Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima...

61
Strada Povernei 6-8, Sector 1, code 010643, BUCUREŞTI, ROMANIA Telefon: +40-21-3124069, +40-21-3172431, Fax : +40-21-3117595, e-mail: [email protected], web: www.incsmps.ro Realizarea unui studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia SECȚIUNE III : Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-economice 1 INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII

Transcript of Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima...

Page 1: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Strada Povernei 6-8, Sector 1, code 010643, BUCUREŞTI, ROMANIATelefon: +40-21-3124069, +40-21-3172431, Fax : +40-21-3117595,

e-mail: [email protected], web: www.incsmps.ro

Realizarea unui studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice

și sociale ale aplicării acestuia

SECȚIUNE III :Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-economice

1

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN

DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS

Page 2: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

CuprinsCapitolul 1. Impactul salariului minima supra principalilor indicatori ai pieței muncii- Analize macroeconomice..............................................................................................................................................................................................3

1.1. Introducere........................................................................................................................................................3

1.2.Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut.......................................................................4

1.3.Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii....................................................................................8

1.4.Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate............................................10

Capitol 2. Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC)....................................................................................16

Capitolul 3. Dinamica evoluției salariului minim brut pe țară în raport cu produsul intern brut pe locuitor......17

Capitol 4. Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariati si salariul mediu brut...................................................................................................................................18

4.1. Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților......18

4.2. Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariati si salariul mediu brut....................................................................................................................................20

Capitolul 5. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României....................................22

5.1. Introducere.............................................................................................................................................................22

5.2.Relatia dintre salariul minim si activitatea economica informala. Consideratii generale...............................23

5.3.Datele si metodologia..............................................................................................................................................25

5.3.Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în România..........................30

5.4. Concluzii și discuții................................................................................................................................................35

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................................................36

2

Page 3: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Capitolul 1. Impactul salariului minima supra principalilor indicatori ai pieței muncii- Analize macroeconomice

1.1. Introducere In ipoteza unei pieţe a muncii perfect competitive, o creştere a salariilor ca urmare a creşterii salariului minim ar trebui să aibă ca efect o reducere a numărului de angajați, în special din rândul salariaţilor care aveau câştiguri la nivelul salariului minim. Singura posibilitate pentru ca firmele să păstreze numărul de salariați anterior ar fi să rămână profitabile în această situaţie, adică respectivii angajaţi să compenseze această creştere a costurilor prin creșterea productivităţii muncii.

Studiile pe tema impactului salariului minim asupra ocupării forţei de muncă nu au ajuns la o concluzie unitară. Există analize care susţin că o creștere a salariului minim are un efect negativ asupra ocupării, mai ales asupra angajaţilor cu salarii mici, în timp ce alte studii susţin că efectele asupra ocupării sunt reduse sau chiar inexistente la creșterea salariului minim. Motivele care stau la baza acestor rezultate diferite ţin de metodologia de analiză şi de datele folosite – date agregate, date la nivel de sector, la nivel de firmă sau la nivel de individ.

Economiştii americani Neumark şi Wascher au arătat ȋn 1992 că o creştere de 10% a salariului minim generează, cu o anumită întârziere, o reducere de 1% - 2% a ocupării forţei de muncă tinere. După 20 de ani de studii în domeniul salariului minim, aceştia susţin că salariul minim are un impact negativ asupra lucrătorilor cu salarii mici (Neumark şi Wascher, 2008).

Schaafsma şi Walsh, care au studiat în 1983 efectul salariului minim asupra ocupării şi ofertei de forţă de muncă în diverse provincii canadiene au identificat 6 sub-segmente ale forţei de muncă vulnerabile la creșterea salariului minim, clasificate în funcţie de sex şi vârstă, după cum urmează: femei şi bărbaţi între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi respectiv peste 25 de ani. Rezultatele lor au indicat faptul că salariul minim are un efect negativ semnificativ asupra ocupării şi forţei de muncă la aproape toate grupele de vârstă şi totodată, un efect pozitiv semnificativ asupra ratelor de şomaj indiferent de grupa de vârstă. Autorii au concluzionat aşadar că există efecte puternice ale salariului minim asupra ocupării şi şomajului. În plus, s-a constatat că tinerii angajaţi manifestă cea mai puternică tendinţă de a se retrage de pe piaţa forţei de muncă, în urma creşterii salariului minim ca urmare a oportunităţilor mai atractive de educaţie şi training, exterioare pieţei muncii.

Un studiu similar a fost făcut de Kan şi Sharir (1996), care au estimat atât ecuaţia cererii cât şi a ofertei de forţă de muncă competitivă printr-un model de ecuaţii simultane. Rezultatele lor au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul bărbaţilor din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ asupra ocupării pentru primele două grupe de vârstă.

Studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a problematicii salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al salariului minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor. Au fost analizate efectele salariului minim din Brazilia în perioada anilor 1982-2000, având la bază date lunare preluate din sondaje asupra firmelor şi gospodăriilor. Concluziile obţinute susţin existenţa unui efect advers de mică proporţie asupra ocupării, generat de o creştere a salariului minim. Principala implicaţie a acestui fapt o constituie existenţa unui potenţial mai ridicat al salariului minim de combatere a sărăciei în cazul unei inflaţii reduse, în timp ce o inflaţie ridicată generează un efect volatil al salariului minim şi un grad de ocupare mai redus.

Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat efectele modificării salariului minim asupra ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de criză economică obţinȃnd concluzia că şansele femeilor care lucrează cu fracţiune de normă de a rămȃne angajate scad de la un an la altul. De asemenea, au observat că recenta criză economică a redus probabilitatea ca bărbaţii cu normă ȋntreagă cu salarii mici să ȋşi păstreze locurile de muncă atunci cȃnd salariul minim creşte. Per ansamblu, autorii au ajuns la concluzia că salariul minim a dus la creşterea cȃştigurilor angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor. Firmele au răspuns la

3

Page 4: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

creșterea costurilor prin îmbunătățirea productivității lucrătorilor, numărul total de locuri de muncă nefiind afectat. Cu toate acestea, în ceea ce privește păstrarea locurilor de muncă, unele categorii de angajați au fost mai afectate decât altele.

Ȋn general, autorii care susţin că salariul minim are un impact redus asupra ocupării sunt de părere că firmele afectate de salariul minim reacţionează prin creşterea productivităţii muncii – prin utilizarea sporită a tehnologiei, prin intermediul formării profesionale a angajaţilor sau schimbări ȋn organizarea muncii. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul că de multe ori pieţele pe care acţionează firmele sunt caracterizate de concurenţă imperfectă, astfel că acest impact redus sau chiar nul asupra ocupării poate ascunde transferul costurilor crescute cu care firmele se confruntă asupra preţurilor de vȃnzare ale produselor (Bullock et al., 2001).

1.2.Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut

Creşterea salariului minim conduce la modificări semnificative în câştigurile populaţiei retribuită cu salariul minim sau în preajma acestuia. De cele mai multe ori, tendinţa este de a lua în considerare doar lucrătorii cu salarii mici, adică cei care vor beneficia în mod direct de creşterea salariului minim, însă modificarea salariului minim influenţează şi lucrătorii care câştigau peste salariul minim, dar în zona acestuia, respectiv în partea de jos a distribuţiei salariale, până spre zona mediană (Zipperer, 2016). Cu alte cuvinte, chiar şi lucrătorii cu salarii mai mari decât salariul minim, pot beneficia de creşteri salariale. Acest efect este justificat prin menţinerea salariilor diferenţiate la nivel de firmă – creşterea salariilor angajaţilor de la baza distribuţiei la nivel de firmă antrenează de multe ori creșteri salariale pe toate nivelurile, deşi în proporţii diferite.

În aceste condiţii, presiunea asupra firmelor este foarte mare, costurile cu forţa de muncă fiind semnificativ mai mari. Printre efectele reale ale creşterii salariului minim se numără într-adevăr creşterea câştigurilor salariale ale populaţiei, însă de multe ori cu preţul disponibilizării acelor angajaţi pe care firmele nu îşi mai pot permite să îi plătească. Mai mult, creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor/serviciilor.

Pe de altă parte, în România este destul de prezentă economia informală, care poate funcţiona ca o supapă în cazul creşterii costului cu forţa de muncă – o parte din lucrătorii cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate, soluţie preferată de oamenii care se văd puşi în situaţia de a-şi pierde locul de muncă. Munca nedeclarată (şi bineînţeles şi economia informală) are implicații negative care afectează obiectivele macroeconomice, dar și calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială. Din perspectivă macroeconomică, munca nedeclarată conduce la scăderea veniturilor fiscale (impozitul pe venit și TVA) și subminarea finanțării sistemelor de asigurări sociale. Din perspectivă microeconomică, munca nedeclarată tinde să denatureze concurența loială între firme şi provoacă ineficiențe productive. La nivel de individ, dezavantajele muncii nedeclarate sunt multiple: muncitorii nu sunt înregistraţi ȋn sistemul de asigurări sociale şi de sănătate, astfel că nu beneficiază de pensie, ajutoare sociale pentru orice boală sau deces; nu au dreptul la indemnizație de șomaj sau la asigurare de sănătate; nu au dreptul la concediu de odihnă sau de maternitate.

Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii.

O creştere a salariului minim duce automat la creşterea salariului mediu . Sunt importante studiile de impact asupra câştigurilor salariale medii deoarece acestea sunt un element important al competitivităţii economiei. Principalul deziderat al creşterii salariului minim este creşterea câştigului salarial mai ales în rândul lucrătorilor cu salarii mici, însă trebuie luat în considerare efectul la nivel macroeconomic.

Pentru a investiga impactul creşterii salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut real a fost folosit un model econometric de forma:

4

Page 5: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

castig t=α+β ∙ salmint+γ i ∙ X ¿+εt

Alături de salariul minim, am inclus ca variabile explicative în model: rata şomajului, productivitatea muncii, investiţiile străine directe şi ritmul de creştere al Produsului Intern Brut. Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului 2000 - trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii.

Câştigul salarial mediu brut şi salariul minim la nivel naţional sunt variabile exprimate în lei, preţuri comparabile – a fost folosit indicele preţurilor de consum pentru eliminarea influenţei preţurilor. Pentru a cuantifica productivitatea muncii, au fost folosiţi indici ai productivităţii orare a muncii, cu baza în anul 2010. Rata şomajului este exprimată procentual şi se referă la şomajul înregistrat. Investiţiile străine directe sunt variabile de flux, fiind cuantificate ca procent din PIB. Ritmul de creştere a Produsului Intern Brut a fost determinat pe baza indicilor de volum – modificare procentuală faţă de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier.

Datele utilizate în această analiză au fost preluate din baza de date online Tempo a Institutului Naţional de Statistică (câştigul salarial mediu brut, indicele preţurilor de consum, rata şomajului, indicii PIB), din publicaţiile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice (salariul minim brut garantat în plată) cât şi de la Eurostat (investiţiile străine directe).

În modelul econometric a fost folosit logaritmul natural al câştigului salarial, al salariului minim şi al productivităţii muncii. De asemenea, toate variabile au fost testate pentru staţionaritate, iar în urma informaţiilor furnizate de testul Augmented Dickey Fuller s-a decis folosirea diferenţei de ordinul întâi pentru salariul minim, productivitate, investitiţii străine directe şi rata şomajului.

Rezultatele estimării econometrice sunt prezentate în figura 1. Au fost păstrate ȋn modelul final doar variabilele semnificative din punct de vedere statistic. Se observă că variabila cu cea mai mare influenţă asupra cȃştigului salarial mediu brut real este salariul minim. Aşa cum era de aşteptat, impactul este unul pozitiv, modelul econometric indicȃnd că o creştere cu 10% a salariului minim real duce la creşterea cȃştigului salarial mediu cu 7,5%. Este o influenţă puternică, astfel că salariul minim este ȋntr-adevăr un determinant important al creşterii salariale din perioada analizată.

Productivitatea muncii influenţează ȋn mod pozitiv cȃştigul salarial mediu brut real, creşterea cu 10% a productivităţii orare a muncii avȃnd ca efect creşterea cu 2,3% a cȃştigului mediu. Această legătură este premisa unei economii eficiente, creşterile salariale pe baza creşterii productivităţii sunt sustenabile şi nu generează inflaţie.

Rata şomajului are un impact negativ asupra cȃştigurilor salariale medii, o creştere cu 1% a şomajului ȋnregistrat determinȃnd reducerea cȃştigului salarial mediu brut real cu 2%. Din nou, rezultatele obţinute sunt ȋn concordanţă cu teoria economică, legea cererii şi ofertei funcţionȃnd ȋncă o dată – o rată a şomajului mai mare poate fi interpretată ca o concurenţă crescută pe un număr fix de locuri de muncă, ceea ce pune o presiune descendentă asupra salariilor: şomerii sunt dispuşi să accepte salarii mai mici din dorinţa de a se angaja.

Creşterea Produsului Intern Brut s-a dovedit nesemnificativă statistic ȋn model, indicȃnd lipsa unei influenţe asupra cȃştigurilor ȋn perioada analizată. De asemenea, nu există suficiente dovezi pentru a susţine din punct de vedere statistic o relaţie ȋntre investiţiile străine directe şi cȃştigul salarial mediu brut real.

Dependent Variable: LNCASTIGMethod: Least SquaresDate: 10/21/16 Time: 18:43Sample (adjusted): 2000Q2 2016Q1Included observations: 64 after adjustments

Variable CoefficientStd. Error t-Statistic Prob.  

5

Page 6: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

C 1.731993 0.345260 5.016486 0.0000DLNSM 0.755117 0.031328 24.10385 0.0000DLNPROD_I 0.229474 0.084451 2.717246 0.0086DRS -0.020095 0.009085 -2.211862 0.0308

R-squared 0.981228     Mean dependent var 7.115832Adjusted R-squared 0.980290     S.D. dependent var 0.660055S.E. of regression 0.092667     Akaike info criterion -1.859141Sum squared resid 0.515234     Schwarz criterion -1.724211Log likelihood 63.49251     Hannan-Quinn criter. -1.805985F-statistic 1045.433     Durbin-Watson stat 0.499947Prob(F-statistic) 0.000000

Figura 1. 1.Rezultatele modelului econometric de analiză a impactului salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut real

Evolutia ponderii salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut lunar pe grupe majore CAEN Rev. 2 in luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008

Ultimele date statistice referitoare la câştigul salarial mediu brut lunar sunt disponibile pentru luna iulie 2016. Vom alege pentru comparatie luna iulie. In luna iulie 2008 salariul minim brut pe ţară a fost de 500 lei iar in luna iulie 2016 de 1250 lei.În tabelul 1.2. s-a calculat ponderea salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut, pe grupe majore CAEN Rev. 2 (19 grupe numerotate A, B, ... , S), în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008. In Figura 1.2. s-au reprezentat grafic aceste ponderi. Prin A-S s-a notat economia naţională.Primul grup de dreptunghiuri (cele din stâga de culoare albastră şi mai puţin inalte) se referă la luna iulie 2008. Grupul al doilea de dreptunghiuri, cele din dreapta, de culoare rosie si mai inalte, se refera la luna iulie 2016.Analiza graficului ne permite să constatăm că toate ponderile salariului minim brut pe ţară in luna iulie 2016, pe fiecare grupa majora CAEN Rev. 2, sunt sensibil mai mari decât cele din luna iulie 2008.

A-S A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S0

1020304050607080

Figura 1.2. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu brut lunar, in luna

iulie 2016, comparativ cu luna iulie 2008

pondsalmin08 pondsalmin16

In tabelul 1.1 activitatile economiei naţionale se prezintă ordonate după coloana 3. Graficul 2.2 a pus in evidenţa creşterile de ponderi, dar amploarea acestei creşteri o putem observa urmărind coloana 3.

6

Page 7: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Cea mai mică creştere a ponderii, de 16% are loc in activitatea N.Cea mai mare crestere are loc in activitatea O, urmată de grupa majoră P la mica distanţă.Deoarece ponderea salariului minim in salariul mediu a crescut foarte mult in iuie 2016 faţă de iulie 2008, în activităţie O, P, R, D, K, F, H, B si M s-a amplificat foarte mult fenomenul de aplatisare salarială.O amplificare a fenomenului de aplatizare salarială a avut loc si in activitaţile L, Q, E, J, I, C A si G.Activitatile S si N au fost mai putin afectate de acest fenomen al aplatisării salariale.

Tabel 1.1. Raportul dintre ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu brut, în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008, pe grupe majore de activități CAEN Rev. 2

Codul și denumirea grupei majore CAEN Rev. 2

Ponderea salariului minim brut pe ţară in caştigul salarial mediu brut lunar în luna iulie 2008%

Ponderea salariului minim brut pe ţară in caştigul salarial mediu brut lunar în luna iulie 2016%

Raportul Col.2/ Col.1

0 1 2 3N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 47.44 54.87 1.16S Alte activităţi de servicii 50.66 62.19 1.23G Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi a motocicletelor 35.64 48.52 1.36A Agricultură, silvicultură şi pescuit 39.87 54.04 1.36

C Industria prelucrătoare 34.22 46.66 1.36I Hoteluri şi restaurante 50.76 70.26 1.38J Informaţii şi comunicaţii 15.66 22.09 1.41E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare 33.62 50.75 1.51Q Sănătate şi asistenţă socială 30.25 45.7 1.51L Tranzacţii imobiliare 30.56 46.54 1.52A-S Economie naţională 28.26 43.48 1.54M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 18.56 28.86 1.55B Industria extractivă 17.15 27.08 1.58H Transport şi depozitare 25.75 42.53 1.65F Construcţii 33.44 57.05 1.71K Intermedieri financiare şi asigurări 12.28 21.25 1.73D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 14.96 26.97 1.8R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 30.88 56.41 1.83

7

Page 8: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

P Invăţământ 25.21 47.66 1.89O Administratie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 15.84 30.73 1.94

Nota: Grupele majore sunt ordonate în odinea crescătoare a coloanei 3 (Raportul Col.2 / Col. 1)

1.3.Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii

La nivelul unei economii, legătura directă între productivitate şi potenţialul de creştere economică este una destul de strânsă, mai ales dacă privim nivelul productivităţii ca fiind al treilea factor de creştere economică după forţa de muncă şi capital. Creşterea PIB-ului potenţial creează premisele pentru reducerea excesului de cerere existent în economie şi pentru asigurarea convergenţei reale a economiei. În al doilea rȃnd, productivitatea influenţează inflaţia şi cursul de schimb. Necorelarea salariilor cu productivitatea creează presiuni inflaţioniste prin creşterea costurilor. Totodată, nu putem ignora faptul că, pentru Romȃnia, competitivitatea rămâne un parametru esenţial al capacităţii economiei de a face faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană, iar de cele mai multe ori competitivitatea este analizată prin corelaţia dintre salarii şi productivitatea muncii.

Relaţia dintre salariul minim şi productivitate este un subiect de interes prin prisma implicaţiilor majore în economie. O creştere a salariului minim poate duce la creşterea productivităţii prin reducerea ocupării, deoarece firmele vor substitui munca (mai scumpă) prin capital, utilizând mai mult tehnologia decât resursa umană.

Pe de altă parte, creşterea salariului minim poate conduce la creşterea motivaţiei salariaţilor, preluând funcţia de salariu de eficienţă – angajaţii răspund la creşterile salariale prin depunerea unui efort mai mare în realizarea sarcinilor de lucru, crescând astfel productivitatea muncii.

În aceste condiţii, este foarte importantă corelarea impactului salariului minim asupra ocupării cu impactul asupra productivităţii, pentru a observa dacă o eventuală creştere a productivităţii muncii este determinată de reducerea numărului de angajaţi sau este rezultatul motivaţiei angajaţilor de a lucra mai bine.

La nivel macroeconomic, creşterea salariului minim ar putea determina firmele mai puţin productive să iasă de pe piaţă, iar pe cele eficiente să se dezvolte. În acest context, salariul minim funcţionează ca un factor de selecţie naturală la nivel macroeconomic, determinând o probabilitate mai mică pentru firmele neproductive de a supravieţui şi forţând îmbunătăţirea competitivităţii firmelor care se adaptează noului context, fapt ce ar duce la creşterea eficienţei la nivel naţional.

În figura 2 este prezentată evoluţia productivităţii orare a muncii şi a salariului minim real, prin intermediul indicilor calculaţi cu baza în anul 2010 (valoare medie pentru anul 2010). Seria indicilor de productivitate prezenta sezonalitate trimestrială, astfel că am folosit metoda mediilor mobile pentru a obţine o serie fără sezonalitate. În graficul prezentat, indicii mai mici ca 100 indică valori ale productivităţii orare a muncii, respectiv ale salariului minim real, mai mici decât cele din anul 2010.

În primul rând se remarcă trendul ascendent pentru ambele variabile, perioada analizată (trimestrul 1 al anului 2000 – trimestrul 1 al anului 2016) fiind caracterizată de o creştere a ambilor indicatori consideraţi. Însă este evident faptul că salariul minim real a crescut într-un ritm mult mai accelerat decât productivitatea orară a muncii. În trimestrul întâi al anului 2000, salariul minim era cu 90% mai mic decât în anul 2010, în timp ce productivitatea orară a muncii era doar cu 44% mai mică decât în 2010. La finalul perioadei analizate, se ajunge la o diferenţă mult mai pronunţată, astfel că în primul trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010. Valoarea indicelui calculat pentru Q1 2016 a fost de 2,3 ori mai mare decât în Q1 2000 în cazul productivităţii orare a muncii şi de 18,6 ori mai mare în cazul salariului minim,

8

Page 9: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

indicând o creştere a salariului minim real mult mai mare comparativ cu creşterea productivităţii orare a muncii.

q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1 q2 q3 q4 q1

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

020406080

100120140160180200

Indicii productivitatii muncii Indicii salariului minim real

Figura1. 2. Indicii productivităţii muncii şi ai salariului minim brut real în România

Analiza efectelor salariului minim asupra productivităţii muncii a fost realizată utilizând un model econometric pe date trimestriale:

∏muncii ¿t=α +β ∙ salmint+γ i ∙ X ¿+εt ¿

Deşi scopul studiului este de a determina modul în care salariul minim influenţează productivitatea muncii în România, în model au fost incluse variabile suplimentare/de control, conform teoriei economice (cuprinse în vectorul Xi): pentru cuantificarea investiţiilor de capital am utilizat ca variabilă proxy fluxul de investiţii străine directe ca procent din PIB, considerând acceptabilă această variabilă din moment ce analiza este realizată la nivel macroeconomic. O altă variabilă luată ȋn considerare a fost rata şomajului deoarece, pe termen lung, ar putea avea efecte adverse asupra productivităţii muncii ȋntrucȃt reprezintă o slabă utilizare a capitalului uman. De asemenea, am testat, folosind cauzalitatea Granger, dacă rata şomajului la nivel naţional influenţează productivitatea muncii şi rezultatele obţinute au fost un motiv ȋn plus pentru includerea acestei variabile în model.

Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului 2000 - trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii. Ca surse de date am folosit baza de date Tempo a Institutului Naţional de Statistică, baza de date Eurostat şi buletinele statistice publicate pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice.

Productivitatea reală pe ora lucrată este exprimată sub formă de indici – modificare procentuală faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Am utilizat un model multiplicativ, variabilele folosite în estimarea econometrică fiind în prealabil logaritmate. În urma testării staţionarităţii seriilor de date, am decis utilizarea diferenţei de ordinul întâi pentru seria salariului minim real şi seria investiţiilor străine directe.

Rezultatele estimării econometrice pot fi vizualizate în figura 1.3.. Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, o creştere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. Se pare că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade. Dacă se consideră constant numărul de angajaţi, adică firma nu recurge la reduceri de personal, acest efect s-ar traduce prin diminuarea rezultatelor – venituri mai mici ale firmelor. Mai mult decȃt atȃt, dacă este observată şi o scădere a ocupării, acest rezultat poate fi un semnal de alarmă cum că firmele sunt puse ȋn dificultate de aceste creşteri ale costurilor şi fac faţă cu greu situaţiei: ȋşi diminuează numărul de angajaţi, iar veniturile sunt mai mici, cu importante consecinţe negative - reducerea activităţii, periclitarea poziţiei pe piaţă. Din păcate, la

9

Page 10: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

Pe de altă parte, investiţiile străine directe au un impact pozitiv asupra productivităţii muncii, o creştere a investițiilor străine cu 10% conducȃnd la creşterea productivităţii muncii cu 2,4%. Un aspect delicat este faptul că investiţiile străine directe se concentrează ȋn domenii caracterizate de eficienţă crescută (asigurări, servicii financiare, imobiliare, telecomunicaţii, IT, etc) şi mai puţin ȋn ramuri unde ponderea lucrătorilor cu salarii mici este relativ crescută (comerţ, hoteluri, restaurante, industrie prelucrătoare, etc). Cu alte cuvinte, impactul investiţiilor străine asupra productivităţii muncii, deşi pozitiv la nivel agregat, se manifesta cu precădere ȋn anumite domenii, astfel că beneficiile generate de aceste investiţii se răsfrȃng mai puţin asupra lucrătorilor din partea inferioară a distribuţiei salariale.

Un alt aspect investigat ȋn cadrul analizei determinanţilor productivităţii muncii a fost influenţa şomajului. Deşi la nivel teoretic rata şomajului ar putea avea implicaţii negative asupra productivităţii la nivel macroeconomic, pe datele analizate această legătură nu a fost susţinută din punct de vedere statistic.

Dependent Variable: LNPRODMethod: Least SquaresDate: 10/21/16 Time: 18:55Sample (adjusted): 2000Q4 2016Q1Included observations: 53 after adjustments

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.  

C 2.752782 0.815826 3.374225 0.0014DLNSM(-2) -0.229261 0.127270 -1.801378 0.0777

DLNFDI 0.246907 0.140978 1.751383 0.0860

R-squared 0.156309    Mean dependent var 1.708403Adjusted R-squared 0.122562    S.D. dependent var 0.717853S.E. of regression 0.672425    Akaike info criterion 2.099086Sum squared resid 22.60777    Schwarz criterion 2.210612Log likelihood -52.62579    Hannan-Quinn criter. 2.141974F-statistic 4.631713    Durbin-Watson stat 0.945570Prob(F-statistic) 0.014275

Figura 1.3. Rezultatele modelului econometric de analiză a impactului salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut real

Rezultatele obţinute, deşi valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu precauţie, deoarece modelul construit explică doar ȋn proporţie de 16% variaţia productivităţii muncii. Este evident faptul că lipsesc factori determinanţi importanţi ai productivităţii, care din păcate nu au putut fi cuantificaţi şi analizaţi din lipsa datelor. O imagine mai completă ar putea fi obţinută prin compararea situaţiei la nivel de activitate economică. Salariul minim poate determina o redistribuire a productivităţii, a resurselor de muncă şi a competitivităţii dinspre activităţile ȋn care predomină lucrătorii slab calificaţi către cele ȋnalt calificate.

1.4.Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate

10

Page 11: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Economiştii au fost permanent interesaţi de consecinţele evoluţiei salariului minim asupra gradului de ocupare în deosebi, dar şi totodată de efectele fenomenelor specifice pieţei muncii, în ansamblu. Un interes deosebit îl constituie posibilitatea modelării gradului de influenţă a salariului minim şi de identificare efectivă a principalelor variabile explicative ale unei analize econometrice adecvate. Cuantificarea impactului salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate a constat în modelarea cererii (populația ocupată) şi a ofertei de muncă (populația activă) pentru 6 subgrupe de vârstă şi sexe, pe perioada 2000-2015. Analiza econometrică tratează impactul salariului minim simultan asupra ratei de ocupare şi ratei de activitate şi se concentrează asupra următoarelor 6 subgrupe de vârstă şi sexe: bărbaţi şi femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi peste 25 de ani şi presupune utilizarea următoarelor variabile endogene: numărul persoanelor ce doresc să muncească (forţa de muncă activă) şi numărul persoanelor care muncesc (ocuparea). Am ales în analiză cele trei grupe de vârstă deoarece atât literatura de specialitate, cât și studiile noastre anterioare au indicat faptul că salariul minim are un impact mai ridicat asupra tinerilor.

Principalele variabile explicative sunt: salariul minim la nivel naţional, populaţia ocupată, populaţia activă, populaţia totală, produsul intern brut, indicele preţurilor de consum şi indicele preţurilor de producţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) şi cel al preţurilor de producţie (IPP) au fost calculaţi ca indici cu baza în lanţ. Salariul minim a fost deflatat în ecuaţia ratei ocupării (cererii) prin indicele preţurilor de producţie, iar în ecuaţia ratei de activitate (ofertei) prin indicele preţurilor de consum. Produsul intern brut, care este utilizat în cadrul modelului ca o variabilă proxy pentru producţie în ecuaţiile ocupării, este deflatat prin deflatorul PIB. Datele utilizate au fost trimestriale.

Principalele surse de date au fost Institutul Naţional de Statistică al României precum şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Forma generală a ecuaţiei ocupării este:

lnpoi=α 0+∑k=0

3

α k+1 dlnsalminc ( t−k )+∑k=0

3

αk +5dlnpib (t−k )+∑k=0

3

α k+9dlnpo ( t−k )

unde: lnpoi - logaritmul populaţiei ocupate pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6 dlnsalminc - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPP dlnpib - prima diferenţă a logaritmului produsului intern brut

Forma generală pentru ecuaţia populației active este dată de următoarea relaţie:

lnpai=β0+∑k=0

3

βk+1 dlnsalmino (t−k )+∑k=0

3

βk+5 dlnpa (t−k )+ β9dlnpt i

unde: lnpai - logaritmul populaţiei active pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6 dlnsalmino - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPC lnpti - logaritmul populaţiei totale pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6

În cadrul estimărilor econometrice am urmărit să surprindem impactul șocurilor creșterii salariului minim asupra echilibrului pieței forței de muncă, având în vedere rata de ocupare (cererea de muncă) și rata de activitate (oferta de muncă) structurate pe grupe de vârstă și gen. Analiza econometrică a avut la bază modelul propus de Schaafsma şi Walsh (1983).

Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta 15-19 ani

Masculin (ecuația 3) LNPO1M = 9.1527 - 0.6337*DLNSALMINC + 0.2639*DLNPIB(-3) 

11

Page 12: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Vârsta 15-19

Feminin (ecuația 4) LNPO1F = 11.1132 -0.5532*DLNSALMINC +0.4107*DLNPIB(-3) + 0.4315*LNPO1F(-1) -0.3102*LNPO1F(-2) 

MasculinSe poate observa (ecuația 3) că o creșterea curentă a salariului minim real de 1 procent

diminuează ocuparea forței de muncă tinere masculine (15-19 ani) cu 0,6337 procente . Totodată o creștere a output (PIB) încurajează ocuparea acestei categorii de forță de muncă. Am putea spune că în ceea ce privește ocuparea în rândul acestei grupe de vârstă au contat mai mult presiunile sindicale și de ordin social decât tendința de creștere a salariului minim. Astfel, faptul că există o presiune din partea sindicatelor asupra angajatorilor face ca aceștia să fie atenți, în special, la sporul salariului minim real.

Având în vedere persistența salariilor mici la această categorie de angajați, rezultatele obținute sunt normale, specifice unei ecuații a cererii de muncă.

FemininUrmărind rezultatele obținute în ecuația 4 se observă că sporul salariului minim real

descurajează mai puțin pe întreprinzători să angajeze femei între 15-19 ani faţă de același segment de vârstă la bărbați (o influență negativă de 0,5532 procente la fete față de 0.6337 procente la băieți). Creșterea output de acum 3 trimestre are o influență aproape dublă asupra populației feminine ocupate de 15-19 ani (+0,4107) față de cea masculină. Dar, spre deosebire de ecuația 3 mai intervin și două componente autoregresive care indică faptul că, dacă au angajat mai multe tinere acum 6 luni, angajatorii reduc angajările curente, ajustând pozitiv cu angajările de acum 3 luni.

Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta 20-24 ani

Masculin (ecuația 5) LNPO2M=6.0591-0.3014*DLNSALMINC(-3)+0.3940*LNPO2M(-1) Vârsta 20-24

Feminin (ecuația 6) LNPO2F = 11.7106 -0.3027*DLNSALMINC +0.0979*DLNPIB(3) +0.3500*LNPO2F(-1) 

MasculinO tendință de scădere a influenței salariului minim real devine evidentă pe măsura

creșterii vârstei lucrătorilor de la 15-19 ani la 20-24 ani (0,3014 în ecuația 4 față de 0,6337 în ecuația 3). Am putea spune că lucrătorii din această grupă de vârstă (20-24 ani) au avut timp sa se califice și astfel nu mai pot fi angajați doar la nivelul salariului minim.

Coeficientul pozitiv al lag-ului de nivel 1 (+0,3940) al populației masculine ocupate din aceeași categorie de vârstă poate susține o anumită inerție (la creștere sau la scădere) a angajărilor. Astfel, dacă agenții economici consideră că va fi o conjunctură economică favorabilă vor continua angajarile și-n trimestrul următor, iar în cazul unei conjuncturi economice defavorabile disponibilizările se vor face treptat.

FemininExistă aceeași tendință normală de scădere a influenței salariului minim, deoarece la această

categorie de vârstă (20-24 de ani) deja ne confruntăm cu experiență și calificare, ceea ce impune un alt nivel al salariului.

Se menține și componenta inerțială tot la un trimestru, astfel că dacă se anticipează o conjunctură economică bună se vor mai face angajări încă un trimestru, iar dacă nu,

12

Page 13: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

disponibilizările vor fi făcute treptat. Ca o specificitate în cadrul acestei ecuații (comparativ cu ecuația 5) sesizăm o persistență a influenței output și pe această grupă de populație ocupată.

Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta peste 25 ani

Masculin (ecuația 7) LNPO3M = 10.2305 -0.0908*DLNSALMINC(-3) + 0,0696*DLNPIB Vârsta + 0,3118*LNPO3M(-2)  peste 25

Feminin (ecuația 8) LNPO3F = 4.8170 -0.2207*DLNSALMIN(-3) + 0.0787*DLNPIB +0.4530*LNPO3F(-1)

MasculinDiminuarea influenței salariului minim real (-0,0908) asupra populației masculine ocupate

de peste 25 de ani, se menține, posibil datorită ponderii mici a salariaților plătiți la acest nivel.Se observă și o transferare a componentei inerțiale pe lag-ul 2, ceea ce arată că dacă

angajatorii preconizează o situație economică bună vor angaja 2 trimestre la rând, pe când în cazul unei situații economice nefavorabile vor disponibiliza mai întâi persoanele mai tinere (la grupa 20-24 de ani lag-ul este de 1 trimestru) și mai apoi pe cele cu vechime și experiență.

Influența sporului de output este destul de mică (+0,0696). Aceasta ar însemna că la o creștere a output necesarul de forță de muncă suplimentară va fi acoperit mai ales din rândul tinerilor (cu salarii mici), mai ales dacă această creștere a producției este apreciată de angajatori ca fiind una temporară (tinerii vor fi primii disponibilizați).

FemininÎn cadrul populației ocupate de peste 25 de ani scade influența salariului minim real (-

0,2207), însă nu foarte mult, față de populația ocupată feminină de 20-24 de ani (-0,3027), ceea ce arată că femeile încă sunt dispuse să lucreze la nivelul salariului minim și după 25 de ani, când se consideră că au câștigat experiență și/sau și-au finalizat studiile.

Se menține compenenta inerțială tot de lag 1 și totodată și influența pozitivă, chiar dacă redusă, a output perioadei curente. Astfel, am putea spune că atunci când sesizează o creștere curentă a output întreprinzătorii angajează cel mai ușor persoane plătite la nivelul salariului minim și dacă se poate cu vârstă de peste 25 de ani, asiguându-și astfel necesarul de forță de muncă pe termen scurt, iar dacă aceștia au siguranța persistenței creșterii output își vor schimba targetul spre tineri – plătiți de obicei tot aproape de salariul minim.

Impactul salariului minim asupra ratei de activitate vârsta 15-19 ani

Masculin (ecuația 9) LNPA1M=15.061 - 0.4130*DLNSALMINO-0.4023*DLNSALMINO(-3)  Vârsta 15-19

Feminin (ecuația 10) LNPA1F=16.301 -0.3312*DLNSALMINO -0.2986*DLNSALMINO(-3) 

MasculinInfluența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația activă)

poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra populației active. Influența negativă

13

Page 14: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

a salariului minim real este repartizată atât pe nivelul curent cât și pe lag-ul 3. Analizând această situație am putea spune că există un entuziasm scăzut al tinerilor față de creșterea salariului minim.

FemininȘi segmentul feminin al populației active este influențat negativ de sporul salariului minim

real din nivelul curent și de acum 3 trimestre. Putem observa doar că modificările salariului minim real afectează mai puțin pe tinerele de 15-19 ani față de tinerii de aceeași vârstă (-0.3312*DLNSALMINO-0.2986*DLNSALMINO(-3) la femei, față de - 0.4130*DLNSALIMINO -0.4023*DLNSALMINO(-3) la bărbați). Aceste rezultate întăresc ideea că modificările pozitive ale salariului minim nu stimulează tinerii în angajare.

Impactul salariului minim asupra ratei de activitate vârsta 20-24 aniMasculin (ecuația 11)

LNPA2M=-10.405-0.1435*DLNSALMINO-0.2603*DLNSALMINO(-3) Vârsta + 0.4714*LNPT2M(-1) + 0.3649* LNPA2M(-2)  20-24

Feminin (ecuația 12) LNPA2F= -7.4240 -0.2004*DLNSALMINO-0.343*DLNSALMINO(-3) + 0.6164*LNPT2F

MasculinComparativ cu ecuația 9 se observă o scădere de aproape 0,3 puncte procentuale a influenței

salariului minim real asupra populației active masculine de 20-24 ani.Corelația pozitivă (+0,4714) cu populația totală masculină de lag 1 din aceeași grupă de

vârstă, pare a fi una normală mai ales dacă privim populația activă ca parte a populației totale. Totodată am putea considera și că o creștere a populației totale va duce la creșterea persoanelor întreținute, iar acest fapt va face să crească oferta de muncă. Ca și-n cadrul cererii de muncă și-n cadrul ofertei se observă o anumită inerție a persoanelor ce-și caută un loc de muncă. De data aceasta avem o întârziere de 2 trimestre fapt ce ar putea explica persistența șomajului fricțional.

FemininCa și la segmentul masculin se menține influența negativă a salariului minim real. Astfel, se

observă că salariul minim nu este un stimulent al ofertei de muncă. Corelația cu populația totală feminină de aceeași grupă de vârstă este semnificativă (+0.6164), mai ales că populația totală este cea care susține oferta de muncă.

Impactul salariului minim asupra ratei de activitate vârsta peste 25 ani

Masculin (ecuația 13) LNPA3M=-38.44 - 0.056*DLNSALMINO – 0.025*DLNSALMINO(-3) Vârsta + 3.7572*LNPT3M + 0.3241* LNPA3M(-3)  peste 25

Feminin (ecuația 14) LNPA3F= -98.55 -0.1204*DLNSALMINO -0.0944*DLNSALMINO(-3)  +6.4721*LNPT3F 

MasculinEcuația 13 arată că la maturitate forța de muncă nu mai este atât de sensibilă la variațiile

salariului minim (un coeficient de 0,056 la o influență curentă, respectiv 0,025 la o influență de acum 3 trimestre). În schimb, putem observa că populația activă de peste 25 de ani depinde într-o proporție destul de mare de ”intrările de populatie totală” (+3,7572) și întrucâtva (+0.3241) de o componentă inerțială de lag 3.

14

Page 15: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

FemininLa maturitate, forța de muncă feminină nu mai este așa senzitivă la modificările salariului

minim, însă comparativ cu populația ocupată masculină de aceeași vârstă este influențată ceva mai mult de salariul minim real (ecuația 14). Se observă o influență mare a populației totale feminine curente (+6.4721), care reprezintă de fapt baza ce asigură intrările în rândul populației active.

Concluzii parțialeAprofundarea analizei pieței forței de muncă pe latura cererii (rata de ocupare), respectiv pe

latura ofertei (rata de activitate), prin segmentarea acestora pe trei grupe de vârstă și pe sexe, relevă o diminuare a influenței salariului minim și alte corelații interesante între variabile explicative selectate pe măsura creșterii vârstei forței de muncă:

Atât pe cererea cât și pe oferta de muncă există un efect inerțial autoregresiv pe toate segmentele de vârsă și sex.

Singurul factor care influențează semnificativ cererea și oferta de muncă, în afară de nivelul salariului minim, este output-ul.

Există diferențieri în privința impactului creșterii salariului minim pe segmentele masculin și feminin din toate categoriile de vârstă.

15

Page 16: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Capitol 2. Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC)

Abordat, cel mai adesea, ca un dezechilibru între mărfuri și bani, fenomenul inflaționist apare ca o necorelare între piața tuturor bunurilor și piața monetară. Dar implicațiile economice multiple aduc în prim planul analizei încă o macro-piață – piața muncii. Aceasta deoarece indiferent de forma cauzală – prin cererea agregată sau prin oferta agregată – inflația apare ca fiind direct legată de veniturile ori de costurile salariale. Din acest motiv foarte multe abordări teoretice și practice insistă pe impactul creșterii salariilor asupra inflației (pe partea cererii agregate sau pe partea ofertei agregate) analizând corelația salarii – productivitate, sau impactul unor șocuri perturbatoare asupra echilibrului salarii – prețuri.

Fără a desconsidera importanța acestor corelații nu putem să nu remarcăm pericolul îngustării orizontului epistemologic al analizei spre soluții prefabricate de tipul „limitarea creșterii salariilor în raport cu dinamica productivității muncii”. Se neglijează astfel, efectul stimulativ al salariului asupra creșteriii productivității muncii.

În acest context am realizat o estimare privind impactul dinamicii salariilor (salariul minim) asupra prețurilor, încercând să realizăm și o descompunere structurală a procesului inflaționist/deflaționist.

În vederea estimării ecuaţiei am utilizat metoda celor mai mici pătrate (OLS), iar în ceea ce priveşte datele, am utilizat serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului 2000 - trimestrul 4 al anului 2015, cumulând 64 de observaţii.

Indicii preţurilor de consum, ai productivităţii şi cei ai preţurilor producţiei industriale au fost calculaţi sub formă de indici cu baza în lanţ, exprimaţi în procente. Salariul minim la nivel naţional a fost exprimat în lei, în valori nominale, deoarece în ecuaţia analizată am introdus inflaţia ca variabilă endogenă.

Forma generală a ecuației IPC

dlnipc=α0+∑k=0

3

αk +1dlnsalmin (t−k )+∑k=0

2

α k+5 dlnipp (t−k )+∑k=0

1

α k+7 dlnipc (t−k )+α 9dlnprod

unde, dlnipc - diferența de ordinul întâi a indicelui preţurilor de consum dlnsalmin - este diferența de ordinul întâi a logaritmului salariului minim nominal dlnipp - este diferența de ordinul întâi a indiceluia preţurilor de producţie dlnprod – este diferența de ordinul întâi a indicelui productivităţii

dlnipc = 0.18 – 0.01*dlnsalmin(-1) – 0.03*dlnsalmin(-3) – 0.08*dlnipp(-1) –

-0.12*dlnipp(-2)– 0.03*lnprod–0.32*dlnipc(-1)

Se observă că dinamica preţurilor bunurilor de consum este puternic inerţială şi oscilantă. Coeficientul însemnat al componentei autoregresive (0,32) și faptul că este asociat primului lag arată că evoluția prețurilor depinde de așteptările agenților economici, care țin cont de evoluțiile anterioare ale prețurilor atunci când iau decizii economice. Interpretarea influenţei factorilor asupra preţurilor bunurilor de consum trebuie să ţină seama de contextul deflaționist din ultima perioadă din ţara noastră. Astfel, dinamica preţurilor de consum este susţinută de variaţia preţurilor de producţie cu diferite lag-uri, indicând existenţa unor cicluri de producţie de dimensiuni diferite (semestrial – coeficient 0.12 şi trimestrial – coeficient 0.08). În rest, ceilalţi factori (salariul

16

Page 17: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

minim şi productivitatea muncii) au o influenţă nesemnificativă asupra preţurilor bunurilor de consum.

Capitolul 3. Dinamica evoluției salariului minim brut pe țară în raport cu produsul intern brut pe locuitor

In anul 2008, ponderea salariului minim brut pe țară în Produsul intern brut pe locuitor a fost de 25.1%. Salariul minim brut pe țară a avut o dinamică mai accentuată decât Produsul intern brut pe locuitor. Astfel, in anul 2015 această pondere a ajuns la 33.3 ceea ce corespunde unei devansari cu 32.67% a Produsului intern brut pe locuitor.

25.1

30.3

33.3

Pon

dere

a sa

lariu

lui m

inim

bru

t in

Pro

dusu

l Int

ern

Bru

t pe

locu

itor,

in %

2008 2010 2012 2014 2016an

Sursa datelor: INS

Intern Brut pe locuitor, in perioada 2008-2015, in %Grafic 3.2 Ponderea salariului minim brut pe tara in Produsul

17

Page 18: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Capitol 4. Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariati si salariul mediu brut.

4.1. Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților

Ultima cercetare statistică disponibilă referitoare la repartizarea salariaților pe grupe majore CAEN Rev.2 se referă la anul 2012. In această cercetare, sunt publicați pe 19 grupe majore ale codficarii CAEN Rev. 2, indicatori precum:

- numărul de salariați care au lucrat cel putin 21 de zile cu program complet în luna octombrie

- număr de salariați incadrati la nivelul salariului de bază minim brut pe țară- număr de salariați încadrați peste nivelul salariului de baza minim brut – 800- număr de salariați incadrați intre 801 - 1000- număr de salariați incadrați intre 1001 - 1500- număr de salariați incadrați intre 1501 – 2000, etc.In Tabelul urmator 4.1, pentru luna octombrie 2012, s-a calculat ponderea numărului de

salariați incadrați la nivelul salariului minim in numărul total al salariaților (cu program complet de 21 de zile lucratoare in luna octombrie 2012).

Tabel 4.1. ponderea numărului de salariați incadrați la nivelul salariului minim in numărul total al salariaților cu program comple de muncă

Grupamajor

ăDenumire CAEN Rev. 2

Număr total de salariaţi care în luna octombrie

2012 au lucrat

complet

Număr de salariaţi care

în luna octombrie 2012

au lucrat complet şi au fost încadraţi

cu salariul minim

Col. 3 / Col. 2in %

0 1 2 3 4A-S TOTAL România 3645061 227904 6.25A Agricultură, silvicultură si pescuit 83032 6962 8.38

B-E TOTAL INDUSTRIE 1068343 59955 5.61B Industria extractivă 58648 314 0.01 C Industria prelucrătoare 860883 55877 6.49D Producţia şi furnizarea de energie electrică

şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

63987 87 0.14

E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

84825 3677 4.33

F Construcţii 278357 36370 13.07G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi motocicletelor576091 44909 7.80

H Transport şi depozitare 214109 7938 3.71I Hoteluri şi restaurante 85429 10793 12.63J Informaţii si comunicaţii 98335 1384 1.41

18

Page 19: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

K Intermedieri financiare şi asigurari 81087 644 0.79L Tranzacţii imobiliare 13985 810 5.79M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 90361 2739 3.03N Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport158401 24709 15.60

O Administraţie publică si apărare; asigurări sociale din sistemul public (exclusiv forţele armate şi asimilaţi)

242883 13715 5.65

P Invăţământ 341306 6570 1.92Q Sănătate şi asistenţă socială 245881 3070 1.25R Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative38736 779 2.01

S Alte activităţi de servicii 28725 6558 22.83Sursa datelor: Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii realizate, luna octombrie 2012, INSNotă: În luna octombrie 2012 programul complet de lucru a fost format din 21 de zile lucratoare

In Tabelul 4.2 grupele majore s-au ordonat crescător după ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim brut în numărul total al salariaților (cu program complet in luna octombrie 2012).

Tabel 4.2 Lista ordonată crescător după ponderea salariaților încadrati la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților (cu program complet)

GrupaMajoră CAEN Rev.2

Denumirea grupei majore CAEN Rev.2 prescurtată

Ponderea salariaților încadrați la

nivelul salariului minim în

numărul total

Câştigul salarial mediu brut in

luna octombrie 2012

B Industria extractiva 0.01 3928D Prod. si furniz., ener. el, gaze, etc. 0.14 3962K Intermedieri financiare si asigurari 0.79 4814Q Sanatate si asistenta sociala 1.25 1853J Informatii si comunicatii 1.41 4089P Invatamant 1.92 1959R Activitati de spectacole, cultur.,recreative 2.01 1604M Activitati profesionale,stiintifice si tehnice 3.03 3328H Transport si depozitare 3.71 2262E Distributia apei, gest. deseur., etc 4.33 1931O Administratie publica(ex.fort. armate,asim.) 5.65 2859L Tranzactii imobiliare 5.79 2066C Industria prelucratoare 6.49 1947G Comert cu ridic.,aman.,repar. auto, moto 7.80 1927A Agricult. silvic. si pescuit 8.38 1556I Hoteluri si restaurante 12.63 1149F Constructii 13.07 1735N Activitati de servicii admin. si suport 15.60 1446S Alte activitati de servicii 22.83 1267

Cele 19 activitati ale tabelului anterior le putem grupa asffel:19

Page 20: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

-activități cu pondere foarte redusă (sub 1%): B, D si K-activități cu pondere redusă (între 1 si 3%): Q, J, P, R-activități cu pondere destul de redusă (între 3 si 5%): M, H, E-activități cu ceva pondere (între 5 si 8%): O, L, C, G-activități cu pondere destul de ridicată (între 8 și 12%): A-activități cu pondere ridicată (între 12 și 16%): I, F, N-activități cu pondere foarte ridicată (peste 16%): S

4.2. Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total de salariati si salariul mediu brut.

In acest scop s-a construit graficul 4.1 de tip scatter in care pe axa verticala avem ponderea iar pe axa orizontală, salariul mediu brut.Pe grafic observam ca pe masura ce creste salariul mediu brut, scade ponderea. Avem o legatura de tip invers. Vom verifica daca aceste doua variabile sunt corelate si daca se poate construi un model de regresie.Pe grafic mai observam ca activitatea S pare mai indepartata de celelalte activitati, ceea ce sugereaza un posibil outlier.

4.2.1. Analiza corelatiei dintre ponderea salariatilor incadrati la nivelul salariului minim in numarul total de salariati si salariul mediu brut.Construim modelul de regresie. Modelul teoretic are forma: y = β0 + β1 * x1 + ε (4.1)

unde: x1 este variabila independentă (salariul mediu brut)y este variabila dependenta (ponderea) iar ε este eroarea modelului.

Modelul estimat are forma:y = b0 + b1 * x1 (4.2)

unde coeficientii b0 si b1 se determina prin metoda celor mai mici patrate. Rezultatele analizei de regresie sunt prezentate in continuare.

S-a utilizat metoda „Z-scores” de eliminare a outlierilor. Aceasta metoda presupune mai intâi standardizarea variabilei. Apoi, daca variabila standardizata este mai mica decat -2.5 sau mai mare decat 2.5, observatia din tabela STATA se considera outlier. Variabila standardizată (notata x_std) se calculeza astfel: x_std = (x - mean_x) / sd_x , unde mean_x este media aritmetica a variabilei x iar sd_x este deviatia standard.In urma efectuării calculelor a reiesit ca activitatea „S: Alte activitati de servicii” este outlier al variabilei dependente (ponderea) dar nu este outlier al salariului mediu brut. Corelatia dintre variabila dependenta (pondere) si variabile factoriala (salmediu brut) are valoarea de -0.6561 cu sig = 0.0023. Deducem ca legatura este inversa si deoarece coeficientul liniar de corelatie este mai apropiat de -1 decat de 0, că legatura este destul de puternica In continuare prezentam validarea modelului liniar cu observatia „S: Alte activitati de servicii” inclusa (nu s-a eliminat outlier-ul).

Validarea modelului in ansamblul sau. F(1, 17) = 12.78 iar p-value = 0.0023. Deoarece valoarea lui p-value = 0.0023 < pragul de semnificatie α = 0.05, deducem ca modelul este valid.

Coeficientul de determinare R2 = 0.4291 iar R2 ajustat =0.3955.Validarea coeficientului de regresie al variabilei independente (salariu mediu brut).

Testul t Student este egal cu -3.57 iar p-value = 0.002. Deoarece p-value este mai mic decat pragul de semnificatie considerat a fi 0.05, deducem ca b1 difera semnificativ de zero.

Am obtinut modelul de regresie: y = b0 + b1 * x1 = 15.14447 – 0.0039145 * x1 (4.3)

cu eroarea standard = 0.0010951 pentru coeficientul b1 .

20

Page 21: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Interpretare: la creșterea cu o unitate a lui x1, y scade cu 0.0039145. Mentionam ca valorile lui b0 si b1 sunt dependente de unitățile de măsură ale variabilelor. Coeficientul b1 poate parea mic (-0.0039145) dar plaja lui de variatie este între 0 si 100, în timp ce salariul mediu brut ia valori peste 1000 de lei.

Validarea restului regresiei. Normalitatea restului regresiei. Testul statistic ”Shapiro-Wilk W “ pentru verificarea

normalițății are p-value = Prob > z = 0.1846 > α = 0.05. Deducem ca restul regresiei urmeaza repartitia normala.

Verificarea ipotezei ca restul regresiei are media zero. Se ulilizeaza testul statistic t Student.

Testul t se calculeaza dupa formula:

t = x−μs /√n

, (8.3)

unde t urmeaza distributia Student cu ѵ = n – 1 grade de libertate.Testul t = 2.4 x 10−8 t critic = 1.734

Deoarece testul t < t critic, acceptăm ipoteza nulă care ne spune ca media restului regresiei este zero (la pragul de semnificatie de 5%, nu diferă semnificativ de zero).

Studierea homoscedasticitatii restului regresiei. Vom compara rezultatele a trei teste.p-value testului Breusch-Pagan / Cook-Weiberg = 0.0435 si este apropiat de valoarea α =

0.05. p-value testului White = 0.0893 > α = 0.05. Acceptăm ipoteza nulă că restul regresiei este

homoscedastic, respingem ipoteza alternativa că restul regresiei este heteroscedastic.In concluzie, prin două teste am aratat ca restul regresiei este homoscedastic

”Cameron & Trivedi’s decomposition of IM-test” testează inclusiv asimetria si boltirea restului regresiei. Se observa ca p-value > α = 0.0597 > α = 0.05 de unde deducem ca restul este homoscedastic.

In concluzie, prin doua teste am aratat ca restul regresiei este homoscedastic iar al treilea test ne arata o solutie aprope homoscedastica. In concluzie, restul regresiei este homoscedastic.

Daca eliminam outlier-ul „S: Alte activitati de servicii”, toate testele enumerate anterior se imbunatățesc, inclusiv testul Breusch-Pagan / Cook-Weiberg care are o valoare mai mare decat 0.05.

Constatam ca observatia outlier „S: Alte activitati de servicii”, nu a avut un impact destul de puternic pentru a invalida testarea restului regresiei si am decis sa o pastram in modelul de regresie.

Testul ovtest a carui ipoteza nula este „Modelul nu are variabile omise” are p-value = Prob > F = 0.0648. Acceptam ipoteza nula, modelul nu are variabile omise. Deducem ca modelul nostru liniar este adecvat.

În concluzie, am costruit un model liniar valid care a putut fi interpretat simplu.

21

Page 22: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

BDKQ JPR

MH

E

OLC

GA

I F

N

S

05

1015

2025

Pon

dere

a sa

lar.

inca

drat

i cu

sal m

in in

tota

l sal

aria

ti cu

pro

g. c

ompl

et in

%

3.03

6.49

12.6

315

.622

.83

Pon

dere

a sa

lar.

inca

drat

i cu

sal m

in in

tota

l sal

aria

ti cu

pro

g. c

ompl

et in

%1000 2000 3000 4000 5000

Salariul mediu brut lunar in luna octombrie 2012

1112 3196 4557Salariul mediu brut lunar in luna octombrie 2012

Sursa datelor: Repartizarea salariatilor pe grupe de salarii realizate. Luna octombrie 2012, INS

in numarul total al salariatilor in luna octombrie 2012Grafic 4.1. Ponderea salariatilor incadrati la salariu minim

Capitolul 5. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României

5.1. IntroducereCreșterea recentă a salariului minim in Mai 2016 a reprezentat un subiect fierbinte la nivel

national, surescitand numeroase dezbateri in spatiul public, atrangand totodata atentia asupra faptului ca aceste cresteri agresive ale salariului minim ar putea crea o problema de competitivitate in contextul unui nivel relativ ridicat de informalitate.

In cadrul problematicii studiate, conceptul de economie informală include atât conceptul de economie ascunsă asa cum este el definit in literatura de specialitate de Schneider(2006, 2010) cât și termenul generic de economie informală în care activitatea economică informală apare din cauza inadvertențelor sistemelor juridice atunci când se pune problema formalizării înregistrării firmelor, mai degrabă decât ca un rezultat al unei activități de evaziune deliberată. De asemenea se face

22

Page 23: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

mențiunea potrivit căreia conceptul definit mai sus nu se referă la sectorul informal și nu include activitățile criminale ori activitățile ilegale.

Prezentul studiu isi propune cuantificarea impactului pe care l-ar putea avea cresterea salariului minim asupra economiei informale a Romaniei utilizand modele econometrice complexe ce includ(modele cu ecuatii structurale, modele de corectie a erorilor(VECM), functia de raspuns la impuls).

Dimensiunea economiei informale a Romaniei va fi estimata ca % din PIB-ul oficial pe baza modelului MIMIC (Cauze Multiple Indicatori Multipli) si reprezinta prima serie trimestriala a informalitatii la nivelul Romaniei estimata si actualizata permanent de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale.

Este important însă a se menționa faptul că având în vedere natura și caracterul ocult al fenomenului analizat, dar și limitările metodei, o cuantificare exactă a activităților economice din economia infomală este aproape imposibil a se realiza și prin urmare orice inferență empirică sau teoretică bazată pe astfel de rezultate trebuie să fie considerată întotdeauna o aproximare și tratată în consecință corespunzător.

Ulterior obtinerii estimarilor cu privire la dimensiunea economiei informale a Romaniei, studiul vizeaza cuantificarea potentialului impact pe care cresterea salariului minim ar putea-o avea asupra fenomenului informalitatii la nivelul Romaniei. Pentru aceasta se are in vedere utilizarea modelelor VECM ce pot surprinde atât testarea cauzalității pe termen scurt cât și pe termen lung.

Funcția de răspuns la impuls este utilizată pentru a evalua răspunsul economiei informale la propagarea unui șoc temporar pozitiv în salariul minim.

5.2.Relatia dintre salariul minim si activitatea economica informala. Consideratii generale

In perspectiva unei noi cresteri a salariului minim din ianuarie 2017 la valoarea de 1400 lei, analiza efectelor cresterii salariului minim ramane un topic de interes sporit. Ne atrage mai cu seama atentia in acest context, efectul pe care cresterea salariului minim l-ar putea avea in sporirea incidentei activitatii economice informale.

In cadrul prezentului studiu conceptul de economi informala include atât conceptul de economie ascunsă asa cum este el definit in literatura de specialitate de Schneider1(2006, 2010) cât și termenul generic de economie informală în care activitatea economică informală apare din cauza inadvertențelor sistemelor juridice atunci când se pune problema formalizării înregistrării firmelor, mai degrabă decât ca un rezultat al unei activități de evaziune deliberată. De asemenea se face mențiunea potrivit căreia conceptul definit mai sus nu se referă la sectorul informal și nu include activitățile criminale ori activitățile ilegale.O crestere a salariului minim va conduce la pierderea locurilor de munca pentru cel putin o parte dintre angajati care vor deveni intr-o prima instanta someri si ulterior vor vedea sectorul informal cel putin ca o solutie pe termen scurt. Astfel salariul minim poate manifesta un efect pozitiv asupra probabilitatii de a lucra fara forme legale. Vor fi afectati de aceasta crestere a salariului minim lucratorii cu productivitate scazuta, in special tinerii si cei slab calificati, mai precis exact persoanele carora li se adreseaza in mod direct aceasta masura.Potrivit lui Maloney and Mendez(2004), o potentiala crestere a salariului minim va conduce intr-o primă instanță la pierderea de locuri de muncă pentru salariații slab calificați, datorită faptului că un număr mai mare de persoane vor dori să se angajeze pe un salariu mai mare, dar la acest nivel al salariului numărul de locuri de muncă va scădea și cei slab calificați vor fi direct afectati.

1 reprezentând „baza cererii pentru producţia legală de bunuri şi servicii ce este în mod deliberat ascunsă autorităţilor publice pentru a evita plata impozitului pe venit, a TVA-ului sau a altor impozite; plata contribuţiilor la sistemul asigurărilor sociale; pentru a evita îndeplinirea unor standarde juridice ale pieţei muncii (salariul minim, numărul maxim de ore de muncă, standarde de siguranţă); pentru a evita respectarea unor proceduri admnistrative (completarea chestionarelor statistice sau a altor forme administrative)”.

23

Page 24: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Printre principalele cauze ale activității economice informale se pot meționa calitatea scăzută a instituțiilor, aplicarea ineficientă a legislației fiscale, birocrația și corupția domenii la care România ocupă ultimele poziții in Uniune(Schneider et al., 2010). De asemenea, nivelul șomajului și al ocupării pe cont propriu sunt direct relaționate cu un nivel ridicat de informalitate. În acest context nu trebuie omis si rolul economiei oficiale, fiind recunoscut faptul că un grad mai înalt de dezvoltare economică ar putea fi asociat cu un nivel în scădere al informalității(Schneider, 2005). Astfel pentru cazul României, a fost demonstrat faptul că cele două economii sunt mai degrabă substitute și nu complemente, reliefand existenta unui impact negativ pe termen lung al economiei oficiale asupra economiei informale (Davidescu, 2015). În același timp, creșterea prea rapidă a salariului minim ar putea duce la un sector neoficial din ce în ce mai mare.

Există un cerc vicios în care evaziunea ridicată conduce la finanțe publice scăzute, având drept consecință principală creșterea taxelor și în mod predictibil, o poveră fiscală mai mare îi va determina pe indivizii să evite plata dărilor către stat recurgând la această supapă a sectorului informal. Salariul minim manifestă o influență negativă asupra nivelului de trai prin efectele sale asupra ocupării forței de muncă și structurii câștigurilor salariale, productivității și coeziunii sociale.Efectul cresterii salariului minim devine si mai discutabil intr-o tara cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse, cu un nivel ridicat al informalitatii si cu un nivel relativ redus de aplicare al legilor. Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor(21.7%) de trei ori mai mare decât cea la nivel national in 2015(6.8%), cu un nivel al somajului destul de ridicat si pentru lucratori slab calificati(8.1% in 2015), Romania inregistreaza o pondere ridicata a persoanelor cu venituri reduse. Conform datelor Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, peste 3 milioane de salariati romani, reprezentand aproape 65% din totalul de 4.7 milioane salariati din economie castiga mai putin de 2000 lei net pe luna fiind platiti sub nivelul salariului mediu pe economie(2114 lei in decembrie 2015, conform datelor INS). La toate acestea se mai poate adauga si incidenta “salariilor în plic-envelope wages”. Potrivit datelor Eurobaromentrului pe Munca nedeclarata din 2013, aproximativ 7% din angajații Romaniei primesc salarii in plicș ei avand un salariul oficial inregistrat(deseori la nivelul salariului minim) si o parte nedeclarata obtinute ca urmare a unei intelegeri verbale. Considerațiile teoretice ce privesc impactul salariului minim asupra sectoarelor formal si informal au fost evidentiate in literatura pe baza modelelor cu sectoare duale, in care marimea salariului minim, fixat deasupra nivelului de echilibru, pune o limitare cererii de forță de muncă. Ca și consecință a creșterii salariului minim, parte din lucrători își vor pierde joburile, vor deveni șomeri și vor alege ca și soluție pe termen scurt sectorul informal (Krstic si Schneider, 2015; Hohberg si Lay, 2015).Conform lui Betcherman (2012), in literatura există două perspective ale salariului minim. Prima, cea de instrument de politica socială-asa numitul „fair wage” si cea de-a doua, cea de atragere a salariaților cu productivitate scăzută către sectorul neoficial, afectând astfel exact persoanele care ar trebui să beneficieze de pe urma acestei măsuri.Prin urmare, efectul presupus pe care l-ar putea avea o crestere a salariului minim(cel putin pentru țările în curs de dezvoltare) este reducerea ocupării formale urmată de o creștere în ocuparea informală. Principala consecință a acestei creșteri în oferta de muncă din sectorul informal ar fi scăderea salariilor în acest sector.Evidența empirică asociată cu ipoteza potrivit căreia o creștere în salariul minim va obliga salariații să părăsească sectorul oficial și să meargă în sectorul neoficial este mixtă. Efectul pozitiv al creșterii salariului minim asupra sectorul informal a fost probat în studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru noile state membr si Hazans (2011), Krstic si Schneider(2015), Muravyev si Oshchepkov (2013) si Maloney si Mendez (2004). Un potential efect negativ este reliefat de studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru vechile state membre, Lemos(2004), Fialová si Schneider (2011).

Sumarizand rezultatele celor mai importante studii din literatura de specialitate, putem reliefa efectul negativ al salariului minim asupra ocupării formale, in timp ce influența acestuia asupra

24

Page 25: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

sectorului informal este destul de diferită în funcție de tipul țărilor UE. Cel mai probabil o creștere a salariului minim va conduce la creșteri ale sectorului informal, cel putin pentru noile state membre UE si economiile Europei de Sud. Un salariu minim legiferat sporește costurile forței de muncă pentru companii și cei mai afectați vor fi lucrătorii cu productivitate scăzută, în special cei din rândul tinerilor și lucrătorilor slab calificați, care se vor confrunta cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă formal. Ei vor deveni fie șomeri sau vor decide să meargă în sectorul informal.

Pentru țările UE mai vechi, impactul potențial este opus iar salariul minim joacă, în acest caz, rolul de "salariu de eficiență", care atrage lucrători în locuri de muncă formale.

In acest context reliefat anterior, studiul isi propune să analizeze relația dintre salariul minim și mărimea activității economice informale în România investigând dacă reglementările pieței muncii(salariul minim) ar putea conduce în mod semnificativ la o mai mare incidență a informalității. Pentru a dovedi aceasta, au fost utilizate modele VECM, analiza de cauzalitate Granger si functia de raspuns la impuls cu rolul de a cuantifica efectul unui soc pozitiv in salariul minim asupra activitatii economice informale utilizand date trimestriale ce acopera perioada 2000-2015. Pentru a cuantifica dimensiunea economiei informala a fost utilizat modelul MIMIC.

5.3.Datele si metodologiaPentru estimarea efectului salariului minim asupra informalității au fost utilizate data

trimestriale pentru perioada 2000Q1-2015Q2. Un model cu ecuatii structurale a fost utilizat pentru estimarea activitatii economice informale in Romania. Acest tip de model are particularitatea de a considera economia informală ca și “variabilă latentă”, relaționată pe de o parte cu un set de indicatori observabili (ce reflectă modificări în dimensiunea economiei informale) și pe de altă parte cu un set de variabile cauzale observabile considerate a fi cei mai importanți determinanți ai activității economice neraportate (Dell’Anno, 2003;Dell’Anno and Solomon, 2007)).Potrivit lui Dell’Anno (2007), modelul MIMIC este format din două părți: modelul structural și cel de măsurare. Modelul structural este dat de relația:ηt=γ ' x t+ξt (1.1)

unde: x '=( x1 , x2 , .. .. . .xq ) vectorul cauzelor exogene observabile de dimensiune (1×q );γ '=(γ 1 , γ 2 ,. . .. . γ q ) vectorul coeficienţilor în modelul structural ce descrie relaţiile cauzale dintre variabila latentă şi posibilele sale cauze de dimensiune (1×q ) . Astfel, variabila latentă (η ) este

determinată de set de cauze exogene. Cum cauzele explică doar parțial variabila latentă, ηt , eroarea ζ t reprezintă componenta neexplicată.

În modelul de măsurare, variabila latentă ηt determină un vector p y t '=( y1t , y2t ,. .. . y pt ) ' ai indicatorilor, variabile observabile ce reflectă activitățile economice informale și un vector p al erorilor ε t '=( ε1t , ε2t , .. .. . .. ε pt )

' vectorul erorilor de măsurare de dimensiune( p×1 ).

Ecuația de măsurare este dată de relația:y t=λη t+εt (1.2)

unde: λ '=( λ1 , λ2 , . .. .. . λp) este vectorul coeficienţilor în modelul de măsurare de dimensiune ( p×1 )care exprimă cu cât se modifică respectivul indicator la o modificare cu o unitate a variabilei latente.

În demersul dedicat estimării dimensiunii economiei informale a României, a fost considerat un model MIMIC 9-1-3. Astfel variabilele cauzale considerate au fost: taxe directe, taxe indirecte și contribuții sociale, consumul guvernamental, rata șomajului, lucrători pe cont propriu, populația

25

Page 26: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

2X

3X

4X

5X

6X

1X

7X

8X

Taxe directe/PIB

Taxe indirecte/PIB

Contr.sociale/PIB

Cons.guv./PIB

Ocuparea in adm. publica

Economia informala a Romaniei

Indicele PIB-ului real

1/ MC

Rata de part. a fortei de munca

1Y

2Y

3Y

11

12

13

11

21

41

51

61

31

Rata somajului

Ocuparea part-time

Ocuparea pe cont propriu

91

81

Indicele calitatii reglem. din economie

71

ocupată din administrația publică, ocuparea part-time ca pondere din ocuparea totala si indicele calității reglementărilor2 din economie.

Ca și potențiali indicatori(consecințe) ai economiei informale au fost considerați: indicele PIB-ului real(2005=100), raportul C/M1 și rata de participare a fortei de munca. Principalele surse de date au fost bazele de date ale Eurostat-ului, Buletinele Lunare ale Bancii Naționale a României, baza de date Worldwide Governance Indicators a Bancii Mondiale și baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică.

Fig.1. Diagrama modelului MIMIC 9-1-3

2 reflectă percepția oamenilor cu privire la capacitatea guvernului de a formula și implementa politici și reglementări solide care permit și promovează dezvoltarea sectorului privat. Indicele ia valori între -2.5(performanța guv. slabă) și +2.5(performanță guv. puternică). Se așteaptă un semn negativ, cu cât oamenii vor consideră mai slabă performanță guvernamentală cu atât această percepție le va oferi stimulente de a merge în informal.

26

Page 27: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Seriile ce au prezentat sezonalitate au fost desezonalizate utilizand metoda Census X-13. De asemenea, variabilele au fost testate din perspectiva non-staționarității datelor cu ajutorul testul ADF și PP, rezultatele evidențiind prezența rădăcinii unitate, astfel că seriile sunt non-staționare în nivel și au fost diferențiate pentru a dobândi staționaritatea. Estimând modelul în prima diferență, atunci și variabila latentă va fi exprimată tot în prima diferență.

Procedura de indentificare porneşte de la cea mai generală specificare (MIMIC 9-1-3) şi elimina variabilele care nu au parametrii semnificativi din punct de vedere statistic.

Procesul de estimare a parametrilor modelului necesită fixarea unei scale pentru variabila neobservată, iar alegerea semnului acestei variabile are la bază considerente teoretice dar și empirice. Ca și variabilă de referință în procesul de identificare a modelului MIMIC a fost considerat indicele PIB-ului real, ce este normalizat la -1 pentru a identifica modelul în mod

suficient (λ1=−1 ), ceea ce sugerează existența unei relații inverse între economia oficială și cea neoficială (Dell’Anno, 2003, 2004, 2007; Dell’Anno et al.(2008)). Argumentul acestei alegeri are la baza studiul lui Schneider(2005) potrivit caruia efectele economiei informale asupra creșterii economice oficiale sunt condiționate de gradul de dezvoltare economică, evidențiind o relație negativă pentru țările în tranziție condierand ca o economie informală în creştere duce la o eroziune considerabilă a bazei de impozitare cu consecinţa unei furnizării mai scăzute a infrastructurii publice şi a serviciilor publice de bază (un sistem juridic eficient) şi cu consecinţa finală a unei creşteri oficiale mai mici. De asemenea acest fapt este probat empiric pentru economia Romaniei de studiul lui Davidescu(2015).

Au fost considerate diferite specificații ale modelului. Estimațiile au fost obținute utilizând softul statistic STATA versiunea 13.

In mod uzual, metoda de estimare folosita este metoda verosimilitatii maxime(ML), dar Bollen(1989) atrage atentia asupra necesitatii detectarii normalitatii multivariate a datelor pentru a asigura stabilitatea coeficientilor utilizand testele Mardia (1970), Doornik–Hansen (2008) si Henze–Zirkler’s (1990). Daca aceasta ipoteza este incalcata se recomanda aplicarea metodei RML3.

Rezultatele empirice ale testului Mardia, au reliefat încălcarea clară a ipotezei de normalitate multivariată, motiv pentru care a fost aplicata metoda RML4.

Pentru a investiga relația dintre salariul minim și nivelul informalității, activitatea economică informală a fot exprimată ca și valoare per capita exprimată în prețurile anului 2005=100 si în termeni de logaritm pentru primul model respectiv ca și % din PIB-ul real per capita pentru următoarele două modele.

Salariul minim este exprimat în cadrul modelelor prin trei variabile proxy: logaritmul salariului minim real5(mii RON per capita), salariul minim ca si % din salariul mediu brut respectiv salariul minim ca si % din PIB-ul per capita.

În cadrul modelelor, au fost luate în considerare potențialul impact al ratei șomajului, ratei ocupării, proporției persoanelor ce au cel de-al doilea job în total populație ocupată, al ocupării part-time în total populație ocupată, al celor cu contracte temporare, al indicelui productivității reale dar și al variabilelor dummy precum: d1 ce surprinde modificarea codului Muncii(este eliminat contractul colectiv de munca la nivel national și are loc criminalizarea muncii nedeclarate) și ia valoarea 1 în perioada 2011Q2-2014Q4 și 0, altfel; d2 ce evidentiază introducerea PFA-ului și ia valoarea 1 în perioada 2008Q4-2014Q4 și 0, altfel; d3 ce suprinde scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și ia valoarea 1 în perioada 2010Q3-2013Q1 și 0, altfel, respectiv d4 ce surprind creșterea

3 robust maximum likelihood4 Această metodă permite utilizarea MLE în ciuda ipotezei de non-normalitate și corectează bias-ul în erorile standard. Hoyle(2014) sugerează în cartea sa Handbook of Structural Equation Modeling, utilizarea în cazul variabilelor continue non-normale, a estimatorului ML cu erori standard robuste, ce oferă aceleași estimații ale parametrilor ca și ML, dar atât statisticile de bonitate ale modelului(hi-patrat) cât și erorile standard ale estimațiilor parametrilor modelului sunt corectate, în eșantioanele mari(p.368).5 Obtinut prin raportare la IPC(2005=100).

27

Page 28: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

TVA-ului de la 19% la 24% în perioada 2010Q3-2015Q2. Seriile au fost ajustate sezonier utilizând metoda Census X-13.

Pentru a cuantifica potentialul efect al creșterii salariului minim asupra activității economice informale a fost utilizata analiza de cauzalitate Granger încorporată în cadrul modelelor de corecție a erorilor(VECM).Astfel ca și analize econometrice realizate putem menționa: analiza non-staționarității seriilor utilizând teste de rădăcină unitate, analiza de cointegrare multivariată Johansen, estimarea modelelor VECM, analiza de cauzalitate Granger precum și funcția de răspuns la impuls.

Rezultate empiriceDimensiunea economiei informale a Romaniei

Urmând procedura MIMIC am identificat modelul optim ca fiind MIMIC 4-1-2 in care factorii principali ai activitatii economice informale in Romania sunt rata șomajului, auto-ocuparea, taxele indirecte si calitatea reglementarilor din economie) și prezenta eocnomiei informale este reflectata cel mai bine de cresterea numerarului raportat la masa monetara M1. Impozitarea indirectă manifesta un impact semnificativ asupra dimensiunii economiei subterane, în timp ce semnul pozitiv al șomajului evidențiaza faptul că SE este considerata a fi un "buffer" pentru economia oficială, caci parte dintre somerii oficial inregistrati merg in sectorul informal pentru a-si suplimenta veniturile(Dell’Anno and Solomon, 2007). In ceea ce priveste ocuparea pe cont- propriu se considera faptul ca aceste persoane au mai multe oportunitati de a evita plata taxelor catre stat.Influenta negativa a indicelui calitatii reglementarilor din economie reliefeaza faptul ca un nivel ridicat al economiei oficiale este asociat cu un nivel ridicat al reglementărilor. În conformitate cu Razmi et al.(2013), "instabilitatea instituțională, lipsa de transparență și absența statului de drept subminează dorința cetățenilor frustrați de a fi activi în economia formală. Cetățenii se vor simți înșelați în cazul în care aceștia consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, taxele plătite de către ei nu sunt cheltuite adecvat, guvernul este lipsit de responsabilitate, și nu sunt protejate de normele de drept, crescând astfel probabilitatea de a intra în sectorul informal ".

Fig.3.Diagrama modelului MIMIC 4-1-2

Cum modelul MIMIC oferă estimații relative cu privire la dimensiunea economiei informale, pentru a putea obține estimații reale ale acesteia este nevoie în cadrul procedurii de calibrare a modelului

28

Page 29: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

de o valoare exogenă a economiei informale pentru perioada de referință 2005, având în vedere

variabila de referință,

Re al GDPt

Re al GDP2005 Q 3 .Astfel s-a construit o medie a estimațiilor economiei informale pentru 2005 raportate la PIB-ul oficial pornind de la media estimațiilor lui Schneider et al(2010) si Schneider(2013)-32.2%. Rezultatele empirice a relevat faptul că la începutul anului 2000, mărimea SE a înregistrat valoarea de 36,5%, și a urmat o tendință de scădere înregistrând valoarea de 27,8% la sfârșitul anului 2008, care este considerat ca fiind de start momentul crizei economice în România. Din acest moment, dimensiunea SE a inregistrat o creștere ușoară înregistrând aproape 30,2% din PIB-ul oficial în al treilea trimestru al anului 2010. Până la începutul anului 2011, dimensiunea economiei subterane a scăzut lent, în timp ce din 2011 până la sfârșitul anului 2013, putem menționa o tendință ușor ascendentă. Pentru ultimele trimestre, a fost înregistrată o scădere ușoară reliefând o pondere a dimensiunii economiei informale de 29% din PIB-ul oficial.

2000Q1

2000Q4

2001Q3

2002Q2

2003Q1

2003Q4

2004Q3

2005Q2

2006Q1

2006Q4

2007Q3

2008Q2

2009Q1

2009Q4

2010Q3

2011Q2

2012Q1

2012Q4

2013Q3

2014Q2

2015q125

27

29

31

33

35

37

39

% d

in P

IB-u

l ofic

ial

Fig.4. Dimensiunea economiei informale a României (% din PIB-ul oficial)

Analizând estimațiile anuale6 ale dimensiunii economiei informale obținute pe baza modelului MIMIC comparativ cu estimațiile lui Schneider(2013, 2015) și Schneider et al.(2010) se poate constata faptul că cele doua serii ale economiei informale urmeaza un pattern relativ similar evidentiind o acceiasi tendinta de-a lungul perioadei analizate.

6 Determinate ca si medie a valorilor trimestriale.29

Page 30: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150

5

10

15

20

25

30

35

40

SESE-Schneider, Buehn and Montenegro(2010), Schneider(2013), Schneider(2015)

% d

in P

IB-u

l ofic

ial

Fig. 5. Analiza comparativă a estimațiilor economiei informale(pe baza modelului MIMIC)

30

Page 31: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

5.3.Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în România

Analizând evoluția salariului minim real și a activității economice informale de-a lungul perioadei 2000-2015, se poate constata existența unei relații de “co-movement” reliefând o posibilă relație de echilibru pe termen lung.

Q1 2000

Q2 2000

Q3 2000

Q4 2000

Q1 2001

Q2 2001

Q3 2001

Q4 2001

Q1 2002

Q2 2002

Q3 2002

Q4 2002

Q1 2003

Q2 2003

Q3 2003

Q4 2003

Q1 2004

Q2 2004

Q3 2004

Q4 2004

Q1 2005

Q2 2005

Q3 2005

Q4 2005

Q1 2006

Q2 2006

Q3 2006

Q4 2006

Q1 2007

Q2 2007

Q3 2007

Q4 2007

Q1 2008

Q2 2008

Q3 2008

Q4 2008

Q1 2009

Q2 2009

Q3 2009

Q4 2009

Q1 2010

Q2 2010

Q3 2010

Q4 2010

Q1 2011

Q2 2011

Q3 2011

Q4 2011

Q1 2012

Q2 2012

Q3 2012

Q4 2012

Q1 2013

Q2 2013

Q3 2013

Q4 2013

Q1 2014

Q2 2014

Q3 2014

Q4 2014

Q1 2015

Q2 2015

0

0.5

1

1.5

2

2.5

salariu minim real activitatea economica informala exprimata in termeni reali per capita

mii

lei(p

retu

rile

anul

ui 2

005)

Fig. 6.Evoluţia salariului minim real vs activitatea economică informală (2000 – 2015)Rezultatele testelor de rădăcină unitate au evidențiat faptul că seriile sunt non-staționare în

nivel, fiind integrate de ordin 1. În acest sens, pentru a verifica analiza de cointegrare se estimează un model VAR în nivel și se determină lagul optim, luând în calcul verificarea ipotezelor asupra reziduurilor și condiția de stabilitate a modelului VAR.

Pe baza criteriilor informaționale, lagul optim pentru toate cele trei modele este 1. Rezultatele testului Johansen pentru depistarea cointegrării au evidențiat existența unei relații de cointegrare între variabilele analizate, pentru toate cele trei modele. Prin urmare, având în vedere faptul că existența relației de echilibru pe termen lung a fost probată, se vor estima trei modele VECM menite a surprinde relația pe termen lung și pe termen scurt dintre salariul minim și economia informală.

Tabel 1. Rezultatele empirice ale modelelor VECM

Model Model 1:Real minimum wage and real SE per capita

Model 2:Minimum wage(% of average gross earnings) and SE as % of GDP per capita

Model 3:Minimum wage(% of GDP per capita) and SE as % of GDP per capita

Long-run resultsreal SE per capitat−1

1.00

31

Page 32: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

SEt−11.00 1.00

realMW t−10.14*(0.055)

MQCSt−10.156*(0.03)

MWGDPcapitat−1

0.56*(0.12)

realgdpcapitat−1

-0.61*(0.12)

-20.73*(2.68)

-21.50*(3.14)

Cons. 4.97* -194.05 -200.30Short-run resultsECT t−1

-0.36*(0.139)

-050*(0.14)

-0.47*(0.12)

Δ realMW t−1-0.03(0.04)

Δ MQCSt−1-0.028(0.029)

Δ MWGDPcapitat−1

-0.18(0.20)

Δ SEt−10.038(0.14)

-0.019(0.13)

Δ real SE per capita t−1-0.12(0.17)

Δ realgdpcapitat−1

0.72*(0.24)

2.91(4.96)

3.08(5.02)

C 0.008(0.0050

-0.25*(0.10)

-0.26*(0.10)

Labour code mod. dummy -0.0058(0.008)

0.24(0.18)

0.28(0.18)

Dummy crisis -0.0028(0.009)

0.21(0.21)

0.18(0.21)

R2 29.9% 24.6% 26.6%s.e. 0.024 0.56 0.55F-stat 3.17** 3.88** 3.21**The short-run diagnostic test statisticsAutocorrelation LM test 19.12

[0.26]13.66[0.13]

7.01[0.63]

Normality test 2235.85[0.00]

75.56[0.00]

55.81[0.00]

White test 323.25[0.59]

126.76[0.91]

121.30[0.95]

AIC -4.47 1.80 1.77SBC -4.19 2.04 2.01Note: abaterile standard ale estimatorilor sunt raportate in paranteze [ ] prezinta valoarea probabilitatii; *, ** , *** indica pragul de semnificatie 1%, 5%, 10%.

32

Page 33: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

În primul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale per capita de 0.14% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a salariului minim de 1%. Relația negativă pe termen lung între economia oficială și economia informală quantificată printr-un coeficient de -0.61 reliefează faptul că cele două sectoare sunt mai degrabă subsitute pe termen lung, economia informală fiind privită ca un “buffer”sau ca o supapă de siguranță pentru economia oficială.Cand economia oficială este în recesiune, este asteptata o intensificare a activității în sectorul informal.

Coeficienții pe termen scurt nu susțin teoria economică, reliefând faptul că salariul minim nu manifestă un impact semnificativ pe termen scurt asupra activității economice informale, în timp ce pe termen scurt cele doua sectoare sunt mai degrabă într-o relație de complementaritate dezvoltând o relație directă.

Termenul de corecție al erorilor a cărui valoare este negativă dar și semnificativă dpdv statistic probează existența unei cauzalității cel puțin într-o direcție.Valoarea sa de -0.36 reliefează faptul că deviația de la echilibrul pe termen lung este restabilită în proporție de 36% în fiecare trimestru. Modelul este bine specificat în ceea ce privește testul F și gradul de determinare este de 29,9%. Analiza de cauzalitate Granger testată în cadrul modelului 1 confirmă prezența unei relații unidrectionale de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către activitatea informală având în vedere semnul negativ și semnificatia statistică la nivelul de 1% a coeficientului de corecție a erorilor(ECT). Cauzalitatea Granger pe termen scurt este în schimb infirmată ca urmare a infirmării testului Fisher.

În cel de-al doilea model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale % din salariul mediu brut de 0.15% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in salariul mediu brut de 1%. Relatia negativă dintre cele două sectoare probată și în acest model evidentiază relația de substituție pe termen lung dintre cele două economii. La fel ca și în cazul primului model, estimațiile pe termen scurt infirmă o potențială relație pe termen scurt între salariul minim și activitatea informală. Cauzalitatea pe termen lung a fost probată de semnul negativ și totodată de semnificația statistică a termenului de corecție al erorilor, subliinind faptul că economia informală converge către nivelul său pe termen lung prin contribuția salariului minim și a economiei oficiale la viteza de ajustare către starea de echilibru de 50%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificația a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un grad de determinare de 25%.

În ultimul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității economice informale % PIB-ul per capita de 0.56% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in PIB-ul per capita de 1%. Relația de substituție pe termen lung dintre cele două sectoare este confirmată și de acest model. Estimatiile pe termen scurt infirmă o potențială relație dintre salariul minim și economia informală. Relația de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către economia informală este confirmată și în cadrul celui de-al treilea model; economia informală converge către nivelul său pe temen lung cu o viteza de ajustare față de starea de echilibru de 47%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificația a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un grad de determinare de 26.6%. La toate modelele, ipotezele privind reziduurile au fost validate. Masurile adoptate in economia Romaniei in perioada analizata cuantificate in cadrul modelelor prin variabile dummy nu influențează semnificativ sectorul neoficial.

33

Page 34: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Tabel 2.Rezultatele cauzalității Granger

1 ResultsNull hypothesis/lag level F-stat tECT t−1

Model 1: Real minimum wage does not Granger causes real SE per capita

0.66 -2.60* Long-run causality

Long-run causality

Model 2:Minimum wage(% of average gross earnings) does not Granger causes SE as % of GDP per capita

0.91 -3.55*

Model 3:Minimum wage(% of GDP per capita) does not Granger causes SE as % of GDP per capita

0.82 -3.81* Long-run causality

Funcția generalizată de raspuns la impuls(Pesaran et al.(2001), ce măsoară efectul unui șoc pozitiv aplicat în salariul minim asupra activității economice informale în România, a evidențiat faptul că:

Activitatea economică informală exprimată în termeni reali per capita va crește cu aproape 0.86%, ca urmare a unei creșteri de 1% a salariului minim real, iar șocul își va atinge potențialul maxim la nivelul celui de-al patrulea trimestru(practic după un an de la aplicarea măsurii) după care se va atenua gradual.

Activitatea economica informală exprimată ca % din PIB-ul per capita va crește cu aproximativ 0.18% față de valoarea de referință ca răspuns la șocul indus în ponderea salariului minim în salariul mediu de 1% și acest lucru are loc în cel de-al trilea trimestru de la șocul inițial după care este urmată de o scădere graduală către nivelul de referință.

De asemenea un șoc pozitiv în salariul minim ca % din PIB-ul per capita conduce la o intensificare a informalității ca % din PIB-ul per capita cu 0.31% față de nivelul de referință și aceasta se manifestă după mai mult de an de la șocul inițial(la nivelul celui de-al cincilea trimestru) după care se atenuează gradual.

În general, rezultatele empirice au arătat faptul că, pe termen lung, salariul minim manifestă un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra activității informale în România în timp ce, în termen scurt, acest impact nu este susținut de dovezi empirice.

Ceea ce este important de menționat este prezența unei relații negative, de substituție între cele două economii oficială și neoficială pentru toate cele trei modele, subliniind faptul că economia informală joacă rolul de buffer(o supapă de siguranță) pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau slab calificați).

34

Page 35: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

Fig.7. Efectul unui soc propagat in salariul minim asupra activitatii economice informale

35

Page 36: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

5.4. Concluzii și discuțiiObiectivul principal al lucrării a fost acela de a cuantifica potentialul efect al creșterii

salariului minim asupra activităților informale din România, luând în considerare creșterile succesive din ultimele perioade dar și noua mărire propusă a fi implementată din ianuarie 2017(1400 lei). În acest context, este foarte important să existe o măsură a impactului creșterii salariului minim; dat fiind faptul că, deși prospectat ca instrument de politică socială, acesta va crea o presiune suplimentară asupra distribuției salariale împingând lucrătorii slab calificați și tineri în șomaj sau în informalitate.

Economia informală a României a fost estimată utilizând modelul MIMIC, rezultatele empirice dezvăluind faptul că șomajul, auto-ocuparea forței de muncă, impozitarea indirectă, precum și lipsa de încredere în guvern pot fi considerate cauze ale informalității.

Rezultatele empirice ce relifează efectul creșterii salariului minim asupra informalității au subliniat faptul că o creștere a salariului minim va conduce pe termen lung la o intensificare a activității economice informale, având în vedere că firmele vor căuta modalități alternative de a evita autoritățile. Cu toate acestea, pe termen scurt, rezultatele empirice nu susțin un potențial impact. Rezultatele se subscriu majorității studiilor din literatura de specialitate, care a subliniat rolul salariului minim ca stimulator al activtiății informale. Un alt rezultat important al studiului se referă la probarea relației de substituție dintre cele două sectoare, subliniind că economia informală ar putea acționa ca un buffer pentru anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau nivel scăzut de calificare). În acest context, pe măsură ce economia oficială devine mai atractivă pentru indivizii, aceștia vor părăsi sectorul neoficial, reîntorcându-se în economia formală.

Prin urmare, se recomandă precauție cu privire la viitoare creşteri ale salariului minim, mai cu seama dacă acestea nu țin seama de evoluția pieței muncii. Astfel, aceste creşteri nu ar trebui încurajate înainte de a evalua efectul potenţial pe care o astfel de măsura l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicaţi.Cu toate acestea, putem menționa următoarele recomandări ca un mix de stimulente pentru firme și muncitori:-Menținerea salariului minim pentru locuri de muncă necalificate la nivel scăzut în raport cu salariile medii, asigurând astfel rolul social al salariului minim.-Îmbunătățirea și creșterea valorii subvențiilor primite de către angajatorii care angajează persoane fără loc de muncă.-o scutire de impozit pentru acei angajați care se află la sau în jurul salariului minim, concomitent cu o reducere a costului forței de muncă pentru acei angajatori care au lucrători foarte aproape de nivelul salariului minim.

36

Page 37: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

BIBLIOGRAFIE 1. Bewley şi Wilkinson (2015), The impact of the national minimum wage on employment and

hours, National institute for Economic and Social Research2. Bullock A, Hughes A and Wilkinson F (2001) The Impact of the National Minimum Wage on

Small and Medium Sized Businesses in the Cleaning and Security Sectors, Cambridge: Centre for Business Research.

3. Kan, J., Sharir, S. (1996), Minimum-Wage and Probability-Of-Getting-A-Job Effects in a Simultaneous Equations Model of Employment and Participation: Canada 1975-1991, The Canadian Journal of Economics Vol. 29, Special Issue: Part 1

4. Lemos, S. (2005), Minimum Wage Effects on Wages, Employment and Prices: Implications for Poverty Alleviation in Brazil, University of Leicester,

5. Neumark, D. and Wascher, W. (2008). Minimum Wages., MIT Press: Cambridge, MA.6. Neumark, D., Wascher, W., (1992), Employment Effects of Minimum and Subminimum

Wages: Panel Data on State Minimum Wage Laws, Industrial and Labor Relations Review, Vol. 46, Nr. 1,

7. Schaafsma, J., Walsh, W. D., (1983) Employment and Labour Supply Effects of the Minimum Wage: Some Pooled Time-Series Estimates from Canadian Provincial Data, The Canadian Journal of Economics / Revue canadienne d'Economique, Vol. 16, No.1

8. Zipperer, B (2016), Credible research designs for minimum wage studies, Institute for Research on Labor and Employment.9. Betcherman, G. (2012). Labor market institutions: A review of the literature. World Bank

Policy Research Working Paper, (6276).10. Brown, Charles, Curtis Gilroy, and Andrew Kohen(1983). “The Effect of the Minimum

Wage on Employment and Unemployment.” Journal of Human Resources. 18 (1): 3-31. 11. Brown, Charles(1999). “Minimum Wages, Employment, and the Distribution of

Income.” in Orley Ashenfelter and David Card (eds.). Handbook of Labor Economics. Vol. 3B. Amsterdam: Elsevier. 2101-2163.

12. Card, David; Krueger, Alan B. (1995). Myth and Measurement: The New Economics of the Minimum Wage. Princeton University Press. pp. 1; 6–7.

13. Card, D., & Krueger, A. B. (1995). Time-series minimum-wage studies: a meta-analysis. The American Economic Review, 85(2), 238-243.

14. Card, D., & Krueger, A. B. (2000). Minimum wages and employment: a case study of the fast-food industry in New Jersey and Pennsylvania: reply. The American Economic Review, 90(5), 1397-1420.

15. Carneiro, Francisco (2004). Are Minimum Wages to Blame for Informality in the Labour Market? Empirica, 31(4): 295-306.

16. Davidescu(Alexandru) Adriana AnaMaria, Cuantificarea și analiza interacțiunilor dintre economia informală și economia oficială a României, Ed.ASE, București, 2015, Nr. de pag. 137, ISBN 978-606-505-958-0.

17. Dell’Anno, R. (2003), ‘Estimating the shadow economy in Italy: a structural equation approach’, Working Paper 2003–7, Department of Economics, University of Aarhus.

18. Dell’Anno, R., Gómez-Antonio, M., & Pardo, A. (2007). The shadow economy in three Mediterranean countries: France, Spain and Greece. A MIMIC approach. Empirical Economics, 33(1), 51-84.

19. Dell’Anno, R. (2007). The shadow economy in Portugal: an analysis with the MIMIC approach. Applied Economics Journal, 10(2), 253-277.

37

Page 38: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

20. Dell’Anno, R., Solomon, O.H. (2007). Shadow economy and unemployment rate in USA: is there a structural relationship? An empirical analysis, Applied Economics, 1-19.

21. Dickens, R., Machin, S., & Manning, A. (1999). The effects of minimum wages on employment: Theory and evidence from Britain. Journal of Labor Economics, 17(1), 1-22.

22. Giles, D.E.A., Tedds, L.M. (2002). Taxes and the Canadian Underground Economy, Canadian Tax paper n.106. Canadian Tax Foundation. Canada: Toronto.

23. Fajnzylber, P.(2001). “Minimum Wage Effects throughout the Wage Distribution: Evidence from Brazil’s Formal and Informal Sectors.” Working Paper Series 151, Centro de Desenvolvimento e Planejamento Regional, Belo Horizonte, Brazil.

24. Fialová, K., & Schneider, O. (2011). Labor institutions and their impact on shadow economies in Europe. World Bank Policy Research Working Paper Series, Vol.

25. Freeman, Richard B. (1993). “Labor Market Institutions and Policies: Help or Hindrance to Economic Development?” Proceedings of the World Bank Annual Conference on Development Economics 1992. Washington, DC: The World Bank.

26. Freeman, Richard B. (2010). “Labor Regulations, Unions, and Social Protection in Developing Countries: Market Distortions or Efficient Institutions?” in Dani Rodrik and Mark R. Rosenzweig (eds.). Handbook of Development Economics. Vol. 5. Amsterdam: Elsevier. 4657-4702.

27. Hazans, M. (2011). Informal workers across Europe: Evidence from 30 European countries. World Bank Policy Research Working Paper, (5912).

28. Hohberg, M., & Lay, J. (2015). The impact of minimum wages on informal and formal labor market outcomes: evidence from Indonesia. IZA Journal of Labor & Development, 4(1), 1.

29. Johansen, S.(1991). “Estimation and Hypothesis Testing of Cointegration Vectors in Gaussian Vector Autoregressive Models,” Econometrica, 59, 1551–1580.

30. Karel Fric(2016), Statutory minimum wages in the EU 2016, EurWork, http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/working-conditions-industrial-relations/statutory-minimum-wages-in-the-eu-2016

31. Khamis, M. (2013). Does the minimum wage have a higher impact on the informal than on the formal labour market? Evidence from quasi-experiments.Applied Economics, 45(4), 477-495.

32. Krstić, G., & Schneider, F(2014). Formalizing the Shadow Economy in Serbia, ISBN 978-3-319-13436-9, Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London.

33. Lemos, Sara(2004). “The Effects of the Minimum Wage in the Formal and Informal Sectors in Brazil.” IZA Discussion Paper No. 1089. Bonn.

34. Machin, Stephen and Manning, Alan(1994). "The Effects of the Minimum Wages on Wage Dispersion and Employment: Evidence from the U.K. Wage Councils." Industrial and Labor Relations Review, January 1994, 47(2), pp. 319-29.

35. Magruder, Jeremy R. (2013) Can Minimum Wages Cause a Big Push? Evidence from Indonesia. Journal of Development Economics, 100(1): 48-62.

36. Maloney, W., & Mendez, J. (2004). Measuring the impact of minimum wages. Evidence from Latin America. In Law and Employment: Lessons from Latin America and the Caribbean (pp. 109-130). University of Chicago Press.

37. Manning, A. (1994): "Labour Markets with Company Wage Policies," London School of Economics Centre for Economic Performance Discussion Paper., 214.

38. Mcintyre, F. (2002): "How Does the Minimum Wage Affect Market Informality in Brazil," Unpublished Paper.

38

Page 39: Publisind - Capitolul 1. Impactul salariului minima …publisind.ro/.../2016/11/Sectiunea-III_modelare_macro.docx · Web viewAnaliza econometrică tratează impactul salariului minim

39. Muravyev, A., & Oshchepkov, A. Y. (2013). Minimum wages and labor market outcomes: evidence from the emerging economy of Russia. Higher School of Economics Research Paper No. WP BRP, 29.

40. Neri, M. (1997): "A Efetividade Do Salario Minimo No Brasil: Pobreza, Efeito-Farol E Padroes Regionais," Unpublished Paper.

41. Neumark, D., Schweitzer, M., & Wascher, W. (2000). The effects of minimum wages throughout the wage distribution (No. w7519). National bureau of economic research.

42. Neumark, D., & Wascher, W. (1992). Employment effects of minimum and subminimum wages: panel data on state minimum wage laws. Industrial & Labor Relations Review, 46(1), 55-81.

43. Packard, T. G., Koettl, J., & Montenegro, C. (2012). In from the Shadow: Integrating Europe's Informal Labor. World Bank Publications.

44. Razmi, M. J., Falahi, M. A., & Montazeri, S. (2013). Institutional Quality and Underground Economy of 51 OIC Member Countries. Universal Journal of Management and Social Sciences, 3.

45. Schneider, F. (2005). Shadow economies around the world: what do we really know?. European Journal of Political Economy, 21(3), 598-642.

46. Schneider, F., Buehn, A., & Montenegro, C. E. (2010). New estimates for the shadow economies all over the world. International Economic Journal, 24(4), 443-461.

47. *** EurWORK Network of European correspondents, http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/working-conditions-industrial-relations/statutory-minimum-wages-in-the-eu-2016

48. *** ILO, World employment report 2004-05. Employment, productivity and poverty reduction, 2004. http://www.ilo.org/global/publications/ilo-bookstore/order-online/books/ WCMS_PUBL_9221148130_EN/lang--en/index.htm

49. *** Tempo database, National Institute of Statistics50. *** Monthly Bulletins of National Bank of Romania, 2000-2015,

www.bnr.ro 51. *** Quarterly National Accounts database, Eurostat.52. *** Quarterly Labor Force Survey database, Eurostat.53. *** Quarterly Government Finance Statistics database, Eurostat.54. *** Quarterly Monetary and Financial Statistics database, Eurostat.55. *** Employment and Unemployment database, Eurostat.56. *** Earnings Database, Eurostat57. *** Ministerul Muncii, www.mmuncii.ro 58. *** Eviews 8.1 software59. *** Stata 13 software

39