referat.ro

Nu stiai ce sa admiri mai intii: nestavilita lui curiozitate, cultura lui vasta, solida, bine articulata, sau inteligenta lui, generozitatea, umorul sau spontaneitatea cu care-si traia credinta si iscusinta cu care si-o talmacea. Nu cred c-am intilnit alt om inzestrat cu atitea daruri. si nici altul care sa-l intreaca in modestie. Am cunoscut, desigur, savanti care se incumeta sa citeasca in treizeci de limbi, sau stapinesc in de-amanuntul istoria unei tari sau a unui continent, sau au patruns toate tainele fizicii si matematicilor, sau inteleg nenumarate sisteme filozofice. Dar mintea lui Mircea Vulcanescu era altfel alcatuita. Mircea Eliade.

Mircea Vulcanescu a fost un gazetar profesionist. Domeniile abordate de el fiind foarte variate. A publicat regulat articole de politica externa, comentarii de politica economica, dar si financiara (specialitatea sa). De asemenea, Vulcanescu a fost redactor la "Cuvantul".Pe 16 decembrie 1940, dupa ce presa din Romania nu mai era decat partial libera, Mircea Vulcanescu a sustinut la Academia libera de ziaristica o conferinta intitulata "Pregatirea profesionista a ziaristului". Textul ei a fost revelat de profesorul Marin Diaconu in 1991. Numai un gazetar cu experienta ca Vulcanescu putea sa trateze impecabil acest subiect. El i-a consacrat o analiza "fenomenologica".

Analiza lui Vulcanescu, aplicata presei, este perfect valabila si astazi, intrucat ziarul este o forma fixa, ca sonetul. Potrivit lui Mircea Vulcanescu, ziarul, definit "uzina de stiri", se afla "undeva intre carte si afis". Ziarul este o "intreprindere de informatie si propaganda", cea dintai misiune a sa fiind "sa satisfaca in om dorinta de a sti". Vulcanescu nu neglijeaza rolul comanditarului, al celui care finanteaza ziarul. Acesta poate fi totodata directorul efectiv al gazetei. Vulcanescu schiteaza portertul directorului de ziar: "Directorul unui ziar e sef de intreprindere. (...). Rolul lui e situat intre acela al unui fabricant, al unui ministru plenipotentiar si al unui general de corp de armata (sau de alta mare unitate)." Directorul de ziar trebuie sa fie abil, sa navigheze cu prudenta printre interese si pasiuni, sa aiba "arta de-a alege intre imponderabile", specifica "virtutilor inteligentei practice". "Un astfel de director de ziar - adauga Vulcanescu - au avut romanii din generatia mea in fiinta profesorului Nae Ionescu". Cat despre profesiunea de ziarist, aceasta inseamna "Mare putere, dar si groaznica ispita".Principalele publicaii ale lui Vulcnescu sunt:Teoria i sociologia vieii economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932)

n ceasul al 11-lea (1932)

Cele dou Romnii (1932)

Gospodria rneasc i cooperaia (1933)

Rzboiul pentru ntregirea neamului (1938)

nfiarea social a dou judee (1938)

Dimensiunea romneasc a existenei (1943)Incepind cu textul de debut din 1923, Cuvinte pentru drum, si ajungind pana la insemnarile zilnice din perioada detentiei la Arsenal, in 1946, acest volum de publicisticaDe la Nae Ionescu la Criterion surprinde retrospectiv umbra a doua decenii de preocupari culturale dintre cele mai diverse. Interesat de tot si de toate, Mircea Vulcanescu scrie despre temele predilecte ale tinerei generatii interbelice, dar si despre obsesiile personale: bolsevismul, mitul creat din nimic al lui Lenin, filozofia lui Nae Ionescu, cauzele ascensiunii miscarii legionare, mistica ortodoxaOrator de mare for, i-a a confereniat cu pasiune i persuasiune pe subiecte de la satul romnesc la dimensiunea romneasc a existenei.Mircea Vulcnescu a tiut s asimileze toate treptele realului i s ofere sentimentul integralitii, de la nalta speculaie filosofic la riguroasele planuri pentru economia Romniei i a Estului Europei, de la munca intens i sistematic la plcerea loisirului, organizat ns i acesta cu minuiozitate.

Noica spunea c, dac nu ar fi citit studiul Dimensiunea romneasc a existenei, n-ar fi scris poate niciodat Rostirea filosofic romneasc.Cele cateva articole publicate de Mircea Vulcanescu constituie unul din cele mai complete i comprehensive rspunsuri la problema ideii de spiritualitate intens vehiculat n cultura romn interbelic. Totul a nceput printr-un rspuns acordat unui chestionar iniiat, n 1928, de revista Tiparnia literar referitor tocmai la problema dac exist sau nu o nou o nou spiritualitate n cultura romnEl iniia, de fapt, un veritabil dicionar al noiunilor cele mai folosite n orizontul cultural al epocii. Importana acestui demers este bine subliniat de autor: Fiecare epoc are anumii termeni care par a strni un interes superior altora. Evidenierea valorii de circulaie a acestor termeni i a sensurilor lor ajut la fixarea fizionomiei spirituale a epocii. Preciznd sensul ideilor principale ale vremii i determinnd valoarea lor de circulaie, dicionarul mai poate servi de ndreptar gndului celor mai tineri, care vor s se orienteze exact fa de problemele pe care le gsesc deschise de naintaii lor.Primul sens pune accentul pe trirea intens a clipei, presupune entuziasm, frmntare, pasiune. E cultivat de omul cruia i plac tririle puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci cnd sufletul su tresalt i refuz limitrile. Este evident n acest caz dimensiunea psihologizant a ideii de spiritualitate.

A doua accepie privete trirea orientat axiologic, pentru un ideal, primnd dimensiunea raionalist. Modul n care poate fi trit aceast spiritualitate este multiplu, dup cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. n perioada sa Mircea Vulcnescu identifica trei tipare ca fiind mai rspndite: umanismul, naionalismul integral i marxismul.

n sfrit, n al treilea sens, spiritualitatea nseamn: via venic, trire n universalitatea absolut, n Duhul Sfnt; ascez i via mistic. Caracterul interior i cel realist apropie acest sens al spiritualitii de cel dinti, de care l desparte caracterul eteronom al tririi, omul duhovnicesc nefiindu-i niciodat, siei, lege i msur, spune Vulcnescu. Caracterul transcendent al temeiului acestei triri i chipul suprafiresc n care aceast transcenden ia cuprindere n viaa sufleteasc a omului duhovnicesc despart acest sens de cel de-al doilea.

Odat lmurit problema sensului noiunii de spiritualitate, autorul trece la o analiz minuioas a modului n care intelectualitatea romneasc s-a raportat la aceast problem. n doar cteva pagini, Mircea Vulcnescu reuete s pun ordine ntr-o chestiune deosebit de complex i aparent haotic. Folosind o reprezentare arhitectonic simpl i elegant, el pune n nia cea mai potrivit pe principalii exponeni ai culturii romneti interbelice. Judecata este fr cusur i i pstreaz valabilitatea deplin i astzi. Se arat, pe bun dreptate, c problema noii spiritualiti a fost identificat la nceputurile ei, n anii 1925-1929, cu problema tinerei generaii.

Gruparea "Criterion", nfiinat n toamna anului 1932, cuprinde pe cei mai de seam reprezentani elevi si discipoli ai lui Nae Ionescu.

"Criterionul" constituia un cadru veritabil al dezbaterii intelectuale, academice , aceasta fiind intenia fondrii sale , oferind tuturor confereniarilor de diverse orientri ideologico-culturale posibilitatea de a purta o real discuie. n cadrul conferinelor "Criterionului" de la Fundaia Universitar Carol I se abordau diverse probleme culturale i ideologice, precum i personaliti compozite: Gide, Chaplin, Lenin, Freud, Mussolini, Gandhi, Maritain .a. La aceste simpozioane, participau confereniari de toate nuanele ideologice de la socialitii Lucreiu Ptrcanu si Bellu Silber pn la Mircea Eliade, Mircea Vulcnescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian Mateescu

Mircea Vulcnescu dezbate o problem de o actualitate stringent n perioada interbelic, i anume conceptul de generaie. ntr-un faimos articol "Generaie" din 15 noiembrie-1 decembrie 1934 al revistei "Criterion", el ajunge la o conceptualizare a acestei noiuni, oferind un tablou general al ideii de generaie, cu accentul pe cteva trsturi distinctive ale fiecreia dintre ele. Astfel, pentru generaia 27, regsim ca trsturi, n plan spiritual: "misticismul ortodox"; "umanismul neoclasic"; "agonia" i "negativismul"; n plan politic: "naionalismul integral", "comunismul marxist", iar n planul relaiei dintre spiritual i politic: "izolarea", "activismul prin disperare" i "istorismul prin resemnare".

Conferina lui Mircea Vulcnescu despre "Idolul Lenin" puncteaz aspectele fundamentale ale teoriei leniniste, creionnd profilul liderului bolevic. Dup stabilirea unei subtile distincii la nivel conceptual ntre idol i mit, Vulcnescu se concentreaz asupra resorturilor intime ale figurii lui Lenin, verificnd validitatea teoriei leninismului.

"Cercetarea n symposion a idolilor unei vremi e n acelai timp mijloc de coordonare a ideilor i mijloc de cunoatere de sine" Concluzia la care ajunge Vulcnescu se refer la faptul c, dei teoria leninist are defecte majore, metoda are caliti prin "reuita leninismului n atac i n aprare". O critic a leninismului pe care doar un spirit ptrunztor de talia lui Mircea Vulcnescu o putea face demonstreaz unitatea n diversitate a dezbateriilor organizate de "Criterion".Mircea Vulcanescu participa la realizarea Enciclopediei Romaniei cu capitolul despre Razboiul pentru intregirea neamului,alaturi de insemnate contributii de-ale sale la infaptuirea acestei prestigioase lucrari de un nivel neegalat.Neamul romnesc se ntemeiaz pe o unitate de fapt a vieii de la ar, pe una etnic i spiritual, de valorificare a lumii, care l-au meninut aa cum este el, mpotriva tuturor nvlirilor i tuturor politicilor de deznaionalizare, scria Mircea Vulcnescu. Suportul material al neamului romnesc era ranul care reprezenta puritatea sngelui i a sufletului romnesc. Cele dou Romnii, contrapuse de Mircea Vulcnescu ntr-un articol cu acest titlu din 1932 erau o Romnie modern, a oraelor i confortului, artificial, adus din afar i o Romnie a satelor, Romnia romnilor, a configuraiei spirituale autohtone care a durat acest neam pe pmnt.

Virgil Ierunca:Ma gindesc la Mircea Vulcanescu care a insemnat pentru mine un indreptar de actiune si de privire spre ceea ce neconcludent se poate numi fiinta romaneasca. Atunci cind a murit Mircea Vulcanescu a spus: "Sa nu ne razbunati!". Cuvinte cutremuratoare, dar care m-au facut sa continui, totusi, sa sper in neuitare, pentru ca a nu razbuna e, intr-adevar, un lucru Nu voim sa razbunam pe nimeni, nu sintem prinsi de razbunare, da, dar mi-am dat seama ca niciodata Mircea Vulcanescu n-a spus sa si uitam!

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

PAGE 5