opere-tei sau al Teatrului Na]ional, carecost\ foarte mult. De asemenea,m\ g`ndesc c\ `n loc s\ finan]\mc`teva zeci, poate chiar o sut\ de[antiere arheologice mici, cu c`te10.000 30.000 de lei, MinisterulCulturii ar trebui s\ sus]in\ cele10-15 mari [antiere ale ]\rii: Sar-mizegetusa, Histria, Adamclisi,Cucuteni [i altele.

Bine, dar [antierele mai mici nus`nt, la r`ndul lor, importante?C`teodat\ [i acolo se fac desco-periri arheologice relevante.

S`nt foarte importante. Numai c\,de asemenea, trebuie finan]ate deconsiliile jude]ene, ̀ n plus nu vreaus\ fac evalu\ri `n privin]a autofi-nan]\rii institu]iilor. Eu cred c\ministerul trebuie s\ aib\ aceast\strategie. {i cred c\ este mult, multmai important s\ acord\m o aten-]ie sporit\ [i bani mai mul]i conser-v\rii [i restaur\rii monumentelorvechi `n loc s\ ne g`ndim s\ con-struim altele noi. Este mult maiimportant s\ restaur\m V\rate-cul sau Tismana, dec`t s\ constru-im noi l\ca[uri de cult.

Nu [tiu ̀ n ce m\sur\ Biserica Or-todox\ Român\ vede cu ochi buniacest principiu al dumneavoastr\.

Eu cred c\ Biserica [i patriarhulDaniel nu au cum s\ nu fie de a-cord cu mine c\ este mai importants\ conserv\m Vorone]ul dec`t s\mai aloc\m o sum\ mic\ de bani s\mai `n\l]\m un metru la o biseric\nou\. Asta este, noi trebuie s\ avemo viziune strategic\, pentru c\ baniis`nt pu]ini [i trebuie aloca]i `n inte-resul culturii [i ̀ n interes na]ional.

Pe de alt\ parte, potrivit preseilocale, a]i declarat la Medgidiac\ Ministerul Culturii va finan-]a anul viitor Festivalul Interna-]ional Dan Sp\taru , care p`n\acum era organizat de Prim\rie.Cum se `ncadreaz\ aceast\ pro-misiune `n strategia de care a]ivorbit p`n\ acum?

Festivalul Interna]ional Dan Sp\-taru este din punct de vedere

Ministrul Culturii, Puiu Ha[otti, este greu de prins. Atrecut o lun\ din momentul `n care i-am cerut s\ neacorde un interviu [i p`n\ c`nd acest lucru s-a`nt`mplat. Demnitarul a invocat mereu c\ este multprea ocupat. Apoi, chiar [i atunci c`nd a acceptat o`nt`lnire, ne-a rugat s\ nu dureze mai mult de jum\tatede or\. Dac\ fostul ministru liberal al Culturii AdrianIorgulescu organiza s\pt\m`nal conferin]e de pres\ `ncare detalia activitatea institu]iei, Puiu Ha[otti esteprezent `n mass-media mai mult cu declara]ii pe temepolitice dec`t legate de domeniul pe care-ladministreaz\. De altfel, din cercet\rile noastre, acestaeste primul s\u interviu acordat jurnali[tilor `n celepatru luni de c`nd a fost numit la conducereaMinisterului Culturii [i Patrimoniului Na]ional (MCPN).

Puiu Ha[otti: „MinisterulCulturii nu a avutstrategie. {i nici nu are“

Care este opinia dumneavoastr\ privind `nchi-derea TVR Cultural, un subiect intens dezb\tut`n mandatul dumneavoastr\?

Nici un ministru al Culturii n-ar putea fi `nc`ntatde `nchiderea unui program cultural. {tiu doardou\ lucruri: TVR Cultural producea pierderienorme, iar TVR trebuie restructurat\ cu cel pu]in

1.000 de oameni. ~n 1997, televiziunea public\ avea1.240 de angaja]i, iar acum are aproape 3.500. Amfost obligat, ca ministru al Culturii, s\ m\ interesez,s\ v\d ce se ̀ nt`mpl\ cu programele culturale la TVR,[i din informa]iile pe care le am, de la surs\, ma-rea majoritate a emisiunilor vor trece la TVR 2.A[adar, cultura nu va disp\rea de la TVR.

„TVR Cultural producea pierderi enorme“


interviu « 9

artistic o reu[it\ mai mare dec`t fes-tivalul de la Mamaia. {i nu o spuneu, au spus-o cei care au fost acolo,muzicieni de cel mai mare calibru.Or, festivalul de la Mamaia ̀ nseam-n\ ceva. Au fost reprezentan]i dincinci ]\ri la Medgidia, este unfestival interna]ional [i atuncicum s\ nu se implice ministerul?

Noul sediu al Opereteidin Bucure[ti poate ficonstruit

A]i promis ̀ ntr-o vizit\ la Sarmi-zegetusa, `n iulie, c\ ve]i alocamai multe fonduri pentru resta-urare [i conservare. Ce s-a mai`nt`mplat de atunci?

De[i ministerul a alocat 6 milioanede lei pentru cercetarea arheolo-gic\, banii nu pot fi cheltui]i dinpricina unor orgolii locale. Ei nuse `n]eleg cine este [eful pe [antier,cum s\ fie s\p\tura, c`nd s\ fie. Darmai ales cine este [eful [i cine ad-ministreaz\ banii.

Ei fiind cine?

P\i, Muzeul Transilvaniei, Institu-tul de Arheologie Cluj, Muzeul dinDeva. Eu cred c\ lucrurile se potrezolva acolo, [i vorbesc acum ̀ n ca-litate de arheolog, astfel: trebuiestabilit un colectiv pe termen lung,apoi sper\m s\ reu[im s\ d\m ohot\r`re de guvern prin care 248de hectare s\ devin\ rezerva]ie ar-heologic\, pe care s\ o p\zeasc\ Con-siliul Jude]ean Hunedoara. Iar lapoalele Sarmizegetusei s\ existe unmic muzeu. Numai c\ CJ Hunedoa-ra trebuie s\ `nainteze acest proiectde hot\r`re, iar lucrurile stagneaz\din cauzele pe care vi le-am spus.Discu]iile s`nt foarte ample.

De ce nu intervine MCPN ̀ n conflic-tul \sta m\car ca un arbitru, av`nd`n vedere c\ nu toate institu]iileimplicate `i s`nt `n subordine?

Eu m-am oferit s\ le fiu arbitru. Darsper ca la anul lucrurile s\ se deru-leze mai bine. P`n\ acum, ministerul[i-a f\cut datoria [i a alocat o sum\mare de bani, care acum nu poatefi cheltuit\.

Premierul Victor Ponta a declaratrecent c\ nu mai s`nt bani la bu-get pentru ultimele 45 de zile aleacestui an. Care este situa]ia laMinisterul Culturii?

Nu `mi fac iluzii c\ vom primi fon-duri la rectificarea de buget, dar nicinu ni se vor lua. Ne vom descurca,trebuie s\ ne descurc\m. O veste bu-n\ este c\ ̀ n sf`r[it avem toate auto-riza]iile pentru a se construi un nousediu pentru Teatrul Na]ional deOperet\ Ion Dacian l`ng\ cl\direaministerului. S`nt [i banii prev\zu]i,lucr\rile pot `ncepe, contracteles`nt f\cute, totul e rezolvat.

Fondurile pentru cultur\ s`ntpu]ine, dar de cur`nd opinia pu-blic\ a aflat c\ Loteria Român\nu ar mai contribui la bugetul Ad-ministra]iei Fondului CulturalNa]ional (AFCN). S-a spus c\ a-cei bani reprezint\ circa 90% dinbugetul institu]iei [i au ap\ruttemeri c\ finan]area proiectelorculturale [i editoriale va fi bloca-t\. Cum s-a rezolvat situa]ia?

S-a l\murit cel pu]in pentru 2013.Exist\ o decizie a ParlamentuluiEuropean, la solicitarea ComisieiEuropene, care prevede c\ `n ]\-rile UE toate fondurile trebuie deacum repartizate c\tre institu]iilestatului prin intermediul Ministe-rului Finan]elor (MF). Or, banii dinlegea timbrului ajungeau la Minis-terul Culturii direct, ceea ce nu seva mai `nt`mpla. Ca s\ nu se creezeturbulen]e, `n 2013 lucrurile r\m`n`n vechiul format. Avem un an ladispozi]ie pentru a face tranzi]ia.Iar `n]elegerea care este acceptat\cu Ministerul Finan]elor este caodat\ cu legea bugetului de anulviitor s\ se scrie c\ suma care s-a`ncasat din taxa de timbru [i revi-ne MCPN `n 2013 s\ fie repartizat\`n 2014 de MF cu ad\ugarea rateiinfla]iei. Adic\, dac\ vom primi 5milioane de lei anul viitor, pestedoi ani Ministerul Finan]elor ne vaaloca din taxa de timbru 5 milioanede lei plus rata infla]iei. Iar `n a-ceast\ sum\ s`nt [i banii LoterieiRomâne, se schimb\ doar traseulprin care ajung la noi.

„Am fost numit politic“

Andrei Ple[u a declarat, la numi-rea dumneavoastr\, c\ nu [tie pebaza c\ror ispr\vi a]i ajuns `nfunc]ia asta. Vreau s\ le spune]icititorilor no[tri ce v-a recoman-dat, totu[i, pentru pozi]ia de mi-nistru al Culturii?

Am ajuns ministru al Culturii `nurma unei decizii politice. PNL m-apropus, eu s`nt con[tient c\ `n Ro-mânia s`nt intelectuali care merit\aceast\ demnitate mai mult dec`t

mine. Bun, dar un guvern este for-mat din oameni care fac parte dinpartide, iar eu s`nt un om politic.Din punct de vedere cultural, amurm\toarele performan]e: muzeo-graf timp de 20 de ani, consilier laDirec]ia de Cultur\ Constan]a [aseani, cadru universitar de 22 de ani,s`nt arheolog [i am publicat `n Ro-mânia [i `n alte ]\ri str\ine. {i v\fac o confesiune, nu prea ̀ mi placemunca de ministru, mi-e dor deParlament, unde am fost 16 ani.

„Am schimbat CA alRADEF pentru c\ a[aam crezut de cuviin]\“

Scandalul lunii octombrie a fostlegat de RADEF Româniafilm.Sindicali[tii au protestat `n fa]aMCPN `n favoarea actualuluidirector Mircea Iura[cu, careurmeaz\ a fi `nlocuit cu fostulmanager, care [i-a rec`[tigat pos-tul ̀ n instan]\. De asemenea, an-gaja]ii v-au acuzat c\ a]i schim-bat Consiliul de Administra]ie(CA) cu un interes clar. De cea fost nevoie de schimbare?

La RADEF este o situa]ie absolutunic\, pentru c\ are doi directori.Un director care l-a dat afar\ pe celcare era [i cel care era a c`[tigat ̀ ninstan]\ dreptul de a reveni laconducere. Eu le-am spus celor dela sindicat: Dac\ dumneavoastr\vre]i s\ accept solicitarea, s\ `mispune]i direct a[a: «Domnule minis-tru, vrem s\ `nc\lca]i legea» . Eueram `n fa]a unei decizii judec\-tore[ti definitive [i executorii princare un director trebuia repus `nfunc]ie. Ce puteam s\ fac, ca minis-tru, s\ nu respect legea? Nu vreaus\ intru la bursa zvonurilor, s\ spunce interese mai are c`te un [ef de sin-dicat, ce atitudine are un director.Am schimbat Consiliul de Adminis-tra]ie pentru c\ a[a am crezut decuviin]\. Dar nimeni din CA nu aplecat ̀ n concediu ̀ n China, fiind ̀ nacela[i timp `n concediu medical,cum a f\cut un distins domn dinconducerea RADEF.

Puiu Ha[otti despre scandalul ICR, institu]ie care a fosttrecut\ `n subordinea Senatului pentru „a fi depolitizat\“:

„Tot ceea ce ]ine deParlament r\spunde la ni[te impulsuri politice“

V-a]i exprimat `mpotriva vechii conduceri a Institutului Cultu-ral Român (ICR) [i a]i declarat c\ dori]i depolitizarea acesteia.Ce opinie ave]i acum despre noul pre[edinte al institu]iei, An-drei Marga, supus unui tir de ironii dup\ ce a declarat c\ ardori promovarea caloriferului ca o inven]ie româneasc\?

Domnul Marga este un intelectual de `nalt\ clas\. Sigur c\ oricespune o persoan\ public\ este interpretat [i r\st\lm\cit. Eu credc\ nu trebuie anatemizat un om pentru o declara]ie mai mult saumai pu]in inspirat\. ICR, `n vremea domnului Horia-Roman Pata-pievici (fostul pre[edinte n.r.), a fost superpolitizat. Din p\cate,exist\ [i `n cultur\ tenta]ia politiz\rii. ~n ceea ce m\ prive[te, nuam schimbat nici un angajat al MCPN de c`nd am venit [i nici undirector de direc]ie jude]ean\, pentru c\ eu cred c\ acest dome-niu sensibil al culturii nu se intersecteaz\ niciodat\ cu politica.Dar este doar o p\rere personal\. ~ns\, la ICR, dincolo de unelerezultate notabile pe care le-a avut cu un buget totu[i extraordi-nar de mare, s-a politizat [i ac]iunea cultural\, [i cea personal\.

Pe de alt\ parte, domnul Marga a fost propus de PNL [i a fostnumit politic ca pre[edinte al ICR.

A fost numit de Senat.

Da, dar sus]inut de un anumit grup politic.

Atunci, [i Curtea Constitu]ional\ `nseamn\ c\ este politic\ pentruc\ a fost numit\ tot de Parlament. {i a[a [i este. Curtea Constitu]io-nal\, din p\cate, r\spunde la ni[te impulsuri politice din c`nd `nc`nd. La fel [i audiovizualul, la fel [i tot ceea ce ]ine de Parlament,[i nu trebuie s\ ne ferim de acest lucru. Trebuie s\ recunoa[tem,cu toate bunele [i relele.

Cel mai lung mandat laCultur\. De anul acestaPuiu Ha[otti este al treilea mi-nistru al Culturii din 2012. Pri-mul dintre demnitari, Kelemen Hu-nor, a ocupat de dou\ ori aceas-t\ func]ie.

Prima dat\ a plecat de la con-ducerea institu]iei `n februarie,dup\ ce premierul Emil Boc [i-aprezentat demisia, dar a revenit`n executivul urm\tor, condus deMihai R\zvan Ungureanu. Dup\ce prim-ministrul a trebuit s\

plece `n aprilie, dup\ o mo]iunede cenzur\, la conducerea Minis-terului Culturii a venit actorulMircea Diaconu. Acesta nu a re-zistat dec`t o lun\, pentru c\ afost declarat incompatibil cufunc]iile publice, `n urma uneidecizii judec\tore[ti.

A urmat Puiu Ha[otti, care aajuns `n fruntea MCPN `n iunie[i este cel mai rezistent minis-tru al Culturii de anul acesta.

Florin Irimia

Intriga: Elster ini]ial refuz\, apoilas\ s\ se-n]eleag\ c\ ar accepta. Fin-ley a mai f\cut un film despre JerryLewis. Acum, crede el, comicului i seva substitui meditativul. Elster es-te un filosof, ultimul filosof american.Sau poate nu. Poate e pur [i simpluun om inteligent care a fost dezam\-git. Un marginal c\ruia i s-a dat sen-timentul c\ ar putea fi important.Cineva care n-ar fi avut ce c\uta

printre militari, dar tocmai acolos-a dus s\-[i consume b\tr`ne]ile.Iar acum regret\. Via]a adev\rat\ ,spune el, nu poate fi redus\ la cu-vinte rostite sau scrise, de nimeni,niciodat\. Via]a adev\rat\ se pe-trece atunci c`nd s`ntem singuri,g`ndind, sim]ind, pierdu]i ̀ n amin-tire, con[tien]i de noi `n[ine ca `n-tr-un vis, acele momente submicro-scopice . Se g`nde[te la cele dou\foste so]ii ale sale (nebune), se g`n-de[te la oamenii din guvern (smin-ti]i). Spune ...ceilal]i oameni s`ntun conflict , un fel de parafraz\ dup\Sartre, L enfer, c est les autres ,ceea ce nu ̀ nseamn\ c\-i lipse[te ori-ginalitatea. Spune percep]ia uman\este o saga a realit\]ii create . I se d\pe t\cute dreptate. De[i a ur`t de micviolen]a, voia [i `nc\ mai vrea unr\zboi `mpotriva terori[tilor. Nu-iputem l\sa pe al]ii s\ modeleze lu-mea noastr\. Vechi tradi]ii despo-tice, deja moarte, e tot ce au ei. Dars\ fie un r\zboi haiku. Un r\zboi ̀ ntrei r`nduri, un set de idei ̀ n leg\-tur\ cu ni[te chestii trec\toare .Pentru c\ `n r\zboi lucrurile s`ntprin excelen]\ trec\toare. Acums`nt, ̀ n secunda urm\toare pot dis-p\rea. Rolul lui acesta fusese. S\vin\ cu idei, s\ ofere cuvinte [i sen-suri. Cuvinte pe care ei nu le folo-seau, c\i noi de a g`ndi [i vedea ,

de[i, tot el, `ntr-o lucrare mai ve-che, cu titlul Renditions (ced\ri,capitul\ri, transform\ri, traduceri),spunea c\ nu erau necesare cuvin-tele pentru a avea o experien]\ devia]\ adev\rat\ .

Finley a citit eseul [i i-a pl\cut.I-au pl\cut fraza de `nceput, o gu-vernare este o organiza]ie crimina-l\ , [i mai toate argumentele de du-p\. De fapt, eseul a fost cel care l-ast`rnit. Polisemia cuv`ntului ren-dition. Magistralul excurs al pro-fesorului. Au trecut c`]iva ani de a-tunci. B\tr`nul crede c\ ce vorbe[ti`n somn valoreaz\ mai mult dec`to mie de scrisori personale. Estede-acord cu Pierre Teilhard de Char-din, c\ sfera g`ndirii umane colec-tive (...) se apropie de termenul fi-nal, de ultima sclipire . Altfel spus,c\ a venit timpul s\ tragem obloa-nele . Prin tot ce face, fiin]a uman\`[i preg\te[te morm`ntul. Sau, dac\nu, pune la cale o transformare radi-cal\ a min]ii [i sufletului. Una dindou\. Cale de mijloc nu mai exist\.Unde scrie c\ trebuie s\ fim oa-meni pentru totdeauna ? Poate t`n-jim s\ fim pietre. Apoi, `ntr-a do-u\sprezecea zi de convie]uire `nc\su]a din de[ert, cei doi b\rba]iprimesc vizita nea[teptat\ a uneifemei, fiica profesorului, silfida

amintit\ mai sus. Palid\ [i slab\, cuo fa]\ bl`nd\, Jessie face munc\ vo-luntar\ `n Upper East Side, undelocuie[te cu mama ei, o rusoaic\ cucare Elster vorbe[te ̀ n ruse[te. B\-tr`nul sus]ine c\ fiica lui aude cu-vintele din interior. C\ atunci c`ndera mic\ obi[nuia s\-[i mi[te buze-le u[or, repet`nd pentru ea `ns\[i cespuneam eu sau ce spunea maic\-sa .~ntocmai ca autorul acestei recenzii.

F\r\ s\-[i dea seama, Finley se`ndr\goste[te de ea. Apoi, silfidadispare. Brusc, f\r\ nici un avertis-ment, dispare. {i odat\ cu ea, [i toa-t\ predispozi]ia filosofic\ a s\rma-nului ei tat\, transformat pestenoapte `ntr-un b\rbat firav [i dis-trus. G`ndul nu-i mai ascu]it dec`tlama cu]itului, ideea nu e mai pu-ternic\ dec`t durerea. M-am g`nditla remarcile lui despre materie [ifiin]\, la (...) transcenden]\, paro-xism, sf`r[itul con[tiin]ei umane.Acum p\rea s\ fie at`ta ecou mort.Punctul omega. La un milion de anidistan]\. (...) Toate marile teme aleomului, sorbite acum ca `ntr-o p`l-nie a durerii locale... Filmul nu seva mai face. Sensul lui disp\ruse.Nimeni nu mai avea chef. Se va

scrie `n schimb cartea. Cartea caren-are nevoie de doi pentru a devenicarte. Cartea care reu[e[te ̀ ntotdea-una s\ spun\ mai mult dec`t filmul.Aproape `ntotdeauna. Omul esteun suflet `n suferin]\ , concluzio-neaz\ naratorul. Un suflet ̀ n suferin-]\ mereu ̀ n c\utarea unui partenerde suferin]\. Iar Jessie [i-l va g\si.Cine este el r\m`ne s\ descoperi]isinguri.

Scris impecabil, ca [i Cosmopolis,Punctul Omega e la fel de straniu[i implauzibil ca [i precedenta tra-ducere, un roman hipnagogic con-ceput parc\ `n momentele aceleadinainte de c\derea `n vis, dar poa-te mai cople[itor, mai frumos [i maifin dec`t cel ̀ n care tr\ie[te [i moareEric Michael Packer. ~]i vine s\-lcite[ti cu `ncetinitorul, din nou [idin nou, o fraz\ la fiecare cinci mi-nute, echivalentul experien]ei de aviziona Psycho `n ralanti, timp de24 de ore ̀ ncontinuu. At`tea lucrurifrumoase se deruleaz\ prea repede,`nc`t avem nevoie de timp ca s\ nepierdem interesul fa]\ de ele.Don DeLillo, Punctul Omega, traduceredin limba englez\ de Veronica D.Niculescu, colec]ia „Biblioteca Polirom.Proz\ XXI“, Editura Polirom, 2012.

Ca s\ ajung la Orizont, treczilnic (dus-`ntors) printr-unparc. Am calculat rapid [irezult\ c\ `n 40 de ani de re-dactoreal\, dac\ scad lunilede concediu, s\rb\torile [i al-te absen]e, am str\b\tut frun-zi[ul de vreo 24.200 de ori.Nu dureaz\ mult traversa-rea asta: cam cinci minute;destul s\ intru `ns\ instan-taneu ̀ ntr-o stare de bine ne-maipomenit\. Uneori m\ co-ple[e[te c`te-o amintire at`tde tare, `nc`t nici nu v\d ce-i`n jur. Alteori m\ `mpiedic,fiindc\ nu-mi pot desprindeochii de la coroanele copa-cilor, de parc\ s-ar proiectaun film ̀ n timp ce merg. Une-ori l\l\i `ncet un c`ntec,

alteori tac. Uneori o iau latrap, alteori abia ̀ naintez. ~n-totdeauna `ns\ mi se `nt`m-pl\ ceva ciudat. ~n orice sta-re a[ fi, c`t de proast\, `n cli-pa c`nd intru `n tunelul ver-de sau ruginiu sau maro saualb str\lucitor, m\ smulg dinur`]enia care fojg\ie `n jur[i m\ teleportez ca `n basm`n lumile frumoase prin ca-re am trecut.

Nu [tiu de ce, `n s\pt\m`-na asta de var\ `n plin oc-tombrie n-a fost minut detur-retur prin parc f\r\ s\nu-mi revin\ `n minte, cani[te oaze fericite, cr`mpe-ie din aventura mea moldove-neasc\ de acum o lun\. Poa-te s-a `nt`mplat a[a [i din

cauza luminii de acolo, ace-ea[i cu cea de aici. ~i spunaventur\ fiindc\ eram pen-tru prima oar\ `n Moldova,cu o misie de dasc\l [i ea no-u\ pentru mine. Despre ceera de fapt vorba? Despreun proiect al ICR Chi[in\u,urzit mai demult, r\mas f\-r\ bani, dar pornit, `n ciudaa to]i [i a toate, cu entuziasm,cu mult voluntariat [i cu spri-jinul AUF (Agen]ia Universi-tar\ a Francofoniei). Ideea grozav\! de a ini]ia un mas-terat interna]ional interdis-ciplinar (Mari c\r]i ale civi-liza]iei europene) `i apar]i-ne directorului ICR Chi[i-n\u, Petre Guran. Un mas-terat pornit simultan la

Universit\]ile din Chi[in\u[i Timi[oara, cu o extensiela Tbilisi, cu profesori dintoate cele trei p\r]i [i dinFran]a. A[a am ajuns `n sep-tembrie s\ vorbesc ore ̀ n [ir,cu o bucurie pe care n-am maitr\it-o ca dasc\l de mult, des-pre Iliada [i Odiseea.

C`nd Moni St\nil\ m-a `n-trebat ce mi-a pl\cut `n moddeosebit din ce-am v\zut `nMoldova, i-am r\spuns, f\r\s\ stau mult pe g`nduri: oa-menii. {i am ad\ugat: felul`n care oamenii pe care i-am`nt`lnit sau re`nt`lnit s`nt ex-trem de vii. Apoi i-am expli-cat ce ̀ n]eleg c`nd spun c\ oa-menii de pe strad\, studen-]ii, profesorii, recep]ionerii

de la pensiune, buc\t\reasade la cantin\, barmanul, fatade la magazinul de ciocolat\,`ngrijitoarea de la Casa Do-nici, [efii unui raion de peNistru, doi scriitori, adic\Moni [i Sandu Vakulovski,s`nt pentru mine foarte vii.Adic\ spontani, calzi, pre-zen]i, de[tep]i f\r\ ostenta-]ie, cu un amestec de umor,uneori amar, [i tandre]e pro-tectoare. Fire[te, fiecare `nfelul lui. C`nd trec acum prinparcul din Timi[oara, m\g`ndesc la ei, `mi proiectezsecven]e din filmul descurtmetraj tr\it la Chi[i-n\u [i m\ `nseninez brusc.

M\ luminez toat\ c`nd mi-iaduc aminte pe Sebil\, Teo-dora, Toma, Matei, Olga [iVladimir, averea de nepre-]uit a dragilor mei Mirela[i Marius. Sau m\ umfl\ bar`sul, ba altceva, c`nd retr\-iesc secven]e dintr-o cherme-z\ pentru a c\rei descriereliteraturii i-ar trebui o ar-mat\ de Ilfi [i Petrovi. Saum\ lichefiez de-a dreptulc`nd rev\d cum bate stinssoarele `ntr-o livad\ cu nuci[i gutui, spre pr`nz, `n lini[-tea unei lumi care vine dintrecut peste mine [i-mi z`m-be[te cu o melancolie de ne-descris `n cuvinte.


10 » carte

Secretul Adrianei

Adriana Babe]i

Un roman „hipnagogic“Protagoni[tii: Jim Finley, regizor, narator, treizeci [i ceva de ani, Richard Elster, profesor,expert, [aptezeci [i ceva de ani, fiica acestuia, Jessie, o „silfid\“ de dou\zeci [i ceva deani, `n fine un privitor f\r\ nume al unei instala]ii video cu titlul 24 Hour Psycho, crea]ialui Douglas Gordon. Loca]ia: un de[ert american, Sonora sau Mojave sau poate chiar altul,casa pe care o are Elster aici, muzeul `n care este „expus\“ instala]ia. Pretextul: realizareaunui documentar à la Aleksandr Sokurov `n care Elster s\ vorbeasc\ despre r\zboiul dinIrak `n calitatea sa de fost angajat al Pentagonului. S\ spun\ ce vrea el, f\r\ `ntreb\ri, f\r\t\ieturi, „f\r\ concluzii prestabilite“, nou\zeci de minute de filmare needitat\.

La Chi[in\u, prin frunzi[


carte « 11

Genndy Tartakovsky l-a c\utatpe Dracula la Castelul BranAutorul lui Dexter’sLaboratory, Samurai Jack[i Powerpuff Girls – cele-brele seriale de anima]iede pe Cartoon Network – avizitat România meteoric.Motivul a fost lansareaprimului s\u lungmetrajde anima]ie, Hotel Transyl-vania, care a avut premieramondial\ pe 8 septembrie,`n cadrul Festivalului deFilm de la Toronto, a fostlansat (cu succes) `n s\lileamericane 10 zile mai t`r-ziu, iar la noi are ca dat\de premier\ 19 octombrie.

Iulia Blaga

Genndy Tartakovsky (prenumelese pronun]\ Ghendi deoarece vinede la Ghenadi, posesorul lui fiindrus-rus, emigrat cu familia din fra-ged\ pruncie) a poposit ̀ ntr-o zi plo-ioas\ la Bran, `nso]it de so]ie, ceitrei copii [i reprezentan]ii Sony Pic-tures Animation. A vizitat castelul,castelul l-a dat pe spate mai alesscara medieval\ secret\ pe care a [ifotografiat-o , a ]inut o conferin]\de pres\ (`n vreme ce so]ia `i f\ceapoze din spatele s\lii, iar copiii sehlizeau), a participat seara la o pe-trecere organizat\ `ntr-un cort dincurtea castelului, dup\ care, `n ace-ea[i sear\, a plecat spre Bucure[ti,de unde a doua zi a luat avionul spreTorino. Un turneu interna]ionalde promovare presupune un ase-menea program, pe c`t de plicticos,pe at`t de rapid, dar pentru Tarta-kovsky România a fost un punct ne-prev\zut, dar de neocolit pe hart\.

Un receptacul `n 3D al unei sumedenii de mon[tri

Andreea Com\nici, managerul fir-mei InterComFilm care distribuie

filmul ̀ n România, mi-a spus c\, ̀ n-tr-adev\r, l-a invitat pe Tartakovs-ky `n patria lui Dracula, dar c\ numic\ i-a fost mirarea c`nd acesta a[i acceptat, cu doar o lun\ `nainteapremierei. Organizarea a fost camdin scurt [i `nso]it\ de emo]ii pen-tru c\ a fost prima dat\ c`nd un re-gizor bine cotat la Hollywood (Tar-takovsky are dou\ premii Emmy [iun premiu Anny) include România`ntr-un turneu de promovare inter-na]ional\ cu excep]ia lui AnthonyMinghella, dar acesta revenise `n2003 s\ lanseze Cold Mountain dinpur\ curtoazie, pentru c\ filmasela Castel Film.

Se [tie, România e inexistent\ ̀ nc\r]ile celor de la Sony PicturesAnimation sau `n orice alte c\r]icare se refer\ la box office [i unoare[ce interes de a promova unfilm. Dorin]a lui Genndy Tartakovs-ky de a veni `n patria lui Draculas-a datorat numai lui Dracula, per-sonajul principal al filmului s\u, [icuriozit\]ii sale vizavi de subiect.Hotel Transylvania e un receptacul`n 3D al unei sumedenii de mon[tri

din imaginarul colectiv, legende,c\r]i [i filme, peste care troneaz\Contele Dracula, prezentat acum`n varianta inedit\ a unui tat\ po-sesiv. Deci nu vom reg\si nimic aicidin legenda lui Dracula. Fiica a-cestuia, Mavis, `mpline[te 118 ani,iar el nu se `ndur\ s\ o lase afar\din castel, `nf\]i[`ndu-i oamenii `nchipurile cele mai `nfrico[\toare.C`nd un t`n\r turist american pe nu-me Jonathan ajunge `ntr-o zi la cas-tel, lumea lui Dracula se pr\bu[e[-te pentru c\ Mavis se `ndr\goste[-te de el. Filmul va fi prezentat `nRomânia at`t `n varianta original\subtitrat\, c`t [i `n varianta du-blat\ `n român\.

Dac\ ar fi s\ refac\ acumfilmul, Tartakovsky arschimba anumite detalii

De altfel, la Castelul Bran au venitodat\ cu regizorul american [i c`]i-va dintre membrii echipei de laAger Film care au realizat dublajul,sub regia Anc\i Sigart\u. La con-ferin]a de pres\, aceasta a ]inut par-tea dublajului `n filme, motiv`nd

prin faptul c\, mam\ fiind, a f\cutparte din corul de p\rin]i care citeautraducerea pentru propriile odrasle( c`nd mai bine s-ar fi dus cineva`n fa]\ s\ citeasc\ pentru toat\lumea ), dar varianta dublat\ ope-reaz\ o mic\ modificare `n textulfilmului. Dac\ ̀ n original, c`nd Dra-cula [i Jonathan ajung pe acoperi-[ul castelului, Jonathan spune c\se vede Budapesta, `n varianta du-blat\ Budapesta a fost `nlocuit\cu Bucure[tiul. De ce? Probabil cas\ nu fie deruta]i copiii dar atunciar putea s\ se rescrie `ntreg sce-nariul, astfel `nc`t s\ fie eliminateneclarit\]ile. ~ntrebat dac\ nu cum-va a confundat Budapesta cu Bu-cure[tiul, Genndy Tartakovsky amutat ̀ ntreaga responsabilitate peumerii so]iei: Ea e unguroaic\ [iea mi-a sugerat s\ pun Budapesta .

Vizit`nd castelul lui Dracula postfactum, Genndy Tartakovsky a re-cunoscut c\, dac\ ar fi s\ refac\ a-cum filmul, ar schimba anumite

detalii. Oricum, imaginea castelu-lui [i cea a satului transilvan (carearat\ pe ecran mai mult a ora[) nus`nt chiar at`t de departe de reali-tate `nc`t s\ deranjeze pe cineva(oricum, vorbim despre o anima]iepentru copii). Dac\ Dexter s Labo-ratory f\cea deliciul tuturor v`rste-lor, Hotel Transylvania e recoman-dat ̀ ns\ doar copiilor. Am avut deales `ntre a face un film care s\-isperie pe cei mici [i a face unul a-muzant cu mon[tri, a[a c\ am alesa doua variant\ , a mai spus Tarta-kovsky, recunosc`nd c\ filmele hor-ror `l `ngrozeau `n copil\rie. Amu-zant a fost c`nd regizorul a povestitce rela]ie are cu cei trei copii ai s\icare ̀ i s`nt [i cei mai temu]i critici:Fiica mea de 7 ani a v\zut o prim\

variant\ a filmului [i mi-a spus:«Tati, mai ai ceva de lucru la el...».Cu inima grea, nu le-am mai ar\tatnimic p`n\ la premiera de la Toron-to [i mi s-a luat o piatr\ de pe sufletc`nd am v\zut c\ le-a pl\cut .

» Dac\ Dexter’s Laboratory f\cea deliciul tuturorv`rstelor, Hotel Transylvania e recomandat `ns\ doarcopiilor. „Am avut de ales `ntre a face un film care s\-isperie pe cei mici [i a face unul amuzant cu mon[tri,a[a c\ am ales a doua variant\“, a spus Tartakovsky,recunosc`nd c\ filmele horror `l `ngrozeau `n copil\rie.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ unfragment din volumul Jacobse hot\r\[te s\ iubeasc\ deC\t\lin Dorian Florescu, careva ap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia „FictionLtd.“, `n traducerea MarianeiB\rbulescu, [i care va fi dis-ponibil [i `n edi]ie digital\.

– Fragment –

~n orice furtun\ se ascunde un dia-vol. ~ntr-una trec\toare, de var\,dar [i ̀ n cele care se las\ greu pe p\-m`nt, zile de-a r`ndul. El se ascun-de de Dumnezeu. Cu c`t e mai ̀ nfri-co[at, cu at`t mai aprig r\scole[teaerul [i ]\r`na. Dar nici asta nu-lprea ajut\. Apoi, c`nd furtuna chel\-l\ie afar\, pe c`mpii, oamenii [tiuc\ Dumnezeu l-a g\sit pe diavol.

Dac\ are noroc, reu[e[te s\ fug\.Iese din uragan, v`ntul se potole[-te [i norii se topesc, ca [i cum n-arfi fost niciodat\ acolo. Dar `nc\ eprea devreme s\ r\sufli u[urat, preagrabnic\ e nevoia h\ituitului s\-[ig\seasc\ un nou ascunzi[. ~l va c\-uta ̀ n blana unei pisici sau ̀ n coroa-na deas\ a unui fag. Cei care se `n-cumet\ s\ ias\ din cas\ ̀ n asemenea

zile `[i str`ng c`t pot de bine haine-le pe trup, s\ nu se furi[eze diavo-lul `n ele.

~n iulie 1924, tata s-a ivit dintr-oasemenea furtun\ [i niciodat\ nui-a contrazis pe cei care credeau c\`ncheiase o `n]elegere cu diavolul.Nici c`nd s-a `nsurat cu mama, nicic`nd ea m-a f\cut pe mine [i nicic`nd el a pierdut iar\[i totul.

Atunci, pe c`nd frontul de noridin vest, aflat `nc\ de cealalt\ partea grani]ei cu Ungaria, `nainta ame-nin]\tor, p`ndarul s\ri `n sus. Tu-netul `l trezise, cerul p\rea uns cup\cur\. Marian [i-a c\utat gr\bitgoarna, vr`nd s\ dea de veste satu-lui, dar rachiul ̀ i secase gura. A mailuat o ̀ nghi]itur\ zdrav\n\ [i acumstrigarea lui s-a auzit pe uli]ele pus-tii, `ncremenite `n soare.

~ntre timp, la mare dep\rtare, ful-gerele au lovit p\m`ntul [i ploaiaa `nceput s\ cad\ `n tr`mbe late.Marian [i-a `nfipt goarna sub bra],[i-a pus `nc\l]\rile de lemn [i apoia alergat la casa paznicului cet\]ii.A[a i se zicea, chiar dac\ nu existanic\ieri vreuna, dar poate c\ ]\raniisocoteau satul ̀ ntreg o cetate. Un satr\zle]it [i at`t de vulnerabil, `nc`tera o prad\ u[oar\ nu numai pentruvreme, ci [i pentru to]i cei care`[i f\ceau drum pe acolo: armate

`ntregi [i vagabonzi singuratici,habsburgi [i unguri, p\m`nteni [i,uneori, nep\m`nteni.

Strubert, paznicul cet\]ii, aflasedeja; suferea de aceea[i patim\ ca[i p`ndarul, iar pe el `l de[teptasenevasta, zg`l]ìndu-l. L-a c\rat apoip`n\ la fereastr\ [i el a `nceput s\`njure [i a dat s-o loveasc\ fiindc\ì luase prea mult s\-l trezeasc\. A`n[f\cat cheia de la turnul bisericii,s-a repezit afar\ [i i-a strigat p`nda-rului, de care mai-mai s\ se cioc-neasc\: S\ sune alarma! . Nici nub\nuia c\ `n ziua aceea va fi nevo-ie s\ trag\ de dou\ ori clopotul celmare [i greu.

Fusese turnat la Timi[oara, last\ruin]ele lui Frederick Obertin,`nc\ din 1773, la un an dup\ ce satulap\ruse a[a, din nimic, [i oameniil̀ aduseser\ ̀ ncoace pe un car cu boi.

Apoi fusese tras cu mare cazn\ sus,`n clopotni]\, [i prins l`ng\ clopotulcel mic [i cel mijlociu. El era cel maiimportant. El r\suna mereu la in-cendii sau la alte primejdii. El, al c\-rui dang\t se ̀ mp`nzea peste c`mpieca s\ anun]e ceasul de tihn\ al ami-ezii [i care, `n amurg, `ncheia sune-tul celorlalte dou\, aduc`nd oame-nii acas\ de pe c`mp. Trei b\t\i,pentru Tat\l, Fiul [i Sf`ntul Duh.Tot el se auzea primul c`nd era dusun mort la groap\.

Primul mort nu se l\sase mult a[-teptat. Argatul Roland Manoeuvreavea de lustruit clopotul, cu pu]in`nainte de inaugurare; s-a `ncurcat`n fr`nghii [i s-a rostogolit `n gol.A c\zut direct la picioarele lui Fre-derick Obertin [i ale celorlal]i oas-pe]i. Poate c\ fusese rachiul, poatealtceva, de neexplicat. Oricum, \staa fost `nceputul unui lung [ir deaccidente, omoruri [i sinucidericare aveau s\ b`ntuie satul. Era `n`ntregime p\m`ntul lui Dumnezeu,dar oamenii `l puneau la socoteal\[i pe cel\lalt.

C`nd paznicul cet\]ii [i-a scuipat`n palme [i a apucat fr`nghia, ]\-ranii de pe c`mp, mul]i chiar lapatru-cinci kilometri dep\rtare,z\riser\ deja furtuna. Unii se `n-dreptaser\ de spate, ]in`ndu-se de[ale, fiindc\ observaser\ c\ se schim-base lumina. O ultim\ lic\rire sla-b\, `nainte ca soarele s\ dispar\. {io prim\ pal\ u[oar\ de v`nt, careanun]a ce avea s\ urmeze. Sf`r[i-tul lui iulie era vreme de recolt\. Pec`mp erau snopi de grù peste tot[i, ̀ n multe locuri, f`n uscat. Dar nuera nimic de f\cut, aveau s\ vad\mai t`rziu ce se mai putea salva.Oamenii [i-au pus uneltele [i pro-viziile `n c\ru]e [i au pornit.

Nez\rit de nimeni, Jakob a ap\-rut pe drumul ̀ ngust, cu pietri[, ca-re trecea pe l`ng\ sat, la oarecare dis-tan]\, [i lega Timi[oara de grani]aungureasc\. Fusese o zi fierbinte,dintr-alea ̀ n care ]i se lipeau straie-le pe trup [i praful `]i intra `n ochi[i ̀ n nas. {i Jakob v\zuse c\ p\m`n-tul era muiat ̀ ntr-o lumin\ galben\,intens\, care [i-a pierdut repede str\-lucirea, p`n\ ce s-a f\cut cenu[ie. S-aoprit, a ridicat capul, [i-a ̀ mpins c\-ciula unsuroas\ spre ceaf\ [i s-a ui-tat la cer. A tras ad`nc aer ̀ n piept mirosea a ploaie.

Norii erau deja la mai pu]in de unkilometru, v`ntul se ̀ nte]ea [i scu-tura cu putere cei c`]iva duzi [iplopi care tiveau drumul. Sus, dea-supra lui, se ̀ nv`rteau stoluri ̀ ntregide ciori, g\l\gioase [i nelini[tite,care apoi au luat-o spre ora[. Aveaus\ se lase pe terenurile pustii ale fa-bricilor, ̀ n cur]i, pe malul CanaluluiBega [i s\-[i caute ad\post acolo.

Jakob ̀ i vedea ̀ n dep\rtare pe ul-timii ]\rani disp\r`nd printre case.{i-a scos ̀ nc\l]\rile, le-a ̀ nnodat [i-returile [i le-a aruncat pe um\r. Numai era vreme de pierdut, furtunaajunsese acolo, orizontul se ̀ ngusta-se la numai c`teva sute de metri. Aintrat ̀ n c`mp [i a ̀ nceput s\ alerge.

{tia c\ nu era bine, chiar dac\Dumnezeu [tergea p\catele oame-nilor lovi]i de tr\snet. Asta era cre-din]a românilor, iar el tr\ise de-ajunsprintre ei ca s\-[i `nchipuie c\ seputea s\ fie [i a[a. C`nd a ajuns lajum\tatea drumului p`n\ la prime-le gospod\rii, ploua deja tare, iarv`ntul i se `mpotrivea, ca [i cum arfi vrut s\-l ]in\ `n loc. Dar v`ntul a-vea ghinion, Jakob nu se l\sa scosdin ritm dec`t pentru cel mult c`te-va clipe.

Totu[i, uneori, rafalele `l ples-neau peste fa]\ cu at`ta s\lb\ticie,`nc`t ̀ nainta trei-patru pa[i [i d\dea`napoi tot at`]ia. Era un b\rbat ̀ nalt,cu p\rul zburlit, cu care natura sejuca sau or fi fost diavolii, carevoiau s\-l ridice [i s\ dea cu el dep\m`nt, m`nio[i c\ Dumnezeu ìv`neaz\ pe ei, [i nu pe oameni.

Furtuna n-a putut s\-i fure dec`tc\ciula. A fost rostogolit\ peste c`mp,fluturat\ ̀ n aer [i apoi a r\mas ag\-]at\ `ntr-un m\r\cini[. Haina, `nbuzunarul c\reia se afla bucata deziar ce `l adusese `ncoace, se umfla[i ea ca o p`nz\ de corabie [i `l tr\-gea `napoi. Dar Jakob era v`njos,asta n-avea cum s\ fie o piedic\. Seafla la numai c`]iva pa[i de un grajd[i ceva a zburat chiar pe l`ng\ el o bucat\ dintr-un horn sau dintr-unjgheab. A deschis anevoie o u[\

`ngust\, din dosul grajdului, s-a stre-curat ̀ n\untru, s-a l\sat s\ cad\ ̀ n f̀ n.

Animalele n-au protestat. Jakobse sim]ea bine acolo, aproape detrupurile calde, tres\rinde de vite[i cai. Mirosul de baleg\ [i f`n, demurd\rie [i de piei de animale `llini[tise dintotdeauna. S\ tr\iasc\`n ritmul animalelor, s\ le [tearg\de ap\, s\ le ]esale [i s\ le acopere,s\ le ung\ copitele [i s\ se dea maiaproape de ele toamna, c`nd se f\-cea mai rece. Jakob s-a t`r`t cu b\-gare de seam\ p`n\ la una dintrevacile culcate. A m`ngìat-o, ca s-olini[teasc\, i-a apucat o ]`]\ [i a `n-ceput s\ soarb\ cu l\comie. Vaca nus-a `mpotrivit, pentru ea nu era de-c`t un altfel de vi]el.

S-a ̀ ntins, a ̀ nchis ochii, dar, du-p\ scurt timp, i-a deschis din nou.A scormonit `nfrigurat prin buzu-nare, c\ut`nd ceasul de aur, [i, c`ndl-a sim]it `n m`n\ `n sf`r[it, a sur`smul]umit. Apoi a adormit `nv\luitde r\p\itul ploii, de zgomotele tune-telor [i ale v`ntului. ~ntre timp se`ntunecase, prin rosturi [i cr\p\turifulgerele luminau b\rbatul adormit[i animalele care st\teau de veghe.

Peste nici un sfert de or\, alt b\r-bat, cu o pu[c\ `n m`n\, a deschisbrusc poarta mare din fa]\ [i, la lu-mina fulgerelor, a ̀ ncercat s\-l dibu-iasc\ pe str\in. C`nd l-a descoperit,s-a ̀ ndreptat spre el [i l-a lovit cu pa-tul pu[tii `n burt\; Jakob a s\rit `nsus, trupul lui aducea cu un tanc.

Am crezut c\-i un ho] de cai. Unii`[i zic c\ au mai multe [anse pe ovreme ca asta. Dar n-am mai pome-nit ho] de cai care s\ se pun\ pe dor-mit. S`nte]i [vab sau român? , a`ntrebat omul.

{vab , a r\spuns Jakob.Alex Neper s-a ̀ ntors pe c\lcìe [i

s-a dus ̀ napoi ̀ n cas\. Jakob credeadeja c\-l uitase sau c\ nu-i mai p\sade el [i chibzuia dac\ s\ ri[te [i s\mai r\m`n\ fiindc\ furtuna nu seterminase nici pe departe , c`nd aauzit un glas din cel\lalt cap\t alcur]ii:

Veni]i `ncoace! Avem m\m\li-g\ . Jakob a alergat prin ploaie cupa[i mari, p`n\ la cas\.

St\teau fa]\ `n fa]\ `n lumina pa-lid\ din buc\t\rie; Neper i-a `ntinso farfurie cu m\m\lig\ [i ni[te c`r-na]i. Jakob m`nca de-a-n picioarelea,`nfund`ndu-[i gura. Neper l-a l\sat`n pace, dar `l urm\rea cu mare a-ten]ie. De-ar fi fost nevoit s\ se bat\,n-ar fi avut nici o [ans\ `n fa]a str\i-nului, care avea cel mult dou\zeci[i [ase sau dou\zeci [i [apte de ani,era mai lat ̀ n umeri dec`t el, avea unnas proeminent [i o ceaf\ v`njoas\.


12 » avanpremier\

AUTORUL

C|T|LIN DORIAN FLORESCU (n. 1967, Timi[oara) a p\r\sitRomânia `n 1982 [i s-a stabilit la Zürich, unde a studiat psihologia.A lucrat [ase ani ca psihoterapeut `n domeniul reabilit\rii persoa-nelor toxicodependente. A publicat romanele: Wunderzeit (2001,distins cu premiile Cartea de Limb\ German\ a anului din parteaFunda]iei Elve]iene Schiller, Un an pl\tit de via]\ din parteaora[ului Zürich [i Premiul Chamisso al Academiei din Bayern peanul 2002; trad. rom. Vremea minunilor, Polirom, 2005), Der kurzeWeg nach Hause (2002, Premiul Anna Seghers pe 2003; trad. rom.Drumul scurt spre cas\, Polirom, 2006), Der blinde Masseur (2006;trad. rom. Maseurul orb, Polirom, 2007) [i Zaira (2008; trad. rom.Zaira, Polirom, 2010, 2012). C\t\lin Dorian Florescu semneaz\, deasemenea, eseuri, povestiri [i arti-cole ̀ n diferite publica]ii elve]ie-ne [i austriece. Romanele saleau fost sau urmeaz\ s\ fie tra-duse `n francez\, spaniol\, italia-n\, olandez\, sloven\, lituanian\,ceh\, suedez\ [i macedonean\.

~n spa]iul de limb\ german\,Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\s-a v`ndut `n peste 50.000 de e-xemplare, primind Premiul Car-tea Anului 2011 `n Elve]ia. Ro-manul urmeaz\ s\ fie publicat`n Fran]a, la Editions du Seuil.

Mai multe despre autor g\si]i lawww.florescu.ch.

C\t\lin Dorian Florescu –Jacob se hot\r\[te s\ iubeasc\


C`nd ]i se proptea \sta `n fa]\, sigurera `n stare s\ capete ce voia. Ca s\fie mai sigur, Neper trase mai aproa-pe pu[ca pus\ pe masa din buc\t\rie.

V-am v\zut venind peste c`mp ,a spus Neper. Jakob a ̀ nghi]it ultime-le ̀ mbuc\turi, s-a f\cut c\ nu vede pa-harul pus de gazd\, a luat sticla derachiu, a dus-o la gur\ [i aproape agolit-o. Abia apoi s-a uitat `n jur; erao cas\ dintre cele mai ac\t\rii, darne`ngrijit\ [i `n dezordine.

Unde m\ aflu?La farmacist.Nu asta vreau s\ [tiu ̀ n ce sat?

Abia atunci [i-a dat seama Neperde glasul str\inului: era profund,p\trunz\tor [i hot\r`t.

~n Triebswetter. Dup\ cum sevede, vremea asta tulbure se potri-ve[te de minune cu numele satuluinostru.

Triebswetter? ~nseamn\ c\ amajuns la ]int\ , a zis Jakob, pun`n-du-[i iar m\m\lig\ `n farfurie, din-tr-o oal\.

* * *Furtuna ]inea deja de mai multe

ceasuri. Tot nu se s\turase ea saucreaturile care s\l\[luiau `n ea. E-xistau oameni care ziceau c\ ajun-seser\ destul de aproape c`t s\ vad\creaturile ascunse acolo, hidoase [iresping\toare sau ispititoare, darnu mai pu]in primejdioase.

Dac\ disp\rea careva, din c`nd ̀ nc`nd, sau nu se mai ̀ ntorcea din vreoc\l\torie, lumea zicea: L-a luat fur-tuna . C`teodat\ ap\rea iar, umflat[i v`n\t, adus la mal de apa rùlui.Sau r\m`nea disp\rut, poate pentrutotdeauna. C\ s-ar fi dus cumva du-p\ alt b\rbat sau alt\ femeie ori c\ì era mai drag\ moartea dec`t ovia]\ dus\ `n str`mtoarea satului a[a ceva nu era ̀ ng\duit nici m\cars\ g`nde[ti. Nu se pomenea nici s\`n[eli [i nici s\ hot\r\[ti ce vrei,a[a, de unul singur; de net\g\duiterau doar Dumnezeu sau diavolii [isoarta cu care te loveau.

C`nd furtuna s-a mai domolit, Ne-per [i Jakob s-au `ncumetat s\ ias\`n drum. Peste tot z\ceau c\ru]e r\s-turnate, garduri smulse [i copacisco[i din r\d\cini. Un [opron, c`tevahornuri [i peretele unei case f\cutenumai din lut se pr\bu[iser\. Dac\

mai ]ine ploaia, se umfl\ Mure[ul[i `ndat\ o s\ fim sub ap\ , a spusfarmacistul [i s-a `ntors `n cas\.

Jakob era ud p`n\ la piele, apadin haine ì picura `n micile p`raiecare br\zdau drumul [i gr\dina luiNeper [i care purtau cu ele noroi,pietre, gunoaie [i chiar unelte maimici. {i el st\tea `ntr-un asemeneap`rù [i apa ì sc\lda picioarele mur-dare. Apoi, c`nd nimeni nu se maia[tepta, pentru c\ fulgerele se aprin-deau la o distan]\ tot mai mare, poa-te chiar deasupra Timi[oarei, ceruls-a luminat brusc [i, `n str\lucireaaceea fugar\, tot satul s-a ar\tat cao n\luc\. Dup\ fulger a urmat o bu-buitur\ grozav\ care i-a speriat peto]i, oameni [i animale.

Neper s-a repezit la fereastr\. L-av\zut pe str\in st`nd la poart\, cu pi-cioarele dep\rtate, ca [i cum ar fiprins r\d\cini, unit cu ploaia [i fur-tuna. Un om `nc\ t`n\r, pe care [i-lputea `nchipui bine ca argat `n graj-dul lui. Dar nu [tiai la ce s\ te a[tep]i

de la el. Nu era l\murit ce c\uta aco-lo, dar nu prevestea nimic bun.

Proprietarul singurei farmaciidin tot ]inutul era un om modest. Ta-t\l lui, primul Alex Neper, `[i des-chisese pr\v\lia `n 1880 [i aduseseleacuri, flacoane [i prafuri de toateculorile, de la Viena [i Budapesta.Fiindc\ era un chimist `mp\timit,f\cea tot felul de amestecuri [i `n-tr-o zi s\rise `n aer, cu tot cu pr\v\-lie. Fiul nu mai g\sise aproape nimicdin el. Tot ce a putut s\ ̀ ngroape ̀ n-c\pea `ntr-o cutie. Cu toate astea,clopotul a b\tut.

Neper v\zuse destule la via]a lui,tifos, holer\ [i v\rsat, pentru c\ a-desea ]\ranii nu f\ceau nici o deose-bire ̀ ntre el [i-un medic adev\rat. A-colo se stabilise un medic doar de pu-]in\ vreme de altfel, era veterinar [i de aceea oamenii l̀ chemau pe Ne-per la patul bolnavilor, care, nu de pu-]ine ori, devenea [i patul de moarte.Cu toate astea, b\rbatul acela, careavea doar jum\tate din anii lui,reu[ea s\-l descump\neasc\.

CARTEA

O carte despre via]\ [i sufe-rin]\, unde istoria europea-n\ [i pove[tile personale secontopesc `ntr-o mare epo-pee. ~n Banat, un amestec deneamuri format din români,nem]i, francezi, s`rbi, un-guri tr\iesc `mpreun\ desecole. Aici s-a inventat sis-temul binelui f\cut din iubi-re: ~nc\ nimeni nu refuza-se vreodat\ s\ dea ajutor [inu se `mpotrivise vreodat\acelui lucru care defineavia]a de aici: `ndatorireabinelui f\cut din iubire. As-ta era datoria fa]\ de cei-lal]i. Datoria ì ]inea pe to]i`mpreun\ .

A[adar, [i Jacob iube[te `ns\ [i pentru c\ a[a ì st\ `nfire. El `[i iube[te m\runtavia]\, mizer\ [i dur\; `nva]\ s\-[i iubeasc\ tat\l, care `ns\ `l tr\-deaz\ mereu; le iube[te pe Katica, s`rboaica, [i pe Ramina, ]igan-ca cea gras\, `ns\ una este ucis\ [i cealalt\ deportat\. Povestealui Jacob este o poveste despre duritate, s\r\cie, brutalitate, opoveste emo]ionant\ [i palpitant\ `n care iubirea devine o art\ asupravie]uirii.

Matei Vi[niec, Cabaretul cuvintelor. Exerci]ii de muzicalitate pur\ pentru actorii debu-tan]i, Editura Cartea Româneasc\, Hors Collection, 215 pagini, 24.95 lei

Din toate punctele de vedere, Cabaretul cuvintelor este o carte deosebit\,pentru c\ Matei Vi[niec ne propune o c\l\torie subiectiv\ `ntr-un dic]ionarinterior, `ntr-o lume `n care cuvintele nu depind de om. Considera]i aceast\carte un ghid de c\l\torie `ntr-o Republic\ a cuvintelor unde acestea tr\iescindependent de om, se amuz\ [i se joac\, se `nfrunt\ [i se iubesc, se sup\r\unele pe altele [i se revolt\.

Merit\ s\ deschide]i aceast\ carte [i dac\ n-a]i `nt`lnit `nc\ niciodat\ cu-vinte vii, dac\ nu le-a]i v\zut cum arat\ fizic [i c`t de mult seam\n\ cu dum-neavoastr\. Aten]ie `ns\, dic]ionarul Vi[niec este neterminat, invit`ndu-v\deci s\ continua]i jocul [i s\ v\ scrie]i, eventual, propriul dic]ionar afectiv...

Citind Cabaretul cuvintelor, ve]i afla de ce cuv`ntul eu nu vorbe[te nicio limb\ str\in\, de ce cuv`ntul `ntotdeauna este un monstru [i de ce cuv`ntul`ntoarcere trebuie strecurat `ntotdeauna cu grij\ `n buzunarul hainei sau alpardesiului. (Matei Vi[niec)

John Steinbeck, Cartierul Tortilla, traducere din limba englez\ [inote de Veronica Foc[eneanu, colec]ia „Biblioteca Polirom. Seriade autor «John Steinbeck»“, Editura Polirom, 216 pagini, 26.95 lei

John Steinbeck este laureat al Premiului Nobel pentruLiteratur\ `n anul 1962.

Roman ecranizat, `n 1942, cu Spencer Tracy, HedyLamarr [i John Garfield `n rolurile principale.

Cartierul Tortilla este un roman cu personaje contempo-rane, ce cre[te din structura [i temele legendei lui Arthur.

Cavalerii pe care [i-i alege John Steinbeck s`nt locuitoriai or\[elului californian Monterey, aduna]i `n jurul luiDanny, a c\rui cas\, precum castelul lui Arthur, devine unloc `n care personajele se adun\ s\-[i pun\ la cale aven-turile . ~n fapt, cavalerii nu s`nt altceva dec`t paisanos,b\rba]i ai c\ror str\mo[i au fondat cu sute de ani `n urm\California.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

PPEE SSCCUURRTTDDaanniieellaa ZZeeccaa `̀[[ii dduuccee „„PPeerrssoonnaajjuull vvuullnneerraabbiill““llaa PPrreelleeggeerriillee AAtteenneeuulluuii TT\\tt\\rraa[[ii ddiinn IIaa[[ii

Vineri, 26 octombrie, la ora 17.00, la Galeriile de Art\ AteneulT\t\ra[i din Ia[i (str. Pictorului nr. 14), Daniela Zeca-Buzura vasus]ine o conferin]\ cu titlul Personajul vulnerabil , pornind dela romanul Omar cel orb, publicat de cur`nd `n colec]ia Ego.Proz\ a Editurii Polirom, inclusiv `n edi]ie digital\. Evenimentulare loc `n cadrul proiectului Prelegerile Ateneului T\t\ra[i .Al\turi de autoare, vor lua cuv`ntul coordonatorul proiectului, dr.Liviu Br\tescu, directorul Ateneului T\t\ra[i, [i scriitorul FlorinIrimia. Conferin]a va fi urmat\ de un dialog cu studen]ii Facult\]iide Jurnalism [i {tiin]ele Comunic\rii pornind de la dispari]ia pos-tului TVR Cultural, moderator fiind George Onofrei, redactor-[efla Suplimentul de cultur\ . Omar cel orb este cel mai recent romanal autoarei.

VVoolluummuull AAccaass\\,, ppee CC`̀mmppiiaa AArrmmaagghheeddoonnuulluuii ddeeMMaarrttaa PPeettrreeuu vvaa ffii ppuubblliiccaatt `̀nn lliimmbbaa ffrraanncceezz\\

Romanul Acas\, pe C`mpia Armaghedonului, ap\rut `n anul 2011 laEditura Polirom, `n seria de autor dedicat\ poetei [i eseistei MartaPetreu, va fi publicat `n limba francez\ de Éditions L Âge d Homme,`n traducerea Floric\i Ciodaru-Courriol. Marta Petreu le estecunoscut\ deja cititorilor francezi datorit\ culegerii lirice Poèmessans vergogne, ap\rut\ la Editura Temps qu il Fait, iar o antologiede 46 de poeme extrase din volumul Apocalipsa dup\ Marta (Poli-rom, 2010) va ap\rea la Editura Caractères. Romanul Acas\, peC`mpia Armaghedonului, desemnat de revista România literar\

Cartea anului 2011 , aduce `n literatura român\ un personaj me-morabil: M\ria, o ]\ranc\ din C`mpia Transilvaniei, care, ne`mpli-nit\ `n iubire [i `n via]\, ajunge s\-[i renege [i s\-[i blesteme pro-priile vl\stare. Volumul a fost nominalizat la Premiile RadioRomânia Cultural, categoria Proz\ , 2011, a ob]inut Premiul Ceamai bun\ carte a anului , acordat `n cadrul Galei Industriei deCarte din România, edi]ia 2012, [i este laureat al Festivalului

Primul Roman din Chambéry, Fran]a, edi]ia 2012.

VVoomm aavveeaa oo eeddii]]iiee ffrraanncceezz\\ aa rroommaannuulluuiiVVeenneeaa ddiinn ttiimmppuull ddiieezz ddee BBooggddaann SSuucceeaavv\\

Versiunea francez\ a romanului Venea din timpul diez de BogdanSuceav\ este `n curs de apari]ie `n colec]ia Lettres d ailleurs aEditurii Ginkgo din Paris. Traducerea, realizat\ de Dominique Ilea,a beneficiat de sprijinul programului TPS al Institutului CulturalRomân. Venu du Temps Dièse va fi lansat pe 23 octombrie, la ora18.30, la sediul ICR Paris, `n prezen]a autorului, a editorului Rey-nald Mongne, a lui Michel Crépu, director al Revue des Deux Mon-des, a criticului Nicolae Manolescu [i a traduc\toarei. Romanul aap\rut `n 2004 la Editura Polirom. A doua edi]ie a fost publicat\ `nvara anului 2010, `n colec]ia Fiction. Ltd , fiind tradus `n maghia-r\, bulgar\ [i englez\.

Norodom Sihanouk a `nce-tat din via]\ pe 15 octombrie,`ntr-un spital din Beijing, lav`rsta de 89 de ani. A fost re-gele Cambodgiei, un monarh

flamboiant (spune Wa-shington Post ), a c\rui dom-nie intermitent\ a fost mar-cat\ de alian]e schimb\toa-re, decade de tensiuni [i adus aproape la distrugerea]\rii sale. A fost rege de dou\ori [i a abdicat de dou\ ori.A fost r\sturnat `n 1970, `nurma unei lovituri de statsprijinite de americani, i-asus]inut pe Khmerii Ro[ii[i a cedat `n cele din urm\puterea `n 2004, l\s`ndu-[ifiul s\ `i urmeze la tron.

~n afar\ de politic\, Siha-nouk a fost [i cineast. Titlu-rile filmelor pe care le-a rea-lizat (Apsara `n 1965, P\dureafermecat\ `n 1966, Umbre pes-te Angkor `n 1968) fac trimi-tere la miturile ancestralecambodgiene [i spun, ̀ n ma-joritatea lor, pove[ti de dra-goste sau de moravuri, av`ndca fundal peisaje bucolice,spectacole de dans tradi]io-nal [i impresionante templeantice.

Regele a tr\it `n s`nul u-neifamilii cultivate [i luminate

din punct de vedere artistic ,a explicat francezul Jean-Bap-tiste Martin, realizatorul do-cumentarului Norodom Siha-nouk, roi cinéaste (1997), con-sacrat operei cinematogra-fice a suveranului cambod-gian. La r`ndul s\u, el eraun amator avizat, `nconju-rat de tehnicieni de calitate,forma]i `n Cambodgia. A rea-lizat filme care, f\r\ a con-stitui mari izb`nzi tehnice,erau de bun\ factur\ [i ca-re au fost proiectate `n cine-matografele ]\rii. Nu eraufilme destinate unei eliteculturale.

~n acela[i timp, f\r\ aconstitui neap\rat propa-gand\, filmele lui Sihanouk`i ofereau acestuia ocazia dea-[i expune g`ndirea politi-c\ neutralist\ [i s\ revendi-ce mo[tenirea vechilor regi,a[a cum se vede `n produc]iaUmbre peste Angkor, filmrealizat cu doi ani `nainte delovitura de stat din 1970 .

Pentru distribu]ia propri-ilor lungmetraje, NorodomSihanouk a f\cut apel la so-]ia sa, regina Monica, [i lafiul s\u mai mare, NorodomSihamoni, dar [i la vedete-le cambodgiene ale epocii,

precum c`nt\re]ul Sinn Sisa-mouth sau actri]a Sieng Dy.

Pentru actori era o ma-re onoare s\ fie invita]i s\joace ̀ ntr-un film al regelui ,poveste[te cineastul fran-co-cambodgian Davy Chou,

filmele lui au fost destul dediferite de cinematografulpopular al epocii, mai ales`n ceea ce prive[te ritmul.Actorii `[i spuneau deseorireplicile `n francez\. Dar a-ceast\ pasiune a regelui a per-mis punerea ̀ n valoare a cine-maului `n Cambodgia [i aoferit acestei arte un loc im-portant ̀ n via]a cultural\ a ]\-rii . Sihanouk nu a prezentat

numai imagini idilice dinCambodgia. De exemplu, `nBucuria de a tr\i (1969) a e-vocat cazinourile clandesti-ne, mafia [i amorurile extra-conjugale, de[i filmul era ocomedie lejer\, u[or decaden-t\ , roman]ioas\, dar dove-dind o anume modernitatecinematografic\ .

Dup\ lovitura de stat din1970, regele Sihanouk s-a exi-lat `n China [i `n Coreea deNord. A continuat `ns\ s\ fa-c\ filme. ~n ultimul s\u lung-metraj, Un apostol al non-vio-len]ei, realizat ̀ n 1996, a vorbitdespre anii de r\zboi care i-ausf`[iat ]ara.

Epitaf pentru un rege cineastLa moartea sa, Norodom Sihanouk las\ `n urmasa o mo[tenire ie[it\ din comun pentru un fostrege [i [ef de stat, scrie ziarul „Le Monde“, dup\trecerea `n nefiin]\ a fostului monarhcambodgian. Sihanouk las\ `n urm\, pe l`ng\mo[tenirea politic\, o oper\ cinematografic\impun\toare, format\ din treizeci de filme pecare le-a realizat, `n care a ap\rut ca actor [i ac\ror coloan\ sonor\ a compus-o.


14 » actualitate

Un judec\tor israelian a hot\r`t du-minica trecut\ soarta unei uria[e ar-hive de documente apar]in`nd scrii-torului Franz Kafka, la cap\tul uneisaga rocambole[ti [i chiar kafkie-ne , care a amestecat vreme de patruani literatur\, fapt divers, dorin]ade `navu]ire [i mo[tenirea cultural\evreiasc\.

Scoas\ din Praga `ntr-o valiz\, `n1939, [i ascuns\ vreme de decenii, a-ceast\ uria[\ colec]ie de documente(apar]in`nd celebrului scriitor [i prie-tenului [i executorului s\u testamen-tar, Max Brod) va fi disponibil\, `nsf`r[it, publicului la Biblioteca Na-]ional\ din Ierusalim. Zecile de miide pagini, inclusiv notele lui Kafka,vor fi disponibile cur`nd [i online.

Franz Kafka a dorit ca manuscri-sele sale nepublicate s\ fie distrusedup\ moartea sa, survenit\ `n 1924.

Dar poetul Max Brod a fost de p\rerec\ dispari]ia acestor documente ar fifost un act criminal , av`nd `n ve-dere inestimabila lor valoare filoso-fic\ [i literar\. Brod a scos arhivadin Germania nazist\ [i s-a refugiat`n Israel, unde a murit `n 1968. F\r\copii, el a l\sat-o mo[tenire secreta-rei sale, Ester Hoffe, care, `mpreun\cu fiicele sale, s-a g`ndit s\ fructificeaceast\ arhiv\. Astfel, `n 1988, manu-scrisul original al romanului Proce-sul a fost v`ndut pentru 1,7 milioanede dolari Muzeului literaturii mod-erne din Marbach, Germania.

Biblioteca Na]ional\ din Ierusa-lim, `narmat\ cu un document princare Max Brod dorea ca arhiva s\fie donat\ unei institu]ii publice , a`nceput o aprig\ lupt\ prin tribuna-le pentru a c`[tiga aceast\ colec]iede documente.

SSooaarrttaa „„aarrhhiivveeii KKaaffkkaa““,,ddeecciiss\\ `̀nn ssaallaa ddee jjuuddeeccaatt\\

~n noua lui autobiografie,Pete Townshend, chitaristulcelebrei forma]ii The Who,trece pe h`rtie o suit\ deamintiri nu foarte pl\cute,de la copil\ria lui nefericit\la arestarea pentru de]ine-re de material pornograficcu minori din 2003.

C`nd am `nceput s\ scriu, la jum\-tatea anilor 90, editorul mi-a spusc\ a[teapt\ o carte despre sex, dro-guri [i rock n roll, iar eu i-am r\s-puns c\ n-am s\ vorbesc despre a[aceva. Cred c\, `n cele din urm\, amf\cut-o. Am scris despre toate aces-tea, iar oamenii mi-au zis c\ rezul-tatul e destul de trist ca [i cum a[ fiscris numai despre p\r]ile de sex,droguri [i rock n roll de care ̀ mi es-te ru[ine , spune Pete Townshend.

Cartea lui Townshend, spuneThe Guardian , nu e o partid\ de

pl\cere, mai ales c`nd muzicianulvorbe[te despre copil\ria lui haoti-c\: p\rin]i divor]a]i, o bunic\ apa-rent bolnav\ mintal, un abuz dinpartea unuia dintre aman]ii aces-teia. Nici amintirile mai t`rzii alelui Townshend nu s`nt pl\cute al-coolismul [i dependen]a lui de co-cain\, numeroasele lui infidelit\]i

[i colapsul primului s\u mariaj ,dublate de o trecere `n revist\ alongevivei lui cariere, cu pove[tidetaliate despre perioada de glo-rie a trupei The Who.

Arestat f\r\ dovezi

Un episod prezentat foarte am\nun-]it este [i cel din 2003, c`nd Town-shend a fost arestat pentru de]ine-re de material pornografic cu minori,acuz\ retras\ apoi de poli]ie. Muzi-cianul profit\ de carte pentru a po-vesti versiunea sa: cum `nc\ dinanii 70 a creat o funda]ie care s\ seocupe de victimele abuzurilor [iviolen]ei sexuale, cum a devenit

obsedat de ideea c\ pornografia cuminori implic\ un lan] financiarcare leag\ mafia ruseasc\ de celemai respectabile b\nci ale noastre .El poveste[te cum a intrat, pentrudocumentare, pe un site cu minoripentru a dovedi c\ b\ncile accept\f\r\ probleme pl\]i de la astfel de

clien]i , cum a fost arestat [i cumpoli]ia nu a g\sit nici o dovad\ pecomputerul s\u.

Cred c\ dac\ ve]i citi cartea,ve]i vedea dac\ s`nt sau nu vino-vat , spune Pete Townshend, da-c\ nu o ve]i citi, o s\ face]i la fel cato]i tic\lo[ii, o s\ v\ uita]i la nasulmeu [i o s\ spune]i «Are fa]\ depedofil!» .


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

SSeenniioorr eeddiittoorr::Lucian Dan Teodorovici

RReeddaaccttoorr-[[eeff::George Onofrei

RReeddaaccttoorr-[[eeff aaddjjuunncctt::Anca Baraboi

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaacc]]iiee::Florin Iorga

RRuubbrriiccii ppeerrmmaanneennttee::

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

CCaarrttee:: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

MMuuzziicc\\:: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

FFiillmm:: Iulia Blaga. TTeeaattrruu:: Olti]a C`ntec.

CCaarriiccaattuurr\\:: Lucian Amarii (Jup).

GGrraaffiicc\\:: Ion Barbu.

TTVV:: Alex Savitescu.

AAccttuuaalliittaattee:: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

PPuubblliicciittaattee:: tel. 0232/ 252294

DDiissttrriibbuu]]iiee:: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

AAbboonnaammeennttee:: tel. 0232/214100

TTaarriiffee ddee aabboonnaammeenntt:: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

TTiippaarr:: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

390 titluridisponibile

Noul Bond, cel mai bun din serie?Noul film cu James Bond, Coordonata Skyfall, va avea pre-miera pe 26 octombrie, iar criticii care l-au v\zut deja s`nt teri-bil de `nc`nta]i. ~ntr-un cor aproape unanim, ei anun]\ Skyfalldrept o reu[it\ [i cred c\ Javier Bardem este cel mai bun per-sonaj negativ din toate cele 23 de filme de p`n\ acum cu agen-tul 007. Comentariile entuziaste abund\ `n `ntreaga pres\ an-glo-saxon\: cel mai cool James Bond , regizat magnific , ac-]iunea permanent `n serviciul pove[tii etc.

Din toate aceste cronici reiese faptul c\ cel mai importantatu al filmului lui Sam Mendes este distribu]ia. Al\turi deDaniel Craig [i de cele dou\ noi Bond Girls (Bérénice Mar-lohe [i Naomie Harris), apar veterani precum Ralph Fiennes [i,mai ales, spaniolul Javier Bardem. Acesta din urm\ d\ via]\,spun criticii, celui mai bun villain Bond din toate timpurile,cu p\rul lui platinat [i cu un look gay-friendly .

Sincer\ sau interesat\, aceast\ primire entuziast\ a celuide-al 23-lea James Bond pic\ la ]anc pentru a aniversa cinci de-cenii de via]\ pe marile ecrane ale celui mai popular agent se-cret din lume.

Reagan [i Gorbaciov,versiunea HollywoodReputatul regizorbritanic Mike New-ell preg\te[te unfilm numit Reykja-vik, despre `nt`l-nirea istoric\ din1986 dintre pre[e-din]ii SUA [i URSS`n capitala islande-z\ [i, pentru aceasta, ̀ [i ofer\ doi actori de mare ca-libru ̀ n rolurile principale. Astfel, Michael Douglasva intra `n pielea lui Ronald Reagan, `n vreme cerolul lui Mihail Gorbaciov va fi interpretat de aus-triacul Christoph Waltz, revela]ia filmului luiQuentin Tarantino, Inglourious Basterds.

Filmul lui Mike Newell `[i propune s\ relatezecinematografic celebra `nt`lnire din 1986 a celordoi mari oameni de stat, moment `n care spunmul]i R\zboiul Rece a luat sf`r[it. Filmul vaoferi spectatorilor un punct de vedere unicasupra a dou\ imense personalit\]i ce au servitdrept catalizatori ai unuia dintre cele mai im-portante momente din istoria modern\ , a co-mentat Ridley Scott care, la un moment dat, erac`t pe ce s\ regizeze acest film.

Film\rile la Reykjavik vor `ncepe `n martieanul viitor, `n capitala islandez\.

Pete Townshend:Amintirile care dor

Ce se mai ascult\ la `nmorm`nt\riUn nou studiu realizat `n Marea Britanie arat\ c\dou\ treimi din muzica ce `nso]e[te `nmorm`nt\rileo reprezint\ melodii pop, gen solicitat de clien]i lapeste 30.000 de `nmorm`nt\ri `n ultimele 12 luni. Cumai mul]i ani `n urm\, `n 2005, situa]ia se prezentaaltfel: 41% din muzica cerut\ de familii o reprezen-tau imnurile religioase, procent redus la 30% `n ul-timele 12 luni.

Piesa favorit\ pentru funeralii r\m`ne, pentru al[aptelea an consecutiv, My Way, c`ntat\ de Frank Si-natra (15% dintre `nmorm`nt\ri), asta dup\ ce, `n2002, fusese detronat\ de Wind Beneath My Wingsa lui Bette Midler.

Multe familii au preferat `nmorm`nt\ri mai ve-sele. Ele au ales cunoscuta melodie Always Look onthe Bright Side of Life a grupului Monty Python (lo-cul 13 `n top).

De asemenea, un sfert din firmele de pompe funebreau refuzat s\ foloseasc\ a-numite melodii din motivede gust sau din cauza opo-zi]iei preo]ilor. Unul dintreaceste c`ntece este Imagineal lui John Lennon, carecon]ine versul Imaginethere s no heaven... .

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Nu [tiu dac\ acest text arleza sau nu interesele gru-purilor de lupt\ `mpotri-va discrimin\rii. Dac\ da,probabil c\ n-o s\-l citi]i,fiindc\ domnii de la redac-]ie se vor fi sesizat. Dac\nu, iat\-m\-s!

Vorbim despre o locali-tate locuit\ preponderentde rromi. F\r\ aluzii, f\r\interpret\ri. S\-i zicem...localitatea Ics. Oameni or-ganiza]i dup\ reguli str\-vechi, nescrise. Condu[i deun `mp\rat, s\-i zicem Ic-sescu, care e `mp\rat de-oarece a reu[it s\ fac\ ceamai mare avere din procu-rarea, topirea [i turnarea

`n lingouri a unui oarecarematerial neferos, s\-i zicemcupru. ~n satul Ics, toatezilele se scurg la fel. Dis-de-diminea]\, cu to]ii plea-c\ `n c\utarea metalului,care `n natur\ se g\se[tesub diverse forme. Uneoriapare `ntre doi st`lpi debeton, tras `n fire [i acope-rit de un plastic care pute`ngrozitor c`nd ì dai foc.~n acest caz se utilizeaz\cle[ti izola]i electric. Ma-terialul este apoi `nc\rcat`n c\ru]e [i dus la `mp\-rat, `ntru topire. Din c`nd`n c`nd apare la teve c`te o[tire `n care Transelectri-ca se pl`nge de dispari]ia

misterioas\ a c`torva kilo-metri de cablu de `nalt\tensiune. Paguba se ridi-c\ ba la mii, ba la zeci demii de euroi. Mult, pu]in,tot pagub\ se cheam\.

Alteori, munca este maiasidu\, const`nd `n t\ie-rea cu bonfaierul a unortransformatoare de `nalt\tensiune, pentru a ajunges\ te `nfrup]i din miezuldulce [i neferos, miez ca-re este transportat [i topitdup\ aceea[i procedur\.Inevitabil, smiorc\i]ii dela compania de electricita-te `ncep iar s\-[i pl`ng\soarta `n fa]a reporte-rilor teve. Se pare `ns\ c\transformatoarele ar fimai scumpe, ajung`nd s\se vorbeasc\ de zeci [i su-te de miare pagub\.

~ns\ locuitorii satuluiIcs continu\ s\ lucreze,

fiind o verig\ esen]ial\ `nrealizarea circuitului cu-prului `n natur\.

Nara]iunea mea cap\-t\ o turnur\ brusc\. ~ntr-odiminea]\ de duminic\, ̀ m-p\r\teasa ie[i din cort [iintr\ `n palat pentru oa-re[ice treburi. Dup\ c`tevaminute, apare `n u[a pala-tului, palid\, parc\ speria-t\ [i bucuroas\ `n acela[itimp. Pe unul dintre pere-]ii holului ap\ruse figuraunui sf`nt! Nu era nici o f\-c\tur\, era o moac\ de sf`nt,a[a cum trebuie s\ arateun sf`nt care se respect\,cu aur\, cu barb\, cu p\rulv`lvoi. Din semiprofil.

Toat\ suflarea satuluis-a adunat s\ se uite, s\se roage [i s\ se pozeze cuminunea.

Presa a fost imediat a-nun]at\ [i acum gonea pe[osele, fiecare reportersper`nd s\ fie primul carene transmite.

Toate televiziunile aufost oprite la poart\, brus-cate [i alungate. ~mp\r\-teasa s-a apucat s\ frecesf`ntul de pe perete, cu clor[i detergent, scuip`nd [ibolborosind blesteme. Separe c\, intr`nd pe Google,`mp\ratul recunoscusemisterioasa figur\: Sf`ntulMina.

Partenerul român al nem]ilor afost compania Adei Solomon, Hi-Film Production. Nu e greu, [tiindc\ s-a filmat aici, s\ recuno[tiRomânia pe ecran. Casa m\tu[iiPolly, cu gardul ei alb-murdar pecare golanul Tom nu vrea s\ `lvopseasc\, se afl\ pe la Breaza,iar Mississippi e chiar Dun\rea.S-a mai filmat [i ̀ n studiourile Cas-tel Film de l`ng\ Bucure[ti. Dac\America [i România comunic\f\r\ probleme, lucrul cu care teobi[nuie[ti mai greu dac\ e[ticopil e limba german\ altoit\ peo poveste sut\ la sut\ american\,dar, odat\ ce reu[e[ti s\ intri `nconven]ie, e posibil s\ [i r\mì peacolo.

Dou\ n\zb`tii [i o fapt\ bun\

Filmul regizoarei Hermine Hunt-geburth e destinat copiilor, darpoate func]iona [i ca madlen\ pen-tru p\rin]ii acestora, crescu]i cuwesternurile nem]e[ti cu sau f\r\Pierre Brice ( Szia Winnetou! ).Aventurile lui Tom Sawyer a de-venit de la publicarea ei `n 1876 ocarte at`t de cunoscut\, `nc`tp`n\ [i japonezii au f\cut un se-rial de anima]ie dup\ ea. Aflat\ la

a nu [tiu c`ta adaptare, HermineHuntgeburth opteaz\ pentru opreluare fidel\ a pove[tii, `ntr-oatmosfer\ de basm. Imaginea egalben p`rguit\ [i de fiecare dat\scenograful adaug\ `n cadru bao floare galben\, ba una ro[ie oriun alt detaliu de culoare care s\mearg\ bine cu aceast\ imagineg\lbuie. Filmul arat\ bine. Cei doimici actori care ì interpreteaz\ peTom Sawyer [i Huckleberry Finn(Louis Hofmann [i Leon Seidel)s`nt [i ei unul blond, cel\lalt ro[-cat [i simpatici. Fetele cu careflirteaz\ Tom la [coal\ s`nt brune-te [i cam plicticoase. Nu-i de mi-rare c\ Tom se plictise[te repede[i tot la Huck alearg\. Tendin]a dea face din Tom un mic Don Juancare se plictise[te odat\ ce victi-ma zace inert\ `n plas\ e amuzan-t\, dar poate nu la fel de amuzant\e tentativa de a face din BeckyThatcher, noua coleg\ a lui Tomvenit\ de la ora[, o feminist\ `ndevenire. E de ajuns ca Tom s\ fa-c\ dou\ n\zb`tii [i o fapt\ bun\ca Becky s\ se transforme `ntr-og`sculi]\ [i s\ nu [tie ce s\ mai in-venteze ca s\ r\m`n\ singur\ cu el.

Lucrul cu care te po]i obi[nuimai greu e Benno Fürmann pe postde Indiana Joe. Dac\ nu mai ]ii minte

povestea, singurul indiciu c\ a-cest b\rbat cu ochi alba[tri [i fi-gur\ de neam] tipic ar fi indian(m\ rog, pe jum\tate indian) e doarpana din cap. Dar [i acest lucrupoate fi trecut cu vederea de spec-tatorii de talie mic\, dup\ cumtot pe ei nu i-ar putea deranja ne-ap\rat faptul c\ prea apare Indi-ana Joe pe oriunde se duce Tom.

Copiii de azi pot priviacest film ca pe ociud\]enie simpatic\

Pe mine nu m-a plictisit filmul, poa-te [i pentru c\ atunci c`nd l-am v\-zut afar\ era soare [i frumos, iarvizionarea de pres\ a avut loc `nSala Elvira Popescu de la Insti-tutul Francez, care, a[a renovat\cum e, arat\ (`n bine!) ca o [ur\.Eram deci, cumva, `n atmosfera

filmului. E evident c\ nu ai cumadapta cinematografic romanulf\r\ a p\stra povestea `n coordo-natele [i `n epoca ei. Dac\ ai `n-cerca s\ o aduci la zi, s\ o mu]i `n-tr-un context mai apropiat nou\,ar deveni altceva. Copiii de azi,crescu]i cu wii [i telefoane mo-bile, pot privi acest film ca pe ociud\]enie simpatic\ (de[i camlent\), mai ales c\ nu folose[te e-fecte speciale [i nu e nici m\car `n3D. Aceste lucruri ar putea fi `nultim\ instan]\ ni[te atuuri arspune un matur. Nu v\ a[tepta]ila vreun mare film, ci la o adap-tare cuminte [i agreabil\. De cea fost nevoie de `nc\ una, `ntre-ba]i-o pe regizoare.

Tom Sawyer. Regia: HermineHuntgeburth. Cu: Louis Hofmann, LeonSeidel, Heike Makatsch, BennoFürmann

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

BillCu greu m-am hot\r`t s\pt\m`na astas\ scriu despre Bill (Cunningham,fashion photographer la New YorkTimes de zeci [i zeci de ani), [i nudespre Lawrence (Ferlinghetti, poet[i editor nonagenar, care tocmaia refuzat un premiu `n valoare de64.000 de dolari pentru c\ a aflat c\era finan]at de guvernul maghiar,responsabil de situa]ia delicat\ `ncare se afl\ acum democra]ia ̀ n Un-garia). Bill locuie[te `n New York,Lawrence `n San Francisco [i s`ntconvins\ c\ ar putea s\ stea vreo or\la o cafea f\r\ s\ sar\ unul la g`tulceluilalt (Bill e at`t de blajin, `nc`tn-ar fi ̀ n stare s\ sar\ la g`tul nim\-nui. Despre Lawrence nu [tiu ce s\zic). Probabil a contat [i diminea]a deluni `n care m-am `ntors cu trenulde la Ia[i la Bucure[ti, pe o cea]\ gr\-su]\ de octombrie, [i am v\zut docu-mentarul Bill Cunningham NewYork `n timp ce tot vagonul mo]\iacuminte [i visa la ale lui. Chiar dac\are deja 83 de ani, Bill umbl\ pe bi-ciclet\ de diminea]a p`n\ seara prinNew York [i fotografiaz\ oameniicare s`nt ̀ mbr\ca]i altfel, care sar ̀ nochi, care s`nt elegan]i, st`ngaci, co-lora]i, vii. Cel mai mult ì plac zilelecu ploaie [i ninsoare, c`nd lumea re-nun]\ la fe]ele afectate [i calc\ prinb\ltoace suflec`ndu-[i poalele pele-rinei. Prime[te zilnic zeci de invita-]ii la cele mai hype evenimente mon-dene din ora[ [i le alege numai pe celecare i se par cu adev\rat importante.Se strecoar\ cu haina lui albastr\,cump\rat\ dintr-un bazar francez,printre corpuri perfect `mbr\cate,printre pahare de [ampanie [i pla-touri cu languste [i nu se atinge denimic, prefer\ s\ m\n`nce ̀ nainte laredac]ie (nu mare lucru, ceva de lachinezii de jos). La Paris, c`nd i s-adecernat Ordinul Officier des Arts etdes Lettres, a venit cu aceea[i hain\albastr\ [i toat\ seara a fotografiatinvita]ii la propria ceremonie. Tr\-ie[te ̀ ntr-o debara f\r\ buc\t\rie [ibaie de la Carnegie Hall, iar patul esprijinit pe cutii cu fotografii. A con-semnat decenii `ntregi de istorie amodei, le-a ar\tat designerilor c\moda vine din strad\, c\ originalita-tea e o pas\re rar\ (de altfel, Bill afost o vreme p\l\rier: la el ̀ n atelierveneau Marilyn [i Ginger Rogers cas\-[i cumpere ni[te p\l\rii fabuloase`n form\ de pas\re), c\ po]i s\ r\mìcel mai simplu [i mai adorabil din-tre to]i oamenii din univers, de[i ̀ ]iface curte o lume `ntreag\. Singuraproblem\ e c\ Bill n-a iubit pe nimeniniciodat\, nici m\car nu i-a trecutprin cap s\ se g`ndeasc\ la iubire, afost prea ocupat cu fotografiile. Deasta, data viitoare c`nd o s\ merg laNew York, o s\-l `mbr\]i[ez cum secuvine, `ntr-o rochie lung\ turcoazcu cizme verzi `nalte [i-o geac\ depiele portocalie.

Filmul german TomSawyer a fost lansat lanoi `n 12 octombrieprintr-o campanie depres\ cum nu se face deobicei, la care auparticipat, printre al]ii, Vlad Ivanov, Sanda Nicola [iGianina Corondan. Motivul acestei desf\[ur\ri defor]e e faptul c\ film\rile au avut loc (timp de 20 dezile `n toamna lui 2010) [i `n România.

Film

Iulia Blaga


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

BobiUn semn

16 » fast food

Multiculturalism `n stil clasic

Puiu Ha[otti: „Ministerul Culturii nu a avut strategie. · ANUL VIII » NR. 371 » 20 – 26...

Documents

Transcript of Puiu Ha[otti: „Ministerul Culturii nu a avut strategie. · ANUL VIII » NR. 371 » 20 – 26...