PUG MUN. ORSOVA · ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ..... 85 CUPRINS . REACTUALIZARE...

REACTUALIZARE P.U.G. SI REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

MUNICIPIUL ORSOVA, JUD. MEHEDINTI

RAPORT DE MEDIU 1

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI OBIECTIVEOR PRINCIPALE ALE

PLANULUI SAU PROGRAMULUI ,PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE

PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ...................................................... 3

1.1. Date de recunoastere a documentatiei ......................................................... 3

1.2. Date generale privind conţinutul şi obiectivele principale ale planului,

relatia cu alte planuri şi programe relevante ............................................... 3

1.3. Date generale privind proiectul analizat ..................................................... 4

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI

ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ....... 34

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului in zona amplasamentului .............. 34

2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului

( varianta 0) .................................................................................................. 48

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATA SEMNIFICATIV ......................................................................... 50

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASMENT .......... 51

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI .............................................. 75

6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .......... 80

6.1. Impactul asupra factorului de mediu apa ................................................. 80

6.2. Impactul asupra factorului de mediu aer.................................................. 81

6.3. Impactul asupra florei, faunei, biodiversitatii .......................................... 82

6.4. Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol ...................................... 83

6.5. Impactul asupra sanatatii populatiei ......................................................... 84

6.6. Mediul social si economic,peisaj, patrimoniu cultural ............................. 84

7 . POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV

ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ........................ 85

CUPRINS



RAPORT DE MEDIU 2

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENENI , REDUCE SI

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS

ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU

PROGRAMULUI .............................................................................................. 86

8.1. masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectelor adverse asupra factorului de mediu apa .................................... 86


efectelor adverse asupra factorului de mediu aer .................................... 86


efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol ......................... 87


efectelor adverse asupra florei, faunei, biodiversitatii ............................. 88


efectelor adverse asupra sanaatii populatiei ............................................. 88

9. MODALITATI DE SELECTARE A VARIANTELOR, EVALUARE,

DIFICULTATI ................................................................................................... 90

10. MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ............................ 93

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ..................................................... 94

12. BIBLIOGRAFIE – BAZE LEGALE ................................................................ 96

13. ANEXE .............................................................................................................. 100



RAPORT DE MEDIU 3

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI

SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

RELEVANTE

1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea proiectului : Reactualizare P.U.G. si Regulamentul Local de Urbanism al Municipiul Orsova, Jud. Mehedinti Amplasamentul zonei studiate: Judetul Mehedinti, Municipiul Orsova Proiectant general P.U.G.: S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. TARGOVISTE

Subproiectanti: S.C. ELADPRO S.R.L.- proiectant urbanism

S.C. TEH- GRUP S.R.L. - proiectant instalatii Beneficiarul proiectului : Consiliul Local al Municipiului Orsova Elaboratorul evaluarii de mediu: SELEA ADRIANA –expert evaluator principal

1.2. Date generale privind conţinutul şi obiectivele principale ale planului, relatia cu

alte planuri şi programe relevante

In legislatia din domeniul urbanismului, Planul Urbanistic General (P.U.G. –ul)

reprezinta este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului si de dezvoltare a localitatilor ce compun unitatea teritorial-administrativa de baza.

Planul Urbanistic General cuprinde analiza, reglementari si regulament local de urbanism pt. intreg teritoriul administrativ al unitatii de baza (suprafete din intravilan, cat si din extravilan). In acelasi timp, P.U.G.-ul stabileste norme generale, pe baza carora se elaboreaza mai apoi in detaliu, la scara mai mica, Planul Urbanistic Zonal (P.U.Z.-ul) si apoi Planul Urbanistic de Detaliu (P.U.D.-ul).

O astfel de documentatie cuprinde: - stabilirea si delimitarea zonelor construibile; - stabilirea si delimitarea zonelor functionale; - stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire; - stabilirea si delimitarea zonelor protejate; - modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; - optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriul lor administrativ si judetean; - valorificarea potentialului natural, economic si uman; - stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; - organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie; - modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare;



RAPORT DE MEDIU 4

- evidentierea detinatorilor terenurilor si a modului de circulatie juridica a terenurilor; - delimitarea suprafetelor pe care se preconizeaza realizarea obiectivelor de utilitate

publica; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a

constructiilor. Obiectivul P.U.G.-ului analizat il reprezinta reactualizarea Planului Urbanistic General

al Municipiului Orsova si a Regulamentului Local de Urbanism aferent acestuia. Prin intermediul P.U.G. se propun urmatoarele:

- dezvoltarea factorului economic; - asigurarea unui intravilan necesar dezvoltarii urbanistice; - imbunatatirea fondului construit şi asigurarea extinderii zonelor de locuinte; - remodelarea centrului civic al localitatii cu completarea si rezervarea spatiilor pentru

institutiile publice necesare orasului; - modernizarea circulatiei rutiere din interiorul intravilanului si imbunatatirea

legaturilor rutiere in teritoriu; - completarea lucrarilor edilitare majore (alimentarea cu apa, canal).

Astfel pe baza disfunctionalitatilor constatate in ce priveste Municipiul Orsova, au fost stabilite cateva prioritati in scopul dezvoltarii orasului , prezentate in continuare:

- asigurarea suprafetelor de teren necesare pentru dezvoltarea localitatii la nivelul anului 2020;

- asigurarea circulatiei rutiere in teritoriu şi in cadrul intravilanului propus - in cadrul zonelor functionale existente;

- dezvoltarea circulatiei navale - imbunatatirea relatiilor in teritoriu; - asigurarea conditiilor de mediu (apa , aer, sol, fonic) prin eliminarea surselor de poluare; - completarea fondului locuibil in intravilanul existent sj asigurarea terenurilor noi pentru

dezvoltarea zonei de locuit (200 cereri de locuinte P, P + 1); - completarea dotarilor şi institutiilor necesare oraşului pentru etapa actuala şi asigurarea

terenurilor pentru nivelul anului 2020; - dezvoltarea echiparii edilitare la capacitatile proiectate; - lucrari de protejare a cadrului natural - (eroziuni, alunecari de teren, defrişari).

1.3. Date generale privind proiectul analizat 1.3.1. Evolutia in timp a unitatii teritorial-administrative ce face obiectul PUG

Locuirea in aceasta zona este dovedita inainte de epoca bronzului. Vestigii arheologice atesta existenta aşezarii dacice Dierna, transformata ulterior intr-o localitate daco romano puternica. Oraşul devine nod rutier legand sudul Dunarii cu aşezarile insemnate din Dacia (Drubeta Tr. Severin, Napoca, Ulpia Traiana, Porolissum).

Administrativ, oraşul avea rang de municipiu primit de la imparatul Septimius Sever (193 - 211), ramanand punct strategic roman pana la sfarsitul secolului III. Dupa lunga perioada a navalirilor barbare, asezarea reintra in istorie sub numele de URSCIA sau URSUA ca cetate. Este cucerita de turci in 1524.

In a doua jumatate a sec. XIX oraşul se transforma sub administratia austriaca. Cerintele comunitatii urbane in evolutie au determinat infiintarea unor scoli, cirumscriptii sanitare, societati culturale, ziare locale.



RAPORT DE MEDIU 5

Vechea vatra liniara, fixata si extinsa de-a lungul malului stang al Dunarii si al celui drept al raului Cerna, era intr-o mica masura diferentiata functional.

In urma lucrarilor de amenajare a Dunarii la Portile de Fier, Orsova a fost mutata la o departare de 3 km de vechea vatra si s-a construit noul oras Orsova. Cu fatada organizata spre golful Orsova, cum este denumita partea lacului de acumulare de la confluenta Cernei cu Dunarea, reteaua stradala a Orsovei cupridea in 1970 aproape 16 km lungime.

Noul oras continua sa-si dezvolte activitatile traditionale, cele industriale si portuare. Dupa 1990, poziţia periferică a constituit un dezavantaj in procesul de dezvoltare a

orasului. Deşi există numeroase oportunităţi pentru dezvoltarea transportului fluvial în România,

serviciile se află într-un stadiu incipient de dezvoltare în privinţa volumelor şi tehnologiei. La ora actuală transportul fluvial deţine cca 4 procente din totalul pieţei transportului de mărfuri la nivel naţional.

Resursele turistice ale Orsovei mici sunt evidenţiate de Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea VI – Zone turistice (2008), insa capacitatea de cazare nu corespunde diversităţii obiectivelor turistice naturale şi antropice şi a formelor de turism ce pot fi practicate Orsova.

Municipiul Orsova se află în prezent într-un stadiu de declin economic accentuat şi nu dispune de posibilităţi de ocupare a resurselor de muncă din oraş şi din zonele limitrofe, necesitând sprijin şi intervenţii urgente, pentru evitarea deteriorării ireversibile a stării lor. 1.3.2. Analiza situatiei existente

Incadrarea in teritoriul administrativ

Municipiul Orsova este situat in partea de sud-vest a Romaniei, la confluenta raului Cerna cu Dunarea ( fig.1), intr-una dintre cele mai reprezentative unitati depresionare ale Defielului Portile de Fier.

Fig. nr. 1 Pozitia Municipiului Orsova in Judetul Mehedinti

Zona de polarizare a municipiului cuprinde comunele Svinita, Dubova, Eselnita,

Ilovita si Plavisevita. Populatia ariei de polarizare este 22 900 locuitori. Spre nord localitatile apropiate sunt Toplet - centru muncitoresc şi Baile Herculane - statiune balneo- climaterica, ambele in judetul Caras Severin, la distanta 20 - 25 km.

Spre vest, la 7,0 km pe drumul judetean DJ 57, se invecineaza cu localitatea Ieşelnita. Teritoriul administrativ al municipiului Orsova este traversat şi impartit in doua pe

directia nord- sud de culoarul Timis- Cerna, traseul DN 6 şi magistrala CF Timişoara - Bucureşti, oraşul incadrand malurile est si vest ale golfului Cerna. (fig. 2)



RAPORT DE MEDIU 6

Fig. nr. 2 Plan de incadrare in zona a Municipiului Orsova

Teritoriul administrativ cuprinde o singura localitate: Orsova, municipiu, localitate

urbana de rang II.

Localitati componente Cod SIRUTA1 Tip ORSOVA MUNICIPIUL ORSOVA

110072 110063

Localitate urbana de rangul II Municipii, altele decat resedinta de judet

Elemente ale cadrului natural

Din suprafaţa totala de 5763,70 ha, care reprezintă teritoriul administrativ al

municipiului ORŞOVA, 1030,00 ha sunt terenuri agricole, 2940,00 ha fond forestier; 1793,70 ha alte folosinţe (intravilan, ape, drumuri, etc.). din anexa RLU Totalul este bun

Dar referirile ulterioare pt. suprafata agricola se gfoloseste supraf de 1036,00 ha terenuri agricole

Suprafeţele impadurite 2940,00 ha reprezintă 51,00 % din totalul teritoriului administrativ. Fondul forestier a scăzut cu 2,4 procente in ultimii 10 ani.

Teritoriul administrativ al municipiului Orsova este integrat in Parcul Natural Portile de Fier, cel mai intins parc natural din Romania, avand cea mai mare diversitate ecologica si geomorfologica, ceea ce ii confera statutul de muzeu geologic in aer liber.

In prezent municipiul Orsova reprezinta cel de-al doilea centru urban important din arealul Portile de Fier (peste 80% din suprafata localitatii este acoperita de situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de Fier).

Parcul Natural Porţile de Fier (124293,0 ha) este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrări nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura.

Pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier au fost declarate două arii de protecţie specială avifaunistică: ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu suprafaţa de 10124,4 ha şi respectiv 118141,6 ha, arii ce acopera complet teritoriul administrativ al Orsovei.

1Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial - Administrative



RAPORT DE MEDIU 7

Reteaua hidrografica de pe teritoriul municipiului Orsova apartine sistemului

hidrografic Dunarea al carei afluent din zona, Cerna strabate teritoriul de la nord la sud aducand un important aport de debit . Raul Cerna se varsa in Dunare printr-un golf de mari dimensiuni (lungime de 5 km, lăţime de 2 km şi o adâncime de 22-23 m) pe teritoriul municipiului Orsova.

Resursele subsolului sunt mineralele nemetalifere: cuarţ la Ogradena şi Mraconia, Duba

şi alte rezerve readuse; feldspat în zona Trei Cucuie (Bahna); azbest - Sînbotina, Dubova; serpentine magnerifice la Plavişeviţa şi Eibenthal; bentonită la Tufări; granit la Mala; calcar cristalin marmorean la Mraconia. De asemenea există resurse limitate de cărbuni superiori (antracit) la Eibenthal, crom (Baia Nouă, Lomuri) şi s-au efectuat prospecţiuni pentru identificarea resurselor de metale rare.

Elemente de demografie

Referitor la structura populatiei muncipiului Orsova, populatia stabila a fost estimata in

2008 la 14136 locuitori si s-a obtinut urmatoarea clasificare, conform informatiilor furnizate de Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Populatiei, dupa sexe si grupe de varsta:

• 0-13 ani: 1685 (863 baieti si 822 fete); • 14–17 ani: 648 (330 baieti si 318 fete); • 18-40 ani: 5023 (253 barbati si 2450 femei); • 41 – 60 ani: 4506 (2141 babati si 2365 femei); • 61-80 ani: 1980 (863 barbati si 1117 femei); • peste 80 de ani: 294 (93 barbati si 201 femei),

in total 6863 barbati si 7273 femei. Componenta pe nationalitati este urmatoarea:

• romani 92,7%, • maghiari 1,0%, • germani 1,6%, • cehi 2,0 %, • sarbi 0,8 %, • romi 1,4%, • alte nationalitati 0,5 %.

Pe religii populatia ortodoxa reprezinta 91,8 % ; romano catolica 6,2 %; greco-catolica

0,7 %; baptista 0,6 %, penticostala 0,5 %; reformati 0,2 %. Analizand sporul natural la 299 nasteri si respectiv 115 decese, se constata o crestere a

populatiei de 1,2 % pentru anul 2008. Pornind de la aceste cifre si apreciind tendinta de crestere la 5‰ , se prognozeaza pentru

2020 o populatie stabila in Municipiul Orsova de 15. 000 locuitori. Aceasta populatie a fost luata in calcul pentru dimensionarea dotarilor de interes public si a capacitatilor retelelor edilitare.

Prentru anul 2010, Primaria semnaleaza existenta unui numar total de salariati de 3139 si de 531 de someri ceea ce reprezinta 5,78% din populatia stabila.



RAPORT DE MEDIU 8

Precizarea profilului economic, potentialul natural, economic si uman

Functiile economice si sociale din teritoriul orasului sunt date de: - Cadrul natural - fond forestier (peste 60% din suprafata); - Resursele solului - fond agricol (calitati pedologice ale solului slabe); - Pozitie geografica - are rol de localitate industriala si turistica. Functia economica de baza a oraşului este industria cu toate ca in ultima perioada s-a

inregistrat o diminuare a activitatilor industriale. Ramurile industriale prezente in timp sunt: • Extractia si prelucrarea metalelor neferoase (azbest, bentonita, feldspat); • Constructii si reparatii navale; • Constructia de masini si prelucrarea metalelor; • Industria textila.

Dupa revolutie industria extractiva si de prelucrare a minereurilor neferoase s-a diminuat continuu, forta de munca intrand fie in somaj fie migrand spre sectorul tertiar – sector ce acopera aria polarizata atat in zona comerciala cat si in domeniul invatamantului, sanatatii si justitiei.

Ocupatia de baza a locuitorilor municipiului Orsova o reprezinta activitatile din industrie. Un numar important de locuitori sunt angajati in sistemul tertiar - comert si prestari servicii, turism, administatie publica, invatamant, sanatate, asistenta sociala.

Unitati industriale • SANTIERUL NAVAL ORSOVA - este situat in zona industriala de pe malul stang al

golfului Cerna si este cea mai mare unitate economica din municipiul Orsova cunoscand o evolutie spectaculoasa dupa anul 1991 cand s-a schimbat forma de organizare Este o societate suta la suta privata. Cifra de afaceri este de 80 milioane lei anual. Cele doua mari activitati ale santierului sunt: constructia de nave, care sunt destinate in totalitate exportului si reprezinta 98 % din activitatea societatii si reparatii de nave pentru piata interna si externa.

• S.C. MECANICA S.A. ORSOVA - profilul unitatii este productie confectii metalice, mecanica, electrotehnica, vulcanizare, tamplarie metalica. Suprafata terenului ocupat de incinta este de cca 2,50 ha. Nu are rezerve de teren pentru extindere dar nici solicitari in acest sens.

• S.C.COBRA SRL - are ca obiect de activitate prelucrari minerale nemetalifere si transporturi de marfuri.

• S.C. CAZANELE S.A. - profilul unitatii este producerea de tesaturi textile din bumbac si combinatie. Ca amplasament este in centrul orasului ocupand o suprafata de teren de 2,90 ha. Rezervele de teren in incinta sunt de cca 1900 mp (unitate inchisa a caror spatii au fost inchiriate pentru alte activitati ).

• IFET - profilul unitatii este exploatarea , colectarea, sortarea si expedierea materialului lemnos. Punctele de exploatare sunt situate in bazinul forestier din zona Dunarii. In zona industriala Nord unitatea are sectorul de exploatare cu platforma de preindustrializare si depozitul Valea Cernei.

Suprafata detinuta de sediul unitatii este de cca 2000 mp, iar suprafata sectorului de exploatare si a depozitului V. Cernei este de 2,20 ha.

• S.C. AURORA S.A. - Fabrica de Paine este situata in partea de sud, unitatea serveşte oraşul precum si localitatile apropiate de pe clisura. Ocupa o suprafata de 5000 mp teren.

• S.C. RITALCO - INTERNATIONAL S.R.L. - Fabrica de imbuteliat sucuri -Societate Romana Italiana - materia prima esteprocurata din Italia - iar produsul finit este livrat in tara. Nu are magazin de desfacere.



RAPORT DE MEDIU 9

• RENEL - SECTIA ORSOVA - se ocupa de intretinerea si micile remedieri la reteaua de alimentare cu energie electrica. Este situat in partea de sud a orasului.

Unitati de constructii • SECTIA DE DRUMURI NATIONALE ORSOVA - str. Garii nr. 9 are in administrare

şi intretinere un total de 385,00 km de drumuri nationale şi anume: o D.N. 6 Bahna-Orsova- Cornea - km 358,00 -km 436,00 o D.N. 67 D Baile Herculane - Tg Jiu - km 76,00- km 108+400 o D.N. 57 Orsova - Cozla - Moldova Veche - km 0 - km 177,00 o D.N. 57 B Oravita-Aninaozovici-D.N. 6 - km 0-km 97 + 500 o D.N. 57 A Pojejena-Socol - km 0- km 75,00

Activitatea acestei unitati este structurata pe 6 domenii de activitate: refacerea unor drumuri afectate de calamitati, consolidarea unor portiuni de drum aferente DN6, DN 57 si DN 67D, intretinerea retelei retelei de drumuri nationale – servicii pregatitoare pentru intretinerea si repararea drumurilor, intretinerea curenta si periodica, reparatii curente la reteaua de drumuri nationale; lucrari de investitii si reparatii capitale a retelei de drumuri nationale ce vizeaza consolidarea unor portiuni de drum aferente DN57, reabilitarea drumurilor nationale europene.

• HIDROTEHNICA S.A. GALATI - FILIALA DUNAREA DE SUS - FILIALA HIDROTEHNICA ORSOVA - se ocupa de consolidarea malului Dunarii intre GuraVaii şi Orsova - mai precis consolidarea caii ferate. Suprafata de teren ocupata de incinta este de cca 7000 mp, situata in Zona Industriala Est.

• I.C.F. CARANSEBES - unitate de constructii forestiere ce activeaza pe directia Orsova - Valea Cernei. Baza unitatii este in Zona Industriala Nord.

• GRUP SANTIERE DRUMURI SI PODURI TIMISOARA- SANTIER NR. 4-ORSOVA-MINISTERUL TRANSPORTURILOR -S.C.C.C.F. -S.A. BUCURESTI - se ocupa de reparatiile si consolidarea viaductului peste V. Cernei - Orsova. Terenul ocupat temporar pana la terminarea lucrarilor de organizarea de santier este situat la extremitatea sudica a viaductului.

• S.C. CONFOREST BRASOV - SUCURSALA CARANSEBES - SANTIER TIMIS - CERNA - se ocupa de constructii forestiere - drumuri forestiere, totodata executand si constructii civile si industriale.

• A.C.H. CERNA MEHADIA - SECTIA ORSOVA - se ocupa de constructii hidrotehnice. Centrala unitatii se afla la Mehadia, pe teritoriul orasului Orsova respectiv in Zona Industriala Nord, avand un depozit de materiale de constructii.

• S.C. TAKATA PETRI – ARAD cu punct de lucru la Orsova sectie de cusut si lipit volane din piele.

Depozite Cele mai multe depozite, atat cele comerciale cat si cele care deservesc unitatile

industriale sunt amplasate in Zona Industriala Nord. Zona beneficiaza de acces rutier si C.F. • STATIA PECO - depozit - For tutelar ILPP Turnu Severin - Capacitatea de depozitare

este de 2500 t; suprafata incintei este cca 2,30 ha. • STATIA PECO - punct desfacere, alimentare autoturisme. • S.C SERV- CONSRL - ORSOVA - depozitul de materiale de constructie - boltari,

rigole pentru drumuri, parapeti. Suprafata de teren de 4500 mp. • S.C. MEHEDINTI S.A. - ORSOVA - are urmatoarele sectii:

o Depozitul de legume si fructe; o Fabrica de sucuri din incinta Sectiei Mecanice; o Fabrica de sucuri in locatie de gestiune S.C. Ritalco Internationl S.R.L.;



RAPORT DE MEDIU 10

o 5 unitati magazine pe teritoriul oraşului dintrre care 3 sunt in locatie de gestiune;

• S.C. GOLF TRADE S.A. (ICSM)-detine doua depozite, dupa cum urmeaza: o Depozitul de combustibil şi materiale de constructii; o Depozitul de produse metalo - chimice - menaj – mobila.

• S.C. ASTRA S.A. - MEHEDINTI - (ICRA) - este un depozit de marfuri alimentare cu ridicata pentru comertul de stat şi particular. Sediul societatii este in Turnu Severin. Pe teritoriul oraşului S.C. ASTRA detine cateva puncte de vanzare (chioşcuri).

Agricultura ca ramura a economiei este slab reprezentata, datorita calitatilor slabe ale

solurilor. Terenul agricol al Municipiului Orsova in suprafata de 1036 ha este structurat astfel: � Fanete 510 ha � Pasuni 315 ha � Vii 8 ha � Livezi 22 ha � Arabil 182 ha

Din teritoriul administrativ al oraşului Orşova, cu suprafata totala de 5763,70 ha, terenul

agricol – 1036,00 ha reprezinta 18 %. Terenul arabil in totalitate este particular. Aprovizionarea municipiului cu produse agroalimentare se face din afara zonei de

influenta a oraşului. Fondul silvic din teritoriul administrativ reprezinta 60,8 % din suprafata totala şi este

considerat de gradul I, padure de protectie şi agrement. Din totalul suprafetei de padure, (2940 ha) 86,6 % apartine Ministerului Silviculturii, 12,5 % apartine Primariei Orşova.

Ocolul Silvic cu sediul in oras coordoneaza activitatea de intretinere refecere si paza a fondului forestier din bazinul Orsova precum si bazinele Eselnita, Dubova si Svinita.

Municipiul detine o suprafata de 411,7 ha pasune impadurita, administrata de primarie, din care: 245,8 ha – vegetatie forestiera supusa regimului de conservare deosebita, pentru care se desfasoara actiuni de protectie, 160,3 ha – vegetatie forestiera supusa regimului cadru regulat-sortimente obisnuite, destinate productiei, 5,6 ha – poieni si alte locuri destinate impaduririi.

Turism In stadiul actual, din cauza unei echipari necorespunzatoare turismul nu poate fi

considerat un factor economic important al orasului. Orsova este solicitata de turisti in tranzit, si mai putin pentru stationare. Serviciile de care sunt oferite de urmatoarele societati:

Structura terenurilor agricole

fanete

48%

pasuni

30%

vii si livezi

4%

arabil

18%



RAPORT DE MEDIU 11

• S.C. ELVA CONSERV S.R.L. - capacitatea de cazare a hotelului este de 214 locuri, restaurant cu 2 sali de mese 120 + 80 locuri; bar; punct alimentar; 1 magazin cu diverse produse;

• S.C.MANEA SRL – cu 60 de angajati, are ca obiect de activitate - turism, alimentatie publica si transport de pasageri pe cai navigabile interne. cifra de afaceri este de aproximativ 30 miliarde lei. firma detine o pensiune ”Orsova (Alina)” ;

• Firma S.C. MERIDIAN SRL detine un hotel 3* cu 50 de locuri de cazare; • Hotel ”Dierna 1*” 145 de locuri; • Hostel ”Flora 3*” are 15 locuri; In afara hotelurilor sus mentionate in Orsova, in ultimii 10 ani, au fost construite si puse

in functiune un numar important de pensiuni cu grade diferite de dotare si confort: • ”Casa verde- 1*” – 9 camere -15 locuri ; • ”Palos - 2**” – 8 camere – 22 locuri; • ”Damiro - 3***” -11 camere – 30 locuri; • ”Acapulco - 3***” – 5 camere – 10 locuri ; • ”Taka 3***” – 11 camere ; • ”Orsova 3***” – 25 camere – 50 locuri ; • ”Wanted 3***” ; • ”Oliver 4****” - 10 camere – 20 locuri . Pentru agrementul populatiei municipiul dispune de un ştrand in partea de nord pe Valea

Cernei. Primaria Municipiului Orsova a reusit implementrea proiectului avand ca scop

amenajarea unei promenade turistice pe malul golfului Cerna, amenajata in prezent in proportie de 90%.

Alte unitati din domeniul serviciilor Reteaua comerciala a oraşului este intr-un proces de schimbare, la fondul existent al

fostului comert de stat adaugandu-se spatii comerciale la parterul blocurilor de locuit sau caselor particulare. Reteaua comerciala insumeaza un total de cca 7000 mp suprafata utila alocata:

� sectorul alimentar 3300 m2 � sectorul nealimentar 2100 m2 � sectorul de alimentatie publica 1600 m2

La aceasta suprafata se mai adauga şi spatiile detinute de particulari in cladirile de locuit. Ca amplasare in teritoriul oraşului, nucleele comerciale sunt repartizate in fiecare cartier. Piata agroalimentara este situata in zona centrala, dotarile existente ale pietei fiind insuficiente pentru un comert civilizat şi igienic.

Firmele cele mai importante in domeniu sunt: • SUPERMARCHET S.C.SPAR S.R.L. –dat in folosinta in 2007, are o suprafata de

magazin de peste 1800 mp, la care se adauga parcarea. • PENNY MARCHET (S.C.REWE ROMANIA S.R.L.) are un spatiu de vanzare de

850 mp, a fost dat in folosinta in anul 2008. • S.C. MERIDIAN S.R.L. cu capital 100 % privat, are ca obiect de activitate comert cu

ridicata si amanuntul a tigarilor, cafelei, bauturilor alcolice si nealcolice, produselor alimentare si nealimentare; distributia produselor enumerate mai sus; exploatare, prelucrare si comercializarea ardeziei (exploateaza cariera de ardezie din comuna Podeni) Societatea dispune de mijloace de transport proprii, are suprafete suficiente pentru depozitarea si comercializarea tuturor produselor.



RAPORT DE MEDIU 12

Unitatile de prestari servicii existente in oraş sunt incluse sau grupate in constructii

specifice in nucleele comerciale existente. Serviciile asigurate sunt: coafura, frizerie, croitorie barbati, femei, ceasornicarie, marochinarie, foto, reparatii radio TV, birou de copiat acte, optica, bijuteria, tricotaje, reparatii aparate uz casnic, atelier de tamplarie, geamuri. (Cooperativa mestesugareasca "CERNA" S.C. CROCUS S.R.L. tapiterie, tamplarie; S.C. A + G MARTAC S.R.L. constructii, lucrari in marmura, confectii metalice; S.C. COBRA statie PECO intretinere auto )

Pentru reparatii auto functioneaza S.C. DACIA PITEşTI - Filiala Turnu Severin - atelier Orsova.

Zonificarea funcțională a teritoriului intravilan Prin sistematizarea inițială a Municipiului Orșova, in 1965, s-a urmărit separarea

zonelor de locuințe și alte functiuni nepoluante, de zona industriala cu activitati de produc nocivitati.

Astfel municipiul a fost structurat in mai multe trupuri distincte, situate in limitele teritoriului administrativ al orasului, si anume (anexa 8):

- ORASUL PROPRIU ZIS - cu zona de locuit, dotarile social –culturale, cateva unitati

economice nenocive, situat pe malul de vest al golfului ; - ZONA INDUSTRIALA NORD - este situata pe valea Cernei, la cca. 3,0 km de oras, si

cuprinde activitatile industriale poluante (S.C. Silicor S.A.), depozitele orasului, unitatile de transport auto; activitati de gospodarire comunala (Baza I.T.A.);

- ZONA INDUSTRIALA EST - este situata pe malul de est al golfului, organizata intre luciul de apa, drumul national DN6 si magistrala CF Timisoara-Bucuresti. Cuprinde portul de calatori, portul industrial, santierul naval si gara CFR Orsova;

� Zona de locuit Zona de locuit beneficiaza de 3,0 km de litoral. Este desfasurata pe un amfiteatru

insorit puternic, locuintele coborand de pe versanti pana la apa. Este organizata in 2 subzone clare - zona de blocuri P + 4 si P+10 nivele si zonele de casute cu Parter si P + 1 nivele in loturi individuale. Acestora li se adauga locuinte individuale in regim rural si semiurban.

Zona de blocuri cu o adancime de 200 m, dispusa in zona centrala a amfiteatrului, este imbracata de zonele de casute individuale şi anume:

• zona de locuinte nord • zona de locuinte Coramnic • zona de locuinte sud • zona de locuinte vest - un tentacul pe valea Turluiului.

Suprafata locuibila totala este de 179550 mp./196190 mp. Suprafata locuibila medie/locuinta bloc - 33,00 mp locuibili Suprafata locuibila medie/locuitor -11,4 mp.

� Zona activitatilor economice industriale Functiunea de baza a orasului este cea industria, activitatile desfasurate in timp fiind

reprezentate de: - extractia si prelucrarea metalelor neferoase (azbest, bentonita, feldspat); - constructia de masini si prelucrarea metalelor (santierul naval); - industria textila.



RAPORT DE MEDIU 13

Datorita terenului redus existent in oras cat si a unor caracteristici specifice ale industriilor, aceasta arie a fost organizata in trei zone industriale:

• zona industriala centrala (tesatoria CAZANE, S.C.MECANICA) unitati nenocive;

• zona industriala est cu unitati economice cu profilul legat de apa - Santierul naval, Portul industrial;

• zona industriala nord - cu activitati poluante - S.C.Silicar, Depozitele PECO, IFET-exploatarea materialului lemnos, AUTOBAZA I.T.A, ICF Caransebes- constructii forestiere

� Spatii vezi, sport, agrement Spatiile verzi amenajate in municipiu ocupa o suprafata minima in partea centrala a

oraşului, fapt determinat de incadrarea intr-un peisaj cat se poate de generos. Studiile elaborate anterior au ridicat la nivel de spatii verzi terenurile improprii, pentru

construire, rupturile de torenti prin plantari ingrijite, actiune ce s-a realizatinsa in mica masura.

Dotarile sportive sunt situate in partea de nord si de sud a oraşului: • Baza Nautica Orşova amplasata pe supralargirea falezei in dreptul Stadionului,

echipata şi dotata pentru pregatirea loturilor de sportivi; • Stadionul Orasenesc cu o capacitate de 5000 locuri, din care la tribuna 2800

locuri; • Baza sportiva Nord (microbaza) dispune de un teren de fotbal redus, are o

tribuna de 500 locuri; • constructie cu P + 2 nivele pentru pregatirea sportivilor la caiac-canoe pe

timpul iernii; • Clubul Sportiv “Traian Lalescu” cu o sectie de canotaj si o sectie de caiac –

canoe.

� Obiective de interes public, unitati social-culturale si administrative Obiectivele de interes public sunt concentrate in zona centrala a oraşului la intersectia

B-dul ”1 Decembrie 1918” cu str. Eroilor. Oraşul dispune de o retea diversificata de dotari, raspunzand cerintelor populatiei:

• Cartierele de locuit dispun de mici centre comerciale şi servicii imediate, in perspectiva urmand completarea lor.

• Sectorul invatamant pune la dispozitia locuitorilor mai multe gradinite, 2 scoli generale, o casa de copii, doua licee si o scoala profesionala.

• Pentru satisfacerea nevoilor spirituale, de informare sau de studiu ale locuitorilor in orasul Orsova exista urmatoarele dotari: Casa de cultura cu biblioteca, Clubul copiilor elevi, Biblioteca oraşeneasca ce functioneaza in localul scolii generale ”Petre Dulfu”, intr-un spatiu improvizat si un cinematograf dezafectat.

• Dotarile pentru ocrotirea sanatatii din orasul Orsova sunt urmatoarele : Spitalul oraşenesc Orşova cu o capacitate de 170 paturi, ce deserveste o populatie de cca 21.000 locuitori din oras si din 6 comune invecinate (Svinita, Dubova, Esalnita, Ilovita, Ciresi, Podari), reabilitat partial in 2010, policlinica ce functioneaza in incinta spitalului, afectand 25 % din suprafata utila a acestuia, 16 cabinetedicale,din care 6 cu profil stomatologie, 1 laborator de tehnica dentara si 5 farmacii.



RAPORT DE MEDIU 14

• Corespunzator apartenentei confesionale variate a locuitorilor, in oras exista mai multe lacasuri de cult: Manastirea " Sf. Ana " - aşezamant monahal ortodox, trei biserici ortodoxe construite in perioada de stramutare a oraşului, Biserica catolica - monument de arhitectura, situata in zona centrala a oraşului, Biserica baptista cu o casa de rugaciuni. Celelalte culte neoprotestante din oraş nu detin spatii specifice.

• Institutiile administrative existente sunt concentrate in zona centrala a oraşului, dar nu beneficiaza toate de local specific: Primaria oras Orsova gazduieste si circumscriptia fiscala, judecatoria Orsova este in constructie pe un teren concesionat de primarie tribunalului Mehedinti, camera agricola, notariatul, ASIROM, Politia oras Orsova, Inspectorate de Politie Sanitara şi Medicina preventiva, P.T.T.R. – POSTA, mai mule sedii de banci.

• In Lista Monumentelor Istorice 2010, în municipiul Orsova se găsesc 2 poziţii cu ansambluri şi monumente de arhitectură: Biserica ”Sf. Nicolae” si Biserica romano-catolica ”Neprihanita zamislire”.

Echiparea edilitară

Oraşul Orşova este situat pe malul Golfului Cerna si a lacului de acumulare Portile de Fier. Lucrarile hidrotehnice s-au efectuat in zona odata cu realizarea Hidrocentralei Portile de Fier. Lucrarile hidroameliorative s-au realizat pentru evacuarea apelor in exces de pe versanti de garda şi pentru regularizarea vailor care au caracter torential.

� Alimentarea cu apa Pentru alimentarea cu apa municipiul Orsova dispune de instalatii centralizate:

o Captare. Sursa de apa a orasului sunt izvoarele raului Barza de la Toplet, judetul

Caras –Severin. Instalatia se compune din 3 captari de fund de tip camera de coasta ale izvoarelor 1, 2, 3, asigurand un debit de 300 l/sec., debit care acopera necesarul de apa al orasului atat pentru situatia actuala, cat si pentru dezvoltarea in perspectiva.

o Aductiunea. De la captare, apa este pompata spre Orsova prin 2 conducte de aductiune: una veche de otel ∅ 400 ( L = 10803 m) si ∅ 500 ( L = 600 m), si o conducta noua din PEHD Dn 500 mm ( L= 3800 m).

o Statia de preluare - pompare a apei. Pe traseul aductiunii, in zona I.T.A., se afla o

statie de pompare- clorinare si un rezervor de 300 mc., cu rol de rezervor tampon.

o Rezervoare de compensare a variatiilor de consum. Orasul Orsova dispune de urmatoarele capacitati de inmagazinare a apei potabile:

• Rezervor de trecere si compensare de 2000 mc., amplasat in zona strazii M.Eminescu;

• Rezervor de compensare de 150 mc., pentru zona III de presiune; • Castel de apa V = 60 mc.; H = 15 m, pentru zona de presiune IV; • Rezervor de inmagazinare zona sud V = 2x 500 mc.



RAPORT DE MEDIU 15

o Statii de pompare a apei pe vatra.

• Zona de presiune I (Intreprinderea Mecanica Orsova) se alimenteaza cu apa direct din conducta de aductiune. Presiunea se rupe spre un rezervor de preluare de 300 mc., reducandu-se substantial debitul ;

• Zona de presiune II se alimenteaza cu apa prin statia de repompare sud, cu un debit de 16 l/s ;

• Zona turistica (langa releul TV) se alimenteaza printr-o statie de repompare de 4 l/s, care ridica apa de la cota 160,0 la cota 262,0;

• Zona de presiune III (Poiana Marginului) se alimenteaza cu apa printr-o statie de pompare care asigura un debit de 25 l/s, din care ≅ 10 l/s. tranzit pentru zona de locuinte Poiana Stelei (zona de presiune IV). Inaltimea de pompare in zona III este de la cota 105,0 la 155,0.

• Pentru zona IV pomparea se face de la cota 150.0 la 200.0 , unde este amplasat castelul de apa de 60 mc;

• Statie de repompare apa la manastire.

o Reteaua de distributie a apei potabile. Conductele de distributie sunt din tevi de otel, in stare satisfacatoare, amplasate de-a lungul strazilor principale si secundare.

� Canalizarea orasului este organizata in sistem divizor, dupa cum urmeaza:

o Canalizarea apelor uzate menajere - Unitatile industriale din zona Garii Orsova si zona industriala III, au fiecare instalatii

proprii de colectare , epurare si deversare; - Zona de locuinte Coramnic are retea de canalizare menajera si o statie de epurare mecanica

proprie, cu descarcare in raul Cerna; - Orasul Orsova dispune de retea de canalizare menajera cu un colector principal in lungul

strazii 1 Decembrie, o statie de pompare amplasata dupa traversarea raului Turlui, un colector principal pe strada Decebal si strada Banatului, pana la statia de epurare;

- Statia de epurare este amplasata in aval de orasul Orsova, in zona de sud, pe malul Golfului Cerna. Capacitatea ei este de 190 l/s si satisface nevoile actuale si de perspectiva ale orasului. Statia este realizata in 2 trepte de epurare: mecanica si biologica.

� treapta mecanica cuprinde: deznisipator, separator grasimi, decantoare primare radiale; � treapta biologica: bazine de aerare, decantoare secundare orizontale. � Tratarea namolului: concentrator de namol, platforme de uscare. Statia de tratare functioneaza la parametrii proiectati.

o Canalizarea apelor meteorice Apele meteorice sunt conduse la rigolele stradale, in zona loturilor individuale si apoi

dirijate catre vaile naturale Ijnic si Turcu , ce se varsa in Dunare. In zona blocurilor apele meteorice sunt preluate prin gaigare in canale subterane. Torentii sunt descarcati prin tuburi de canalizare direct in Golful Cerna. Gurile de varsare existente pe paraul Turlui si Ijnic, gura de varsare din zona Nord, 2

guri de varsare din zona Centru si una din zona Sud au debite mari, diametrele canalelor fiind Dn = 600 mm, Dn = 1000 mm, sau semieliptic 1400/1010 mm – in zona de centru.

In prezent activitatile aferente serviciului de alimentare cu apa si de canalizare la nivelul municipiului Orsova sunt desfasurate de catre S.C. FLORICOLA S.A.



RAPORT DE MEDIU 16

� Alimentarea cu energie termica In cadrul proiectelor IPROTIM de infiintare a noii localitati Orsova a fost prevazuta

alimentarea centralizata cu caldura a blocurilor de locuinte si a dotarilor social – culturale, alimentarea cu caldura a constructiilor aferente intreprinderilor industriale ramanand sa se faca distinct pentru fiecare in parte, prin grija forurilor tutelare, iar pentru cladirile particulare, prin arderea combustibilului solid.

Pentru asigurarea agentului termic S.G.C.L. are in exploatare opt centrale termice zonale, dupa cum urmeaza:

Centrala termica C.T. 1 - alimenteaza blocurile de locuinte aflate in partea de nord a oraşului si asigura agent termic pentru incalzire si preparare apei curente menajere pentru cca. 640 apartamente. Configuratia terenului nu permite extinderea ei.

Centrala termica C.T. 2 - alimenteaza blocurile de locuinte construite in partea de nord, cca.260 apartamente, şi locuintele particulare de pe str. Cerna, B-dul Portile de Fier si Stefan cel Mare. Mai sunt alimentate cu caldura de la aceasta centrala Complexul comercial şi Dispensarul medical.

Centrala termica C.T. 3 – proiectata pentru a alimenta cu caldura blocurile de locuinte si dotarile sociale cuprinse intre B-dul Portile de fier şi DN 57 - Aleea Trandafirilor. Imobilul centralei a fost predat pe baza de protocol in 2010 catre ISU Dobreta-Turnu Severin, cu titlu gratuit pentru infiintarea unui Serviciu medical de urgenta, reanimare si descarcerare.

Centrala termica C.T. 4 - alimenteaza blocurile de locuinte şi dotarile sociale din zona civica a oraşului dispusa in partea de vest a orasului, B-dul Portile de Fier si DN 57 . Zona cuprinde majoritatea cladirilor social-culturale ale oraşului.

Centrala termica C.T. 5 - alimenteaza cu caldura consumatorii din partea de sud a orasului, cca. 660 apartamente .

Centrala termica C.T. 6 - este construita in zona centrala, ulterior primelor cinci si a fost prevazuta pentru cca. 160 apartamente.

Centrala termica C. T. 7 - deserveste zona de locuinte de pe str. Decebal şi Portile de Fier, din zona Spitalului.

Centrala termica C.T. 8 - alimenteaza cu caldura spitalul orasenesc la o capacitate de 1,0 Gcal/h.

In toate cazurile capacitatea centralelor este depasita, consumul excedentar de caldura fiind acoperit prin rationalizarea consumului menajer. Datorita vechimii multora dintre ele furnizarea agentului termic (incalzire şi a.c.m.) nu se face in momentul de fata la parametrii de confort necesari.

� Alimentarea cu energie electrica

Orasul Osova se alimenteaza cu energie electrica prin intermediul statiei de transformare 110/20 kV Toplet, amplasata intre Orşova si Toplet.

Statia este racordata la sistem prin liniile : o LEA 110 kV Cozla - Moldova Noua, Caransebes – Resita o LEA cu dublu circuit Turnu Severin.

Statia este dotata cu: o doua sisteme de bare o doua transformatoare 110/ 20 kV, unul de 25 MVA si unul de 16 MVA,

alimentate fiecare de pe alt sistem de bare o un autotransformator 20 /15 pentru degivrarea liniilor.



RAPORT DE MEDIU 17

Orasul propriu-zis este alimentat prin intermediul a doua puncte de alimentare (PA Nord si PA Sud) intre care exista doi fideri de 20 kV (LEA spre vest si LES in zona orasului) care alimenteaza posturile de transformare. PA Nord este alimentat din LEA 20 kV dublu circuit care pleaca din statia Toplet, prin circuitul aferent orasului. PA Nord are şi posibilitatea alimentarii din LEA Dubova printr-un racord aerian.

Lungimea retelei de medie tensiune de pe teritoriul orasului este de aproximativ 20 km, din care 12,7 km linii aeriene si 17 km linii in cablu. In zona orasului Orsova exista 50 de posturi de transformare (aeriene, la sol sau tip cabina in zid), cu o incarcare estimata intre 5-80%.

In oras mai exista 4 grupuri de 38 kVA asigurand alimentarea receptoarelor vitale din spital, gara, P.T.T.R. si E.G.C.L.

In general reteaua de medie tensiune, posturile de transformare şi reteaua de joasa tensiune sunt corespunzatoare.

Langa statia de alimentare cu energie electrica a orasului este amplasata substatia de tractiune C.F.R. Valea Cernei, echipata cu 2 + 1 transformatoare alimentate de pe acelasi sistem de bare.

Din statie pleaca urmatoarele linii aeriene de 20 kV : • LEA Dubova (26 km.), incarcata la 1,8 ... 2 MVA ; • LEA Virciorova (9 km), incarcata la 1,5 MVA ; • LEA dublu circuit:

o oras incarcata la 2,5 ... 2,6 MVA ; o santier naval, incarcata la 0,1 ... 0,2 MVA

• un racord aerian care alimenteaza posturile de transformare de la COMPETROL si ICRA; tronsonul aerian care leaga aceasta linie cu racordul spre posturile IMO nu este in prezent sub tensiune, fiind tinuta in rezerva.

� Telefonie, CATV, poşta

In prezent oraşul Orşova este deservit de o centrala telefonica automata tip 7 D cu 2000 linii, toate ocupate. Centrala este amplasata intr-o cladire P+2E apartinand ROMTELECOM şi al carei parter a fost inchiriat partial Poştei.

Cea mai mare parte a retelei urbane este in cablu (in canalizatie, in sapatura, aerian sau aparent). Reteaua urbana pozata in canalizatie are o lungime de 4,925 km.

In prezent este in curs de instalare o retea de televiziune in cablu (firma ANALOG cu

sediul in Timişoara). Statia de receptie - emisie a retelei va fi in Casa de cultura, iar reteaua urmeaza a fi realizata cu cablu in montaj aerian şi aparent.

Oficiul postal din Orsova functioneaza in prezent la parterul cladirii ROMTELECOM

care adaposteşte centrala telefonica a oraşului. Din cele 3 ghişee de la parter doua sunt ale poştei, iar unul pentru servicii telefonice.

� Iluminatul public Pentru asigurarea unui grad sporit de siguranta a circulatiei rurale si pietonale, in

municipiul Orsova au fost executate lucrari de verificare si remediere a tablourilor electrice de pe stalpii de iluminat public, precum si inlocuirea becurilor de sodiu, mari consumatoare de energie electrica si cu o durata de viata mica, cu becuri cu LED sau becuri economice. In plus, pe parcursul anului 2010 s-a reusit extinderea retelei de iluminat public stradal in zonele Coramnic, Calea Moldovei si str. Pamfil Seicaru.



RAPORT DE MEDIU 18

Gospodarie comunala

In cadrul sectorului de gospodarie comunala intra urmatoarele obiective de interes orasenesc: cimitirele, statia de epurare, intretinerea si exploatarea retelei de apa cu toate obiectivele sale - bazinele de apa , statiile de pompare, statia de tratare, baza de gospodarie oraşeneasca S. G. C. L. ORSOVA S.A., baza de transport in comun, centralele termice, rampa de gunoi a orasului, serele oraşului.

• Sediul S.G.C.L. ORSOVA S.A. este situat in zona centrala a municipiului, impreuna cu baza de intretinere a parcului de autobuze pentru transportul in comun ocupand o suprafata de 5,0 ha.

• Statia de epurare este situata in partea de sud a orasului avand o suprafata de teren asigurata si pentru etapa de perspectiva.

• Cimitirele sunt situate in cadrul intravilanului,existand un cimitir in zona Caramnic, un cimitir in zona de nord si un cimitir in zona de vest - Poiana Stelei ce cuprinde si Cimitirul Eroilor.

• Rampa de gunoi a orasului este situata in zona de vest la iesirea spre Ieselnita. Cantitatea anuala de deseuri generate de localitate este apreciata la 9097 tone. In momentul de fata frecventa de colectare este zilnica la blocuri si agenti economici si la doua zile la case.

Pe parcursul anului 2010 au fost executate lucrarile de pregatire a terenului pentru realizarea statiei de compost si a fost achizitionat un teren in punctul ”Fabrica de oxigen”, in suprafata de 4132 mp in vederea construirii unei statii de transfer deseuri.

Circulație – transporturi Un rol important revine Municipiului Orsova in transporturi, atat terestre prin DN 6,

DN57, feroviare - prin magistrala Bucuresti- Timisoara, cat si navale din Gara Fluviala Orsova pornind curse spre localitatile din Clisura Dunarii.

� Circulatia carosabila si pietonala Trama stradala a municipiului Orsova se desfaşoara relativ paralel cu malul golfului

avand trei artere majore de circulatie: o B-dul 1 Decembrie 1918; o B-dul Portile de Fier ; o Str. Eroilor, ce se continua cu drumul spre Ieşelnita - Dubova.

Celelalte strazi sunt dispuse in general, paralel cu curbele de nivel, legaturile transversale intre acestea completand trama stradala.

Oraşul fiind dezvoltat in terase, aceste legaturi scurte au declivitati cuprinse intre 15 % - 18 %, la restul strazilor declivitatile fiind cuprinse intre 1 % - 2 %.

Lungimea intregii retele de strazi este de 24,25 km, iar suprafata de 142.050 mp. Ca imbracaminte, 90,0 % din suprafata strazilor este asfaltata.

RECAPITULARE Lungime Suprafata

TOTAL STRAZI DE CATEGORIA III - tip I 12350 m 86450 mp

TOTAL STRAZI DE CATEGORIA III - tip II 9300 m 46500 mp

TOTAL STRAZI DE CATEGORIA IV 2600 m 9100 mp

TOTAL GENERAL 24250 m 142050 mp



RAPORT DE MEDIU 19

Circulatia transporturilor de marfa şi calatori este intensa pe cele 3 artere majore,

restul strazilor fiind exploatate doar de riverani. Spatiile de parcare prevazute in zona de locuit asigura necesarul. De asemenea locurile

de parcare pentru unitatile industriale şi dotarile existente s-au completat şi corespund necesarului. Zona deficitara in acest sens este zona Pietii.

Transportul in comun se desfaşoara pe urmatoarele directii importante ale oraşului: - Orşova - Baza nautica - Gara C.F. - Santierul Naval; - Orsova - Baza nautica - Depozitul PECO - Valea Cernei; - Ieselnita - Santierul Naval; - Ieselnita - Depozitul PECO - V. Cernei; - Orsova - Gura Vaii - Bahna – Ilovita.

Transporturile sunt asigurate de Societatea Mixta de transport ORSOVA (I.J.T.L.).

� Circulatia in teritoriu O componenta importanta a potentialului de dezvoltare a municipiului Orsova il

reprezinta pozitionarea acestuia la intrarea in Parcul Natural Portile de Fier si peisajul inconjurator.

Optiunea strategica de acces in Clisura Dunarii nu s-a facut inca la nivel national. Ca urmare se vorbeste in PATJ Mehedinti de transformarea DN 57 din Drum National in Drum National Expres. Acest lucru intra in conflict cu prevederile Planului de Management al Parcului Natural Portile de Fier. Propunerile de realizare a unei variante a DN 57 care sa ocoleasca orasul a fost obiectat de Agentia de protectie a mediului.

Unitatile de transporturi existente pe teritoriul orasului sunt: • S.C TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA S.A. Turnu Severin punct de lucru

Orsova are ca obiect de activitate transport public local, interurban, international si transport cu taxiuri.

Profilul unitatii este de transport marfa, transport calatori si reparatii auto. Autobaza fiind nociva prin zgomot si gaze este situata in afara oraşului. Amplasamentul permite si o extindere.

• AUTOGARA - cu amplasamentul in oraş in zona centrala str. Decebal nr. 1 asigura transportul zilnic de calatori pe directiile:

� Orsova - Drobeta Turnu Severin; � Orsova - Drobeta Turnu Severin-Calafat; � Orsova - Drobeta Turnu Severin-Vanju Mare; � Orsova - Drobeta Turnu Severin – Braniste; � Orsova - Drubeta Turnu Severin – Gogosu; � Orsova - Resita � Precum si spre localitatile invecinate: Bahna, Baile Herculane,

Cornereva, Svinita, Moldova Noua, Toplet, Podeni, Ciresu.

• SOCIETATEA MIXTA DE TRANSPORT ORSOVA (I.J.T.L.) unitate ce asigura transportul local in oras si deplasarea deplasarea fortei de munca pe directia GuraVaii, Bahna, Ilovita, Toplet.



RAPORT DE MEDIU 20

� Circulatia feroviara Legatura feroviara a oraşului Orsova cu restul tarii este asigurata de magistrala

feroviara Bucuresti – Orsova – Timisoara, linie deservita de trenuri rapide, accelerate şi personale. Traseul este electrificat.

Lungimea de cale ferata situata pe teritoriul administrativ al municipiului Orsova este de 7,625 km pe linia CF100.

• Statia CFR Orsova are ca obiect de activitate transport marfa si calatori, incarcari si descarcari marfa, revizii. Statia este situata pe malul stang al golfului Cerna in Zona Industriala Est, pe linia CF100 la km 387+790.

• Statia C.F.R. - Valea Cernei - situata in partea de nord a orasului, serveste si unitatile industriale si depozitele din zona.

Dublarea liniei feroviare reprezinta un important potential financiar pentru diminuarea somajului in zona si se incadreaza deasemenea in Axa Priooritara 2: Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale ( 20,35% din bugetul alocat POR).

o Circulatia navala Oraşul este dotat cu un port fluvial (de marfuri si calatori), care poate asigura curse

regulate de pasageri şi marfuri cu localitatile de pe Clisura Dunarii (Dubova, Svinita, Berzasca, Moldova Veche).

Portul de calatori - situat pe malul stang al golfului, avand o constructie specifica gazduieste mai multe servicii: Capitania portului, vama, Registrul Naval Roman - sector Orsova, Politia Portuara etc.

Activitatea portului de calatori in acest moment este redusa situatie determinata de criza economica.

C.N. Administratia porturilor fluviale Giurgiu S.A.- Punct de lucru Orsova, are ca obiect de activitate centralizarea si evidentierea navelor ce intra si ies din portul Orsova, precum si a celor aflate in tranzit. Institutia beneficiaza de un sediu modern, ce functioneaza si ca terminal de pasageri. Acesta este prevazut cu toate serviciile necesare intrarii unor nave de croaziera, dar si a oricaror alte tipuri de nave (de marfuri etc.) care isi fac revizia in tara.

Bilantul teritorialal suprafetelor din intravilanul existent Cifra de la care pleaca analiza intravilanului existent este de 498,18 ha. ca urmare a

amendarii PUG-ului editiei 1, cat si a introducerii in intravilan a unei suprafete de 162,89

ha padure. Bilantul suprafetelor zonelor functionale din intravilanul existent

ZONE FUNCTIONALE Ha % 1 Zona de locuinte si functiuni complementare 93,51 18,77 2 Functiuni de interes public 39,12 7,85 3

Zona unitati economice unitati industriale si depozite 16,12 3,24

unitati agricole 0,00 0,00 4 Zona de parcuri recreere si sport 19,81 3,98 5 Zone forestiere in intravilan 166,57 33,44 6 Zona gospodarie comunala 6,72 1,35

7 Zone cu destinatii speciale si

de echipare teritoriala

cai de comunicatie rutiera 39,50 7,93

cai ferate 7,83 1,57 constructii tehnico-edilitare 3,05 0,61 zona cu destinatie speciala 0,98 0,20

8 Ape 24 ,89 5,00 9 Alte zone –terenuri agricole 80,09 16,08

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN EXISTENT 498,18 100,0



RAPORT DE MEDIU 21

1.3.3. Disfuncționalități Intravilanul existent al localitatii ce cuprinde o suprafata de 498,18 ha, include toate

constructiile existente precum si rezervele minime de teren pentru extinderea unor functiuni. Din analiza facuta se desprind cateva aspecte critice rezultata din modul de desfaşurare

a activitatilor atat in teritoriu cat si in localitate. Conditii nefavorabile ale cadrului natural create in teritoriu, necesar a fi remediate

prin lucrdri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale.

1. Pe teritoriul intravilan sunt cateva zone cu eroziuni puternice astfel:

• zona vest - ravene ce vin dinspre versanti pana in paraul Turlui; • paraul Turlui cu actiunea lui de erodare pana la intrarea in portiunea regularizata; • zona sud cu cele 3 zone de eroziune :

- in spatele Bisericii Catolice ; - zona cuprinsa intre str. Vasile Alecsandri, str.Horia - str.Decebal; - zona cuprinsa intre versant, - str. Eminescu - str. Traian - str.Banatului.

In afara de imposibilitatea stavilirii acestor eroziuni prin lucrarile tehnice, aceste zone

constituie surse de poluare prin depozitarea abuziva a gunoiului menajer. 2. Deficientele in controlarea defrişarilor din zona. Aceasta problema va trebui sa stea

cu deosebire in atentia autoritatilor deoarece poate declansa efecte ireversibile pe termen lung. Proiectantul propune chiar realizarea unor perdele de protectie prin plantari in zonele sensibile ca o conditie pentru autorizarea unor noi constructii.

Probleme sociale rezultate din perturbarile in ocuparea fortei de munca existente

Reducerea unor activitati industriale prin inchiderea minei Tufari (S.C. SILICOR S.A.), prin scaderea numarului de comenzi in cazul S.C. CAZANE S.A., dificultati intampinate si de alte unitati economice mai mici, a determinat si o reducere a numarului salariatilor si aparitia fenomenului de somaj. (In anul 2010, numarul de someri inrestrati la A.J.O.F.M. Mehedinti era de 531 de persoane, avand o pondere de 5,78 % din populatia stabila.

Disfunctionalitati in relatiile dintre zonele functionale

Starile de incompatibilitate intre zonele functionale sunt determinate in special de activitatile economice prestate, de interventii mai mult sau mai putin controlate şi avizate in teritoriul oraşului

In cadrul analizei se semnaleaza urmatoarele: 1. S.G.C.L. ORSOVA - prin baza de productie ocupa o suprafata mare din zona centrala

oraşului, iar prin baza de la Coramnic - statie de asfalturi pentru rep.drumuri – constituie o sursa de poluare la intarea in oraş;

2. S.C. TRANSPORT AUTO S.A.(I.T.A.) – prin baza de productie, garaje pentru autovehicule, ateliere de reparatii, atat ca pozitie in cadrul zonei centrale, cat şi ca activitate cu probleme de poluare (noxe, zgomot) creaza o stare de disconfort in zona , fiind incompatibila cu statutul zonei;



RAPORT DE MEDIU 22

3. HIDROTEHNICA S.A. Filiala ORSOVA – amplasata in zona estica – desfasoara

activitati de constructii, functiune incompatibila cu statutul zonei si reprezinta sursa de poluare;

4. Gospodaria anexa a M.Ap.N. – ocupa o fosta zona de agrement a oraşului - ca exploatare, functiune şi amplasament constituie o sursa de poluare, creand un disconfort in zona;

5. Zona Gratca – este necontrolata din punct de vedere urbanistic – casele aparute au fost realizate fara a avea la baza un plan urbanistic zonal sau de detaliu - cu rezolvari ce nu au in vedere potentialul zonei şi nici dezvoltarea viitoare. Sub aspect edilitar zona nu este echipata, solutiile adoptate constituind surse de poluare (deversari in apele Dunarii);

6. Piata agroalimentara – activitatea se desfaşoara in conditii improprii -sub aspect urbanistic se impune ridicarea aspectului estetic, reorganizarea circulatiei pentru eliminarea punctelor de conflict, completarea echiparii şi dotarilor existente;

7. Zona Statiei de epurare – problema o constituie casele de locuit ce se construiesc in interiorul zonei de protectie sanitara (300 m) contravenind Normelor de igiena şi a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei (Ord. 536/iulie 1997);

8. Gruparile de anexe gospodareşti inmugurite la limita intravilanului intre zonele de blocuri şi versant - dezvoltari cu aspect deplorabil, adevarate surse de poluare, beneficiarii fiind sau nu proprietari ai terenurilor;

9. Zonele de umpluturi create in lungul litoralului prin actiuni neavizate -altereaza aspectul estetic al zonei, afecteaza lucrarile de protectie a malului, in unele situatii creand şi functiuni incompatibile cu statutul initial al zonei. Disfunctionalitati in domeniul locuirii

Locuirea este cea mai importanta functiune a localitatii. Prin structura sa initiala s-a organizat in cele trei zone distincte de locuire: - locuinte in blocuri P + 4 - 10 nivele; - locuinte individuale in regim rural şi semiurban; - locuinte individuale - loturi cu caracter urban.

Fondul locuibil existent este relativ nou (30 ani). Functie de valoarea de utilizare, dupa durata normata de serviciu şi interventii necesare, se considera ca zona de locuinte colective in blocuri P + 4 - 10 nivele necesita un volum mare de reparatii curente. Un grad de uzura foarte pronuntat il prezinta cele doua blocuri de nefamilisti situate pe B-dul Portile de Fier. O stare de disconfort este semnalata şi la blocurile cu categ III - IV de confort realizate in partea de sud a localitatii.

In zonele de locuinte individuale disfunctionalitatile sunt determinate de neechiparea edilitara completa, distante prea mari fata de punctele de interes, neacoperite de transportul in comun.

Constructiile noi executate - cladiri de locuit, garaje, chioscuri, alte spatii noi sau amenajari in constructii existente in care se desfasoara diverse activitati - creeaza in unele situatii o stare incompatibila cu zona (ex. atelierul de reparatii şi intretinere auto din curtea Clubului copiilor).

Pentru completarea fondului de locuit cu constructii noi, zonele libere din actualul intravilan sunt minime ca suprafata si capacitate, urmand ca pentru etapa urmatoare sa se deschida noi zone pentru construirea de locuinte.



RAPORT DE MEDIU 23

In zona GRATCA cladirile noi de locuinte ce se ridica, ca amplasament, sunt pe

teritoriul ce se va prelua in dezvoltarea oraşului (conform P.U.G.). Amplasarea lor nu a fost facuta pe baza unui PLAN URBANISTIC ZONAL aprobat si avizat, cu incadrare in prevederile de P.U.G. Disfunctionalitatile sunt determinate de inexistenta unei solutii urbanistice care sa coreleze şi sa coordoneze problemele legate de : - zonificarea functionala generala; - accesul in zona precum şi trama stradala viitoare; - terenul - declivitati, stabilitatea terenului, sistematizarea pe verticala; - echiparea edilitara sub toate aspectele; - tipul de proprietate; - integrare in zona sub aspect estetic si ecologic; - potentialul total al zonei (capacitatea maxima);

Disfunctionalitati in dotarea cu unitati social-culturale si administrative

Ca amplasament in teritoriu dotarile existente sunt bine repartizate, insa nu raspund noilor pretentii ca diversificare si capacitate. In anumite sectoare e necesara completarea cu unitati noi.

- Sectorul sanatate si asistenta sociala – Policlinica şi dispensar uman -zona sud; - Sectorul invatamant general – capacitatile existente cu mult depasite. - Sectorul cultura – necesitatea unei biblioteci a orasului; - Sectorul administrativ – cu exceptia primariei, celelalte institutii functioneaza in spatii

inchiriate, nespecifice; In lucru Judecatoria Orsova. - Spatiile verzi si de agrement amenajate ale oraşului - ocupa o zona minima. Incadrarea intr-

un peisaj cat se poate de generos nu rezolva indicatorul specific de spatii verzi; - Orasul nu beneficiaza de zone de recreere si agrement amenajate. Pe cartiere spatiile verzi si

locurile de joaca pentru copii, terenurile de sport sunt minime si slab intretinute . Functionalitatea specifica a spatiilor publice existente cat şi extinderea lor si mai ales gradul lor de dotare urbanistica necesita imbunatatiri sustinute. Conform prescriptiilor europene trebuie realizat indicatorul de 26 mp zona verde intravilan /locuitor;

- Pentru turismul de tranzit nu sunt asigurate suficiente dotari. Se propune realizarea unui Camping in zona Coramnic;

- Potentialul turistic si de agrement al lacului de acumulare este exploatat minim, dotarea si echipamentul pentru practicarea sporturilor nautice apartinand unor formatiuni cu circuit inchis (cluburi şcolare, cluburi sportive);

- Se propune realizarea unei Piste Olimpice de Canotaj in golful Cernei; - Se propune realizarea unei port turistic in zona de sud a localitatii atat pentru

ambarcatiunile de agrement ale localnicilor, cat si pentru ancorarea si stationarea unor ambarcatiuni de mic tonaj a unor investitori nationali sau internationali.

Disfunctionalitati in domeniul echiparii edilitare

Alimentarea cu apa - Pierderile pe traseu la conducta de aductiune; - La reteaua de distribute a apei, existenta pe toate strazile oraşului nu sunt racordate toate locuintele individuale, alimentarea cu apa rezolvandu-se partial si de la cismele.



RAPORT DE MEDIU 24

Canalizarea - Statia de epurare oraseneasca - are capacitatea de 190 1/sec - putand satisface si necesarul etapei de perspectiva a orasului; - Reteaua de canalizare - nu asigura complet tot orasul si anume :zona de locuinte individuale din partea de sud ; - Zona de locuinte Poiana Stelei nu este racordata la sistemul de canalizare.

Alimentarea cu caldura

- Centralele termice ce asigura agentul termic pentru incalzirea spatiilor de locuit şi a dotarilor social culturale din oras totalizeaza o capacitate instalata de 37,2 Gcal/h. Datorita echipamentului uzat din centrale si uzurii retelei de distributie in general, parametrii de confort in momentul actual nu pot fi asigurati.

Alimentarea cu energie electrica

- In general reteaua de medie presiune, posturile de transformare si reteaua de joasa presiune sunt corespunzatoare ;

- Situatiile de supraincarcare a unor posturi sau de caderi de tensiune pe retea se remediaza prin transferuri de la un post la altul, şi reechilibrari de sarcina pe faze.

Telefonie, CATV, Poşta

- Centrala telefonica este complet ocupata; - Strazi neechipate cu retea telefonica; - Orasul nu dispune de retea de televiziune in cablu; - Se semnaleaza insuficienta celor 2 ghişee PTTR existente in oras.

Disfunctionalitati in reteaua cailor de comunicatie in teritoriu

Caile de comunicatie rutiere din teritoriu asigura tranzitarea zonei pentru calatori şi marfa. Traficul pe D.N. 6 este foarte mare pe tronsonul - Viaductul Cerna - Gara - şantierul Naval preluand atat circulatia de tranzit, cat şi circulatia locala.

De asemenea tronsonul D.N. 6 cuprins intre zona industriala nord – zona I.T.A. si intrarea in oraş asigura pe langa circulatia de tranzit, circulatia locala.

DJ 57 ce asigura legatura spre Ieşelnita şi localitatile de pe valea Dunarii tranziteaza oraşul.

Tronsonul B-dul Portile de Fier - str. Eroilor prezinta puncte conflictuale in exploatare. Se simte lipsa unui traseu ocolitor pentru a se evita traficul de tranzit.

In ceea ce priveste circulatia navala, in momentul actual datorita starii tehnice a echipamentelor portuare şi a navelor in dotare precum şi a sistemului de semnalizare insuficient, aceasta se desfaşoara sub posibilitatile pe care le ofera acest mijloc ieftin de transport.

Disfunctionalitati in reteaua de circulatie din localitate

Circulatia majora a localitatii este preluata intens de B-dul 1 Decembrie 1918, B-dul Portile de Fier, Str. Eroilor trasee ce asigura şi tranzitul localitatii. Fiind o retea cu putine posibilitati de modificare, prezinta o serie de disfunctionalitati, astfel:

a. Punctul de intrare, ieşire in oras. - intersectia cu D.N. 6; b. Strazi cu profiluri transversale necorespunzatoare (Aleea Trandafirilor, B-dul 1

Decembrie 1918, B-dul Portile de Fier); c. Intersectii necorespunzatoar echipate şi amenajate, str. Eroilor - B-dul Portile de Fier,

str. Decebal - str. Eroilor; d. Lipsa de parcaje (zona Pietii).



RAPORT DE MEDIU 25

1.3.4. Propuneri pentru organizarea urbanistica a Municipiului Orsova

In vederea actualizarii Planului urbanisic general au fost analizate domeniile ce

vizeaza in principal: amenajarea teritoriului administrativ, evolutia localitatii sub diversele aspecte, fondul construit existent, organizarea circulatiei si a transporturilor, probleme legate de protectia si conservarea mediulut, echiparea edilitara, institutiile publice, serviciile, aspectele socio-urbanistice. Rezultatele acestor analize au constituit elemente de tema şi stabilirea propunerilor de organizare urbanistica.

Studiile si analizele efectuate asupra domeniilor de activitate, a tuturor aspectelor vietii oraşului au etalat conditiile pe care se poate sprijinii evolutia viitoare, constituind elemente de tema in propunerile P.U.G.

Optimizarea relatiilor in teritoriu

Dezvoltarea economico-sociala va activa relatiile dintre oras, teritoriul sau administrativ şi teritoriile vecine. Se vor amplifica relatiile in cadrul activitatilor industriale, agricole, aprovizionarea cu produse agroalimentare, a activitatilor de recreere si odihna, turism.

Din punct de vedere a circulatiei in teritoriu prioritatile ar fi: • realizarea unei artere ocolitoare- pentru traficul greu - spre Ieşelnita - Dubova; • deschiderea drumului D.N. 57 pe malul DUNARII , ca drum expres Drobeta

Tr. Severin - Moldova Noua - Bazias - Socol conform Legii nr, 71 din 22 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I - cai de comunicatie

• Dublarea magistralei CF Bucuresti Timişoara conform aceleasi legi nr. 71 din 12 iulie 1996.

In conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului National (Legea 71/1996) se propune ca DN57/57A- Orsova, Moldova Veche, Bazias, Socol, Vracev Gaj (Serbia) sa fie modernizat ca drum expres, Drumul European E70 (DN6) este propus ca suport pentru Autostrada Bucuresti, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Lugoj, Timisoara, Moravita,Vrsac (Serbia).

Propuneri in ce priveste activitatile economice

Activitatea economica dominanta a oraşului este industria, care pentru etapa de perspectiva se mentine. Se propune retehnologizarea industriilor rentabile existente, restructurarea celor nerentabile, diversificarea in industria uşoara şi alimentara cu unitati mici prin investitii noi.

In ce priveşte terenul, se mentine organizarea actuala in zonele industriale existente,

rezervele de teren asigurand necesarul de noi spatii.

Propuneri intervin in zona centrala unde se prevede schimbarea de functiune pentru incintele S.G.C.L.- ORSOVA si S.C. TRANSPORT AUTO S.A., reamplasarea acestor unitati

fiind asigurata in zona I.T.A., sau zona statiei de epurare - varianta de amplasament pentru

I.J.T.L. ORŞOVA.

Propuneri in ce priveste suprafata intravlanului si zonificarea functionala

Intravilanul existent al localitatii cuprinde o suprafata de 498,18 ha, incluzand toate constructiile existente. In acelasi timp zonele din intravilan existente exploatate intensiv prezinta riscuri de alunecari.



RAPORT DE MEDIU 26

Prin tema de proiectare s-a solicitat introducerea in intravilan a unor suprafete de

teren atat pentru realizarea unor gospodarii ale localnicilor, cat si pentru realizarea unor

locuinte de vacanta sau o unor locuinte secundare pentru cetateni din alte localitati . Astfel, suprafete importante de fanete si livezi au fost introduse in intravilan in zona Poiana Stanii, in zona Lac –Rudina, in zona Valea Cernii si zona Vaii Slatinicului, pana la limita teritoriului administrativ reprezentat de Valea Tarovat.

Daca primele trei zone au fost introduse in intravilan pentru a se raspunde presiunii imobiliare cea de-a patra zona a fost introdusa in intravilan pentru grupul de case de pe Valea Tarovat-ului. Aceasta zona se preteaza foarte bine la o investitie de tipul parcului de centrale eoliene propus. Terenul fiind in intravilan nu va mai fi necesara indeplinirea conditiei din Ordonanta 7/2011 privind extinderea intravilanului pentru suprafete de minim 5000 mp pentru unitatile de servicii sau productie.

In afara acestor suprafete importante introduse in intravilan s-au mai facut corectii pentru a se introduce in noul intravilan toate suprafetele ocupate cu constructii si amenajari.

Cu toate ca extinderile de intravilan reprezinta suprafete important, diferenta dintre

intravilanul vechi si cel nou este nesemnificativa - de doar 21,5 ha.

Zonificarea functionala propusa mentine in general configuratia existenta a partilor

ce compun intravilanul, adaugand in partea de vest extinderea pentru zona de locuinte de tip

rural la "Poiana Stelei" , in partea de sud extinderea pentru zona de agrement din Golful

Cernei. O zona de extindere a locuintelor de tip rural se propune pe Valea Slatinicului aici

transportul copiilor la gradinita si scoala se va face cu mijloace auto. Locuinte secundare

sau de week-end se propun in Zona Lac. In partea de est se propune extinderea pentru

locuinte de tip rural şi functiuni complementare a zonei Alion.

o Fond locuibil

Populatia prognozata pentru anul 2020 este de 15.000 locuitori. Fondul de locuit existent se mentine in aceeaşi organizare. Se propune completarea

posibila in cadrul intravilanului existent cu locuinte noi, restructurarea fondului existent deteriorat fizic şi moral, revizuirea si imbunatatirea confortului in blocurile existente.

Pentru etapa de perspectiva se propune deschiderea unor noi zone de locuit. Sistemul de locuire prevazut este in loturi individuale, cu regim de inaltime al constructiei P - P +1 nivele.

Necesarul de locuinte pentru prevederile anului 2020 este de cca. 300 apartamente. Suprafata minima a lotului - 500,00 mp in zonele dens construite avand in vedere si configuratia terenurilor (terenuri in panta cu lucrari de sistematizare pe verticala). Pentru zonele propuse pentru noi gospodarii de tip exploatatie agricola - sector fructe, carne, lapte – Poiana Stelei,sere Coramnic – loturile vor avea suprafete de cca. 1000 mp.

Este in faza de proiectare un bloc ANL in zona centrala a municipiului. o Zona industriala

In ce priveşte terenul, se mentine organizarea actuala in zonele industriale existente, rezervele de teren asigurand necesarul de noi spatii.

Propuneri intervin in zona centrala unde se prevede schimbarea de functiune pentru incintele S.G.C.L.- ORSOVA si S.C. TRANSPORT AUTO S.A., reamplasarea acestor unitati fiind asigurata in zona I.T.A., sau zona statiei de epurare - varianta de amplasament pentru I.J.T.L. ORŞOVA.



RAPORT DE MEDIU 27

o Spatii verzi, amenajari sportive

Prevederile de amenajare a spatiilor verzi au in vedere cadrul natural deosebit de generos, incercand sa imbunatateasca totodata şi indicele existent de mp spatiu verde/locuitor.

Se propune marirea suprafetei zonelor verzi - parc, perdele de protectie, recreere şi

sport de la 19,81 la 26,31prin: • extinderea parcului central (din fata Consiliului local) unde se are in vedere

amenajarea unui ştrand, a 2-3 terenuri de tenis si a unei zone verzi; • extinderea parcului pe valea paraului Turlui pana la Biserica Catolica; • amenajarea unui parc cu spatii de odihna pe terenul situat in zona MAGRIN

(se au in vedere plantari care vor ajuta si la consolidarii terenului; • completarea plantatiei in zona rezervorului de apa nr.l; • realizarea unor plantatii de consolidare in zona Poiana Stelei si in toate zonele

ce prezinta fenomene de instabilitate; • plantatii noi si de inlocuire cu vegetatie specifica zonei, plantatii de aliniament,

plantarea versantilor abrupti (inclisiv in zona Valea Cernei in lungul caii ferate);

• se afla in executie un bazin acoperit in zona de sud a orasului.

o Institutii de interes public, unitati administrative, servicii

Zonele de dezvoltare a oraşului rezerva terenuri pentru dotarile social-culturale necesare in noile unitati de locuit ce se vor realiza.

Zona centrului civic printr-o organizare urbanistica corespunzatoare va asigura amplasamentele institutiilor publice necesare unei bune administrari.

Dezvoltarea unor servicii - prestatii catre populatie va asigura imbunatatirea confortului şi a vietii sociale a oraşului.

Principalele dotari de utilitate publica necesare in municipiu sunt: • procuratura, judecatoria (in curs de executie), notariat; • policlinica, dispensar uman • oficiu PTTR, agentie CFR; • sedii pentru institutii financiar-bancare, de asigurari etc; • biblioteca orasenesca, spatii de expozitii; • scoala generala (aflata in executie in zona de sud); • extinderea scolii generale din zona Coramnic; • cinematograf club pentru zona de sud; • camping – zona Coramnic; • trei puncte de agrement pe malul Golfuli Cernei si a unor tribune pentru competiile

nautice, debarcadere, terenuri de tenis, handbal; • complex hotelier 4-5 stele – Dealul Viilor; • minihotel – Poiana Stelei; • modernizarea pietei agro-alimentare.

Propuneri privind echiparea edilitara

Lucrarile hidrotehnice prevazute atat pentru zonele din intravilanul existent, cat şi pentru zonele propuse pentru dezvoltarile urmatoare sunt lucrari de protectie in teritoriul adiacent şi anume şanturile de garda ce vor prelua apele meteorice colectate de pe versanti.



RAPORT DE MEDIU 28

o Alimentarea cu apa Situatia existenta acopera nevoile actuale si de perspectiva ale orasului Orsova in ceea

ce priveste sursa, sistemul de aductiune si distributie. Se propune imbunatatirea si extinderea capacitatilor existente, si anume : - Statie de tratare – noua; - Rezervor de 2500 mc - nou (langa rezervorul de 2000 mc); - Reabilitarea sistemului de aductiune prin inlocuirea conductei din otel existenta,

cu una ( paralela) din PEHD , eliminand astfel pierderile actuale din sistem. Dublarea conductei de aductiune se va face pe ambele tronsoane - de la captare Toplet - statia de tratare I.T.A., pe o lungime de 9 km si de la Statia de Tratare I.T.A. - rezervorul de 2000 mc, pe o lungime de 4,7 km;

- Pentru zonele de dezvoltare a oraşului s-a prevazut extinderea retelei de distributie a apei cu cca 10,0 km;

- Inlocuirea castelului de apa de la Poiana Stelei cu un rezervor suprateran tip sfera V = 75 mc;

- Amplasarea unui rezervor de 400 mc pe Calea Moldovei, la cota = 250, cu extinderea corespunzatoare a conductei de alimentare cu apa pe str. Calea Moldovei si pe strazile adiacente. ( Masura va fi realizata treptat, concomitent cu dezvoltarea unor noi obiective in zona intravilana propusa);

- Echiparea cu hidranti de incendiu amplasati pe toate strazile la distante de cca. 80 – 100 m.

o Canalizarea Se propune mentinera sistemului divizor de canalizare pe arealul orasului. Canalizarea apelor uzate menajere Se propune extinderea retelei de canalizare menajerea pe toate strazile care au

conducte pentru apa potabila, pe str. Gratca, precum si in zonele nou propuse in intravilan. Statia de epurare existenta asigura necesitatile etapei de perspectiva. Se va impune o zona de protectie sanitara in regim sever, cu raza de 300 m in jurul

statiei de epurare, conf. O.M.S. 981/ 1994.

Canalizarea apelor meteorice

Canalizarea apelor pluviale, asa cum este in prezent exploateaza relieful propice si permite evacuarea apelor meteorice pe caile cele mai scurte si sigure spre emisari.

Se propune reabilitarea descarcatorilor adiacenti strazilor Horia si intersectia str. Traian cu str. Decebal.

Strazile care se vor amenaja in zonele nou introduse in intravilan vor fi realizate cu rigole cu pante corespunzatoare preluarii apelor meteorice si conducerea acestora catre vaile existente.

Se va proceda la curatirea malurilor vailor si torentilor naturali existenti si mentinerea acestora in stare sa preia viiturile pana la deversarea in emisar.

� Alimentarea cu energie termica

Modul actual de asigurare la nivel individual a necesarului de caldura este nesatisfacator, greu de asigurat si in multe cazuri poluant pentru mediu.

Deoarece zona este lipsita de posibilitatea de a se folosi gaze naturale se propune abordarea problemei caldurii in 2 etape:



RAPORT DE MEDIU 29

ETAPA I :

� Montarea de centrale individuale functionand pe combustibil solid peletizat, cu randament ridicat, in institutiile social – culturale si pentru blocurile de locuinte; � Montarea de panouri radiante in spatiile social-administrative si comerciale mari; � Amplasarea de panouri solare pe toate terasele blocurilor; � Pentru locuintele individuale, aprovizionarea cu caldura se va face, ca si in prezent, cu

surse proprii gen sobe, microcentrale, sau aparate electrice si se va promova cu insistenta solutia panourilor solare;

ETAPA a II-a: Folosirea resurselor alternative de energie pentru obtinerea caldurii. Se recomanda

intocmirea de studii privind utilizarea urmatoarelor surse alternative: � Pompe de caldura montate in apa Cernei, la varsarea in Dunare, existand un potential

de temperatura pozitiva ce poate fi exploatat; � Realizarea unor campuri generatoare de curent eolian pe dealurile din zona , sau pe

cursul Dunarii.

� Alimentarea cu energie electrica Situatia actuala a retelei electrice de inalta si medie tensiune din zona este in general satisfacatoare, neimpunându-se lucrari importante pentru alimentarea in bune conditii a actualilor consumatori.

Propunerile de dezvoltare in viitor a orasului si modul de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori, sunt urmatoarele:

- LES 20 KV, LEA 20 KV; - posturi de transformare aeriene 20/0,4 KV amplasate in zonele de dezvoltare

urbana nou introduse in intravilan; - posturi de transformare in anvelopa de beton 20/0,4 KV pentru obiective nou

create in zona centrala; - LEA 0,4 KV, LES 0,4 KV – pentru racordarea locuintelor individuale, obiectivelor

social administrative, de educatie, culturale, comerciale, rezervoare de apa; - Iluminat exterior, realizat de-a lungul strazilor nou create, cu corpuri de iluminat

cu vapori de mercur de joasa presiune.

In cazul in care se va adopta ca solutie de incalzire a blocurilor de locuinte incalzirea cu centrale electrice, necesarul de consum electric in zona centrala se va dubla, ceea ce va determina necesitatea modificarii in totalitate a retelelor de medie si joasa tensiune din zona (se va verifica capacitatea de transport a actualelor instalatii de 20 kV Toplet-PA Nord, PA Sud, fiderii de 20 kV).

� Telefonie, CATV

Pentru noile dotari urbane prevazute in aceasta zona se propun urmatoarele lucrari: - Inlocuirea actualei centrala telefonice existente cu o centrala moderna 5000 linii; - Extinderea si modernizarea retelelor de telecomunicatii ; - Racorduri telefonice aeriene sau subterane la fiecare obiectiv nou.

In privinta C.A.TV. este in studiu organizarea unei retele pentru tot oraşul. Se va evita realizarea unei retele aeriane considerata inestetica şi neasigurata tehnic.



RAPORT DE MEDIU 30

Propuneri pentru organizarea circulatiei

Analiza situatiei existente a etalat problemele circulatiei rutiere, in teritoriul administrativ si in limitele intravilanului existent al orasului.

Propunerile de organizare a circulatiei, incearca solutionarea acestor probleme si pregatirea tramei stradale pentru urmatoarele etape de dezvoltare ale oraşului.

Pentru evitarea tranzitarii

PUG MUN. ORSOVA · ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ..... 85 CUPRINS . REACTUALIZARE...

Documents

Transcript of PUG MUN. ORSOVA · ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ..... 85 CUPRINS . REACTUALIZARE...