GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

DIRECŢII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ

CENTRUL GEOMEDIAUNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

mknb ohg v

GEOPARCUL GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUIŢINUTUL BUZĂULUI

DIRECŢII DE DEZVOLTARE DIRECŢII DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ SOCIO-ECONOMICĂ

PROPUNERIPROPUNERI

CENTRUL GEOMEDIAUNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

2007

Contractul nr 97 / 21.12.2007Consultanţă de specialitate pentru

creare a unui geoparc in Judeţul Buzau

RAPORT FINAL

IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR DIRECŢII DE DEZVOLTARE SOCIALĂ

ŞI ECONOMICĂ PENTRU GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE

Diagnoza teritoriuluiEvaluarea potenţialului turistic

Propunere pentru CARTA Geoparcului

MATERIALE GRAFICE PENTRU PREZENTĂRI PUBLICE

FIŞE PENTRU 10 IDEI DE PROIECTE

Propuneri pentru crearea unor structuri asociative

AutorALEXANDRU ANDRĂŞANU

La realizarea materialelor au contribuit

Dorel Ruşti, Ioana Daia, Dana Alexandrescu, Gabriela Leonida, Claudia Băltăţoiu, Laurenţia Livia

Conda, Andra Andrei, Gheorghe Petcu, Mihai Mâncu, Cristian Ciobanu

Concepţie grafi că & design - Alexandru AndrăşanuGrafi ca - Alexandru Andrăşanu

Foto - Alexandru Andrăşanu, Mihai MâncuIoana Daia, Gabriela Leonida, Mircea Mitrofan

Antonela Neacşu

© GEOMEDIA, 2007

Proiect iniţiat şi coordonat de Consiliul Judeţean Buzău

Coordonator proiectLaurenţia-Livia Conda

Reprezentaţii instituţiilor partenere in proiect

Eugen Marius Constantinescu Direcţia Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

Prof dr. Doina Ciobanu Muzeul Judeţean Buzău

Prof. Mihai MâncuColegiul Naţional BP Haşdeu Hlihor MihaiUniunea Artiştilor Plastici

Negoiţă PaulInspectoratul Şcolar Buzău Feraru IoanaAPM Buzău

Sorin BurlacuBiblioteca Judeţeană Buzău

Primarii comunelor:Beceni, Berca, Brăeşti, Bozioru, Bisoca, Colţi, Căneşti, Cozieni, Odăile, Chiliile, Lopătari, Mânzăleşti, Săruleşti, Scorţoasa, Valea Salciei, Vintilă Vodă

Lector Alexandru AndrăşanuUniversitatea din Bucureşti

Dorel RuştiMuzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa

Dr Antoneta SeghediMuzeul Naţional de Geologie

Cosmin ManolacheMuzeul Ţăranului Român

CONTEXTULINTERNAŢIONAL

OBIECTIVELE STUDIULUI

Crearea Geoparcului “Ţinutul Buzăului” a fost iniţiată şi este coordonată de Consiliului Judeţean Buzău. Geoparcul este un instrument ce poate asigura conservarea, promovarea şi valorifi carea elementelor naturale deosebite din zona Buzău (Vulcanii noroioşi, sarea de la Meledic, chihlimbarul), valorile de patrimoniu cultural şi istoric, pentru susţinerea dezvoltării sociale şi economice a comunelor.

Obiectul studiului l-a constituit realizarea unei diagnoze a teritoriului şi identifi carea elementelor optime necesare creării geoparcului, conform prevederilor naţionale şi internaţionale. Domeniile majore de analiză au fost urmatoarele: • Stadiul de conservare şi valorifi care actuala a siturilor naturale, culturale şi istorice: • Situatia social-economica, proiectele derulate şi obiectivele de dezvoltare din zona; • Identifi carea elementelor suport pentru realizarea şi functionarea geoparcului; • Cerinta din punct de vedere cultural-istoric, natural şi functional a teritoriului.

Studiile interdisciplinare, documentarile, intâlnirile publice, dezbaterile, consultariile cu reprezentantii administratiilor locale, ale institutiilor partenere şi ai altor institutii şi nu in ultimul rind cu locuitori din zona, au permis selectarea, din cele 38 de localitati avute in vedere initial, a 16 localitati. Pentru acest teritoriu s-a propus, denumirea “Tinutul Buzaului”, ca un prim pas in campania de promovare, in ansamblu, a tuturor comunelor şi o prima etapa in realizarea unei imagini ce va fi valorifi cata ulterior ca destinatie turistica.

REZULTATELE OBŢINUTE• Realizarea Documentatiei necesare creării geoparcului;

• Identifi carea direcţiilor de dezvoltare ce corespund cel mai bine situaţiei existente ‘

• Propunerea unei Carte teritoriale pentru Ţinutul Buzăului, ca instrument politic şi administrativ de susţinere a dezvoltării socio-economice pe termen lung;

• Identifi carea a 10 teme de proiecte pentru a susţine direcţiile de dezvoltare identifi cate;

• Realizarea unui model de statut pentru Asociatia de Dezvoltare Intercomunitară,

• Organizarea materialelor suport pentru sesiuni de formare şi prezentari publice

• Realizarea unor materiale suport pentru o campanie de imagine şi comunicare: site web, expozitii şi evenimente nationale, un poster de prezentare, oi baza de date şi imagini.

Rezultatele studiului au fost prezentate public. În perioada 22 septembrie – 27 octombrie, 2007 este organizată o expoziţie comună la Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Geologie şi Muzeul Judeţean Buzău.

Dincolo de cadrul acestui studiu şi de solicitările benefi ciarului, Universitatea Bucureşti, Muzeul Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Geologic, Universitatea de Agronomie – Secţia de Arhitectură Peisageră, au potenţialul şi deschiderea pentru a continua cooperarea in proiecte ce vizează dezvoltarea geoparcului.

APLICAREA REZULTATELOR

Analiza obiectivelor de dezvoltare a diferitelor instituţii judeţene şi locale cât şi in urma consultării opiniilor locuitorilor din zonă, a rezultat interesul pentru implicarea in activităţi de conservare a valorilor de patrimoniu din teritoriul studiat şi preocuparea pentru gasirea unor soluţii pe termen lung de dezvoltare durabila. Toate politicile şi programele de fi nanţare consideră dezvoltarea durabilă ca bază pentru orice iniţiativă sau proiect de fi nanţare. Accesul la fonduri dar mai ales asigurarea unei direcţii corecte pentru evoluţiile viitoare ale unui teritoriu trebuie să integreze regulile dezvoltării durabile in toate planurile şi activităţile proiectate. Dezvoltarea durabilă se bazează pe formarea unui comportament etic ce integrează problemele sociale, economice şi de mediu. Planurile care au la bază această abordare trebuie să asigure o buna funcţionare a economiei locale, fără marginalizări sau excluderi ale unor categorii de persoane, localităţi sau purtători de interese. Geoparcul este, prin defi niţie, un instrument ce poate asigura dezvoltarea durabilă a comunităţilor din teritoriul său. Pentru o buna funcţionare a geoparcului este nevoie să fi e dezbătută, completată şi adoptată Carta Geoparcului. Carta este atât un instrument politic, prin faptul că trebuie supusă unui proces de dezbatere publică cât şi un cadru strategic, în ea fi ind cuprinse, intr-un cadru unitar, toate direcţiile de dezvoltare sectoriale ale comunelor partenere. Pe baza ei pot fi realizate planuri locale şi proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Pentru a fi utilă, Carta trebuie să raspundă la câteva probleme: • să asigure creşterea calităţii vieţii din localităţile din teritoriul geoparcului, in condiţiile unei utilizări judicioase a resurselor locale, mai ales a resurselor pentru ecoturism (conservarea, fl orei, măsuri de conservare a peisajului, prezenţa activităţilor rurale, calitatea produselor locale); • să respecte reglementările privind regimul ariilor protejate, măsuri privind refacerea habitatelor, păstrarea echilibrelor ecosistemelor locale şi regionale; • sa nu depindă de factorul politic, astfel incât schimbările politice să nu scadă dinamica socială necesara aplicării cartei şi să se evite confl ictele sau dezechilibrele; Toate informaţiile şi analizele pentru zona Ţinutului Buzăului indică turismul drept activitate motor pentru dezvoltarea locală. Pentru a identifi ca forma cea mai bună de turism este nevoie de realizarea unui studiu de fezabilitate general, pentru teritoriul celor 16 comune. In paralel, pentru susţinerea direcţiilor de dezvoltare identifi cate este necesară parcurgerea următoarelor etape: realizarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară, crearea unor parteneriate locale, corelarea acestui studiu cu cel realizat de Grupul de Acţiune Locală (GAL Plaiurile Slănicului), pentru teritoriul LEADER, geoparcul fi ind centrul de greutate şi motorul derulării proiectelor identifi cate in cadrul axelor LEADER.

CONCEPTE ŞI METODOLOGIE

Pentru a fi practic, planul strategic (Carta) pe care il propunem s-a bazat pe o analiză a viziunii şi proiectelor propuse de administraţiile locale şi de către alte instituţii din zona geoparcului. În el sunt corelate diversele direcţii identifi cate pentru a crea un cadru propice aplicării de proiecte comune, evitând suprapunerile sau dezvoltarea unor proiecte cu principii şi rezultate contrare. Conceptele avute in vedere pe pacursul derulării studiului şi sintezei rezultatelor au fost: conceptul de geoparc, principiile de ecoturism, principiile strategice ale dezvoltării comunitare, abordarea participativă.

GEOPARCUL

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse intr-un număr de situri de importanţă stiinţifi că, educaţională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice. Un geoparc are limite bine defi nite, o suprafaţă sufi cient de mare şi o strategie de dezvoltare teritorială in folosul comunităţilor locale, a căror existenţă este bazată pe valorifi carea resurselor naturale şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităţilor în armonie cu mediul natural. Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale şi naţionale, asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune metode noi de protecţie, educaţie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă din mediul rural şi intăririi identităţii locale. Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identifi cată şi în conformitate cu recomandările UNESCO şi Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru valorifi carea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale, în cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de valorifi care a resurselor, după cum urmează:

1. Zone strict protejate, având regimul de protecţie şi conservare al rezervaţiilor ştiinţifi ce;2. Zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activităţi limitate de valorifi care a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizaţiile date de administraţia geoparcului;3. Zone de dezvoltare durabilă, valorifi cabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise, în limitele capacităţii de regenerare a resurselor. Toate acestea se vor realiza prin Planul de Management al geoparcului, ce va fi intocmit in etapa ulterioară creări geoparcului. Focul Viu

Cadrul legal de creere şi funcţionare a unui geoparc

In conformitate cu prevederile legale existente, privind tipurile de arii protejate din România, geoparcul este recunoscut ca arie protejată distinctă. Scopul lui il constituie protecţia şi conservarea unor zone de interacţiune a activităţilor umane cu natura, zone cu numeroase elemente geologice, geomorfologice şi de biodiversitate. Aceste zone au şi o valoare peisagistică şi culturală datorată interacţiunii continue cu populaţia locală. In aceeaşi categorie sunt incluse şi cele doua geoparcuri deja existente in Romania: Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, şi Geoparcul Platoul Mehedinţi.

Principalele acte normative la care se va face referinţă in procesul de constituire sunt:

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural; Legea nr.58/1994 pentru ratifi carea Convenţiei privind diversitatea biologică; Legea nr. 13/1993 pentru ratifi carea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa; Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional - Secţiunea a III-a, zone protejate; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a fl orei şi faunei sălbatice; HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi înfi inţarea administraţiilor acestora; Legea nr. 451/2002 pentru ratifi carea Convenţiei europene a peisajului; Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; HG 2151 /30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate, care abrogă Ordinul nr. 850/2003; Legea nr. 215/2001 republicată, a administraţiei publice locale; Ordonanta de Urgenţă nr 57 din 30.07.2007 - ultimul act normativ privind regimul ariilor protejate ce cuprinde, pentru prima dată, referiri concrete la geoparc şi modul de constituire şi funcţionare a unui geoparc in România. Prezentul studiu este realizat conform acestei prevederi.

Turism in geoparcul Vulkaneifel, Germania

Centrul de vizitare din Geoparcul Lesvos, Grecia

Punctul de vinzare dinGeoparcul de la Digne, Franţa

Geoparcul Haţeg, expoziţie de promovare cultural - turistică

Geoparcul Haţeg, expoziţie dedicată biodiversităţii

Prevederile internaţionale privind constituirea şi funcţionarea unui geoparc

Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de Reţeaua Europeană a Geoparcurilor, in parteneriat cu UNESCO. UNESCO a lansat in anul 2004 iniţiativa crării Reţelei Globale a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a funcţionării unui geoparc şi acceptarea lui in aceste structuri se face in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor. Avantajele unui geoparc, membru in reţelele internaţionale, sunt:

• Susţinerea cooperării in domeniul conservării patrimoniului natural şi cultural şi dezvoltării geoştiinţelor;• Asigurarea dezvoltării a noi tipuri de califi cări şi crearea de noi locuri de muncă;• Parteneriate in programele de educaţie şi promovare;• Dezvoltarea pachetelor de geoturism şi turism cultural;• Crearea de obiecte artistice sau de consum inspirate de geologie sau natură;• Parteneriate califi cate pentru proiecte inovative in domeniul conservării naturii, educaţiei, dezvoltării socio-economice din zonele rurale (LEADER, INTERREG).

Etapele necesare pentru realizarea unui geoparc

Geoparcul este un instrument de intărire a identităţii locale şi de dezvoltare durabilă a unei subregiuni, din zonele rurale. Se pretează dezvoltării in zonele unde există geodiversitate, biodiversitate şi diversitate culturală, zone care nu au alte resurse de dezvoltare sau sunt ameninţate cu pierderea identităţii.

In vederea constituirii şi asigurării unei bune administrări a unui geoparc, in acord cu prevederile internaţionale, trebuiesc parcurse urmmătoarele etape:

La nivel naţional

1. Realizarea unei documentări detaliate privind patrimoniul natural şi cultural, identifi carea siturilor de interes pentru conservare, educaţie şi turism, evaluarea situaţiei social-economice, identifi carea partenerilor din zonă şi a surselor de fi nanţare;

2. Defi nirea teritoriului şi a limitelor, astfel incât să corespundă unui spaţiu relativ coerent din punct de vedere natural, cultural şi administrativ. Este foarte practică utilizarea limitelor administrative ale comunelor pentru limitele geoparcului.

3. Realizarea unei strategii de dezvoltare durabilă pentru teritoriul geoparcului şi a unui regulament pentru derularea activităţilor prevăzute;

4. Realizarea unui parteneriat local capabil să aplice strategia propusă şi să cofi nanţeze activităţile şi echipa de administrare. Echipa de administrare poate juca şi rolul unui Grup de dezvoltare locală;

5. Avizarea documentaţiei de către consiliile locale, consiliul/consiliile judetene, Agenţia de Protecţia Mediului;

6. Scrisoare de inştiinţare adresată Biroului Naţional UNESCO;

7. Avizul ştiinţifi c al Academiei Române;8. Obţinerea statutului de arie protejată.

Siglele Reţelei Europene şi a Reţelei UNESCO a

Geoparcurilor

La nivel internaţional

Pentru a deveni membru in Reţeaua Europeană a Geoparcurilor şi in Reţeaua Globală (UNESCO) a Geoparcurilor, un geoparc sau un alt tip de arie protejată, este supus unei evăluări de către reprezentanţi ai celor doua organisme, in baza unei documentaţii şi a unei cereri adresate Celulei de coordonare a Reţelei Europene (Celula este organizată in cadrul Rezervaţiei Geologice Haute Provence - Franţa). Statutul de membru este reevaluat la fi ecare trei ani şi, pe baza rezultatelor, se decide continuarea statutului de membru, reevaluarea sau excluderea din reţele.

Dosarul de candidatură cuprinde următoarele date;Elementele de identitate ale geoparcului

- Locaţia, suprafaţa, elementele geografi ce,sociale;- Prezentarea unităţii de administrare;- Anexe grafi ce, hărţi, fotografi i, bibliografi e;- Defi nirea regiunii geografi ce;- Prezentarea siturilor protejate şi a siturilor de interes

turistic şi educaţional;- Elementele de presiune asupra teritoriului;- Planul de management al siturilor;- Prezentarea reţelei de situri de interes din geoparc

(geologice şi non-geologice);Argumentarea cererii pentru a deveni membru in reţea

- Descrierea elementelor de geologie;- Analiza potenţialului de dezvoltare a geoturismului / ecoturismului;- Descrierea activităţilor de geoturism şi geoeducaţie din geoparc;- Politica de conservare a patrimoniului natural şi cultural şi modul de administrare.

Descrierea generală a situaţiei economice din zonă- Strategia de dezvoltare durabilă aplicată şi activităţile de geoturism prevăzute;- Prezentarea instituţiilor ce au drept scop geoconservarea; - Politicile de protecţie şi dezvoltare economică durabilă a patrimoniului geologic;- Planurile de acţiune prezente şi viitoare.- Argumentarea interesului de a deveni membru in reţele.

Informaţii generale referitoare la teritoriul geoparcului- Descrierea principalelor structuri responsabile pentru politicile de dezvoltare durabilă din teritoriu şi tipurilor de activităţi economice existente şi tendinţele lor;- Modul cum va fi organizată protecţia;- Statutul actual de protecţie:- Facilităţile: muzee, situri trasee de vizitare;- Facilităţi planifi cate a fi dezvoltate.

In teritoriul geoparcurilor este interzisă comercializarea fosilelor, a mineralelor, sau fl orilor de mină şi se incurajează realizarea şi comercializarea mulajelor de fosile.

Geoparcul reprezintă un brand de calitate recunoscut internaţional şi agreat de UNESCO.

Centrul de vizitare din Rezervaţia Geologică Haute Provence, realizat din fonduri LEADER

Produse locale fi nantate din fonduri LEADER. Geoparcul

Haute Provence, Franta

PRINCIPII DE ECOTURISM

Turismul este activitatea optimă ce poate asigura dezvoltarea socio-economică in geoparcul Ţinutul Buzăului. O dezvoltare agresivă şi neechilibrată ar putea distruge valorile naturale şi culturale ale zonei şi ar putea genera dezechilibre intre localităţi. In plus, activităţile de turism clasic nu benefi ciază, in zonă, de o infrastructură adecvată. In consecinţă forma cea mai efi cientă este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul, agroturismul, turismul rural sunt forme specifi ce, axate pe activităţi specifi ce sau pe anumite particularităţi ale zonei. Ecoturismul se adresează unui grup ţintă ce ştie să respecte valorile locale şi care poate contribui la promovarea ei. Turiştii ce practică acest gen sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru serviciile oferite, dacă oferta este echitabilă şi serviciile de calitate.

Ecoturismul ar putea fi defi nit ca o activitate de călătorie către regiuni / zone unde cadrul natural este bine conservat, există o diversitate culturală bine pastrată iar utilizarea durabilă a acestora asigură un standard de viaţă decent pentru locuitori. Chiar dacă este defi nit uşor diferit, funcţie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde, conform criteriilor elaborate de Asociaţia Română de Ecoturism, opt principii generale: Principiul focalizării pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activităţi in natură, folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale şi spirituale. In consecinţă, tur-operatorii vor căuta zonele ce imbină patrimoniul natural şi cultural. Viitorul geoparc Ţinutul Buzăului oferă un cadru natural şi cultural foarte bun, dar lipseşte infrastructura. de promovare şi desfăşurare a activităţilor turistice. Principiul interpretării produsului ecoturistic. Interpretarea reprezintă modalitatea prin care se oferă turiştilor / comunităţii locale informaţii şi experiente legate de potenţialul zonei, de valorile ei naturale şi culturale, astfel incât să determine o lărgire a nivelului de cunoaştere şi apreciere din partea acestora. Principiul durabilităţii din perspectiva protejării mediului natural. Toate activităţile ecoturistice sunt menite să ofere cele mai bune practici de turism şi planifi care din punctul de vedere al conservării naturii şi dezvoltării durabile. Activităţile de turism trebuie să aibă un impact minim asupra naturii. Principiul contribuţiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de turism, a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejată, care benefi ciază de promovare, prin activităţile administraţiei ariei protejate, să contribuie activ la conservarea şi managementul patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor fi nanciar, pentru reabilitarea zonelor naturale, colectarea deşeurilor, proiecte de promovare; Principiul contribuţiei constructive la dezvoltarea comunităţilor locale. O parte din benefi ciile din ecoturism trebuie să se indrepte spre comunităţile locale, mai ales prin cumpărarea de bunuri, produse şi servicii locale in activităţile de turism; Principiul sensibilităţii faţă de cultura şi tradiţiile locale. Activităţile trebuie sa reducă impctul negativ asupra acestor valori, să contribuie la promovare, conservare, revigorare; Principiul gradului de satisfacere a turiştilor. Participanţii la această formă de turism sunt persone cu pregătire medie sau superioară, ce au călătorit frecvent in alte zone şi care aleg o destinaţie pentru a-i descoperi parfumul local şi produsele specifi ce. Experienţa oferită trebuie să satisfacă aşteptările sau să le depaşească; Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie să corespundă realităţii. Marketingul oferă clienţilor informaţii complete şi responsabile care conduc la creşterea respectului pentru valorile unei zone.

DEZVOLTARE COMUNITARĂ

Disfunctionalităţi in derularea proiectelor de dezvoltare comunitară Analiza proiectelor comunitare derulate, mai ales in zonele Haţeg şi Rucăr –Dâmbovicioara, precum şi studiile de caz din alte regiuni, permite identifi carea unor surse majore şi frecvente de disfuncţionalităţi având sursa la nivelul comunităţilor locale sau la nivelul comunicării intre partenerii din comunitate şi partenerii externi. O astfel de analiză este necesară intrucât proiectele ce vor fi derulate pentru geoparc vor avea ambele tipuri de parteneri şi vor fi deseori proiecte iniţiate din exteriorul comunităţii.

Surse de disfuncţionalitate existente la nivelul comunităţiiA. Pasivitatea partenerilor locali. In proiectele derulate in parteneriat cu organizaţii

locale, şcoli sau administraţii locale, in care iniţiatorii sunt din afara comunităţii, ramâne foarte frecvent una de tip pasiv, grupurile vizate (meşteri locali, grupuri etnice, agricultori, peofesori, elevi) fi ind mai mult “spectatoare” şi percep proiectele drept acţiuni “caritabile” sau prea complicate pentru comunitate;

B. Lipsa de sprijin din partea autorităţilor este un caz ce apare in anumite proiecte In cazul geoparcului autorităţile sunt direct interesate dar apare un alt tip de disfuncţionalitate: prin abordare geoprcul propune un plan / startegiie / viziune de dezvoltare iar autorităţile, chiar daca participă la elaborarea acestor planuri, nu respectă direcţiile stabilite. Sunt obişnuite ca strategiile să fi e bune doar pentru dosare şi raportări;

C. Confl ictul de interese apare in cazurile divizării comunităţii in grupuri adverse pe principul: “decit să ciştige şi celălalt mai bine să pierdem cu toţii”. Poate apare in cadrul proiectelor de susţinere a unor iniţiative private: meşteşuguri tradiţionale, pensiuni, crearea de consorţii locale pentru desfacerea produselor, reabilitarea unor instituţii sau construcţia de facilităţi in unul din satele comunei.

Surse de disfuncţionalitate la nivelul celor ce propun, iniţiază proiecteleA. Pasivitatea ofertei – tipul/ideea de proiect nu este creativă şi stimulativă pentru

comunitatea locală. Sunt frecvente cazurile de proeicte “copiate” din alte zone sau alte ţări fără a fi adaptate specifi cului şi resurselor locale;

B. Alegerea intâmplătoare a populaţiilor ţintă – soluţiile propuse prin proiecte nu sunt precedate de o identifi care a problemelor reale şi de o prioritizare a lor;

C. Lipsa unor diagnoze sau studii de fezabilitate-prefezabilitate anterioare proiectelor.

Surse de disfuncţionalitate existente la nivelul comunicăriiA. Transmiterea informaţiei – slaba circulaţie a informaţiei este sursa majoră a multor

disfuncţionalităţi. Datorată, mai ales in mediul rural, lipsei mijloacelor moderne de informare (internet, cablu) dar şi lipsei deprinderilor de a comunica prin intermediul internetului (de a realiza pagini web, baze de date, buletine on-line, de a asigura transparenţa procesului decizional etc.). Se corelează şi cu lipsa deprinderilor de a transparentiza deciziile locale, bugetele, lipsa interesului şi obişnuiţei locuitorilor de a participa la dezbaterile publice;

B. Nesesizarea informaţiilor relevante pentru dezvoltare. In comunicare există mai multe etape ce trebuiesc parcurse: informarea, conştientizrea, participarea, implicarea activă fi ind doar câteva dintre ele, in procesul indelungat ce trebuie parcurs de locuitori

şi de cei interesaţi, de la simpla luare la cunoştinţă până la participarea efectivă şi formarea unor deprinderi comunitare. Etapele cer timp şi un mecanism continuu de transmitere a informaţiei de către persoane competente, pe baza unei strategii de comunicare;

C. Tipul informaţiei – este una din cauzele necomunicării, faptul ca informaţia aleasă a fi difuzată este foarte relevantă pentru cei din proiect dar nerelevantă, nu face parte din preocupările receptorului, fi e că este autoritate locală, instituţie sau simplu locuitor. Aceasta se poate datora nu numai conţinutului informaţiei, dar mai ales terminologiei, fi ind din ce in ce mai evidentă apariţia unei terminologii “europene” ce seamănă cu un nou limbaj de lemn,fi e datorită suprautilizării anumitor termeni, fi e datorită neinţelegerii substanţei termenilor şi incercărilor de a ii “traduce” intr-un limbaj comun sau specifi c. Este problema “umanizării” mecanismelor de comunicare a termenilor europeni;

D. Parteneriatul – principiul cofi nanţării, cointeresării, realizarea de parteneriate de formă, crearea de structuri neguvernamentale intre parteneri care nu corespund unor strategii, nu au intotdeauna efectul scontat şi sunt doar subterfugii birocratice prin care se păcăleşte fi nanţatorul.

Abordarea dezvoltării comunitarePe baza observaţiilor şi comentariilor de mai sus pot fi formulate o serie de principii

strategice care pot sta la baza iniţierii unor proiecte in teritoriul comunelor din geoparc. Cele mai importante sunt:

A. Principiul descentralizării trebuie sa stea la baza oricărui proiect sau acţiune comunitară ce reclamă o gestiune a problemelor la nivel local, a problemelor proprii şi găsirea unor surse de fi nanţare şi a unor soluţii locale. Este o tendinţă ce se accentuează in ultimul timp la nivelul administraţiilor locale, mai ales pentru cele ce au identifi cat surse proprii, au parteneriate locale, au o strategie de dezvoltare sau planuri de dezvoltare locală in care a fost realizata o ierarhizare a problemelor şi identifi cate sursele de fi nanţare

B. Dezvoltarea antreprenoriatului social şi punerea accentului pe dezvoltarea socială in raport cu dezvoltarea economică. Geoparcul propune o strategie de dezvoltare socială, mizând pe identifi carea competenţelor, realizarea de parteneriate, cointeresarea unor persoane şi instituţii, crearea unui cadru atractiv pentru fi nanţări. Este motivul pentru care limitele geoparcului se suprapun limitelor administrative ale comunelor, se propune realizarea acelei “carte” de dezvoltare locală, se propune crearea unor structuri asociative locale şi identifi carea unor direcţii de dezvoltare prioritare (axe). In fapt, fără o strategie socială nu poate exista o dezvoltare economică reală;

C. Identifi carea zonelor optime din teritoriu. Este principiul ce a stat la baza propunerilor de dezvoltare turistică. Zonele cele mai atractive vor fi susţinute să-şi dezvolte infrastructura astfel incât să devină poli de atractivitate pentru turiştii din afară şi pentru concentrarea proiectelor de atragere a resurselor fi nanciare. In timp, polii identifi caţi (Berca, Bozioru, Colţi, Mânzăleşti) vor genera devoltare şi in zonele adiacente;

D. Principiul “ Fierariei lui Iocan” – se bazeză pe identifi carea şi implicarea reală a unor lideri informali locali capabili să transmită mesajele, să creeze dezbateri “ad-hoc” şi să corijeze şi să reorienteze anumite activităţi ale proiectelor;

E. Principiul promovarii active – presupune realizarea unor elemente de identitate vizuală, a unei strategii de promovare, identifi carea unor produse simbol. In acest fel se realizează o sensibilizare a fi nanţatorilor, a evaluatorilor de proiecte, crearea unei opinii favorabile şi de simpatie pentru teritoriul in cauză şi a unor noi parteneri.

ABORDAREA PARTICIPATIVĂ

Această abordare a constat in oferirea diverşilor actori implicaţi posibilitatea de a participa, in măsura timpului avut la dispoziţie, la fazele de diagnoză şi analiză. In acest fel propunerile sunt in concordanţă cu iniţiativele locale, ii responsabilizează pe cei ce doresc să se implice, facilitează schimburile de idei şi informaţii, crează premisele unei autodezvoltări.

Un element important in identifi carea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor intâlniri şi dezbateri cu Agenţii de Dezvoltare Locală şi cu reprezentanţii Grupului de Acţiune Locală (GAL) pentru teritoriul LEADER “Plaiurile Slanicului”. GAL-ul este format din comunele: Berca, Scorţoasa, Cozieni, Căneşti, Chiliile, Pârscov, Odăile, Bozioru, Brăeşti, Beceni, Lopătari, Vintilă Vodă, Săruleşti, Cernăteşti, Bisoca, Mânzăleşti Valea Salciei, Buda, Mărăcineni, Săpoca, Vadu Paşii, Săgeata. Teritoriul geoaparcului poate constitui centrul de greutate şi motorul dezvoltării acestui viitor teritoriu LEADER.

Agenţii de Dezvoltare LocalăAceastă noua poziţie in administraţia locală a fost creată ca urmare a unor proiecte de

succes derulate in regiunea vest şi apoi in zona Vâlcea. Deşi există reglementări care precizează rolul lor in activităţile de dezvoltare ale comunităţilor, ocupaţia nu se regăseşte in COR, iar posturile lor, la nivelul comunelor, este destul de ambiguu, ceea ce generează nesiguranţă şi diferite grade de subordonare politică.

Agenţii de dezvoltare locală reprezintă un element cheie pentru promovarea la nivel local a elementelor cuprinse in planurile strategice elaborate, de corelare a acţiunilor diferitelor administraţii, de participare la elaborarea şi aplicarea unor proiecte locale. Pentru o mai buna defi nire a statutului lor propunem crearea unui GRUP DE DEZVOLTARE, creat in jurul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară şi administraţiei geoparcului. (pentru introducerea in COR , a funcţiei de “agent de dezvoltare locală” este nevoie de iniţiativa reprezentanţilor locali efectuată pe cale administrativă, iniţiativă materializată printr-un inscris ce va fi depus la Minsiterul Administraţiei şi Internelor. Inscrisul va avea ca obiect crearea funcţiei de “agent de dezvoltare locala” şi evidenţiarea necesităţii cuprinderii acesteia in COR. În acest inscris se va defi nii şi din ce va consta activitatea unui “agent de dezvoltare locală”. Ofi ciile juridice, din cadrul administraţiilor locale vor juca rolul primordial în acest demers.

Din discuţiile purtate cu agenţii de dezvoltare locală a rezultat o listă de sarcini de serviciu ce nu sunt concretizate intr-o fi şă a postului. Rolul lor variază de la consiliere pentru primar, la persoane insărcinate cu scrierea proiectelor, sau la persoane ce trebuie să fi e la curent cu problemele discutate in şedinţele de consiliu local. Alţii, şi-au defi nit singuri atribuţiile şi anume acelea de a realiza o inventariere a resurselor locale şi de a crea o bază de date

pentru proiecte. Deşi au un rol cheie in dezvoltarea comunitară şi atragerea de fonduri, fi ind verigi de legatura intre cetăţeni şi administraţie, doar 5 din 20 au participat la realizarea unui proiect pe infrastructură şi doar 2 din 20 la un proiect cultural – educaţional. În acest caz, poate s-ar impune angajarea pe astfel de funcţii a unor persoane cu anumite studii şi care să aiba legatură cu ideea de dezvoltare locală/comunitară, iar aceste persoane, odată angajate, la o anumită perioadă de timp, să participe la schimburi de experienţă in domeniul lor, in ţară şi de ce nu şi in afara ţării cu reprezentanţi de pe aceeaşi functie din ţările ce fac parte din spaţiul comunitar.

Problemele de la nivelul comunelor Principalele probleme identifi cate de agenţii de dezvoltare in comunităţile din care ei

provin, au fost sistematizate mai jos, după cum urmeaza:1. Lipsa unei educaţii civice, locuitorii nu fi ind obişnuiţi să participe la procesul de luare

a deciziilor, nu asistă la şedinţele Consiliului local deşi au dreptul, nu solicită informaţii privind modul de cheltuire a sursele bugetului local;

2. Curricula şcolară nu este adaptată la nevoile locale. Copiii nu învaţă despre locurile lor, despre problemele lor. In Curricula la Decizia Şcolii nu sunt cursuri adaptate zonei;

3. Serviciile locale sunt defectuoase: transportul, colectarea deşeurilor, sistemul de sănătate, lipsa unui serviciu de urgenţă pentru localităţile izolate;

4. Sistemul de comunicare şi informare are lacune de organizare şi derulare intre primărie şi cetăţeni, intre consilieri şi cetăţeni, intre departamentele instituţiilor judeţene şi primării. Majoritatea satelor nu au acces la internet, sistemul de telefonie nu acoperă toată zona;

5. Infrastructura de alimentare cu apă şi transport (drumurile judeţene şi comunale), alimentarea cu gaz, canalizarea) constituie una din problemele cele mai grave, invocată de toţi cei consultaţi;

6. Lipsa formării, informării şi expertizei in următoarele domenii: turism, scriere de proiecte, practici agricole. Toate aceste disfuncţionalităţi, sau măcar o parte din ele, ar putea fi rezolvate şi prin crearea/legiferarea postului de agent de dezvoltare locală şi care, prin fi şa postului, să aibă prevazute obligaţii bine analizate, printre care informarea, comunicarea, la nivel local.

Câteva dintre soluţiile identifi cate Măsurile ce pot fi intreprinse şi tipurile de proiecte propuse, in cadrul intâlnirilor cu agenţii de dezvoltare au fost integrate in prezentul studiu. Printre cele mai importante domenii de actiune au fost menţionate urmatoarele:

- Realizarea unei reţele de informare la nivel judeţean;

- Realizarea unui sistem de colectare şi valorifi care a plantelor medicinale;

- Cursuri pentru crescătorii de animale privind reglementările Uniunii Europene. Cursuri pentru turism, ghizi, proprietari de pensiuni, funcţionari de la primărie;

- Realizarea unui serviciu de voluntariat la nivel teritorial;

- Iniţierea unor proiecte pilot privind efi cientizarea energetică şi energiile alternative;

- Revigorarea unor activităţi tradiţionale: olăritul la Mânzăleşti, ţesături, lucru in lemn;

- Refacerea unor obiective cultural istorice (Capela de la Vintilă Vodă);

- Realizarea unui sistem de trasee de vizitare, campare, informare;

- Editarea unor ghiduri locale de gastronomie, tradiţii, turism cultural.

TERITORIUL GEOPARCULUI

POZIŢIA GEOPARCULUI

Pentru a avea o viziune cât mai apropiată de realitate asupra teritoriului geoparcului au fost folosite patru tipuri de surse:

- Fişele de comună completate de administraţiile locale;- Fişele de comună completate de membri echipei, pe baza interviurilor şi documentării

in teren;- Datele statistice din diferite documente ofi ciale (Anuarul statistic, PUG-uri,

Sinteze);- Sesiunile de formare şi informare cu reprezentanţii instituţiilor judeţene şi Agenţii

de dezvoltare locală. Rezultatele parţiale au fost supuse dezbaterilor, in timpul intâlnirilor Grupului de lucru şi in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte. Aceste consultări, organizate in cadrul studiului au permis o mai bună conturare a nevoilor şi o ierarhizare a priorităţilor in realizarea geoparcului şi a unei strategii de turism durabil.

Teritoriul geoparcului, schiţat in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est, in partea de N a judeţului Buzău. Din punct de vedere geografi c se afl ă in zona de curbură a Carpaţilor Orientali, la intersecţia drumurilor istorice ce leagă Muntenia, Transilvania şi Moldova.

Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Brăeşti, Chiliile. Cănesti, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Scorţoasa, Săruleşti, Valea Salciei, Vintilă Vodă. Insumat, rezultă pentru geoparc are o suprafaţă de 92609 ha si o populaţie de 43615 locuitori.

Poziţionarea geoparcului in Regiunea de dezvoltare 2 Sud

ELEMENTELE NATURALEIn cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat în unitatea Subcarpaţilor, subdiviziunea

Subcarpaţilor Curburii, mai exact în zona centrală a acestora numită Subcarpaţii Buzăului, după numele arterei hidrografi ce principale. Pe o arie mai restrinsă, in partea nord-estica este o zonă de contact cu Munţii Buzăului.

Zona geoparcului este strabătută de trei văi tributare Buzăului: Valea Slănicului, cu localităţile Beceni, Vintilă Vodă, Mânzăleşti, Lopătari, Săruleşt şi Bisoca, Valea Sărăţelului, cu localităţile: Berca, Scorţoasa, Căneşti şi Chiliile şi Valea Bălănesei, cu localităţile Cozieni, Bozioru, Brăeşti, Odăile. Comuna Colţi este situata pe Valea Colţilor, Valea Alunişului şi Valea Muscelului afl uenţi ai Buzăului. Comuna Valea Salciei este situată pe valea Câlnăulu,afl uent al Râmnicului, acesta la rândul, lui afl uent al râului Buzău.

GEODIVERSITATEA

Zona este foarte cunoscută pentru Vulcanii noroioşi, chihlimbarul de la Colţi, sarea de la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu “ziduri ale uriaşilor” sau “colţi de piatră”, pentru peşterile in sare, alunecările de teren şi, nu in ultimul rând, pentru peisajele domoale şi izvoarele sărate. Nu trebuie să fi i specialist pentru a putea admira spectacolul oferit de natură. Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului şi constituie o mare bogăţie a zonei. Ele vor fi punctul forte in activităţile de promovare, de educaţie, cercetare şi de dezvoltare a turismului şi in construcţia infrastructurii necesare: centre de vizitare, puncte de informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vânzare, centre de inchiriere echipamente şi altele. Geodiversitatea reprezintă totalitatea elementelor geologice şi geomorfologice dintr-o zonă: rocile şi istoria formării lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele sinclinale şi anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in evidenţă prin care rocile au fost deformate), relieful şi solurile rezultate din interacţiunea elementelor petrografi ce, structurale, erozionale şi biologice. Teritoriul geoparcului are o structură geologică extrem de complexă, spectaculoasă atât pentru specialişti cât şi pentru nespecialişti. Rocile sedimentare intâlnite la suprafaţă acoperă o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani şi sunt o calauză foarte bună pentru evoluţia lanţului carpatic. Punctele cele mai importante in jurul cărora se propune dezvoltarea activităţilor geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In urmatoarea etapă este nevoie de identifi carea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile tuturor comunelor si, in paralel, realizarea unor documentaţii şi materiale de promovare şi informare, pentru turişti, elevii din şcoli, locuitorii din zonă.

Izvor de petrol, satul Păcuri Insecte in chihlimbar, Colţi

Grunju (tufuri dacitice), Mânzăleşti Peşteră în sare, Meledic

BIODIVERSITATEA

Adevăratul naturalist este fascinat in egală măsură de toate vieţuitoarele, indiferent dacă sunt “frumoase” sau “urâte” “folositoare” sau “dăunătoare”. Totuşi, ce ar fi interesant in Ţinutul Buzăului? Răspunsul nu este uşor de dat, fi indcă numărul de subiecte este surprinzător de mare: gărdurariţa, colilia, fl uturii şi, bineinţeles, scorpionul, ar fi doar câteva exemple.

Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistică.1 - Beceni, 2,3 - Vintilă Vodă, 4,5,6 - Mânzăleşti, 7 - Lopătari, 8 - Berca,

9 - Scorţoasa, 10 - Căneşti, 11 - Colţi, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca

Partea nordică şi nord-estică a teritoriului se afl ă in zona pădurilor montane, de fag şi molid, in timp ce in zona central-sudică, in arealul vulcanilor, există elemente de tip stepic precum colilia dintre ierburi şi popândăul dintre animale. Cea mai mare parte a teritoriului este insă un mozaic haotic de petice de pădure, tufi şuri, pajişti şi terenuri arabile, rezultat al activităţii omului, aşa cum se observă din harta alaturată. Rămăşiţele de pădure matură, sau fâneţele in care există sute de specii de plante la hectar, sunt fi ecare in parte zone de refugiu pentru fl oră şi faună, fi ecare reprezentând o posibilă arie de interes pentru conservare şi de atracţie pentru turismul specializat sau pentru specialişti. Ele constituie in acelaşi timp elemente importante in atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaţii, continuarea unor practici agricole tradiţionale.

Harta utilizării terenurilor in geoparc (realizat CCMESI)

Lycaena dispar Euscorpiu carpathicus

DIVERSITATEA CULTURALĂ

Spaţiu afl at la interferenţa dintre trei provincii, Ţinutul Buzăului are câte ceva din toate dar, in acelaşi timp, şi propria identitate, datorată predominării spaţiului rural, aşezării satelor in lungul văilor, existenţei unor puternice şi vechi centre religioase şi monahale, existenţei unor cătune izolate unde vechile tradiţii au fost mult timp transmise din generaţie in generaţie. Diversitatea culturală se poate observa in portul tradiţional, zona Bisoca fi ind bine cunoscută şi in alte elemente precum: arhitectură tradiţională, calendarul sărbătorilor de peste an şi calendarul târgurilor, obiceiurile de naştere, nuntă, moarte, reţetele tradiţionale, rânduiala vieţii rurale, legendele şi poveştile despre comori şi boieri, crucile de hotar, fântânile, troiţele şi istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele sunt cea mai puternică dovadă a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele pământului sau cu lumea animalelor şi plantelor. Nume precum Slănic, Sărăţel, Căneşti, Păcuri, Nucu, Colţi sunt doar câteva exemple. Diversitatea culturală, completată de godiversitate şi biodiversitate reprezintă baza dezvoltării socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului, revigorarea activităţilor tradiţionale (prelucrarea lemnului, ţesături, olărit), stoparea migraţiei, imbunătăţirea calităţii vieţii au la bază păstrarea şi valorizarea acestor tradiţii. Intărirea identităţii locale este cheia şi soluţia pentru atragerea locuitorilor in proiecte, in dezvoltarea iniţiativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaţii şi parteneriate. Inventarierea preliminară ne-a permis identifi carea elementelor de patrimoniu cultural local, a persoanelor resursă, a activităţilor tradiţionale, a punctelor muzeale existente, a monografi ilor şi publicaţiilor dedicate zonei, toate constituind o bază pentru evăluari viitoare. Direcţiile de dezvoltare identifi cate, atât pentru geoparc cât şi pentru teritoriul LEADER, integrează elementele de geodiversitate, biodiversitate şi diversitate culturală.

Muzeul şcolar din Vintilă Vodă

Casă din Vintilă Vodăi

Biserica Găvanu Activităţi tradiţionale

Chilie - zona Fişici

VIAŢA SOCIAL - ECONOMICĂ

Zona geoparcului este o zonă rurală, cu o tendinţă de imbătrânire a populaţiei şi de migrare, mai ales in străinătate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuiţi inegal, comuna Berca fi ind, de departe, cea mai numeroasă şi cu ponderea economică cea mai mare. Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanţei, din: agricultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comerţ şi activităţi de turism. Excepţie face comuna Berca unde peste 2900 locuitori lucrează in industrie, mai ales exctractivă. In hărţile şi diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaţiile obţinute din documentare, din fi şele de comună completate de primării, din paginile web ale localităţilor şi din diferite publicaţii şi monografi i. Uneori datele obţinute nu concordp intre diferitele surse, motiv pentru care au un anumit grad de aproximaţie.

Distribuţia populaţiei in localităţile geoparcului

Structura activităţilor economice in geoparc

Infrastructura de transport

Distribuţia societăţilor comerciale in geoparc

Punctele de interes turisticşi infrastructura de turism din teritoriul geoparcului

CARTA GEOPARCULUI

ANALIZA SWOT PENTRU CONTEXTUL SOCIO-ECONOMIC

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaţiilor publice cuprinse in diverse tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievaţi, opiniile diverşilor purtători de interese, ale agenţilor de dezvoltare locală, punctele de vedere ale reprezentanţilor instituţiilor partenere din judeţ. Analiza detaliată a contextului social-economic, a resurselor, potenţialului de dezvoltare şi potenţialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize SWOT.

Puncte tari• Agricultura, turismul şi activităţile conexe sunt privite atât de locuitori cât şi de administraţia

locală drept principalele direcţii de dezvoltare;• Omogenitatea teritoriului. Nu există mari discrepanţe intre diferitele localităţi ale geoparcului.

Cu excepţia comunei Berca unde predomină industria extractivă, in toate celelalte agricultura are ponderea cea mai mare;

• Diversitatea naturală este privită ca o potenţială resursă exploatabilaă durabil;• Marea majoritate a localităţilor au aceleaţi tip de probleme: alimentarea cu apă, drumurile,

deşeurile, comunicaţiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de acţiune care să benefi cieze de cointeresarea majorităţii;

• Cetatenii si administratiile au identifi cat problemele majore si propun solutii viabile;• Există un potenţial uman pentru activităţile de turism corelat cu agricultura;• Existenţa unui GAL şi demararea realizării documentaţiei pentru crearea unui teritoriu

LEADER in anul 2008.

Puncte slabe• Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte de

infrastructură rutieră şi de alimentare cu apă;• Lipsa de formare şi de exerciţiu in realizarea unor planuri de dezvoltare;• Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiaşi comunităţi sau intre comune pentru rezolvarea

unor nevoi comune, cu excepţia Grupului de Acţiune Locală, iniţiat in vederea creării unui teritoriu LEADER;

• Lipsa participării civice. Există doar câteva organizaţii neguvernamentale in toată zona;• Turismul este văzut ca un panaceu dar nu există proiecte concrete in domeniu;• Lipsa unor proiecte de anvergură;• Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare;

Ameninţări• Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naţional;• Pierderea şansei de a accede la fonduri comunitare• Depopularea zonei şi pierderea valorilor locale;

Oportunităţi• Existenţa fondurilor europene• Propunerea unui proiect de strategie la nivel judeţean (Proiect PHARE)• Existenţa interesului de colaborare din partea partenerilor• Propunerea unor proiecte de infrastructură, deşeuri, alimentări cu apă, la nivel regional• Strategia este in concordanţă cu planurile naţionale de dezvoltare din turism, educaţie etc.

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI

Resursele zonei pentru turism

Zona este rurală, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul văilor, cu raporturi foarte diferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aşa cum reiese din datele prezentate, şi cu multe resurse turistice insufi cient exploatate. Elementele de atracţie naturală sunt reprezentate de Vulcanii noroioşi, complexul de la Meledic, Focul Viu (Lopătari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000) propuse pentru zona Bisoca – Mânzăleşti, Meledic, Vulcanii noroioşi, Lunca Buzăului, diverse forme erozionale (Tronul lui Negru Vodă), lacurile, chihlimbarul de la Colţi, fenomenele geologice ce apar in zona Vintilă Vodă, Colţi, Bozioru. Biodiversitatea este şi ea foarte diversă, zona fi ind situată la confl uenţa dintre trei zone biogeografi ce: stepică, alpină şi continentală.

Cu excepţia Vulcanilor noroioşi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de informare, pliante. Singurele informaţii putând fi obţinute din pagini web, de la autorităţi şi de la localnici.

Evenimentele specifi ce sunt legate mai ales de târguri şi festivaluri: Pe plaiuri bisocene (Bisoca), Târgul de Sfânta Marie (Cozieni), Târgul de Ziua Crucii (Vintilă Vodă), târgurile săptămânale din lungul văii Slănicului.

Patrimoniul cultural şi istoric este inegal repartizat. Deşi urmele de locuire sunt frecvent semnalate nu există situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri culturale protejate sunt mănăstirile (Răteşti, Găvanu, Poiana Mărului) şi cele aproximativ 30 de chilii, locuinţe rupestre şi biserici din zona Aluniş – Nucu. Lista completă a siturilor de patrimoniu cultural protejate, la nivel judeţean, este prezentată în anexe.

Serviciile de informare şi documentare sunt oferite de monografi ile publicate de Consiliul Judeţean, Muzeul Judeţean, monografi ile câtorva comune şi siturile web de turism, majoritatea create şi intreţinute de amatori. Nu există panouri de semnalizare, puncte de informare, pliante specifi ce. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri şi trei tabere sau internate şcolare in toata zona.

Infrastructura rutieră şi căile de acces: accesul este asigurat pe calea ferată Buzău – Pătârlagele şi rutier de DN 10 (Brasşov – Buzău – Râmnicu Sărat) care strabate la sud o mică porţiune din teritoriu. Din aceasta, in lungul văilor Slănicului, Bălăneasa, Sărăţel se desprind drumuri judeţene şi comunale. Majoritatea au porţiuni greu practicabile din cauza alunecărilor de teren şi inundaţiilor.

Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate fi un element pozitiv pentru turismul de promenadă şi descoperire.

Nu există ghizi ofi ciali pentru teritoriu, activităţi de orientare şi ghidaj pentru anumite grupuri de turişti fi ind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Colţi, Blejani) şi parţial de custodele de la Vulcanii noroioşi.

Serviciile fi nanciare precum bănci, birouri de schimb sunt disponibile in oraşe (Buzău, Patârlagele). Spaţiile sau serviciile de recreere sunt foarte puţine. In afara siturilor menţionate şi a Muzeului de la Colţi nu există alte facilităţi. Există excursii organizate ce apelează la ghizi locali dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de pensiuni. Spaţiile de campare sumar amenajate sunt in zonele Meledic, Bisoca, Berca.

ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE PENTRU TURISM DIN TERITORIUL GEOPARCULUI

ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM

Puncte tari • Potenţialul foarte mare oferit de patrimoniul natural şi cultural pentru ecoturism;• Lipsa poluării sau distrugerilor datorate activităţilor umane. Cu excepţia anumitor zone precum Lopătari (unde sunt 30 de gatere) şi Bisoca unde este un puternic impact negativ al exploatărilor forestiere;• Existenţa unei agriculturi tradiţionale;• Buna poziţionare geografi că: la intersecţia rutelor de comunicare intre Muntenia, Moldova, Transilvania;• Viaţa rurală relativ nealterată;• Existenţa unei reţele de drumuri comunale şi forestiere cu un mare potenţial pentru dezvoltarea drumeţiei, cicloturismului şi turismului ecvestru, turismului de descoperire, turismului de aventură;• Deschiderea administrţiei judeţene şi a administraţiilor locale pentru realizarea unor proiecte de turism;• Potenialul pe care il are zona pentru a fi creat un geoparc.

Puncte slabe• Inexistenţa unui sistem coerent de informare şi promovare a zonei;• Lipsa informaţiilor pentru a se putea realiza un studiu de piaţă: număr de vizitatori, interesul localnicilor pentru turism, profi lul vizitatorilor etc;• Accesul difi cil in teritoriu;• Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraţie, ghidaj;• Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni;• Lipsa unor fi nanţări la nivel local pentru iniţierea unor proiecte pilot;• Lipsa unei strategii de dezvoltare turistică, in condiţiile in care majoritatea celor chestionaţi văd turismul ca cea mai bună soluţie de dezvoltare;• Slaba ofertă de produse locale agricole;• Slaba ofertă de preparate culinare locale in zonă, lipsa unui Ghid al reţetelor tradiţionale;• Lipsa de incredere şi iniţiativă in iniţierea de proiecte bazate pe utilizarea produselor locale;• Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca bază pentru aplicarea de proiecte fi nanţabile din fondurile structurale.

Oportunităţi• Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism;• Existenţa unor mari oportunităţi de fi nanţare prin fondurile europene;• Patrimoniul cultural şi natural poate fi pus in valoare, existenţa unor activităţi tradiţionale bine păstrate: reţete locale, produse “curate”, lucuitorii ataşaţi valorilor locale;• Memoria unei vieţi tradiţionale este incă prezentă;• Poziţionare bună in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice majore: litoral, deltă, zona Vrancea - Măcin:• Conexiunile cu Reţeaua Europeană şi UNESCO a geoparcurilor.

Produse comercializate la festivalurile din zona

Ameninţări• Tergiversarea formării de structuri asociative şi lipsa de corelare, la nivel local, regional a diverselor programe / proiecte;• Apariţia unor confl icte intre grupuri cu interese diferite: asociaţii de vânătoare, promotori ai ecoturismului;• Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile şi pot deveni destinaţii privilegiate in detrimentul zonei geoparcului;• Incapacitatea celor interesaţi de a reacţiona intr-un timp scurt pentru realizarea unei strategii care să asigure cadrul de aplicare a proiectelor identifi cate.

Lacul Odăile

Odăile

Zona rezervaţiei de la Bisoca

Zi de târg la Vintilă Vodă

Comuna Ponderea diferitelor ramuri de ctivitate in economia locală Infrastructura turistica / elemente de atractie importante

Beceni - Agricultura este activitatea dominanta: cultivarea pamantului, pomicultura, cresterea animalelor.- Industria reprezinta 10% contsand din activitati de croitorie , carmangerie, morarit si panificatie; - Activitatile comerciale sunt reprezentate o retea de magazine din care 90% desfac produse alimentare, restul de 10% produse nealimentare

- Turismul nu are un aport semnificativ

Nu exista infrastructura turisticaPunctele de atractie sunt preyentte in fisa de comuna

Berca - Industria reprezinta 70% din economia locala: exploatarea petrolului si gazelor naturale, prlucrarea materialelor de constructie (caramida) , prelucrarea carnii si a produselor animaliere, productia de sticlarie si confectii metalice.Brand local: - Agricultura are un aport de 16% la economia locala- Activitatile comerciale au un aport de 10% la economia comunei (32 de magazine, din care 80% comercializeaza poduse alimentare si 20% produse si bunuri de larg consum, numeroase baruri si discoteci.-Turismul furnizeaza 4% din veniturile comunei.

Doua pensiuni agroturistice cu o capacitate de 30 de locuri;Principala atractie o constituie Rezervatia Vulcanilor Noroiosi de la Paclele-BercaRezervatia este luata in custodie. Exista marcaje si un punct de informare / mic punct comercialCarnatii de Plescoi.Muzeu amenajat la Manastirea Ratesti.

Bisoca - Agricultura are pondere cea mai insemnata: crestera animalelor (bovine si ovine) si pasuni si fanete precum si livezi de pomi fructiferi, paduri.- Prelucrarea lemnului, mobilierului mic si a elementelor de tamplarie pentru constructii- Activitatile comerciale sunt reprezentate de 20 de magazine care vand produse alimentare- Turismul nu are un aport semnificativ.

Internatul scoliiSpatii de campare (corturi) si casute la ...Marcaje rudimentarePrincipala sursa d einformare paginile web;

Bozioru - Crestera animalelor si pomicultura reprezinta 85% din venitul localnicilor;-In comuna functioneaza 5 societati cu capital privat si 3 persoane fizice care sunt autorizate sa desfasore activitati economice- Reteaua comerciala este putin dezvoltata, formata din din 9 magazine, comrcializand in proportie de 60% produse alimentare si 40% produse nealimentare;- Turismul nu are un aport semnificativ.

Complexul de asezari rupestre;Fostele bai de la Fisici;Marcaje rudimentare;Principala sursa d einformare paginile webPensiunea turistica nu este deschisa oficial.

Braiesti - Agricultura reprezinta 75% din econmia comunei - Industria reprezinta 10% din venitul economic al comunei. Principalele ocupatii industriale: extractia petrolului precum si exploatarea si prelucrarea lemnului;- Comertul detin o pondere de 10% din veniturile comunei. In comuna functioneaza 18 unitati private care comercializeaza in principal, produse alimentare.- In comuna functioneaza in total 24 de societati cu capital privat si 14 persoanr fizice autorizate sa desfasoare activitati economice.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

PONDEREA TURISMULUI IN ECONOMIILE LOCALE ŞI INFRASTRUCTURA DE TURISM EXISTENTA IN GEOPARC

Canesti - Agricultura principala ramura cu o pondere de 70% din economia comunei. Se cultiva porumb, grau si floarea-soarelui. Crestera animalelor, ovine, porcine, bovine.- Industria reprezinta 25% din economia locala si se bazeaza pe extractia petrolului si a gazelor naturale, exploatarea si prelucrarea lemnului;- Comertul detine 5% din economia locala, Functioneaza 10 magazine care comercializeaza, produse alientare, in prncipal. - Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Chiliile - Agricultura este principala ramura economica. Aportul este de 95% din venitul local. Cultura cerealelor, a plantelor furajere, cresterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi (pruni si meri)- Industria este aproape inexistenta la nivelul comunei - Comertul are o ponedre de 5% din venitul local. In comuna functioneaza 4 magaine.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Lacul Mociaru. Nu exista amenajari sau marcaje’

Colti - Agricultura este principala ramura economica locala cu o pondere de 90%. Se cultiva porumb, griu, florea soarelui;- Industria cuprinde doare 3% din populatie;- Comertul si turismul nu au fost cuantificate dar veniturile sunt sub 10% din economia locala.

Muzeul Chihlimbarului din Colti. Nu sut puse in valoare toate exponatele (colectia de etnografie, colectiile de roci / fosile Marcajele sunt rudimentare;Complexul rupestru de la Alunis 6 kmO pensiune Turistica ( de 10 locur)

Cozieni - Agricultura este principala ocupatie a localnicilor cu o pondere de 80 % din economia locala- Comertul detine 20% din economia locala, exista 11 magazine particulare si 6 persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati comerciale.- Industria este slab reprezentata, exista doar o moara de faina si uruiala;- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Lopatari - Agricultura este activitatea de baza a localniicilor si in special cresterea animalelor- Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului (30 de gatere);- Reteaua comerciala este formata din 42 de magazine care desfac produse alimentare , precum si produse nealimentare.-Turismul are o pondere foarte mica

Punctul major de atractie “Focul Viu” nu este amenajat, nu sunt marcaje, nu este clar reglementat accesul in zona de interes.Mueu scolar. Nu are program de vizitare.

Manzalesti - Agricultura este principala ramura a economiei comunei reprezentind 80% din venitul comunei.-Industria aduce un aport de 5% din venitul local. - Comertul reprezinta 6% din venitul comunei.-Turismul reprzinta 3% din venitul local

Functioneaza o pensiune de 2 margarete.

Odaile -Agricultura detine o pondere de 95% din venitul local - Industria este slab reprezentata .- Comertul furnizeaza 5% din venitul local.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Sarulesti - Agricultura reprezinta 96% din venitul local- Industriea are un aport scazut.- Comertul reprezinta 2% din venituri. Exista 10 magazine care vand produse alimentare.- Turismul nu are un aport semnificativ.

Nesemnificativa

Scortoasa - Agricultura reprezinta 68% din venitul comunei si este bazata pe zootehnie si pomicultura- Industria reprezinta 10% din venitul comunei bazata pe extractia de petrol si gaze.Comertul este slab reprezentat. Exista 5 magazine;- Turismul nu are un aport semnificativ.

Vulcanii noroiosi

Vintila Voda

- Agricultura este principala activitate economica cu o pondere de 79% din venitul local- Industria reprezinta 5% din venitul local- Comertul are o pondere de 20% din economia comunei. Exista 23 de magazine private.- Turismul are un aport mic la economia locala .

Exista o singura pensiune agrotristica de 2 margarete cu 7 camere.

Valea Salciei

- Agricultura reprezentata prin cresterea animalelor si cultivarea pamantului, pomicultura.- Industria consta din existenta unui Centru de colectare si prelucrare a laptelui- Turismul nu are un aport semnificativ.

Obiective turistice : Zidul Uriasilor. Exista un trasu turistic marcat ce trece prin comuna si leaga valea Buzaului de Bisoca, Nu exista spatii de cazare.

Total

PopulatieSuprafata

Agricultura: pondere intre 75% si 95%, cu exceptia comunei Berca unde este 16%Industria: pondere de maxim 10%, cu exceptia comunei Berca unde este 70%Comertul: 5 – 20%Turismul: 0 – 4%

Cinci puncte naturale cu o promovare semnificativa: Vulcanii noroiosi, Complexul Meledic, Facul Viu, Zona Lacurile, Colti, Locuirile rupestre.Aproximativ 50 de locuri de cazare.Doua muzee cu programe de vizitare si un muzeu scolr.

Comuna Problemele identificateAdministratie si interviuri

Obiective de dezvoltare(propuneri ale administratiiilor)

Obiective de dezvoltare(din interviuri)

Beceni Nu au apă curentă în comună.Slănicul sapă în drumul judeteanDeşeuri aruncate în râu.Nu se colectează organizat gunoiul de pe sate.Tinerii, deşi atraşi să facă liceul aici în loc să plece la Buzău sau în alte oraşe, pleacă pe şantiere în Bucureşti

Dezvoltarea sectorului de confectii;Extinderea capacitatii de prelucrare a produselor animalelor, inclusiv diversificarea produselor; Procesrea fructelor.

Cursuri de turism rural in liceu si elevii sa devina promotori in turismul ruralUscatorie de fructe la nivel mai mare Un targ cu specific Caiac-canoe pe raurile de apa sarata, Ciclism, motocilism pe poteci de deal, DeltaplanorismFestival de film pentru elevii de liceu.Turism ecologic, Sală de spectacole si un stadion.

Berca Lipsa locurilor de munca si a scolilor. E o singura scoala ce are si clase de liceu si de scoala primara - clase 1-12 in satul Berca;Fabrica “Cristal Arting Super” a fost inchisa. Reducerea activitatii de la Schela Berca;Animalele un mai pot fi hranite, lipsa resurse.Cojani - apa potabila curenta, gaze si nici scoala;IViforata si Baceni si Valea Nucului - apa curenta si gaze. O parte din gospodariile din Tatarligu nu au apa si nici gaze;In Paclele drumul este prost

Devoltarea turismuluiExtinderea reţelei de apă şi canalizareModernizare staţiei de epurare existente si două staţii noiDepozite ecologice de gunoiSpatiu pentru tirguriRepararea drumurilor de acces catre satele componenteZona de recreere in BercaFacilitati pentru agroturismMuzeu / Teatru

Infiintarea centre de prelucrare a carni si laptelui;Infiintarea unor societati de constructii civile;Infiintarea unor societati tamplarie metalica;Crearea unor unitati pentru exploatarea si prelucrarea lemnului;Unitate de fabricare a rachiului de fructe.

Bozioru Problema drumurilor între sateClase simultane din cauza numărului mic de elevi;Populaţie îmbătrânită – „se depopulează satele” Deşeurile, Lipsa conectării la internet

Constituirea unor centre de colectare a laptelui, lana, piei;Exploatarea lemnului;Rficientizarea sectorului zootehnic

Turism – trasee în întregul complex de aşezări rupestre, plimbări pe caiReabilitarea bazei de tratament de la FişiciReînfiinţarea distileriei, Creşterea animalelorValorificare plante medicinale

Bisoca Starea drumurilor din comună,Alunecările de teren, transportul către şi dinspre alte localităţi. Iluminatul public doar în două sate din opt, Bisoca şi Pleşi Alimentarea cu apă, Pădurea Găvanu (pini) apare menţionată ca fiind arie protejată, dar a fost retrocedată şi tăiată,;Clasele de liceu pot să fie anulate lipsă de elevi.Autorizarea şcolilor din satele mărginaşe; Migraţia, preponderent în Italia.

Infiintarea de microferme specializate pe cresterea animalelor;Extinderea suprafetelor de pomi fructieri;Sectie de prelucrare a produselor animaliere;Bichetarea rumegusului;Prelucrarea fructelor.Infiintarea de pensiuni

Pescuit în zona LacurilePlimbări către diferitele obiectiveCiclism, sporturi offroadPracticarea escaladei (faleze de gresie) şi a boulderingului (grupări de bolovani)

COMPARATIE INTRE PROBLEMELE IDENTIFICATE SI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE EXISTENTE

Brăeşti Refacerea drumului Brăeşti-Pinu nu a putut fi recepţionatDrumurile reprezintă un obstacol important pentru dezvoltare;Captarea de apă de la Oale până în Brăeşti a fost dezafectata si oamenii au rămas fără apa (desi era mirositoare şi foarte dură)Tinerii pleacă în alte părţi deoarece nu sunt locuri de muncă. Lumea se ocupă în zonă de creşterea animalelor (oierit), dar mult mai puţini decât pe vremuri;Până la Buzău nu există nici un punct de prelucrarea laptelui.

Infiintarea unei societati de transportMici ateliere (frizerie, cismarie, tamplarie)Cabinete medicale specializate;Sectie de prelucrarea fructelor de padure;Balastiere care sa valorifice pietrisul si nisipul;Farmacii cu profil uman, vetrinar, fito-sanitar;

Modernizare drumuri comunaleAducţiune apă în satele comuneiConstrucţia unei şcoli noiDezvoltarea micii industrii

Căneşti Drumurile intracomunale; drumul Şuchea - Odăile a fost reabilitat, dar a suferit deja o ruptură; celelalte sate sunt prost conectate la centrul de comunăAlimentarea cu apă – s-a făcut la Căneşti, Şuchea, Valea Verzei; la Negoşina nu toate uliţele au apă de la reţea; funcţionează după un program dimineaţa şi seara; la Păcuri au apă de la fântână (sînt vreo 20 de familii)Deşi ţeava de gaze trece prin comună, nu există alimentare cu gaze Lipsa locurilor de muncă;Lipsa internetului

Sectii de prelucrare a produselor animaliere;Sectii de prelucrare a fructelor de padure;Exploatarea izvoarelor minerale.Reimpadurirea suprafetelor defrisate;Extinerea suprafetelor cu pomi fructiferi.Farmacie cu profil uman, veterinar, fito-sanitar;

Turism – satul Păcuri, izvoarele sulfuroase, legătură cu Valea Sărăţelului prin Odăile Creşterea animalelor, înfiinţarea unui centru de achiziţii, constituirea unei reţele de distribuţie a produselorPomicultura

Chiliile Comuna suferă de depopulare şi de lipsa locurilor de muncă şi a infrastructurii.Drumul judeţean are porţiuni dificile. Legătura cu Lopătariul se face mai ales peste deal, dar există şi un drum reabilitat;Deşi există un dispensar sătesc cu câteva paturi (însă fără apă curentă), medic este doar în comuna alăturată.Autobuzele şi microbuzele circulă bine vara, însă iarna se întâmplă să nu poată ajunge până aici.Alunecările de teren care mai distrug gospodării.

Industrializarea fructelorUscatoare de fructe;Exploatarea si prelucrarea lemnului;Industrializarea produselor de origine animala.Extinderea suprafetelor cultivate cu pomiFarmacie cu profil uman, veterinar, fito-sanitar

Comuna poate reprezenta un bun punct de legătură între văi, datorită trecerilor spre Valea Slănicului. În ciuda existenţei Lacului Mocearu, turismul nu este deloc dezvoltat, lipseşte infrastructura de orice fel.Se poate practica un turism cu carele cu boi, eventual cu caii.

Colţi Drumurile proaste; alimentarea cu apă defectuoasaÎn Muscelu nu e pânză freatică, ci doar izvoare de munte care seacă atunci când e secetă.Populaţia îmbătrânită, plecarea tineretului.

Reabilitarea cladirii muzeului Chihlimbarului;Reabilitarea scolii

Comună ce poate fi legată de Bozioru şi de acolo de Lopătari şi Gura TeghiiTrasee turistice în munţi, la biserici

Cozieni Apa potabila. In general, fiecare gospodarie are fantana in curte, dar de cele mai multe ori apa un este potabila;Lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov “la taiat padurea sau la fabrica de sticla din Satuc;Cu 12 ani în urmă era o fabrica de marmelada in satul Trestia, o uscatorie de fructe, dar acum s-au inchis.

Ateliere frizerie, coafura, croitorie, tamplarie;Societati de transport in comun pe ruta BuzauCabinete medicale specializate;Centre de exploatare a materialelor de constructie;Unitate de comercializare a bunurilor de larg consum.

Oamenii au pământ în zona de câmpie, în comuna Padina si ar putea fi exploatat mai eficient. Există două asociaţii în comună care se ocupă de exploatarea acestor zone.

Lopătari Drumurile intracomunale Alimentarea cu apă exista o retea de apă potabilă dor in zona strazii principale, în rest, alimentarea cu apă se face de la fîntînă sau prin captarea unui izvor;Lipsa locurilor de muncă Accesul la informaţii – informarea se face prin TV şi radio. Lipsesc posturile legale de radio în localitate sau pe Valea Slănicului. Internet nu există decît la şcoala din satul Lopătari;Marcarea obiectivelor turistice - Focul viu este greu de găsit;Problema depozitarii gunoiului;Poluarea produsă de multiplele gatere şi ateliere de prelucrare a lemnului care nu respecta prevederilor legate de distanţa faţă de cursul de apă şi de depozitarea/transportul deşeurilor.

Eficentizarea sectorului zotehnic. Infiintarea unui centru de achizitionare, animale si produse animaliere (lapte, lana)Extinderea suprafetelor de livezi si exploatarea acestora in sistem intensiv;Brichetarea rumegusului.Dezvoltarea agroturismului

Posibil agroturismPescuit – există şi o păstrăvărieCreşterea animalelor, înfiinţarea unui centru de achiziţii, constituirea unei reţele de distribuţie a produselor, pomiculturaBrichetarea rumeguşului. In prezent, principala resursă economică este lemnul, ar fi posibilă dezvoltarea industriei de prelucrareFormaţiile de dansuri populare din satele Luncile Lopătari şi Ploştina, grup vocal Revigorarea cinematografului de vară din satul Lopătari (ecranul a rămas, dar nu mai este folosit)

Mânzăleşti Principalele probleme apar în urma distanţei relativ mare faţă de centrele urbane

Instalatie pentru brichetarea rumegusului;Reactivarea atelierelor de ceramica ;Imbutelierea apelor minerale din zona;Dezvoltarea agro turismului

Turismul, amenajarea zonei MeledicRefacerea ruinelor de la Meledic in scop turisticMarcarea punctelor de intere

Odăile Apa, există puţine fântâni. Se aduce apă potabilă cu butoaie sau bidoane de la 500-600m. Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s-a reabilitat, în 2004, drumul Lacu – Şuchea (comuna Căneşti) – 4 km.Clase simultane la scoala si slaba dotare cu echipamente;Dascălii sunt şi ei puţini;Sediul căminului cultural este în sala de şedinţe a fostului CAP

Atelier de frizerie, tamplarie, croitorie.Infiintrea unei farmacii cu caracter uman, vetrinar, fito-sanitar

Extindere reţea alimentare cu apă potabilăReabilitare drumuriPod peste Slănic la ApostariRealizarea canalizăriiEcologizarea comunei Camin cultural

Sarulesti Drumurile, alimentarea cu apa Infiintarea unei sectii de prelucrarea legumelor si fructelor si a unei distilariiInfiintarea unor plantatii de pomi fructiferi;Infiintarea unei farmacii cu specific uman, veterinar si fito-sanitar

Alimentare cu apăRefacere infrastructurăTurism

Scorţoasa Drumurile sunt neîntreţinute şi se prezintă într-o stare avansată de degradare întrerupând accesul normal în comunăAlimentarea cu apă se face încă în unele gospodării din fântâni. Există cazuri când fântânile au fost pătrunse de un strat de petrol afectându-se astfel potabilitatea apeiReducerea locurilor de muncă, mai les in petrolDeşeurile – groapa de gunoi este lângă albia rîului. pentru leşurile animalelor există puţu sec, o groapă de ciment unde se duc animalele moarte, peste care se aruncă var, motorină şi se dă foc.

Turism Turism legat de pensiunea de la Vulcanii Noroioşi;Există persoane care sunt ghizi pentru turiştii străini care bat zona cu piciorulCreşterea animalelor – există deja asociaţia crescătorilor de oi din Plopeasa şi Policiori, există o fermă particulară de caprePomicultura

Valea Salciei

Frecvente alunecări de teren, dezafectarea locuinţelor unor locuitori ai comunei şi mutarea acestora.Apa din primul strat freatic folosită de locuitori nu întruneşte condiţiile de potabilitate;

Constructia de drumuri reprezinta o prioritate pentru zona.

Agricultură ecologică, datorită izolării zoneiProduse din mere poameTurism – circuite înspre/din Bisoca sau Săruleşti;

Vintilă Vodă

Principalele probleme apar în urma distanţei relativ mare faţă de centrele urbane împreună cu lipsa unităţilor economice mari care ar putea absorbi forţa de muncă. Astfel majoritatea tinerilor sunt navetişti sau ocupaţi în agricultură.Lipsa dotărilor edilitare de alimentare cu apă, gaze şi canalizare. În acest moment se desfăşoară proiecte pentru ameliorarea acestei situaţii.

Infiintarea unei sectii de prelucrarea lapteluiCentre de prelucrarea lanii;Extinderea suprafetelor cultivate cu pomi fructiferi.Mici ateliere de prelucrare primara a lemnului

Schema de investiţii proiecte gestionare deşeuriAlimentare cu apăModernizarea infrastructurii locale şi a reţelei de învăţământAlimentare cu gaze

CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ PENTRU GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

Carta este un act interinstituţional de corelare a politicilor, strategiilor şi planurilor de dezvoltare pentru teritoriul Ţinutului Buzăului. Carta asigură coerenţa politicilor de dezvoltare, in jurul unor proiecte locale. Carta este un instrument de cooperare ce are echivalenţe la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene. In cadrul parteneriatelor de proiecte, a cooperărilor sau aplicaţiilor pentru fi nanţări, existenţa ei oferă un plus de credibilitate.

Caracteristicile Cartei• Carta propune o abordare a dezvoltării la nivelul unei regrupari de comune;• Este nevoie sa fi e identifi cate elementele patrimoniului teritoriului si modul de valorifi care a lui in comun;• Corelează proiectele comunale de dezvoltare;• Crează o bază politică general acceptată;• Asigură crearea unor mecanisme de participare a tuturor actorilor teritoriului.

Principalele etape in realizarea cartei

• Realizarea unui plan general;• Identifi carea tuturor instituţiilor şi purtătorilor de interese ce pot participa la realizarea şi aplicarea cartei;• Supunerea conţinutului cartei la o dezbatere publică şi completarea cu elemente noi;• Aprobarea cartei in consiliile locale;• Respectarea prevederilor ei de către toţi partenerii, prin includerea prevederilor in planurile, proiectele şi acţiunile locale;

Pentru a asigura participarea publică a celor interesaţi, prevederile ei trebuiesc făcute publice de către Consiliul Judeţean, Prefectură, primăriile comunelor din teritoriu. Pe baza ei se elaborează programele de acţiune şi modalităţile concrete de realizare.

AXELE IDENTIFICATE

AXA 1 - ŢINUTUL BUZĂULUI – UN TERITORIU AL SOLIDARITĂŢII SOCIALE

Este nevoie de a se crea cadrul pentru realizarea unor parteneriate la nivelul teritoriului astfel incât serviciile publice să fi e de calitate şi in sprijinul locuitorilor. Direcţiile de acţiune identifi cate:

1. Incurajarea dezvoltării unor forme asociative de tipul:◘ Crearea unei Asociaţii Intercomunale◘ Crearea de Asociaţii ale producătorilor agricoli◘ Crearea de Asociaţii ale femeilor◘ Susţinerea / incurajarea creării de Organizaţii neguvernamentale pentru diverse sectoare ale vieţii locale: sociale (pentru bătrâni, pentru cei cu resurse reduse, de voluntariat), de mediu, educaţionale, culturale.

2. Dezvoltarea serviciilor publice3. Dezvoltarea unor servicii sociale şi de sănătate

CARTA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ PENTRU GEOPARCUL ŢINUTUL BUZĂULUI

Măsuri operaţionale• Crearea unei politici de susţinere a vieţii asociative;• Susţinerea creării de locuri de muncă in sectorul asociativ;• Punerea in practică a unei politici de incurajare a voluntariatului. Voluntari pentru diferite sectoare ale vieţii sociale: sănătate, mediu, cultură;• Evaluarea nevoilor locuitorilor in materie de servicii sociale;• Susţinerea dezvoltării unor târguri locale şi de vânzare a produselor locale;• Menţinerea claselor din liceele şi şcolile profesionale orientate spre activităţi practice adaptate nevoilor locale (turism, agricultură, meşteşuguri);• Susţinerea creării unui sistem de asistenţă la domiciliu / reţea de informare şi consultanţă locală;• Dezvoltarea unei politici intercomunale pentru incurajarea dezvoltării unei infrastructuri de sport, servicii culturale, recreere; • Amenajarea unui spaţiu pentru tineri, crearea de echipe colective (artistice, sportive);• Incurajarea proiectelor de schimburi de tineri, a proiectelor de parteneriat educaţional şi cultural;• Dezvoltarea unui sistem de dialog cu cetăţenii;• Sistem informatic pentru relaţia cu cetăţenii;• Sistem de consultare şi participare publică.

AXA 2 – TINUTUL BUZĂULUI - UN SPAŢIU AL DEZVOLTĂRII DURABILE

Direcţiile de acţiune

1. Integrarea agriculturii, turismului, meşteşugurilor şi susţinerea IMM-urilor

Agricultura reprezintă, conform datelor privind resursele economice, ocuparea şi obiectivele de dezvoltare, principala activitate economică, elementul tradiţional al zonei şi domeniul de legatură dintre comune. Susţinerea dezvoltării agriculturii trebui corelată cu activităţile de turism şi dezvoltarea micilor intreprinderi (meşteşuguri, pensiuni, ghizi, mici intreprinderi de prelucrare a produselor locale, turoperatori, servicii locale).

Direcţii de acţiune • Menţinerea şi dezvoltarea structurilor agricole existente; • Dezvoltarea unor suprafeţe cu produse ecologice; • Posibilitatea creării unor ateliere de prelucrare secundară a lemnului (provenit mai ales din zonele Lopătari, Bisoca, Brăeşti; • Ajutor pentru tinerii agricultori / din proiectele de tip LEADER, FEADR; • Promovarea produselor ecologice; • Dezvoltarea de centre de prelucrare a diferitelor produse: carne, lapte, fructe.

2. Revigorarea, dezvoltarea micilor meşteşuguri • Dezvoltarea micilor meşteşuguri şi artizanatului local este legată, mai ales de prelucrarea

lemnului, de ţesut, eventual de olărit şi tâmplărie; • Dezvoltarea unor produse noi / inovare in artizanat, corelată cu dezvoltarea

geoparcului;

• Promovarea produselor şi a meşterilor locali. Realizarea unui catalog al produselor; • Iniţierea unor ateliere de artizanat de artă; • Amenajarea unui Centru cultural – turistic in una din localităţile geoparcului.

3. Dezvoltarea unui turism de calitate, legat de patrimoniul natural şi cultural al zonei • Strategie de dezvoltare a turismului cultural, geoturism, ecoturism, turism cultural; • Identifi carea unor activităţi turistice corelate cu traseele existente şi propunerea de noi

tresee şi formarea unor viitori ghizi, corelat cu dezvoltarea de mici intreprinderi; • Proiecte de construcţie a unei infrastructuri turistice; • Campanie de promovare şi de comunicare adaptată ofertei şi tipurilor de turism vizate:

turism cultural, ecoturism, agroturism, turism de descoperire, geo-turism; • Corelarea activităţilor de turism cu alte programe de dezvoltare locală; • Realizarea unor cabane, locuri de campare, trasee de vizitare; • Organizarea de cluburi de ghizi / asociaţii de ghizi; • Realizarea unei infrastructuri de informare in punctele de intrare in geoparc: Berca,

Valea Salciei, Beceni, Cozieni si a unor Centre de vizitare la Colţi şi Mănzăleşti; • Realizarea unui centru montan / ecologic in Lopătari; • Realizarea unui parteneriat cu custodele Vulcanilor noroioşi pentru informare reciprocă /

promovare / amenajarea spaţiului, campare; • Strategie de formare, reconversie şi educatie şi informare publică.

4. Crearea unui cadru intercomunal de dezvoltare a IMM-urilor, de formare profesională şi de creare a unor structuri asociative • Organizarea de cursuri de formare spcializate şi adaptate zonei; • Crearea unui Centru de formare, consultanţă şi a unui incubator de afaceri; • Identifi carea unor noi tipuri de produse locale; • Crearea unei infrastructuri de susţinere a activităţilor prin informare şi microcredite; • Organizarea unei pieţe a produselor locale; • Realizarea unei Reţele intercomunale de informare.

5. Amenajarea şi dinamizarea zonei centrale a comunelor • Realizarea unor spaţii de intâlnire publică, cu infrastructură, repere arhitecturale, progrme de viaţă comunitară. In viitor, prin dezvoltarea turismului viaţa localităţilor se va anima şi este nevoie de a avea un spaţiu public de intâlnire şi activităţi sociale; • Identifi carea unor elemente de identitate pentru centrul comunelor; • Renovarea cladirilor publice; • Incurajarea deschiderii de magazine, restaurante, cafenele, in zona centrală a satelor;

6. Politica de asigurare a unei reţele de transport in zonă • Identifi carea rutelor şi a

fi rmelor de transport; • Realizarea orarelor.

7. Asigurarea calităţii apei • Alimentări cu apă;

• Realizarea sistemelor de canalizare; • Curătarea râurilor de copaci, crengi, deşeuri - se pot crea locuri de muncă şi preveni

inundaţiile; • Colectarea şi reciclarea deşeurilor.

AXA 3 - PATRIMONIUL LOCAL – SUPORT PENTRU INTĂRIREA IDENTITĂŢII LOCALE

Este elementul cheie in jurul caăuia se pot concentra iniţiativele locale de promovare, educaţie şi dezvoltare a unor produse turistice. Direcţiile de acţiune sunt:

1. O politică de identifi care, conservare şi valorifi care durabilă a patrimoniului natural şi cultural local;

• Inventarierea resurselor locale / realizare suport GIS pentru case, puncte de interes; • Activităţi comune, pentru mai multe sate, de gestiune a deşeurilor; • Sistem de monitorizare şi avertizare a riscurilor naturale (inundaţii, alunecări de teren) • Realizarea unui Plan General de Urbanism pentru toate comunele din geoparc; • Un sistem comun, bazat pe tehnologia informaţiilor pentru informare, baze de date;

2. Patrimoniul natural şi cultural – resursă pentru dezvoltare şi identitate teritorială • Dezvoltarea Geoparcului şi realizarea structurilor de management şi a infrastructurii

sale pot fi un bun suport pentru activităţile de conservare şi valorifi care;

• Managementul Siturilor Natura 2000; • Realizarea Planulului de management al geoparcului; • Crearea unei reţelea pentru conservarea naturii; • Dezvoltarea geoturismului, ecoutrismului.

3. Patrimoniul arhitectural şi cultural – element de identitate • Identifi care şi elaborare planuri de valorifi care; • Realizare bază de date cu tipurile practicile arhitecturale; • Realizarea unui Regulament de urbanism.

4. Proiecte culturale comune • Realizarea unui sistem de comunicare pentru a permite

accesul la informaţiile privind activităţile culturale; • Realizarea unui Calendar al activităţilor tradiţionale; • Propunere de proiecte culturale de cooperare; • Realizare de expoziţii, schimburi culturale; • Realizarea unor muzee interactive şi a unui sistem de ghidaj cultural; • Realizarea unor trasee tematice de vizitare a teritoriului, adaptate la resursele locale:

Chiliile şi aşezările rupestre; bisericile şi mănăstirile, sarea şi chihlimbarul, petrolul şi gazele naturale (Focul Viu);

• Amenajarea punctelor de vizitare şi centrelor de informare.

5. Educaţie legată de patrimoniul local • Realizarea de parteneriate educaţionale;

• Dezvoltarea unor pachete educaţionale adaptate la realităţile locale; • Propunerea unor proiecte educaţionale / parteneriate / schimburi / tabere de vară.

6. Realizarea unei strategii de imagine şi comunicare • Realizarea unor elemente de identitate a teritoriului (siglă, logo); • O Campanie de promovare la nivel local, naţional şi internaţional; • Promovarea în cadrul târgurilor de turism; • Editarea de materiale de promovare.

PLAN DE ACŢIUNE PENTRU REALIZAREA CARTEI

1. Completarea dosarului pentru declararea geoparcului şi identifi carea unor noi puncte de interes;2. Crearea Asociaţiei Intercomunale;3. Crearea unei structuri de funcţionare a Asociaţiei Intercomunale;4. Reunirea Agenţilor de Dezvoltare intr-un Grup de lucru pentru proiecte, idei;5. Difuzarea prevederilor cartei şi dosarului de candidatură;6. Completarea şi validarea cartei;7. Depunerea documentaţiei pentru LEADER;8. Realizarea Planului General de Urbanism pentru ansamblul comunelor;9. Activităţi de informare, formare şi educaţie;10. Activităţi de promovare şi comunicare.

Crearea unei Asociaţii Intercomunale

Scopul Asociaţiei Intercomunale îl reprezintă identifi carea problemelor globale ale comunităţilor locale membre şi stabilirea modului de rezolvare a acestora, în scopul dezvoltării economice şi sociale a zonei geoparcului. Asociaţia îşi propune următoarele obiective:

• promovarea dezvoltării economico-sociale;

• protejarea patrimoniului natural şi cultural al regiunii;

• revitalizarea tradiţiilor şi întărirea identităţii locale;

• dezvoltarea agroturismului şi a turismului cultural-ştiinţifi c,

• dezvoltarea unui parteneriat în domeniul educaţiei;

• participarea la acţiuni de cooperare sau asociere pentru atragerea de investitori şi acţiuni de promovare pe plan social, economic şi cultural a intereselor zonei.

Un model de statut este prezentat in anexă.

TEME DE PROIECTE

FIŞA DE PROIECT - 1

Titlul Plan General de Urbanism Regional (PGUR) Acţiune pilot de mobilizare a tuturor partenerilor, actorilor locali si locuitorilor pentru realizarea participativa a unui plan de urbanism adaptat strategiei de dezvoltare propuse. Contextul Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita un cadru general pentru diferitele activitati specifice de prevazute: turism, educatie, infrastructura; Majoritatea comunelor au realizat Planurile de Urbanism General (PUG) in perioada 1997 – 2000, foarte putine au planuri mai noi (ex Berca, 2004). Aceste comune sunt in situatia reactualizarii planurilor. In noul context propus de strategia de dezvoltare, bazata pe realizarea unui geoparc, planurile trebuiesc reactualizate, adaptate noului cadru si construite in logica unei corelari reciproce si unitare a planificarii spatiale; Conform prevederilor legale in vigoare dar si in concordanta cu strategia propusa realizarea PGUR va trebui insotit de creerea unui cadru de consultare si dezbatere publica, atit la nivel local cit si regional; Aceste consultari si dezbateri trebuie utilizate ca un moment de initiere / intarire a reflectiei / constientizarii asupra valorilor culturale si de patrimoniu locale, a modului de valorificare, a modului de implicre la nivel individual sau de grup. Poate fi utilizat si ca un moment de identificare a modurilor traditionale de amplasare / constructie a amplasarii saptiilor de locuit si facilitatilor pentru evitarea distrugerilor repetate cauzate de alunecarile de teren si inundatii; Rezultatul poate constitui si o baza de date regional cu suport GIS privind regimul de folosinta si de stare a terenurilor. Publicul ţintă Cei interesati sa dezvolte activitati in domeniul turismului, elevii, administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune. Partenerii

• Consiliul Judetean, Consiliile locale / primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, directiile de cadastru / amenajarea teritoriului si urbanism, comisiile de specialitate ale Consiliului Judetean,

Ordinul Arhitectilor, institute/universitati de specialitate, firme si institutii locale.

Obiectivele

• Crearea unui cadru de consultare si participare publica; • Informarea, constientizarea si sensibilizarea locuitorilor si persoanelor

interesate; • Corelarea programelor de dezvoltare locale; • Corelarea cu planurile de amenajare si strategiile judetene, regionale si

nationale. Activitatile

• Crearea unui parteneriat de proeict; • Organizarea de intilniri periodice; • Campanie de informare si formare asupra importantei PGUR; • Inventarul patrimoniului natural si cultural; • Identificarea tuturor planurilor, proiectelor, strategiilor de dezvoltare la nicel

teritorial, corelare lor si corelarea cu planul de dezvoltare a geoparcului;

Legatura cu alte activităţi

• PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;

• Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGU; • Corelarea cu Strategia de dezvolatare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de consultanta; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Costuri echipamente.

FIŞA DE PROIECT - 2 Titlul Sistem de valorificare a produselor locale alimentare si traditionale Contextul

• Lipsa unei piete de desfacere pentru produsele locale (alimentare si traditionale) constituie urmare impediment in dezvoltarea economiilor locale, nu permite crearea unor locuri de munca in satele din zona rurala si duce la o disparitie treptata a activitatilor traditionale;

• In timpul realizarii studiului, multi dintre cei interogati s-au declarat

interesati in realizarea / comercializarea de produse traditionale locale. Unele dintre proiectele cele mai invocate in sinteza preentata se refera la: statii de colectare si prelucrare a laptelui, uscarea / prelucrarea fructelor, prelucrarea fructelor de padure, prelucrarea produselor anumaliere, produse traditionale locale (ceramica de Minzalesti, prelucrarea lemnului – traditia traforajului la case);

• Turismul rural este corelat cu dezvoltarea acestor activitati si cele doua se

pot sustine reciproc. Publicul ţintă

• Producatorii locali, cei ce desfasoara activitati in turism, tur-operatori, unitatile locale de prelucrare a produselor.

Partenerii

• Consiliul Judetean, Consiliile locale / primriile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, Directia Agricola, Camera de Industrie si Comert, producatori locali.

Obiectivele Initierea unei politici de identificare si promovare a produselor locale in corelatie cu patrimoniul cultural local; Promovarea, in reteaua turistica, in restauratie, in campaniile turistice a bucatariei locale si a produselor traditionale; Crearea unei retele de promovare si vinzare a produselor traditionale; Realizarea unui cadru de cooperare intre producatori, consumatorii locali, turisti, tur-operatori.

Activitatile

• Studiul potentialului zonei si a tipurilor de produse. Realizarea unui inventar al produselor, producatorilor, conditiilor de productie;

• Elaborarea unei metodologii de realizare, comercializare, inregistrare a produselor locale, in concordanta cu normele europene;

• Realizarea unui catalog al produselor locale; • Organizarea de cursuri de formare pentru producatori; • Crearea unei Asociatii a producatorilor traditionali – pentru validarea

produselor si pastrarea calitatii; • Crearea unei retele locale de producatori, distribuitori, consumatori; • Asigurarea asistentei tehnice pentru marketingul produselor; • Realizarea unei campanii de promovare la nivel regional (zona litoralului) si

national. • Organizarea de standuri speciale la tirgurile traditionale din zona sau

regionale. Legatura cu alte activităţi

• Este un proiect ce se leaga direct cu proiectele de dezvoltarea turismului si cu cele de sustinere a unei agriculturi traditionale;

• Corelare cu proiectele de promovare la nivel regional si national. • Corelarea cu activitatile de formare a resurselor umane, de dezvoltare a

curriculei scolare (liceele din zona) a formarii Agentilor de dezvoltare, a promotorilor din turism;

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Costuri legate de participarea la tirguri si expozitii; • Costuri de formare; • Micro-credite.

FIŞA DE PROIECT - 3

Titlul Dezvoltarea de competente pentru turismul rural Contextul Strategia de dezvoltare prevazuta pentru zona, asa cum o arata opiniile locuitorilor, planurile de dezvoltare ale comunelor, concluziile diverselor studii se bazeza pe dezvoltarea turismului rural (ecoturism, agroturism, geoturism). Chiar daca are un potential foarte mare, zona nu are infrastructura necesara si nici personalul calificat pentru a deveni un concurent serios pe piata regionala si europeana. Acest tip de activitati de turism necesita o foarte buna pregatire si crearea unei resurse umane calificate. Pe linga cunostintele profesionale sunt cerinte de igiena, securitate alimentra, scuritatea turistilor, pregatiri lingvistice, reguli de ospitalitate si curatenie. Publicul ţintă Operatori in turism, ghizi, locuitorii celor 16 comune. Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scola Buzau, liceele din zona, Scolile generale;

• GAL-ul Plaiurile Salnicului; • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara.

Obiectivele

• Definirea unor elemente de specificitatea turistica • Formarea personalului implicat / viitor pentru a sti sa primeasca turistii,

dezvoltarea unor deprinderi de primire si comportament cu turistii; • Dezvoltarea unei retele de tur-operatori in zona si dezvoltarea unui program

de promovare; • Definirea standardelor de turism pentru zona / modul de certificare / gasirea

unor elemente specifice de plus-valoare; • Fidelizarea clientilor.

Activitatile Elaborarea unei strategii de turism, formare, promovare Informarea tuturor celor interesati in dezvoltare unor activitati de turism; Corelarea cu alte proiecte (formare resurse, promovare turistica, infrastructura, artizanat); Identificarea nevoilor celor implicati in activitatile de turism;

Elaborarea unor programe de formare profesionala; Crearea unei Asociatii socio-profesionale; Dezvoltarea unor materiale de promovare: ghiduri, pliante, cataloage, carti de bucate, seturi de filem, pagini web specializate, retea de ghizi; Devoltarea unor produse de formare: cursuri, adaptarea curriculei scolare; Valorificarea bunelor practici din alte regiuni; Crearea unei asociatii a ghizilor, statut / formare / Organizarea de schimburi cu alte regiuni. Crearea unui centru de formare si promovare; Crearea unei structuri de corelare a activitatilor turistice. Legatura cu alte activităţi Corelarea cu activitatile de formare / promovare / infrastructura de turism. Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative.

FIŞA DE PROIECT - 4

Titlul Realizarea elementelor de identitate turistica Contextul

• Dezvoltarea turismului, promovarea la nivel regional / national / international necesita crearea unor elemente de identitate: logo, mascota, brand, imagini asociate.

• Realizarea unor elemente de infrastructura suport: trei puncte de informare

in zonele de intrare / deschidere spre geoparc (Berca, Pirscov, Valea Salciei) si a doua Centre de vizitare pentru atragerea turistilor spe punctele de greutate ale geoparcului: Colti (pentru zona Colti Bozioru, eventual Braesti) si Lopatari (pentru zona centrala a geoparcului). Zona Vulcanilor noroiosi poate fi parte dintr-un lant de puncte de cazare + informare, alturi de zona Meledic si eventual Beceni (Arbanasi) sau Bozioru (Fisici).

Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel judetean.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale;

• GAL-ul Plaiurile Salnicului; • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara; • Parteneri privati intersati in dezvoltarea unor afaceri in turism / proprietarii

unor structuri deja existente (Berca, Fisici, Arbanasi, Minzalesti). Obiectivele

• Realizarea unei retele de informatii si un plan de semnalizare atractiv; • Realizarea elementelor de identitate ; • Realizarea unui plan de promovare a elementelor de identitate; • Elaborarea unei harti a teritoriului; • Formarea lucratorilor din fiecare pensiune pentru utilizarea elementelor de

identitate; • Stabilirea unui sistem de certificare si acordare a dreptului de utilizare a

elementelor de identitate; • Realizarea unei infrastructuri suport pentru informare si prezentare turistica

Activitatile

• Analiza signalecticii (panouri, semne indicatoare, etc.) utilizate in prezent; • Crearea suportului GIS si pozitionarea obiectivelor (GPS); • Crearea elementelor de identitate. Concurs public / licitatie / oferte de idei; • Realizarea hartii oficiale a teritoriului; • Organizarea unor cursuri de formare pentru ghizi, proprietari de pensiuni,

promotori locali; • Realizarea si amplasarea panourilor de intrare, panourilor de sit, panourilor

de comuna (panouri informative), elementelor indicatoare; • Realizarea a trei puncte de informare: Berca, Valea Salciei, Beceni; • Realizarea a doua centre de vizitare: Colti si Minzalesti.

Legatura cu alte activităţi

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre; • Dezvoltarea infrastructurii de turism; • Promovarea produselor locale.

Categorii de buget

• Costuri de expertiza; • Costuri de personal; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Realizarea si amplasarea panourilor de informare; • Costuri pentru proiectare.

FIŞA DE PROIECT - 5

Titlul O comunitate activa – un mediu curat. Gestiunea durabila a teritoriului Contextul

• Proiectul este strins legat de derularea activitatilor de revigorare turistica si educatie comunitara. Se desfasoara in cele 16 localitati (143 de sate cu o populatie totala de peste 40 000 locuitori).

• Strategia de dezvoltare durabila bazata pe utilizarea si pastrarea unui mediu curat si

intr-un cadru natural traditional este incompatibila cu abundenta de deseuri menajere sau de industrie mica, lipsa unui plan local de gestiune, inexistenta unor actiuni de constientizare si implicare civica privind deseurile. Consideram proiectul propus un element de baza in arhitectura generala de dezvoltare a zonei geoparcului.

• De asemenea este vizata si gestiunea deseurilor forestiere si lansarea unui program de

alternativ de resurse energetice. Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul la nivel judetean, elevii din scolile zonei., proprietarii gaterelor, ocoalele silvice.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale.

• GAL-ul Plaiurile Salnicului; • Asociatia de Drzvoltare Intercomunitara.

Obiectivele

• Lansarea campaniei locale de informare si formare privind reglementarile interne si internationale de management al deseurilor;

• Crearea unui mecanism de implicare a elevilor din scolile locale in activitatile de management al deseurilor;

• Identificarea elementelor planului comun de management integrat al deseurilor pentru cele 16 localitati din geoparc ;

• Realizarea unui plan de prevenire / reducere a cantitatiii si tipurilor de deseuri ;

• Analiza sursei si traseului deseurilor din prelucrarea lemnului ;

Activitatile

• Constituirea unor puncte de informare in scolile din comune si in primarii; • Selectarea si formarea a 40 de formatori (profesori) in cadrul unui modul «O

comunitate curata – un mediu curat ». Modulul va avea doua cursuri de cite 4 ore fiecare ;

• Realizarea unui Pachet informativ (20 pagini) despre deseuri, impactul lor, exemple de colectare (reciclare), reglementari romanesti si europene, programe locale, judetene, nationale de gestiune a deseurilor. Pachetul va fi prezentat la toate clasele, timp de 2 – 4 ore ;

• Lansarea proiectului « Harta deseurilor » in fiecare comuna; • Discutarea in Consiliile locale a elementelor de baza ale unui Plan intercomunal si

local de gestiune a deseurilor ; • Realizarea unei harti a eco-consumului ; • Organizarea colectarii si tratarii deseurilor menajere ; • Identificarea si organizarea unor metode alternative de tratament a

deseurilor .

Legatura cu alte activităţi

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazare; • Dezvoltarea infrastructurii de turism; • Promovarea produselor locale.

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Realizarea si amplasarea panourilor.

FIŞA DE PROIECT - 6

Titlul Intarirea identitatii locale Contextul

• Dezvoltarea în zona geoparcului (Tinutul Buzaului) a unei comunităţi locale capabile să-şi descopere, să-şi cunoască şi să-şi pună în valoare moştenirea culturală şi să devină gestionar şi promotor de cultură .

• Un parteneriat local, judetean si national, format din specialisti in diverse domenii, va sprijini activ eforturile comunităţii locale de constientizare, păstrare şi a unui patrimoniu cultural şi natural excepţional, învăţând-o să-şi redescopere, să-şi gestioneze şi să-şi promoveze pe termen lung acest patrimoniu.

• Identificarea si evidentierea elementelor de specificitate ale patrimoniului

natural si cultural local reprezinta cheia intregii strategii de dezvoltare socio-economica a zonei. Activitatile private, IMM-urile, promovarea, realizarea parteneriatelor, a planului general de urbanism, identificarea zonelor de conservare speciala si sustinerea acelor activitati prietenoase pentru natura, toate depind de acest element : elementele specifice ale mostenirii culturale.

Publicul ţintă

• Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile locale, turistii, locuitorii zonei comunitatea locală, mass-media, publicul interesat de tradiţii, patrimoniu şi turism, potenţiali investitori în zonă, vizitatorii din Reţeaua Europeană a Geoparcurilor

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, firme private, universitati, muzee judetene si nationale;

• ONG locale, firme private, tur-operatori Obiectivele

• Crearea unei infrastructuri capabile să stimuleze descoperirea şi punerea în valoare a moştenirii culturale locale. Infrastructura va cuprinde un punct cultural de reprezentare, un traseu cultural, un grup de ghizi şi persoane - resursă, meşterii locali ce păstrează tradiţia şi doresc să o transmită generaţiilor viitoare, şi un grup de iniţiativă local.

• Transpunerea memoriei culturale locale în cuvinte şi imagini • Organizarea unor evenimente interactive : expozitii, festivaluri

Activitatile

• Crearea unor grupuri de lucru, asociatii, voluntari si organizarea unor sesiuni de pregătire;

• Realizarea unei hărţii cultural-turistice (harta de identitate teritoriala pentru zona;

• Amenajarea unor puncte culturale / amenajarea unor spatii speciale in centrele de vizitare;

• Alcătuirea unei baze de date şi imagini esenţiale despre cultura locală (istorie, tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri) ;

• Introducerea în Curriculum la Decizia Şcolii a unor cursuri (Tradiţii locale) sau module, realizarea de portofolii educationale.

• Realizarea şi editarea unor publicaţii : Memoria culturală locală (va cuprinde

cărţi, broşuri, albume, filme şi produse multimedia). Realizarea materialelor va fi in corelare cu strategia de promovare, cu elementele de identitate identificate, produsele ecoturistice dezvoltate.

Legatura cu alte activităţi

• Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;

• Corelarea cu proiectele de antreprenoriat; • Corelarea cu proiectele de promovare turistica; • Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii; • Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de consultanta; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Costuri amenajare spatii expozitionale; • Costuri echipamente.

FIŞA DE PROIECT - 7

Titlul Conservarea biodiversitatii şi a geodiversitatii in Tinutul Buzaului Contextul

• Proiectul reprezinta baza tuturor constructiilor ulterioare din geoparc. Prin ele se statueaza principiile de conservare a patrimoniului, modalitatile de implementare si armonizare cu planurile locale de dezvoltare.

• Rezultatele vor fi folosite ca baza pentru stabilirea zonelor stricte de protectie

(siturile naturale si culturale ce vor constitui reteaua interna de situri protejate) delimitarea lor, stabilirea conditiilor de proprietate, delimitarea zonelor tampon, realizarea mterialelor stiintifice, educationale si de promovare pentru geoparc. Rezultatele vor fi utilizate in realizarea Regulamentul de functionare a geoparcului si in definitivarea Planului de management dupa constituirea structurilor de administrare;

• Reprezinta o oportunitate de identificare a tipurilor de habitate:

caracteristici, delimitare, metodologie, realizarea unei liste de specii si definitivarea documentatiei pentru situl Natura 2000 propus (fise si identificare elementelor generale de management conform art. 6 din Directiva Habitate, identificarea proprietarilor terenurilor, limitele, compensatiile, masurile de refacere necesare), identificarea unor tipuri de peisaje ce pot fi propuse ca zone interne in geoparc.

Publicul ţintă

• APM Buzau, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Comunele si operatorii turistici, localnicii, turistii, Consiliul Judetean.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile din zona.

Obiectivele

• Elaborarea unui ghid metodologic pentru identificarea si evaluarea biodiversitatii si a geodiversitatii in geoparc. Stabilirea relatiilor geodiversitate – biodiversitate (inovare in conservarea naturii);

• Stabilirea unor metodologii de evaluare rapida a biodiversitatii – Manual si ghid de teren;

• Proiectarea unei bze de date şi sistem de monitoring pentru geodiversitate şi biodiversitate;

• Corelarea cu planurile de dezvoltare locală din cele 16 localităţi si cu planurile judetene si regionale;

• Structurarea Planului de Management pentru geoparc si pentru situl Natura 200 propus (zona Bisoca – Minzalesti);

• Identificarea celei mai bune formule de administrare; • Identificarea mecanismelor de finantare pentru geoparc.

Activitatile

• Elaborarea structurii generale a planului de lucru sii identificarea surselor financiare;

• Realizarea unor transecte (studii pe aliniamente) si lucrari de cartare propriu-zisa pentru identificarea habitatelor, delimitarea lor, intocmirea fiselor tip;

• Identificarea in teren a elementelor de interes si stabilirea elementelor de management;

• Organizarea a trei dezbateri publice; • Elaborarea unui Manual de bune practici in evaluarea rapida a

biodiversitatii. Se bazeaza pe realizarea unor fise tip, usor accesibile unor voluntari din rindul locuitorilor / elevi din scolile generale sau liceu / membrii in ONG de mediu, pentru identificarea speciilor de interes, estimarea populatiilor, arealul de raspindire a anumitor specii;

• Cursuri de formare, 2 workshopuri; • Organizarea unei conferinţe de prezentare; • Elaborare de materiale educationale pentru curricula scolara; • Definirea modului de administrare; • Realizarea unor modele de finantare.

Legatura cu alte activităţi

• Managementul ariilor protejate; • Realizarea Planurilor de Urbanism; • Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre; • Dezvoltarea infrastructurii de turism; • Identificarea produselor locale traditionale.

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Realizarea si amplasarea panourilor.

FIŞA DE PROIECT - 8

Titlul Şanse egale la oportunitati egale Dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local / Sprijinirea IMM-urilor din sectorul turistic local Contextul

• Studiul activitatilor economice din zona au aratat o dezvoltare foarte slaba a activitatilor turistice. Exista doar 6 pensiuni, nici un artizan local, doua restaurante care ofera produse ce provin partial din zona dar fara o bucatarie traditionala, citiva ghizi locali nedeclarati.

• Reprezentantii administratiilor locale si locuitorii si-au manifestat interesul

pentru dezvoltarea unor idei de afaceri, multe dintre ele legate de tursim si practici traditionale locale. In acelasi timp a fost evidentiata lipsa de informare / formare si lipsa unui suport din partea unor institutii specializate. Dincolo de atitudinea uneori paternalista a locuitorilor, este evidenta nevoia unor exemple directe si practice, corelata cu realizarea unor grupuri locale de initiativa, cum ar fi asociatii ale femeilor, asociatia ghizior, asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali.

• Inventarierea, producerea si promovarea produselor locale nu se poate realiza fara existenta unor initiative locale concrete. Dezvoltarea spiritului antreprenorial este baza dezvoltarii socio-economice a geoparcului si succesul promovarii turistice, fiind strins legata de sustinerea sectorului cel mai important de activitate din zona: agricultura. Derularea cu succes a proiectului poate genera locuri de munca intr-un timp relativ scurt si un efect multiplicator benefic.

• Veniturile realizate din turism si activitatile conexe sunt sub 10% intr-o

regiune ce mizeaza mai ales pe dezvoltarea acestui sector. Publicul ţintă

• Comunele si operatorii turistici, localnicii, responsabilii cu turismul, agricultura la nivel judetean, Camera de Comert, ONG locale.

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Scolile generale; APM Buzau, Directia Silvica, Ocoalele silvice locale.

• GAL-ul Plaiurile Salnicului;

• Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara; • Alte ONG-uri.

Obiectivele

• Efectuarea unei analize cantitative si calitative a ofertei locale; • Stimularea sistemelor de asociere (Asociatii ale femeilor, asociatia ghizior,

asociatia de turism/ecoturism, tur-operatori locali). • Derularea unor proiecte pilot pentru: Bucataria traditionala (Asociatia

femeilor), Ceramica (atelier local si puncte de desfacere, marketing), tur-operator local (constituire, produse ecoturistice locale, integrarea in Asociatia Roamana de Ecoturism).

Activitatile

• Inventarul ofertei turistice locale; • Realizarea unui studiu de piata pentru produsele identificate; • Realizarea unui Catalog al produselor identificte; • Dezvoltarea unei strategii de promovare a produselor selectate; • Sprijinire celor ce doresc sa se implice in dezvoltarea produselor (persoane

private, asociatii, tur-operatori); • Asigurarea unei asistente tehnice privind: legislatia, regelementarile, bunele

practici; • Organizarea unor schimburi de experienta in alte zone ale tarii; • Crearea unui cadru de acordare de microcredite; • Crearea unui sistem de marketing colectiv; • Organizarea unui Tirg al produselor locale.

Legatura cu alte activităţi

• Dezvoltarea pensiunilor si a sistemului de cazre; • Dezvoltarea infrastructurii de turism; • Promovarea produselor locale

Categorii de buget

• Costuri de consultanta; • Costuri de personal; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Microcredite.

FIŞA DE PROIECT - 9

Titlul Crearea unei structuri educationale si de formare profesionala – suport pentru dezvoltarea socio-economica Contextul Geoparcul este o constructie pe termen lung ce necesita atit formarea unui personal clificat pentru diferitele activitati specifice de turism, promovare, educatie cit si construirea unei atitudini de incredere in potentialul si initiativa locala si o etica specifica principiilor dezvoltarii durabile; Publicul ţintă Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, elevii, administratiile locale, cadrele didactice, locuitorii celor 16 comune. Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, Inspectoratul Scolar Buzau, Directia Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, APM Buzau, scolile generale si liceele, firme private, universitati, muzee judetene, nationale;

• GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri Obiectivele

• Inovare in educatia pentru dezvoltare locala durabila; • Adaptarea programelor scolare la strategia de dezvoltare locala; • Crearea unui cadru de cooperare educationala; • Organizarea de cursuri de sesiuni de formare; • Crearea conditiilor pentru a crea in zona un spatiu de cercetare si educatie

nationala si internationala in domeniile: diversitate naturala, hazarde (alunecari de teren, inundati, miscari seismice), dezvoltare durabila, eco-turism;

• Crearea unei structuri suport pentru formare si reconversie profesionala. Activitatile

• Dezvoltarea unei Retele de Educatie intre scolile din zona, Inspectoratul Scolar Buzau, universitati, muzee judetene, nationale;

• Organizarea unor scoli de vara; • Realizarea unui pachet de cursuri pentru Curricula la Decizia Scolii, la nivel

de gimnaziu “Educatie pentru dezvoltare durabila”, ce cuprinde trei cursuri succesive: Despre Natura (clasa a-VI-a, Traditii (cls a-VII-a) si Dezvolatre

locala (clasa a VIII-a) si a materialelor suport (baza de date, imagini, ghiduri metodologice);

• Realizarea unor suprturi de curs pentru formarea profesorilor si organizarea cursurilor de formare;

• Conferinta nationala dedicata educatiei pentru natura si dezvoltare locala • Organizarea activitatilor de formare profesionala ale unui centru zonal /

regional; • Crearea unui parteneriat de formare cu administratiile locale si Camera de

Comert; • Organizarea sesiunilor de formare in domeniile:

o finatarea prin programele structurale; o administratie publica; o fermieri; o servicii turistice;

• Identificarea domeniilor de reconversie profesionala; • Organizarea cursurilor de reconversie rofesionala.

Legatura cu alte activităţi

• PGUR va deveni instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare, atit la nivel local cit si la nivel general;

• Realizarea PUG-urilor comunelor va fi corelata cu PGUR; • Corelarea cu Strategia de dezvolatre a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de consultanta; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Costuri amenajare spatii educationale; • Costuri echipamente.

FIŞA DE PROIECT - 10

Titlul Plan zonal de acces si mobilitate in geoparc Contextul

• Majoritatea vizitatorilor care vin in geoparc vin cu masina (peste 80%) si in mai mica masura cu trenul, prin garile Buzau, Berca sau Patirlagele. Calea de acces rutier este pe DN 10 din directiile Bucuresti – Buzau – Brasov sau Rimnicu Sarat, urmant apoi intrarile in lungul vailor Slanic, Balaneasa, Baligoasa.

• Punctele majore de intrare sunt la Berca, Pirscov, Valea Salciei, Colti, Beceni.

• Pentru cei ce nu au masini personale sau nu vin in grupuri organizate, accesul depinde de orarul curselor locale si de usurinta ccesului la informatii asupra orarului si punctelor de statie.

Publicul ţintă

• Cei interesati sa dezvolta activitati in domeniul turismului, administratiile locale, turistii, locuitorii zonei

Partenerii

• CJ Buzau, Primariile comunelor Beceni, Berca, Bisoca, Braesti, Bozioru, Chiliile, Canesti, Cozieni, Colti, Lopatari, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Valea Salciei, ONG locale, firme private, tur-operatori

• GAL-ul Plaiurile Salnicului, alte ONG-uri Obiectivele

• Facilitarea accesului in zona; • Realizarea unui sistem de corelare intre activitatile de turism si transportul

local; • Dezvoltarea unor servicii specifice de transport; • Semnalizarea punctelor de acces; • Realizarea unui sistem de informare asupra cailor de acces, puncte de

intrare, puncte de informare. Activitatile

• Analiza ofertei actuale; • Realizarea unui cadru de cooperare cu transportatorii locali pentru

adaptarea orului, traseelor, curse suplimentare in sezon, promovare rutelor, personalizarea rutelor;

• Identificarea unor surse alterntive de transport: carute, biciclete, sanii (iarna), cai;

• Derularea unui proiect pilot de transport alternativ;

• Stabilirea unei politici de preturi pentru transportul alternativ • Promovare traseelor si a punctelor de interes din geoparc in autogari si

statiile de tren; • Editarea unor pliante de informare supra rutelor, orarelor, formelor de

transport, pretului. Legatura cu alte activităţi

• Legatura cu Planul General de Urbanism ca instrumentul principal de planificare a tuturor activitatilor economice viitoare;

• Corelarea cu proiectele de antreprenoriat; • Corelarea cu proiectele de promovare; • Corelarea cu proictele de dezvoltare a infrastructurii; • Corelarea cu Strategia de dezvoltare a Judetului Buzau.

Categorii de buget

• Costuri de personal; • Costuri de consultanta; • Costuri de transport si subzistenta; • Costuri pentru intilnirile de lucru; • Costuri de editare; • Costuri administrative; • Costuri amenajare spatii educationale; • Costuri echipamente.

FIŞELE COMUNELOR DIN GEOPARC

1. DATE GENERALE  

Nume comuna ‐ BECENI Sate componente: Dogari, Gura Dimienii, Beceni, Mărgăriți, Arbănaşi,  Floreşti, Valea Părului, Cărpiniştea Sat, Izvoru Dulce Populatie 4982 Suprafata 7665,29 ha Altitudine 220 – 536 (Vf Balaur) Localizare fata de Buzau: 30 km  2. TURISM (POTENTIAL) Acces si cai de comunicatie 

 Cazare Pensiunea Floru Specific local ‐ Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri) ‐ In 20 iulie – târgul de „Sfintul.Ilie” ‐Tirg local in fiecare duminica (tirgul ce merge pe toata zona, in fiecare zi in alta localitate).  Monumente arheologice, istorice si culturale Biserica veche   Beceni   1843 Crucea de holera    1831 

 Natura  

Clima este temperata, cu temperaturi medii anuale  intre 8 si 10 grade. Principalul curs de apa este Slanicul. Dintre  afluentii  sai, unii  avind doar debite  temporare,  se pot enumera: Balaurul, Putului, Hotarul, Floresti, Momoroaia si Izvorul Dulce. 

Resurse locale Terenuri agricole, vii, pasuni, livezi, finete, petrol 

Hazarde Alunecari de teren, inundatii 

Istoric  Numele comunei deriva de la Becea, refugiat in padurile din zona in timpul unei invazii tatare.   Ulterior  familia zideste biserica  (1589?) si  intemeiaza o asezare de mosneni cu multi urmasi preoti 

(ceata preotilor).   Un hrisov al lui Matei Basarb confirma mosiile familei.   In zona au fost gasite urme arheologice datate ca apartinind culturilor Gumelnita si Boean.  Fost centru de raion, Beceniul continua sa fie un centru important in lungul vaii Slanicului.  Aici se intilnesc cele mai vechi instalatii de petrol din judet (1905).  Biserica Veche din sec. XVII, biserica noua din 1843 zidita de Grigore Perieteanu .  Crucea din 1831, amintind de holera din acel timp.  In anul 1845 Beceni era resedinta plaiului Slanic si avea in componenta 4 sate. 

 Puncte de interes 

Vulcani noroioşi Arbănaşi – Aliniamentul cu vulcani noroiosi continua pina in zona Arbanasi.  De asemenea se poate face trecerea către Berca – Scorțoasa, fără a mai coborî până pe valea Buzăului.  

Tabara Arbanasi este aşezată pe Valea Slănicului (afluent al râului Buzău), la o altitudine de 670 m, în mijlocul unor păduri de foioase şi conifere. Ea se află pe raza comunei Beceni, la 40 km de municipiul Buzău, pe şoseaua Buzău ‐ Lopătari 

DJ  DC       Autobuze DJ 203K  DC 97, DC 107, DC 191     DA 

Trasee turistice propuse Ruta vulcanilor noroiosi Valea Slanicului  

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)  

Reşedința de  comună pare un mic orăşel. Are două blocuri  în  centru,  la  şosea. Este piață mare  în fiecare duminică. Târgul  începe aici de dimineață şi se desfăşoară  între orele 6‐9, de  la 10 încolo se mută  la Lopătari.  Unitatile de invatamint Total  Gradinite  Scoli primare si gimnaziale  Licee 19  9  9  1 Elevi inscrisi 2005/2006 Total elevi  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 674  170  435  239  0 Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 71  10  42  19  0 Baza materiala Sali de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 40  2  2 Conditii de locuire (Infrastructura) 

Comunicatii Internet  Telefonie fixa  Pagina web 

DA  DA  DA Cultural  

   

Asociatii locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) Activitati economice locale:  

Exploatarea petrolului, Cooperativă de credit, Comerț, Servicii (magazine mici), Agenție CEC, pompa de benzina, farmacie, centru APIA, un mic atelier de croitorie,  Fabrica Chimica, Brutăria, gater, uscător de fructe, filatură (croitorie mică), punct de lucru pentru fabricarea de termopane. 

Agricultura   Total  Neagricola  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii  Pasuni  Finete 7665,29  2398,29  5267  1720  369  168  2005  1005 Agricultura  este sectorul economic care detine ponderea in economia locala. Principalele domenii de activitate: cresterea animalelor si pomicutura, alaturi de care incearca sa se dezvolte plantatiile de vita de vie.  Industrie: 

Domeniul industrial reprezinta 10% din veniturile locale. Sunt activitati de croitorie (investitie straina), carmangerie, morarit, panificatie.  

Nr case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 2088  Partial  ‐  ‐  DA/Partial  DA  DA/Partial 

Cluburi  Camin cultural  Terenuri sport DA  DA  DA 

Intreprinderi locale Intreprinderi   Total salariati  Agricultura  Industrie  Constructii  Invatamint  Sanatate 83  234  24  67  0  60  29  Oportunitati oferite investitorilor:  

Conditii pentru dezvoltarea micii industrii: confectii, prelucrarea produselor alimentare, pregtirea fructelor) si atursimului.  5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 

 PROBLEME LOCALE 

Apa curentă în comună.  Apa  (Slănicul) sapă în drumul Județean. I‐au făcut întărituri.  Deşeuri aruncate în râu, nu se colectează organizat gunoiul de pe sate.  Tinerii pleaca la licee in Buzau, pe şantiere în Bucureşti sau in strainatate 

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

Proiectele derulate prin  liceu sunt de două categorii: Comenius, de dezvoltare şcolară, şi  lingvistice, bilaterale. 

In liceu s‐au organizat cursuri de formare pentru profesori: Informatică, metode active de predare; Proiecte  derulate,  in  curs  de  derulare  sau  propuse  pentru  viitor  de  catre  Primarie:    Schema  de 

investitii pentru proiecte mici de gestionare deseuri –PHARE 2004; Retea de alimentare cu apa; Reabilitare drumuri 

 Idei de dezvoltare 

Uscatorie de fructe la nivel mai mare (o tradiție pe vale, a existat şi la Vintilă Vodă)  Un targ cu specific (produse autohtone), o data pe an, cu ocazia unei sarbatori religioase.  Sporturi de agrement pe raurile de apa sarata, Ciclism pe poteci de deal, Deltaplanorism 

IMAGINI

Fântână traditionala Complexul de Servicii Comunitare

Biodiversitate Zona centrală

1. DATE GENERALE   Nume comuna‐ BERCA Sate componente: Berca, Valea Nucului, Plescoi, Pleşeşti, Pâclele, Joseni, Sătuc, Răteşti,  Mânăstirea Răteşti, Viforâta, Titirligu, Băceni, Cojanu Populatie 9921 locuitori Suprafata 7328 ha Altitudine 200 – 800 m Cod postal 127035 Localizare fata de Buzau: 22 km  2. TURISM (POTENTIAL)   Acces si cai de comunicatie 

   

Cazare     

Specific local    

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)  Festivalul folcloric de la Ratesti “Pe Plaiul Şoimului” (29 iunie)   

Monumente arheologice, istorice si culturale "La mănăstire”   BERCA;   Epoca bronzului, mil. III ‐ II "La mănăstire”   BERCA  Epoca bronzului, mil. III ‐ II Fosta mănăstire Berca  BERCA  sec. XVII ‐ XIX Biserica  "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, fondata la Piclele 

BERCA  1694 

Ruine case egumeneşti  BERCA;  sec. XVII ‐ XIX Chilii (ruine)  BERCA  sec. XVII ‐ XIX Turn clopotniță  BERCA;  sec. XVII ‐ XIX Zid de incintă  BERCA  sec. XVII ‐ XIX Colecția muzeală  RĂTEŞTI  sec. XVII ‐ XIX 

 Despre locuri 

Despre mănăstire şi despre plaiul Şoimului au scris Nicolae Iorga şi Vasile Voiculescu.  „Deşi are şaizeci de maici, deşi  în cercul căsuțelor – chilii străluceşte frumoasa biserică nouă, care a  împlinit abia cincizeci de ani, pare că te găseşti mai curând într‐o stație de aer. Oaspeții se văd mai mult decât maicile, şi unele dintre locuințele acestora sunt mai mult nişte vile în stil nou. E departe vremea când, la 1784, întâiu, Mihai Vodă Şuțu hotăra că săracele călugărițe strânse  la Răteşti  în jurul schitului de  lemn să aibă un număr de şase scutelnici, scutirea de dejmărit  şi vinăriciu, precum şi 78 de  lei, dintre care 45 pentru 15 bucăți aba neagră de îmbrăcăminte maicilor, iar alte 9 pentru 12 perechi papuci cu meşi”. (Nicolae  Iorga, România. Cum era  la 1918, vol.  I, România, „Muntenia”, pp. 395‐398, citat de preot Gabriel Cocora, în „Mănăstirea Răteşti”, Ed. Episcopiei Buzăului, 1988, p. 64)   

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze DN 10  DJ 102F, DJ 203L  DC 95, DC 108, DC 194, DC 195  DA  DA 

Informatii  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping http://berca.uv.ro/pensiuni.html   Casa Matei / Berca  ‐  ‐   Pensiunea Speranta / Plescoi     

Gastronomie  Produse locale  Mesteri locali  Muzee / Case traditionale Cirnatii de Plescoi  ‐  ‐  ‐ 

Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate  Satele componente ale comunei se intind pe malul sting al Buzaului, cu exceptia satului Satuc, aflat  pe malul  drept,  in  lungul DN  10  (Buzau  –  Brasov)  si  acopera Dealurile  Botanului,  din  Subcarpatii 

Buzaului.  Riurile  care  traverseaza  comuna  sunt  afluenti  ai  Buzaului  si  au  un  caracater  pulsatoriu.  Cele mai 

importante sunt vaile Saratel, Piclele, Tircovului, Lupului, Muraturii.  Relieful  de  tip  structural  si  erozional  este  format,  in  principal,  pe  anticlinalul  Berca  –  Beciuri  – 

Arbanasi. Rocile care il compun sunt de virsta Meotian, Pontian, Dacian si Romanian. Anticlinalul are scufundari periclinale  (v Buzaului  si v Slanicului)  cu  falii  longitudinale  si  transversale  si o  ridicare a flancului estic. Structura a permis acumularea unor importante zacaminte de hidrocarburi exploatate de mai bine de 100 de ani si aparitia unui fenomen geologic deosebit: vulcanii noroiosi. Prezenti  in zonele  de  intersectie  ale  unor  fracturi,  sunt  aliniati  in  lungul  falilor majore  din  zona. Materialul antrenat la suprafata consta in fragmente de gresie, argila, gips, apa, gaze si urme de petrol. Vulcanii sunt  grupati  in  zona Piclele Mari  si Piclele Mici, ocupind  impreuna pste 5 ha. Analizele  cimice  ale apelor din noroiul vulcanilor arata ca acestea provin din precipitatii si nu din apele de zacamint.  In anumite zone, mai ales in locul numit  “Fierbatori” sunt frecvente crustele de sare. Forma conurilor, inaltimea  si  extinderea  lor  pe  versanti  depinde  de  viscozitatea  noroiului  si  de  forma  terenului. Miscarile seismice pot creste activitatea vulcanilor, lucru demonstrat si la cutremurul din 1977. 

Zona  vulcanilor  este  caracterizata  si  de  prezenta  speciei  endemice Nitraria  schoberi  (gardurarita). Zona  reprezinta  extremitatea  vestica  a  arealului  ei  natural  Asiatic  (in  principal).  Este  o  planta arbustiva, adaptata conditiilor vitrege de oferite de solul mineralizat si impregnat cu hidrocarburi.  

Resurse locale  Zacamintele de petrol si gaze si experienta in extragerea lui  Depozitele de argila exploatabile din Dealul Liliac  Depozitele de balast de la Berca si Satuc  Depozite de carbuni fara importanta industriala  Izvoare de apa minerala la Perca si Piclele (iodata si sodica). 

 Istoric 

Cea mai  veche  atestare  documentara  dintre  localitatile  comunei  Berca  este  cea  a  satului  Ratesti. Acest sat este amintit intr‐un document emis la 1 august 1437 de catre Vlad Dracul. Economia comunei Berca a  avut  un mare  potential. Aici  a  functionat  o mare  soietate  de  extractie  a  petrolului  si  gazelor  naturale. Agricultura  –  prin  activitatile  pomicole,  legumicultura  si  crestera  animalelor  –  a  asigurat  si  ea  o  parte  a veniturilor comunei, la Berca au functionat si o fabrica de sticla si una de materiale de constructii – caramida, tigla. Peisajul economic a fost completat de functionarea unor distilarii si a unor centre de prelucrare a carnii.  Puncte de interes 

Manastirea de la Ratesti (inclusiv “icoana facatoare de minuni” si Muzeul Manastirii ce adaposteste colectia de arta veche bisericeasca).  

Vulcanii noroiosi  (Paclele Mari)  ‐ Rezervatia se  intinde pe 26 de ha  intre Scortoasa si Berca. A  fost inclusa in Lista Nationala propusa pentru Siturile Natura 2000, alaturi de Valea Buzului. 

Plaiul Soimului / Poiana Soimului. Cel mai inalt deal din zona Ratesti.  Conacul boieresc de la Ratesti – al boierului Grigorescu, construit in 1930, azi in ruina.  Mănăstirea Berca, Lacul de acumulare Berca, Crucea Dorobanțului 

 Branduri locale 

Carnatii de Plescoi  Vulcanii noroiosi 

 Trasee turistice propuse 

. Vulcanii noroiosi  Manastirea Ratesti  Berca – Scroteni – Canesti – Chiliile ‐ Minzalesti 

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) Unitatile de invatamint 

Total  Gradinite  Scoli primare si gimnaziale  Licee 14  8  4  2 

Elevi inscrisi 2005/2006 Total elevi  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 1384  297  880  416  88 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 116  16  55  40  5 

Baza materiala Sali de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 48  1  0 

Sanatate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

4  9  10 Conditii de locuire (Infrastructura) 

    

Comunicatii Internet  Telefonie fixa  Pagina web 

Da/p  Da  Da Cultural  

   

Asociatii locale  ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activitati economice locale:  

Industria extractivă a petrolului şi a gazelor naturale, Industria materialelor de construcții , Industria sticlăriei, Comerț, Agricultura, Cresterea animalelor (pondere peste 60% in economia locala)  Agricultura   

Este preponderent privata si se axeaza pe cultura porumbuluim griuluim florii sorelui, pomilor fructiferi (pruni, nuci, ciresi, visini, vitei de vie).Agriculturiii ii revine un aport de 16% la economia locala Total  Neagricola  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii si pepiniere viticole  Pasuni Finete 7328  2715  4614  854  489  110  2907  254 Cresterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, pasari, cabaline, albine Intreprinderi locale Intreprinderi   Total salariati  Agricultura  Industrie  Constructii  Invatamint  Sanatate 102  3551  16  2973  24  133  35 Oportunitati oferite investitorilor:  

Energie electrică, Gaze naturale, Apă curentă, Parțial în satul Berca şi Pleşeşti – canalizare,   Cale ferată, DN 10 Buzău – Braşov, DJ 203L Săpoca ‐ Pârscov , DJ 102F Sătuc‐Chilii 

 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 

PUG 2004 

Nr case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 3642  Da/p  Da/p  Da/p  ‐  Da  1 rampa 

Cluburi  Camin cultural  Terenuri sport  Altele Clubul copiilor  DA  DA  Parc (in amenajare) 

PROBLEME LOCALE  Lipsa locurilor de munca si a scolilor.   Fabrica de materiale de constructii inca functioneaza  In satul Cojani nu exista apa potabila curenta, gaze si nici scoala.  In Viforata si Baceni si Valea Nucului nu exista apa curenta si gaze.  In Paclele au apa si gaze, dar drumul este prost “a plouat si a plecat cu sonde cu tot”. 

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

Extinderea rețelei de apă şi canalizare  Modernizare stației de epurare existente  Depozite ecologice de gunoi, Execuția a două stații de epurare a apelor  Spatiu pentru tirguri  Repararea drumurilor de acces catre satele componente  Zona de recreere in Berca, Facilitati pentru agroturism  Muzeu  / Teatru 

IMAGINI

Vulcanii Noroiosi Vulcanii Noroiosi

Manastirea Ratesti Casa de cultura

Manastirea Ratesti Zona centrala

i

i

1. DATE GENERALE Nume comuna‐ BISOCA Sate componente: Baltagari, Bisoca, Lacurile, Lopatareasa, Plesi, Recea, Sarile, Sindrila Populatie 2968 Suprafata 7268 Ha Altitudine 800 m Localizare fata de Buzau: 58 km  2. TURISM (POTENTIAL) 

 Acces si cai de comunicatie 

   

Cazare     

Specific local    

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri)  Cânt şi joc pe plai străbun, în 2007 are loc a XVIII–a ediție între 2 şi 3 iunie. Spectacolele au loc într‐

un amfiteatru natural din zona Lacurile. Festivalul anual Pe plaiuri bisocene (în luna august sau septembrie)  Bisocenii  sînt  recunoscuți  pe  Valea  Slănicului  pentru  portul  popular  –  „elevii  din  Beceni  aveau 

costume populare din Bisoca; apoi au început să facă şi ei” (Eugen Beceanu, Vintilă‐Vodă).   Mai exista cîțiva țesători pricepuți în satele Pleşi şi Lopătăreasa.  

Monumente arheologice, istorice si culturale 

Dealul Sării Mănăstirea “Poiana Mărului” 

sat BĂLTĂGARI;  BISOCA  sec. XVIII 

Biserica “Naşterea Maicii Domnului”  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA,    1777 Biserica “Duminica tuturor sfinților”  sat BĂLTĂGARI;   BISOCA  1812  

Povestiri locale Obiceiul  legat  de  pomenirea  de  40  de  zile/un  an  de  a  da  de  pomană  unui  nevoiaş  o  căsuță  (tip 

bucătărioară  de  vară)  plină  cu  tot  ce  este  nevoie  –  pat,  aşternut, masă,  veselă,  lampă,  oglindă,  icoană, cuverturi. Căsuța poate fi chiar din lemn, caz în care se demontează după pomană şi se transportă cu căruța, sau este doar un schelet din lemn peste care se pun scoarțe, pături. În mod normal, persoana care o primeşte mănâncă în ea la pomană. 

 Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate 

Comuna  este  situată  la marginea  județului Buzău,  la  granița  cu Vrancea,  având  legături destul de strânse şi cu această zonă. De asemenea, aici este cumpăna de ape dintre bazinele râurilor Slănic şi Râmnic. Este o comună mult mai înaltă decât cele de pe Valea Slănicului, cu probleme specifice de transport şi cu case risipite pe dealuri.  Sunt bine dezvoltate agricultura  (mai ales  creşterea animalelor  şi  cultivarea  livezilor)  şi exploatarea lemnului (deşi nu la nivelul Lopătariului, şi aici există deja mai multe ateliere de prelucrare lemn – mici gatere). Zona este extrem de pitorească, dar izolată chiar şi față de comunele din vale. 

Sit Natura 2000 Declarat  SCI prin Ordinul 776/2007, Teritoriile din  sit  aparțin  comunelor Bisoca  şi Mânzăleşti, Suprafata este de 1 160,6ha. Situat  in bioregiunea continentală si o mică parte  în zona alpină. Altitudine  între  500  şi  900m. Habitat  reprezentat  de  fânețe  bogate  în  specii,  pe  sol moderat  fertil  de  pe 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze ‐  DJ 203K; DJ 204L  DC 102  ‐  Da 

Informatii  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping Internatul şcolii (cu 26 de locuri, refăcut recent Campusul de copii Sf Mucenic Sava de la Buză / preotul Mihail Milea / Fundației Sf. Sava 

Gastronomie  Produse locale  Mesteri locali  Muzee ‐  ‐  ‐  ‐ 

i

dealurile Bisocei. Relief: versanți cu expoziție sudică şi sud‐ estică. Roci:sisturi cristaline şi gresii. Soluri fertile, moderate în humus, neutre până la slab accide.Pe culme se află peste 10ha de pădure de Pinus sylvestris, cu puțin mesteacăn şi molid, cu exemplare rare de pini de 20‐30m. Importanta este data si de fânețele montane şi turbăriile cu vegetație forestieră fac din această zonă un areal cu un patrimoniu natural deosebit. 

 Resurse locale 

Zona acoperita de paduri de conifere si foioase, depozite de sare, la inceputul secolului XIX s‐a exploatat argint si aur pe valea Piriului Argintariei, rezerve de petrol. Istoric 

Sapaturile arheologice au scos in evidente urme de locuire ce dateaza din paleolitic.  Prima  atestare documentara este din 1522  intr‐un hrisov de  la Cancelaria  lui Radu de  la Afumati. 

varianta de "Bis‐oca" (două ocale ) care este explicată din obligația pe care o aveau locuitorii prin anii 1775‐1800 față de împuterniciții domnilor fanarioți de a achita două (bis) ocale de lână pentru a avea libertatea de păşunare a vitelor 

Varianta de "Bessi" dată pecenegilor  (sec.  IX  )  în cronicile bizantine, prin analogie cu numele râului Peceneaga existent  şi astăzi  şi pe unde ar  fi circulat desigur pecenegii, păstori  şi crescători de vite. Primele  două  denumiri  nu  sunt  susținute  suficient  din  punct  de  vedere  ştiințific  şi  de  aceea  se optează mai mult pentru etimonul slav "Visockii" (înalt) prin trecerea  lui "V"  în "B" şi deci formarea numelui de "Bisokii" şi apoi "Bisoca" care a fost dat mai întâi celui mai inalt vârf, "Dealul Bisocii" ‐ 960 m, numit astăzi şi "Podul ăl mândru" şi apoi dat întregii aşezări . 

In 1568 – 1569 este atestat documentar satul Recea. In secolul XVII se construieste Biserica Nasterea Domnului iar in secolul XVIII este construit schitul de la Poiana Marului.   

Puncte de interes  Mănăstirea Poiana Mărului  ridicată  în perioada 1730‐1733 de către Constantin Vodă Mavrocordat 

(prima  construcție  a  ars  complet  în  1771  şi  a  fost  refăcută  pe  la  1780).  Complexul mănăstiresc cuprinde trei biserici, dintre care cel puțin două din lemn. 

Rezervația  naturală  Pădurea  Lacurile  (10  ha),  cuprinde  lacuri  şi  pădure  de  pin. Aici  există  şi mai multe  lacuri, unele se află pe masiv de sare  (lacul Sările),  iar altele sunt  în curs de colmatare. Zona este deja  în  curs de dezvoltare  (se  construiesc vile, deocamdată nu pentru  turism). Posibilitate de campare.

Martori de eroziune  in gresie – “Masa  lui Bucur”, având forma unei mese. Legenda spune că Bucur, cel ce ar fi intemeiat Bucurestiul, si care ar fi trăit în pădurile dimprejur se ascundea în mica grotă de sub masă

Trasee turistice propuse  Plimbări către diferitele obiective naturle sau culturale (Poiana Marului, Gavanu, Lacurile)  Trasee de legatura spre Minzlesti sau Lopatari 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) Unitatile de invatamint 

Total  Gradinite  Scoli primare si gimnaziale  Licee        

Elevi inscrisi 2005/2006 Total elevi  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici          

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Gradinite  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici          

Sanatate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1     Comunicatii 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Partial  Da  Da 

i

Cultural     

Asociatii locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activitati economice locale Agricultura este activitatea predominanta, urmata de comert si intr‐o mica masura de industrie. Agricultura   

Total  Neagricola  Agricola  Arabila  Livezi   Vii   Pasuni Finete 7268  2768  4500  150  33  ‐  2768  845 

Cresterea animalelor Predomina ovinele si bovinele Intreprinderi locale 

Intreprinderi   Total salariati  Agricultura  Industrie  Constructii  Invatamint  Sanatate20  97  1  1  0  63  4 

 Oportunitati  Infiintarea de microferme, extinderea suprafetelor de plantatii, infiintarea de sectii de prelucrare a lemnului, brichetarea rumegusului, turism      5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  Probleme locale 

starea drumurilor din comună  alunecările de teren – vizibile la tot pasul de‐a lungul drumului  transportul către şi dinspre alte localități  iluminatul public – există doar în două sate din opt, Bisoca şi Pleşi   alimentarea cu apă   la şcoala din centrul de comună există şi clase de liceu pentru specializările croitorie şi tâmplărie, dar 

este posibil să fie anulate din lipsă de elevi.  migrația, preponderent în Italia.  

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

proiectul Sapard de refacere a unor drumuri intracomunale  proiectul de refacere al internatului şcolii, finanțat de o fundație olandeză  proiectele Fundației pentru Copii Sf. Sava din Buzău   proiectele  derulate  prin  şcoala:  realizarea  unui  Centru  de  Documentare  şi  Informare  în  şcoală, 

program de reabilitare a şcolii, program de finanțare pentru achiziționarea de calculatoare, program național de protecție socială, proiect pentru un local de grădiniță europeană 

 Idei de dezvoltare 

Infiintarea de microferme;  Extinderea suprafetelor de plantatii;  Infiintarea de sectii de prelucrare a lemnului;  Brichetarea rumegusului, turism 

     

Cluburi  Camin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  Da  ‐  ‐ 

i

IMAGINI 

Pini Biodiversitate

Peisaj din zona Manastirea Poiana Marului

Case din zona In curtea taberei Fundatiei Sfintul Sava

Zona rezervatiei Zona rezervatiei

  

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ BOZIORU Sate componente: Bozioru; Izvoarele; Buduile; Nucu; Fişici; Scăeni; Găvanele; Ulmet; Gresia;  

Văvălucile Populație 1273 locuitori Suprafața 3678 ha Altitudine 600 – 800 m Cod poştal 127075 Localizare fata de Buzău: 50 km  2. TURISM (POTENTIAL) Acces si cai de comunicație 

   

Cazare 

 Specific local 

   

Monumente arheologice, istorice si culturale Fosta mănăstire Găvanele  GĂVANELE 1803 Schitul rupestru Fundătura NUCU sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru "Agatonul Vechi"  NUCU sec. XVI ‐ XIX Fundul Peşterii  NUCU sec. XVI ‐ XIX Văgăuna II / I  NUCU sec. XVI ‐ XIX Piatra Îngăurită  NUCU sec. XVI ‐ XIX Peştera lui Dionisie  NUCU sec. XVI ‐ XIX Piatra lui Iosif  NUCU sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Piatra Şoimului I  NUCU sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Agatonul Nou  NUCU sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Piatra Şoimului II  NUCU sec. XVI ‐ XIX Ansamblul schiturilor rupestre   NUCU sec. XVI ‐ XIX Ans. bisericii "Naşterea Maicii Domnului”  BOZIORU cca. 1700 Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului” BOZIORU cca. 1700, 1774 Casa Ion Rusu  BOZIORU 1924 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi”  BOZIORU 1784 Ruinele mănăstirii "Sf. Gheorghe”  NUCU sec. XVII "Izv. Murătoarea, "Delul Tocitorilor", "Poduri"  SCĂENI Arheologic sec. XVIII"Izvorul Murătoarea” "Izvorul Murătoarea”  SCĂENI Latène "Izvorul Murătoarea”  SCĂENI mil. III ‐ II  "Dealul Tocitorilor”  SCĂENI mil. I p. Chr. "Dealul Tocitorilor”  SCĂENI mil. III – II  "Poduri/ Grădinile Mari”  SCĂENI Ep.migrațiilor "Poduri/ Grădinile Mari”  SCĂENI mil. III ‐ II  "La Silişte”  SCĂENI mil. III ‐ II  La biserică şi cimitir  BOZIORU medievală La biserică şi cimiti  BOZIORU Aşezare mil. III ‐ II  Situl arheologic de la Bozioru  BOZIORU  Hallstatt târziu 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze   DJ 203 L  DC 89, DC 78, DC 85  Nu  DA 

Informații  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_bozioru.htm ‐  ‐  ‐ 

Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale ‐  ‐  ‐   

Povestiri locale  Toponimie 

numele  comunei  ar  putea  veni  de  la  arbustul  bozie  (Sambucus  ebulus)    sau  de  la  bozior  (Orchis Sambucina); există şi ipoteza conform căreia numele Bozioru are semnificația de Buzăul cel mic  

Râul Bălăneasa, care se numea înainte Sărățelul Pârscovului, îşi poartă numele de la apa sa, care se albeşte la ploaie din cauza argilei, devine bălană. (Mihai Mîncu, profesor de geografie) 

Scăeni este satul în care odinioară s‐au refugiat secuienii  Măgura Colunului – colun ar însemna măgar sălbatic  (cf. Mihai Mîncu)  există o serie de  locuri cu nume  interesante a căror etimologie ar  fi de căutat: Malul Zmeoaicelor, 

Piscul Ştiubeiului, Bolovanul lui Hăimar, Stâna Leului  Crucea  lui Agaton  ‐  „localnicii  îi  spun  Crucea  Spătarului pe baza  legendei  care  susține  că  această 

cruce ar  fi  fost adusă de un spătar ce  şi‐ar  fi găsit adăpost  în aceşti munți  şi a urcat‐o până aici cu ajutorul a 12 perechi de bivoli” (fragment din "Vestigii rupestre din M. Buzăului" 

malurile îşi iau numele de la persoanele care locuiesc sub ele Malu lu Stătoaie, Malu lu Ciupinică  Clopotul bisericii din Bozioru de Sus a fost făcut cu o parte din aurul găsit de un om din sat. Multe 

comori găsite sunt jurate, adică au alături un bilet şi, dacă cel ce le găseşte nu face cele scrise acolo.  despre biserica de la Bozioru de Sus se spune că ar fi fost construită de Dan Vodă, care a fost înainte 

de Vlad Țepeş. (Neculai Radu)  Oamenii locului ştiu că, dacă sapi acolo unde creşte pipirigul, dai de apă. Pipirigul este o plantă care 

are nevoie de sol umed. (Mihai Mîncu) Despre oameni 

„Când a săpat oamenii  să pună pomi, prin  ’62,  ’65, când  s‐a  făcut colectivu’, a dat de oase.  Şi era țurloaiele sau cum le zice, tibiile, când le punea oamenii pă lângă ei le ajungea până la mijloc. Le‐a fotografiat şi  le‐a‐ngropat  la  loc  şi‐a dat pozele  la Ploieşti. Cimitiru uriaşilor, aşa‐i  spune. Acu’ mii  de ani,  când  s‐au stabilit ei acolo, a  fost  schit. Un pictor de  la Robeşti  care‐a murit, a  căutat  Schitu Moineşti, de  la Pin  şi‐a căutat şi Schitu Ulmet şi nu l‐a găsit. Ştia de el că era trecut în arhive.” (nea Gheorghe Moise)  Istoric 

Este atestata documentar din secolul XVI. In perioada interbelica incepe sa functioneze un stabiliment balnear la Fisici. Acum este inchis si propus pentru renovare.  Puncte de interes   

Fişici  ‐ stațiune balneoclimaterică. Actualmente, baza de cazare  şi de tratament este nefuncțională; Există un bar unde se organizează uneori petreceri pentru localnici (ex. ziua învățătorului) 

Asezamintele rupestre, chiliile si bisericile din zona Nucu – Fisici – Ruginoasa‐ Alunis;  Izvoarele cu apa sulfuroasa de la Fisici 

 Trasee turistice propuse 

Nucu – Fisici – Ruginoasa‐ Alunis;  Legatura spre comuna Odaile – Canesti – Chilii  Posibil traseu spre Scortoasa ‐ Berca 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)    Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 5  1  4  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 105  20  85  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 12  1  11  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 9  0  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

2  1  2  Condiții de locuire (Infrastructura) 

   

Comunicații Internet  Telefonie fixa  Pagina web 

Nu  Da  Da Cultural  

   

Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) Activități economice locale  

• Agricultura este dominanta, urmeaza comerțul. Industria este foarte redusa. Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe3678  2062  1616  8  223  0  652  733 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați  Agricultura Industrie Construcții  Învățământ  Sănătate 9  47  1  4  0  16  2 

 Oportunități oferite investitorilor:  

• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă • Telefonie fixă şi mobilă • Posibilități de concesionare teren      

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  PUG 1999 Lideri de opinie / persoane resursă / persoane de contact 

• Ştefan Chițu, profesor; Veronica Chițu, soția sa, profesoară de biologie şi de desen  • Liliana Duduianu, secretara şcolii, 0238 523043;  • Mihai Mîncu, profesor de geografie la Liceul din Buzău, originar din Bozioru,  • Ilie Mândricel, profesor de limba română, autorul unor lucrări despre zonă 

Probleme locale • drumurile – aceeaşi diferență între satele centrale şi cele mărginaşe  • şcolile – din cauza numărului mic de elevi, cursurile şcolare se desfăşoară simultan  • populație îmbătrânită  • deşeurile 

.Proiecte locale (derulate si propuse) • proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă • proiect FRDS Reabilitare DC 87 

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 615  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele   DA     

 IMAGINI  

 Garofita 

 Fintin traditionala 

 

 Peisaj la Bozioru 

 Trovanti 

  

 Garofite albe 

 

 Pestera lui Iosif 

 

 

Pajiste  Biodiversitate    

 

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ BRĂEŞTI Sate componente: Brăeşti, Brătileşti, Goideşti, Ivănețu, Pârscovelu, Pinu, Ruginoasa Populație 2529 locuitori Suprafața 4670 Altitudine 600 – 800 m Cod poştal 127095 Localizare fata de Buzău: 56 km 

 2. TURISM (POTENTIAL)  Acces si cai de comunicație 

   

Cazare ‐  Specific local ‐  Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) Hramul bisericii din satul Ivănețu pe 15 august, de Sf Măria Mare, cu masă întinsă la căminul cultural pentru 300 de persoane (masa nu se ține afară  fiindcă există riscul să plouă). 

 Monumente arheologice, istorice si culturale "La mănăstire”  PINU sec. XVI ‐ XVIIIBiserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului” şi clopotnița IVĂNEȚU 1800 – 1820Biserica  de  lemn  "Sf.  Vasile”  şi  clopotnița  din  Ruginoasa,  are  pictura refăcută. Doar catapeteasma este originală.  

RUGINOASA  1858 

 Povestiri locale   Legende  legate de  toponime culese din Dan Scoroşanu,  "Comuna Brăeşti",  în  "Vestigii  rupestre din M. 

Buzaului", coord. Corneliu Stefan, Arhivele Statului Buzau, 1980: ‐ "cea mai veche atestare documentară datează din 1538, de la Radu Paisie, care întăreşte slugilor 

Stănilă, Şteful, Neagoe, Badea, Stanislav şi Stan stăpânirea moşiei Zărneasca; ‐ Goideşti  –  "Legenda  spune  că numele  satului  vine  de  la  căpitanul Goidea,  slujbaj al  lui Negru 

Vodă, distins în lupta cu tătarii de la Poiana Războiului şi împroprietărit aici."  ‐ La Olăria Tătărască  "izvor  şi  loc  la N de golul Brăeştilor,  între Muchea Mare  şi  Fundul Golului, 

unde copiii veniți cu vitele spărgeau cu bețele oalele mari ce ieşeau din pământ"  ‐ Muchea Chiajnei  "o  legendă aminteşte  trecerea doamnei Chiajna prin aceste  locuri, unde ar  fi 

vrut să ascundă un tezaur destinat busericii de la Curtea de Argeş"  Alte  toponime  se  leagă  de  vegetația  existentă  sau  fostă  din  aceste  locuri  În  Fagi,  La Arşiță,  Podul  cu 

Inurile  (aici  se  cultiva  in  şi  cânepă),  În  Lăstari,  În Mesteceni,  Culmea  Frasinului.  Toponime  legate  de geologie:  La  Ascuțitori  (gresii  pe  care  oamenii  îşi  ascuțeau  topoarele), Masa  Scoicilor  (între  Pietrele Mirăului), Fărâmicioasa, La Oale, Policiori. ‐ Legende  legate de oameni  ‐ Moş Tarcoci, cel care  l‐a  inspirat pe Dumitru Serbescu  la scrierea cărții 

sale  "Penteleul",  este  născut  în  Brăeşti  şi  biblioteca  din  comună  îi  poartă  numele.  "Era  un  fel  de Badea Cârțan. Când găsea o carte o ducea în altă parte, le citea oamenil " 

Resurse locale In zona comunei exista rezerve de petrol si sare. 

Istoric S‐a format prin unirea a două comune, Brăeşti (Brăieşti) şi Brătileşti/Goideşti în anul 1964. Cele două 

continuă  să  aibă anumite  trăsături distincte. Zona Brătileşti,  situată  la altitudine mai mare, este  ceva mai dezvoltată şi mai bogată. Această comună a pierdut  la  reîmpărțirea  teritorială satul Plaiul Nucului  şi o altă parte de teritoriu care a fost atribuită comunei Gura Teghii.   

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze   DJ 203 K, 203 L  DC 84, DC 86  Nu  DA 

Puncte de interes • Sarea Pinului, masiv de sare situat în apropiere de satul Pinu • izvoare sulfuroase şi feruginoase • stânci frumoase Pietrele Mirăului, La Oale, Masa Scoicilor, Stâlpii Tainiței • grote în stâncă La Căsoaie, Piatra Îngăurită, Policiori, Uşa Pietrei • cascada Săritoarea • Vârful Ivănețu 

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)  Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 8  4  4  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 331  91  240  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 33  5  28  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 13  1  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1     Condiții de locuire (Infrastructura) 

   Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da 

Cultural     Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) Activități economice locale  

• Agricultură 80% din veniturile locale, industria 10% , comertul 10% Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila Livezi si pepiniere  Vii si pepiniere viticole  Păşuni Fânețe 4670  2440  2230  75  63  11  1590  491 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: ovine, bovine, porcine, caprine, păsări Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 24  117  2  48  0  33  5 

Oportunități oferite investitorilor:  • Rețea de alimentare cu energie electrică • Telefonie fixă şi mobilă, TV Cablu • Posibilități de concesionare teren     

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 1091  Nu  Nu  Nu  Nu  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  DA     

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA   PUG 2001 Probleme locale Ca şi în restul zonei, drumurile reprezintă un obstacol important pentru dezvoltare. Tinerii pleacă  în alte părți  (Spania,  Italia), nu  sunt  locuri de muncă.  Lumea  se ocupă  în  zonă de  creşterea animalelor (oierit), dar mult mai puțini decât pe vremuri, având şi animale mult mai puține. Până la Buzău nu există nici un punct de prelucrarea laptelui.  Proiecte locale (derulate si propuse) • Proiect SAPARD pentru reabilitarea drumului comunal Brăeşti ‐ Pinu, nu a fost recepționat • Modernizare drumuri comunale, Aducțiune apă în satele comunei, Construcția unei şcoli noi   IMAGINI  

 Punct geologic   

Interior traditional 

 

Primaria  

Biserica din Ruginoasa 

 

Localnic  „La Oale”   

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ CĂNEŞTI Sate componente: Căneşti, Sucacea, Negoşina, Păcurile, Gonțeşti, Valea, Verzii Populație 1029 locuitori Suprafața 3102 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127135 Localizare fata de Buzău: 39 km  2. TURISM (POTENTIAL)  Acces si cai de comunicație 

   

Cazare 

Specific local    

Monumente arheologice, istorice si culturale "Valea Largă”  ŞUCHEA  mil. III ‐ II Epoca bronzului 

 Povestiri locale  

numele satelor Căneşti şi Păcuri vine de la prezența păcurii  nume de poduri: La Dorovăitură, La Costel Hotărâtu  (localnic care a plecat  împreună cu  familia  în 

Spania în urmă cu câțiva ani)  nume de maluri: La Râpi (zonă care şi‐a păstrat numele  în pofida faptului că a fost  împădurită),    În 

Paturi (mal în straturi) Resurse locale Resurse de petrol, in exploatare 

 Istoric 

Cea  mi veche atestare este aceea a satului Nogeosina, in anul 1538.  Canestiul este mentionat in 1643 intr‐un act emis de Cancelaria voievodului Matei Basarab. Activitati 

tarditionale: cresterea animalelor, cherestea. Era un centru pentru prelucrarea laptelui de oaie.  

Puncte de interes / Trasee turistice propuse - satul Păcuri - ape minerale sulfuroase – unul dintre izvoare a fost captat; izvoare de apă sărată - la Negoşina este un munte de sare, de unde unii dintre oamenii de pe Valea Sărățelului îşi procură sarea 

necesară în gospodărie.  - Buna conexiune, pentru trasee de vizitare, cu toate comunele din jur: Chilii, Odaile, Scortoasa 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)     Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 7  3  4  7 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze ‐  DJ 102 F  DC 92, DC 93, DC 94, DC 95  Nu  DA 

Informații  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_canesti.htm ‐  ‐  ‐ 

Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale ‐  ‐  ‐   

 Elevi înscrişi 2005/2006 

Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 112  40  72  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 16  3  13  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 9  0  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

2  2  4 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   

Comunicații Internet  Telefonie fixa  Pagina web 

Nu  Da  Da Cultural  

   

Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activități economice locale  

• Agricultură (80%), comerț (15%, industria foarte slab reprezentata (5%) Agricultura   Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe 3102  1674  1428  161  85  16  1049  117 

Creşterea animalelor  Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 

Întreprinderi locale Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 8  50  1  1  0  21  5 

 Oportunități oferite investitorilor:  

• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă • Telefonie fixă şi mobilă • Posibilități de concesionare teren      

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  PUG 1999 Probleme locale 

• drumurile intracomunale  • legăturile cu celelalte comune de pe Valea Bălănesei  sunt asigurate de şoseaua dintre Berca şi Chiliile • alimentarea cu apă • deşi țeava de gaze trece prin comună, nu există alimentare cu gaze    

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 585  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele   DA  Da  ‐ 

• lipsa locurilor de muncă, lipsa internetului .Proiecte locale (derulate si propuse) • program de reabilitare a drumului Şuchea – Odăile • Sistem de alimentare cu apă potabilă, Reabilitare DC 182 "Program SAPARD" • plan propus: drumul de  legătură dintre Păcuri  şi  centrul de  comună, necesitate  impusă de  lipsa  şcolii, 

magazinului şi morii din satul Păcuri    IMAGINI  

  Biodiversitate 

 

 Activitati traditionale 

 

 Peisaj la Canesti 

 

 Izvoare de pacura la Canesti 

 

Izvor sarat  Peisaj local (Pacuri) 

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ CHILIILE Sate componente: Chiliile, Budesti, Crevelesti, Ghiocari, Glodu – Petcari, Poiana Pletari, Trestioara Populație 730 locuitori Suprafața 2566 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127160 Localizare fata de Buzău: 50 km 

 2. TURISM (POTENTIAL)  Acces si cai de comunicație 

   

Cazare ‐ Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) Există o sărbătoare anuală (se ține de 7 ani) "Sărbătoare în sat". Se organizează pe 21 mai, de Sf.Constantin şi Elena. Hramul bisericii din Chilii este Sf. Petru şi Pavel. 

 Monumente arheologice, istorice si culturale Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”  BUDEŞTI  1884 

 Povestiri locale  

Conform  unei monografii  locale,  legendele  de  întemeiere  se  leagă  de  cupluri  de  frați:  "doi  frați călugări – Răduță şi Crivelescu ‐ s‐ar fi stabilit în punctul cunoscut astăzi sub denumirea de Rădutari.  Aici  şi‐ar  fi  durat  ei  chiliile,  din  bârne  de  stejar  cioplite  din  pădurile  seculare  înconjurătoare. Din  această aşezare ar fi descins mai târziu satul Creveleşti şi apoi un altul,  la nord‐vest de acesta, Budeşti , întemeiat de frații pădurari Ciobanu şi Buda, la pădurea Vleoaca. Cam în acelaşi timp alți doi frați  ar fi pus bazele satului Poiana –Pletari, iar urmaşii lor, Gheorghică şi Ion Pletea, au înființat satul Glod –Petcari." 

Altă  legendă se  leagă de un drum de trecere al călugărilor pe culmile dealurilor din comună. Aveau mai multe  locuri sus, pe culmi, unde se adăposteau, un  fel de dejugători. “Chilii erau acu’ vreo două sute, două sute şi patruzeci de ani, undeva sus, într‐un loc unde se opreau călugării. Era ca o dejugătoare. Veneau de la Mănăstirea Găvanele, din Mînzăleşti, din Neamț, din Vrancea şi treceau spre Răteşti. Aveau mai multe locuri din astea. Mai era pădurea cu brazi, nu din ăştia, plantați tot de noi, dar  în fostu’ regim.” (nea Vasile Filipescu‐Tănase, fost primar) 

 Istoric Primele indicii sunt din secolul XVI dar mentiunile documentare sunt din 1720. In comuna au existat ateliere de prelucrare a lemnului iar din prelucrarea laptelui brinza de Chiliile. Se mai producea o varietate de tuica  Puncte de interes • Pe  teritoriul  comunei  se  află  Lacul Mocearu,  pomenit  ca  obiectiv  turistic  şi  de  persoane  de  pe Valea 

Slănicului. Este vorba de un lac mare, unde au existat nişte amenajări actualmente dispărute. • Se menționează satul Budeşti, cu sculpturi în piatră (probabil formațiuni geologice), aceste pietre poartă 

nume – Anotimpurile sau Babele de la Budeşti.  

Branduri locale Brinza de Chiliile, tuica Trasee turistice propuse - Lacul Mociaru – Lopatari – Bisoca  - Trasee Canesti – Scortoasa – Berca - Trasee Lopatari – Bisoca ‐ Minzalesti 

 

DJ  DC  Feroviar  Autobuze DJ 102 F  DC 222, DC 94, DC 93  Nu  DA 

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)  Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 3  1  2  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 50  15  35  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 7  1  6  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 6  0  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1  1  2 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da 

Cultural     Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE  Activități economice locale  

• Agricultură, comerț, industrie (foarte putin)  Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 3566  1694  1872  57  108  2  1197  508 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 4  24  1  1  0  10  0 

 Oportunități oferite investitorilor:  • Rețea de alimentare cu energie electrică • Posibilități de concesionare teren     

 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  

 PUG 2001 

 

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 510  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  DA     

PROBLEME LOCALE • Comuna suferă de depopulare şi de lipsa locurilor de muncă şi a infrastructurii. • Drumul județean de pe valea Sărățelului are porțiuni dificile.  • Deşi există un dispensar sătesc cu câteva paturi, medic este doar în comuna alăturată. • Tinerii pleacă din sat, din lipsă de locuri de muncă. • Autobuzele şi microbuzele circulă bine vara, însă iarna se întâmplă să nu poată ajunge până aici. 

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

• proiect SAPARD pentru alimentarea cu apă pentru satele Chilii, Trestioara şi Creveleşti • proiect de reabilitare şcoală şi cămin cultural (în faza de derulare) • biblioteca a fost deja reabilitată, proiect FRDS de reabilitare a unor drumuri comunale • a existat un parteneriat cu Nereju (Vrancea) • se plănuieşte reabilitarea DC care face legătura dintre Mocearu şi DJ 102F 

 IMAGINI   

 Gipsuri 

 

 Peisaj din Chiliile 

 Tesaturi locale 

 

 Vedre spre zona Lacului Mociaru 

 

 

Scoala  Primaria  

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ COLȚI Sate componente: Aluniş, Colți, Colții de Jos, Muscelul Caramenesc Populație 1274 locuitori Suprafața 3492 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127195 Localizare fata de Buzău: 70 km  2. TURISM (POTENTIAL) 

 Acces si cai de comunicație 

Cazare 

Specific local 

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) • Hramul bisericii de la Aluniş, de Sf Ioana (Tăierea capului Sf Ioan Botezătorul), pe 29 August – aici s‐a 

înstăpânit obiceiul unui pelerinaj al oamenilor din comunele din jur. Credincioşii din Bozioru sau Cozieni o pornesc la drum înainte de zorii zilei şi trec munții pentru a ajunge dimineața la liturghie. 

• Sărbătoarea de folclor „Floare de Colți” – a doua duminică din luna iulie  

Monumente arheologice, istorice si culturale "Vârful Bâi”  Sat COLȚI  Epoca bronzului Ansamblul rupestru de la Aluniş  Sat ALUNIŞ  sec. XVI 

Biserica rupestră "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”  Sat ALUNIŞ   sec. XVI 

 Povestiri locale   

Comuna Colți e comuna legată de prezența chihlimbarului. În această zonă i se spune CHILIMBAR şi mai este numit de către localnici „piatra soarelui”, pentru că se găseşte uşor în albiile râurilor, după ploaie, lucind în soare, sau „piatra sărăciei”. Pe vremuri umblau negustori nebuni pe la lume prin sat să‐l cumpere. Îl ducea la Bucureşti. 

„Când eram eu copilă adunam pietricele. Toți copiii avea buzunarele pline de chilimbar.” (tanti Anica Chiru). „Dar chilimbar nu se găsea numai aici  la noi  la Colți, ci şi  în alte  locuri – Comuna Goideşti,  lacul fără fund, Mociaru, Gura  Teghii  la Bâsca Mare/ Mică  pe munte  şi  la Bozioru  şi  la Brăieşti.  Şi  la  Lopătari  şi  la Mânzăleşti.” (d‐nul Moise, sat Colții de sus)  Colții de Sus  

Pe vremuri centrul satului Colți era la Colții de Sus ‐ acolo era şi sfatul popular, de acolo se cumpărau şi  vitele.  Acum  l‐au  pus  jos.  (d‐nul Moise,  sat  Colții  de  sus)  În  Colții  de  Sus,  acolo  unde  se  şi  găseşte chilimbarul, aproape de vechea vatră a satului este fântâna cu toartă. 

 „Malu’ Ruginoşii are apă ruginită. Adică s‐ar zice că  în jos,  în pământ, s‐ar putea să fie minereu de fier. Pă unde curge apa, pietrele‐s ruginite.” (Anica şi Neculai Chiru, sat Colți);  

Vârful Hoților aşa cum îl numesc oamenii în prezent, înainte se numea Vârful Goților – „Să zice că pă timpuri, când  jefuiau haiducii, hoții, aşa ceva, acolo stăteau, acolo să duceau. Acolo nu putea niminea  să‐i 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze 10  DJ 102 F  DC 92, DC 93, DC 94, DC 95  Nu  DA 

Informații  Pensiuni / Hoteluri  Cabane  Camping http://www.cjbuzau.ro/Comune/da_colti.htm Pensiunea Nica  ‐  ‐ 

Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale ‐  ‐  ‐  Muzeul Chihlimbarului 

atace, nu putea să‐i prinză, n‐avea niminea coraju’ să să ducă acolo. Şâ acolo e un vârf gol, care nu creşte păduri pă el.” (interviu cu nea Neculai Chiru, fost tâmplar, sat Colți) 

Poiana lu’ Pală – „să vede de‐acolo cât e de mare Țara Românească” ; „aproape să vede şâ blocurile la Nehoiu” (Neculai şi Anica Chiru) 

În Muche la Tei – „acolo să vede albia Buzăului până la Cislău, încolo” (tanti Anica Chiru)  Resurse locale Chihlimbarul, ivoare sarate bogate in sulf, padurile din zona, piatra de constructie,  

 Istoric În trecut erau mult mai multe sate cu cătune. Dispoziția aşezărilor era pe văi: pe Valea Colților: Colți, Fijereşti, Colții de Sus, Călugărițele (are 35 de case acum), Lingureşti, Poiana, Măgădan, Lupoaia, dintre care au rămas Fijereşti, Colți şi Poiana; pe Valea Alunişului: Valea Boului, Strâmba, Aluniş, Paltinu, Comarnic (ultimele două, desființate); pe Valea Muscelului: Camboru, Muscelu Cărămănesc. Satul Colți se numea Între Sibicii. Lumea a plecat, a părăsit pământul. Nu mai are cine să‐l lucreze. Înainte erau şi odăi sus la fâneață. 

 Puncte de interes • Muzeul Chihlimbarului (Vizitare: miercuri‐vineri şi duminică: 9‐17; sâmbăta: 9‐14; luni şi marți închis), 

care are la etaj şi un muzeu etnografic sătesc  • Schitul Aluniş, monument istoric şi de arhitectură religioasă. Schitul cuprinde: biserica săpată în stâncă şi 

trei chilii săpate în stâncă ‐ Biserica Aluniş, săpată în piatră de doi ciobani, Vlad şi Simion, pe la anul 1274, atestată documentar la 1351, a fost schit de călugări până la 1871, iar de atunci este biserica satului; 

• Biserica din satul Muscelu, foarte veche, cu cimitirul în jurul ei, suită la deal, printre case, îmbrăcată în lemn albastru, cu clopotniță foarte frumoasă, veche. Se spune că aici a fost cândva un schit monahal. 

• Arie protejată: Chihlimbarul de Buzau, în comuna Colti, cu o suprafata de 2,52 ha Branduri locale • Chihlimbarul si chiliile 

 Trasee turistice propuse  Zona Alunis – Nucu ‐ Ruginoasa  Lagaturi cu Bozioru – Odaile  

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) 

 Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 5  2  3  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 138  40  98  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 10  2  8  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 9  0  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1  1  1 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze Epurare apa  Electricitate  Gunoi 631  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   

Comunicații Internet  Telefonie fixa  Pagina web 

Da/p  Da  Da Cultural  

   

Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activități economice locale  Agricultură (90%), industria (3%), comerț si turism (7%) (date aproximative) Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe 3492  2157  1336  14  117  0  529  675 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate11  35  1  1  0  16  2 

 Oportunități oferite investitorilor:  • Rețea de alimentare cu energie electrică • Telefonie fixă şi mobilă, Drum județean asfaltat • Posibilități de concesionare teren     

 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 

 PUG 1994 Probleme locale • drumurile proaste • alimentarea cu apă • populația îmbătrânită, plecarea tineretului Proiecte locale (derulate si propuse) • proiect SAPARD ‐ asfaltarea drumului până la Aluniş, acum deja cu 2 locuri în care e rupt • proiect dorit de oameni – drum care să lege Bozioru de Pătârlagele, cele 2 văi prin Muscelu  IMAGINI  

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  DA  ‐  ‐ 

 

 

Chiliile de la Alunis  Imagini din sat 

   

                            

           

 

Chihlimbarul  

Insecta in chihlimbar 

 

Fintina traditionala  

Pensiune 

 

Afloriment in zona Colti  Afloriment in zona Alunis 

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ COZIENI Sate componente: Anini; Lungeşti; Bălăneşti; Nistoreşti; Berceşti; Pietraru; Ciocăneşti; Punga; Cocîrleni; Teicu; Colțeni; Trestia; Cozieni; Tulburea; Fata lui Nan; Valea Banului; Gloduri; Valea Roatei; Izvoru; Zăpodia Populație 2313 locuitori Suprafața 5561 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127210 Localizare fata de Buzău: 42 km  2. TURISM (POTENTIAL)  Acces si cai de comunicație 

Cazare ‐  Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 

Targul de la Cozieni se tine in fiecare joi in fata Primariei ( zarzavaturi, cereale , haine)  Se face târg mare de Sf Maria Mare, pe 15 august, cu spectacol. 

 Monumente arheologice, istorice si culturale "Pe poduri”  sat Bălăneşti  mil. IV, Eneolitic Biserica de lemn "Sf. Voievozi”  sat Bălăneşti  1841 Ansamblul bisericii "Sf. Teodor Tiron”, "Sf. Nicolae"  sat Cocârceni  1819 "La Făcăiana”  sat Bălăneşti  Epoca migrațiilor Povestiri locale  

Sunt cunoscuți o serie de boieri din partea locului Ion Baroian, Costică şi Mitică Cenuşă, Jan Carapalea "boieraş peste gârlă", Trestianu. 

Toponimii: cătune Valea Iepei, Valea cu Anini, Pă Izvoare, În Lungeşti  

Resurse locale  Depozite de sare pentru consum casnic, posibilitatea exploatarii nisipului, pietrisului, lemnului 

 Puncte de interes   

• Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, 1836, din cătunul Mărculeşti (sat Bălăneşti).  • Clopotnița şi biserica din satul Pietraru, secolele XVII‐XVIII. • Prezența vulcanilor noroioşi în Tulburea şi Gloduri, numite de localnici 'ochiuri' sau 'fierbători'. 

Conacul boieresc al lui Trestianu (din satul Trestia) a fost daramat de comunisti in ’77  

Trasee turistice propuse  obiectivele turistice mentionate;  poate fi inclus intr‐un tarseu in lungul vaii Balaneas  conexiune cu comuna Pirscov si obiectivele sale (naturale si culturale)  poarta de intrare in geoparc 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)    Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 7  2  5  0 

 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze   DJ 203 L  DC 60, DC 68, DC 74, DC 82, DC 83, DC 84, DC 88  Nu  DA 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 223  54  169  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 20  3  17  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 21  1  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1  1  2  Condiții de locuire (Infrastructura) 

   Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da 

Cultural     Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)   Activități economice locale  

• Agricultură (80%), indstrie (sub 10%), comertul aproape 20%)  Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 5561  2162  3399  121  803  36  1826  613 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați 

Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 

11  85  1  1  0  30  21 Oportunități oferite investitorilor:  

• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă • Telefonie fixă şi mobilă, TV Cablu • Drum județean asfaltat 

      

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  PUG 1999 Probleme locale 

Apa potabila, lipsa locurilor de munca. In general, lumea munceste la Parscov “la taiat padurea sau la fabrica de sticla din Satuc (comuna Berca).  

In comuna nu sunt intreprinderi semnificative care sa atraga forta de munca.  

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 1493  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  DA     

Proiecte locale (derulate si propuse) • Pietruirea a 16 km de străzi • Extinderea rețelei de alimentare cu apă • Reabilitarea şcolii din comună   

IMAGINI  

 

 

Biserica  Candela  

 

Activitati traditionale  Arhitectura traditionala  

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ LOPĂTARI Sate componente: Lopătari, Săreni, Vîrteju, Brebu, Luncile, Terca, Plostina, Plaiu Nucului Populație 4348 locuitori Suprafața 10332 ha Altitudine 400 – 1000 m Cod poştal 127295 Localizare fata de Buzău: 46 km  2. TURISM (POTENTIAL) 

 Acces si cai de comunicație 

   

Cazare ‐  Specific local ‐  Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 

• Târgul  săptămânal  –  în  fiecare  duminică,  între  orele  10‐12,  de‐a  lungul  străzii  principale  din  satul Lopătari  –  se  comercializează  animale,  cereale,  alimente,  obiecte  de  uz  casnic,  haine  etc.  Este  o continuare a târgului de la Beceni ‐ cei care vând se duc întâi acolo, iar apoi urcă până în capătul văii, la Lopătari. Târgul este vechi si asigură aprovizionarea sătenilor, care nu au nevoie să se deplaseze în alte localități. Participă la târg persoane venite de pe văile alăturate, dar şi de la mai mare depărtare. 

• Festivalul Plaiul Nucului, de Sf. Ilie – 16‐20 iulie Povestiri locale  

• despre locuri ‐ toponimie Despre  denumirea  acestor  locuri  există  o  legendă  menționată  şi  de  Basil  Iorgulescu  în  lucrarea  sa 

„Dicționar geografic, statistic, economic şi istoric al județului Buzău” apărută în anul 1892 şi care spune: „ în timpuri  vechi  locuiau aici  tătarii. Negru Vodă  cu  trei  căpitani, Beşliu, Goidea  şi  Lopătărea  i‐a alungat  şi a împărțit pământul luat de dânşii astfel: Căpitanului Beşliu i‐a dat teritoriul comunelor Mânzăleşti şi Măneşti, lui Goidea teritoriul comunei Goideşti,  iar  lui Lopătărea, teritoriul comunei Lopătari”.  (Sanda Zota,  Ion Zota, Luncile – centenar. File de monografie, 2006) Malu Roşu – azi cătun al satului Luncile, dar aşa cum spune  legenda, demult,  în timpul năvălirii tătarilor pe aceste  locuri, două fete din partea  locului, care erau foarte frumoase, au fost urmărite de tătari pentru a fi prinse şi duse în robie. Fetele s‐au aruncat de pe un mal înalt, preferând moartea decât să cadă în robia lor. Malul s‐a înroşit de sângele lor, de unde şi denumirea locului. (Sanda Zota, Ion Zota, Luncile – centenar. File de monografie, 2006) 

• despre oameni Aicea  a  existat  o  formație  tradițională  a  unei  familii  –  Perțarii  –  care  aveau  un  dans  specific,  Brîul 

Perțarilor. Că brîul exista – şi Brîul de  la Mânzăleşti şi Brîul de  la Bisoca şi Brîul din zona de  la cîmpie, de  la Săgeata şi de la Gura Teghii – sînt porțiuni care seamănă, dar e şi ceva specific, contribuția locală. Deci acest Brîu al Perțarilor numai ei ştiau să‐l interpreteze. (interviu cu Ion Zota, învățător la şcoala din satul Luncile).  Resurse locale 

• Padurile din zona reprezinta una dintre cele mai importante bogatii, urmeaza sarea, hidrocarburile Istoric 

• Au fost gasite urme ale locuirilor paleolitice de tip Monteoru in apropierea satului Terca. Lemnul  fost exploatat intens pentru nevoile curtii domnesti si ale manastirii Vintila Voda. 

Puncte de interes • „Focul Viu”, în apropierea satului Terca • Lacul Mocearu, la 2 km sud‐vest de Lopătari • Malu Roşu, în satul Luncile 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze ‐  DJ 203 K, 203 L  DC 160  Nu  DA 

• Malu cu Sare • Huduboaia (lac format prin prăbuşire, baraj natural) • ape minerale sulfuroase  • biserica veche din satul Lopătari • minimuzee  in  şcoala din Luncile,  în sala de  lectură a bibliotecii din Lopătari  (obiecte  foarte diverse: 

texte,  fotografii,  animale  împăiate). Biblioteca poartă numele  celui  care  a  întemeiat‐o,  învățătorul Dumitru Serbescu – Lopătari, care a  înființat  şi căminul cultural din comună şi care a  tipărit revista Tribuna Învățătorimii. Dumitru Serbescu este şi scriitor, cea mai cunoscută carte a sa fiind „Penteleul” (sursa de inspirație a fost moş Tarcoci din Gura Teghii, ale cărui fotografii se află reproduse în sala de lectură). 

Branduri locale  Focul Viu 

 Trasee turistice propuse 

In lungul vaii Slanicului: Minzlesti – Vintila Voda;  Spre zona Bisoca, Lacurile, Poiana Marului;  In sud, spre lacul Mociaru – Chiliile ‐ Canesti 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)    Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 13  5  8  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 713  137  466  0  110 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 54  8  40  0  6 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 25  2  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

4  3  10 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da  

Cultural      Asociații locale ‐ Biblioteca DA    

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 1793  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Minimuee Da (ale copiilor)  DA  Da  2 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)   Activități economice locale  Agricultura (cresterea animalelor, pomicultura), mica industrie (exploatarea lemnului), comertul.  Agricultura   Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii  Păşuni  Fânețe 10332  6683  3649  5  289  6  1266  2083 Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine  Întreprinderi locale Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 25  210  1  61  0  77  9  Oportunități oferite investitorilor:  • Amplasarea unei centrale eoliene, altitudine 1000 m curent permanent  • Posibilități de concesionare teren     

 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 

 PUG 1998  Probleme locale 

• drumurile: • alimentarea cu apă   • lipsa locurilor de muncă  • accesul la informații accesibilității dificile a zonei şi a lipsei marcajelor.  • nefolosirea unor containere pentru gunoi  • poluarea produsă de multiplele gatere şi ateliere de prelucrare a lemnului 

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

program de reabilitare a drumului K59, Lopătari – Terca – SAPARD   schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor – PHARE 2004   subproiect legat de tradiții, coordonat de D‐na Sanda Zota, educatoare, şi de D‐nul Ion Zota, învățător 

în satul Luncile, în cadrul programului de relansare a învățămîntului rural  subproiecte de reabilitări şi de achiziționare de mobilier ‐ şcolile din Ploştina, Terca şi Luncile  proiect de reamenajare a Centrului Săptămînal de la şcoala din Lopătari   proiectul Focurile vii al şcolii din Lopătari – activități de turism, sportive şi de mediu   proiect ecologic ‐ Să învățăm să iubim şi să ocrotim natura – inițiat de Elena‐Mihaela Zota, 

învățătoare la Şcoala cu clasele I‐IV, Luncile.                                                                                                                                 

  IMAGINI  

 Biodiversitate  Focul Viu 

 

 Tirgul saptaminal  Localnic din Terca 

 

Peisaj local  Vaiata de zi cu zi     

  

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ MÂNZĂLEŞTI Sate componente: Mânzăleşti, Satu Vechi, Beşlii, Valea Cotoarei, Valea Ursului, Jgheab, Poiana Vîlcului 

Trestioara, Buştea, Ghizdita, Cireşu, PLavătu, Gura Bădicului Populație 2935 locuitori Suprafața 9470 ha Altitudine 400 – 1000 m Cod poştal 127335 Localizare fata de Buzău: 49 km  2. TURISM (POTENTIAL)  Acces si cai de comunicație 

   

Cazare ‐  Specific local 

   

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) • Festivalul Slănicului ‐ iulie 

 Monumente arheologice, istorice si culturale 

• Ruinele de la Meledic  

Povestiri locale  • Chiar numele comunei are  la bază una din  legendele Mânzăleştilor. Cândva, pe aceste meleaguri a 

trăit  un moş  care  avea  doi  feciori.  Pe  unul  îl  chema Manea,  de  la  care  se  trage  numele  satului Măneşti  (fostă comună),  iar de  la celălalt nume a  rămas porecla de Minzalesti, de  la mânjeală  (un amestec de flori de nalbă cu tărâțe de grâu, cu care se ungeau firele să nu se rupă)  

• Legenda fostelor comune Măneşti, Goideşti şi Lopătari vorbeşte despre căpitanii lui Negru Vodă‐ Manea, Goidea şi Lopătărea, care au învins hoardele tătăreşti pe aceste locuri şi au primit răsplată stăpânirea lor, locurile luând numele oamenilor.  

• PodulL Mindrelor, loc înalt ce domină Valea Slănicului, a rămas în conştiința oamenilor ca locul unde Maria Şuțina aduna țărancele, soții ale moşnenilor, şi torcea. "Năvălind turcii  în țară, au pătruns pe Valea Slănicului până  la Meledic. Privind spre Podul Mândru, rău se sperie, căci confundă furcile de tors cu puşci puse în bătaie şi se retrag". 

• Despre argele ‐ azi, la groapa cu argele lucrează la țesut din zi până‐n noapte Drăguța David de 53 de ani,  fiica Păunei Apostu de  la care a  învățat  țesutul maramelor,  şervetelor  şi a macatelor năvădite. Operațiile  ce  se  efectuează  în  această muncă  sunt:  trasul,  răşchitorul,  urzitul,  năvăditul,  tesutul, pornogii, legați de ițe. După legatul gurei se alege modelul, folosindu‐se speteaza şi ițoii.   

Resurse locale • Resurse turistice naturale, culturale şi etnografice 

Istoric • Legendele locale, pe teme vitejeşti, menționează pe Negru‐Vodă, pomenesc de luptele antitătare sau 

antiotomane, unele dintre acestea fiind întărite şi de vestigii materiale. 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze ‐  DJ 203 K  DC 87  Nu  DA 

Gastronomie  Produse locale  Meşteri locali  Muzee / Case tradiționale ‐  ‐  ‐  Muzeul etnografic al Văii Slanicului 

• Cea mai veche mențiune o găsim într‐o poruncă din 1522, februarie, 3, a voievodului "Țării Muntene‐Româneşti", Radu de  la Afumați, care "întăreşte  lui Negru Braga, fraților şi fiilor  lui, stăpânire peste plaiul  Peceneaga  şi  de  la  Menedic  în  sus  până  la  Cheie".  În  denumirea  Menedic  pe  care  o menționează documentul, găsim toponimul de astăzi Meledic. 

• Constantin Bozianu cumpărase odată cu Moşia Meledic şi proprietățile vecine, cunoscute în localitate sub numele de Buştea, Trestioara  şi Poiana Vâlcului. Pentru  clăcaşii de pe moşiile  Şetrarului  Iancu Caloian, s‐a păstrat un extras, eliberat în 1894, de Primăria comunei Mânzăleşti, județul Buzău.  

Puncte de interes • Complexul Meledic ‐ lacuri cu apă dulce pe un masiv de sare; izvoare de ape minerale, pesteri de sare 

(între 25‐200 m), ruinele conacului de la Meledic; • Rezervatia Gavanu; • Tabara de sculptura de la Mînzăleşti (2001); • Piatra Alba "LA GRUNJ" (Tuful vulcanic dacitic) Mînzăleşti; • Biserica Bustea si “Sfinxul de la Bustea” (forme de eroziune) • Manastirea Gavanu începută în anul 1707 • Situl Natura 2000 Bisoca – Meledic.  Trasee turistice 

• Zona Meledic • In zonele Lopatari – Bisoca – Chiliile – Canesti – Odaile sau spre Sarateni – Valea Salciei. 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)    Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 17  6  11  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 388  93  295  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 39  6  33  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 27  2  1 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1  1  2 Condiții de locuire (Infrastructura) 

  

  Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da 

Cultural     

Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 1377  Da/p  Da  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele   DA     

  

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activități economice locale  

• Agricultura este ramura principala, urmeaza comertul si turismul (3%) si mai putin industria. Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 9470  6655  2815  283  187  9  873  1463 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 18  79  1  4  1  50  4 

 Oportunități oferite investitorilor:  

• Rețea de alimentare cu energie electrică  • Telefonie fixă şi mobilă • Drum județean asfaltat, Posibilități de concesionare teren     

 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA 

 PUG 1998 Probleme locale 

• Distanța relativ mare față de centrele urbane. • Alunecari de teren • Lipsa infrstructurii de turism • Lipsa marcaje si protectie in zona Meledic 

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

• Extindere rețea alimentare cu apă potabilă • Reabilitare drumuri • Pod peste Slănic la Apostari • Realizarea canalizării • Ecologizarea comunei   

                 

   IMAGINI 

  

 

Unul din lacurile de la Meledic  Zona pesterilor de la Meledic  

 

Tabara de sculptura de la Meledic   

Carst pe sare 

Biodiversitate  Grunjul  

 

  

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ ODĂILE Sate componente: Odăile, Lacu, Valea Fântânii, Piatra Albă, Scoroşeşti, Capu Satului, Posobeşti, Gorani, Cormeanu, Valea Ştefanului Populație 1066 locuitori Suprafața 3593 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127395 Localizare fata de Buzău: 55 km  2. TURISM (POTENTIAL) 

 Acces si cai de comunicație 

   

Cazare ‐ Specific local ‐  Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) 

• La Valea Fântânii se face târg de cereale, mărfuri industriale, alimente şi haine în zilele de miercuri, de la 9 la 11, în prelungirea celui de la Bozioru 

• Două târguri anuale: unul in Posobeşti, pe 15 August, celălalt în Lacu, de 23 August  Povestiri locale  

„Odăile vine de  la  faptul că  în  trecut era populație  foarte puțină; unde‐aveam pământul  făceam o cameră unde erau vite. Oamenii făceau odăi cât mai departe unul de altul, să aibă pământ mai mult. Erau multe odăi.” (Ion Damian, profesor de matematică, fost director de şcoală, satul Lacu). „În satul Piatra Albă e un mal ca un munte, o sigă, adică o piatră albă.” (Ion Damian) 

Altui  loc, „Malu Breaz”,  i se mai spune „La Ciuperci”, pentru că acolo se găsesc pietre  în  formă de ciupercă.  „Şi  la noi  în  zonă  se găseşte  chihlimbar.  La  vreo 2,5  km  în partea  cealaltă a  comunei  sunt nişte versanți  de  argilă.  Acolo  se  găsesc  nişte mici  conglomerate.  Lucesc  şi  taie  şi  geamurile.  Când  eram  copil găseam. Spre Posobeşti avea culoarea aurului: gălbui‐roşiatic” (Ion Damian)  Resurse locale 

• Zacaminte de sare ce erau exploatate in vechime pentru animale. Istoric 

• Evoluția istorică a comunei reflectă dezvoltarea în timp a rețelei de aşezări în unitatea fizică a zonei subcarpatice buzoiene. Localitatea Posobesti este mentionata intr‐un act de la 1545, din timpul Domnitorului Mircea Ciobanul.  

Puncte de interes • Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, Odăile, atestată 1820 • Biserica „Sf. Nicolae”, 1850, Valea Fântânii. • Lacul din satul Lacu;  • pădurea de tei din punctul Teiş. • Lacul De La Odăile, situat la izvoarele Murătoarei, lac carstosalin 

 Trasee turistice propuse 

• Zona lacurilor, conexiuni spre Canesti, Bozioru, Chiliile   

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze DN 10  DJ 203 L  DC 84  DA  DA 

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)  Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 2  1  1  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 85  20  65  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 9  1  8  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 7  1  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1  1  1 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da 

Cultural     Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activități economice locale  ‐ Agricultura reprezinta 955 din ponderea activitatilor locale, restul de 5% il constituie comertul. Industria si serviciile turistice sunt prctic inexistente. Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 3593  1078  2515  1  251  0  1549  714 

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine Întreprinderi locale 

Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate   38  1  1  0  13  2 

 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  

 PUG 1999 

 Probleme locale 

• Apa reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale comunei. Există puține fântâni. Se aduce apă potabilă cu butoaie sau bidoane de la 500‐600m.  

• Drumurile sunt proaste. Prin proiect SAPARD s‐a reabilitat, în 2004, drumul Lacu – Şuchea  

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 582  Da/p Da  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  DA  ‐  ‐ 

• Şcoala ‐  79 de copii în şcoală şi grădiniță, multe clase funcționează simultan.  • Sediul căminului cultural este în sala de şedințe a fostului CAP – „o sală improvizată, dărîmată”.  

 Proiecte locale (derulate si propuse) 

• Proiecte în infrastructură ‐ nu avem proiecte în derulare • A fost finalizat Proiectul de măsura 2.1 SAPARD ‐ "Reabilitarea DC 182  • Obiective ‐ "Aducțiune apă" şi "Reabilitare DC 84"  

IMAGINI

 

Casandra si Puiu  Biserica din Odaile  

 

Vara  Bucataria de vara  

 

La pescuit  Lacul 

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ SĂRULEŞTI Sate componente: Săruleşti, Cărătnău de Jos, Cărătnău de Sus, Goicelu, Valea Largă, Valea Stânei, Sările ‐ cătun Populație 1510 locuitori Suprafața 3365 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127545 Localizare fata de Buzău: 50 km  2. TURISM (POTENTIAL)  Acces si cai de comunicație 

   

Cazare ‐  Specific local ‐  Istoric 

• In anul 1570 este atestat satul Goicelu, in 1632 se construieste Biserica Sf Nicolae Puncte de interes 

• Biserica din satul Goicelu Trasee turistice propuse 

• Legaturi cu zonele invecinate: Vintila‐Voda, Bisoca, Minzalesti, Valea Salciei  3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)    Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 8  3  5  0 Elevi înscrişi 2005/2006 

Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 254  49  134  0  71 Cadre didactice 2005 / 2006 

Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 20  4  13  0  3   Baza materiala 

Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 10  0  0 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   

 Comunicații Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da Cultural  

   

Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze   DJ 204 C  DC 121, DC 103  Nu  Da 

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 651  Nu  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele ‐  DA  Da  ‐ 

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activități economice locale  

• Agricultura reprezinta 96%, sectorul comercial 2% restul fiind industraia locala (foarte putin dezvoltata). 

Agricultura   Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni  Fânețe 6700  2551  4455  757  153  24  2096  1425 Creşterea animalelor 

• Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări  Întreprinderi locale Întreprinderi   Total salariați  Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 10  62  1  1  0  38  3 Oportunități oferite investitorilor:  

• Rețea de alimentare cu energie electrică  

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA  PUG 1998 Probleme locale 

• Sunt necesare noi construcții de locuințe deoarece în prezent în aceeaşi locuință trăiesc 2‐3 familii.  • Este de asemenea necesară amenajarea versanților prin împăduriri şi corectarea torenților.  • În prezent nu există alimentare cu apă, canalizare, iar rețeaua de telefonie fixă este insuficient 

dezvoltată. Proiecte locale (derulate si propuse) 

• Alimentare cu apă, Refacere infrastructură   IMAGINI

Casa traditionala si ornamentatii specifice

Imagine din comuna

1. DATE GENERALE Nume comuna ‐ SCORȚOASA Sate componente: Scorțoasa, Policiori, Gura Văii, Grabicina de Jos, Plopeasa, Dîlma, Beciu, Balta‐Tocila, Golu Grabicina, Grabicina de Sus, Deleni  Populație 3200 locuitori Suprafața 9588 ha Altitudine 200 – 700 m Cod poştal 127555 Localizare fata de Buzău: 39 km 

 2. TURISM (POTENTIAL) 

 Acces si cai de comunicație 

 Cazare ‐ Specific local ‐  Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri) • Târgul săptămînal din centrul de comună – în fiecare duminică („este mai bună piața de la Berca, joia” – 

Ana Simion, contabilă, proprietară de magazin în Scorțoasa; locuitorii din satul Beciu preferă, în schimb, târgul de la Beceni) 

• Sărbătoarea satului Policiori – anual, de Duminica Tomei  

Monumente arheologice, istorice si culturale „Culmea Dâlmei  Dâlma   Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului „Valea Balaurului”  Scorțoasa  mil. VI ‐ V Neolitic Moară din bârne de lemn  SDâlma  1900 

 Povestiri locale  Despre locuri: 

• Diverse nume de  locuri aparținînd comunei Scorțoasa:  Şumudoaie, Pă Mircea, Pă Curte  (în  spatele şcolii), Pă Gropiță, Islazu Seaca, La Lacu  lu’ Poşoinea, Pă Țevia, Măguricea, La Plop (nea Mitel Pavel, sat Scorțoasa),  Țarnă, Pă Schit, Pă Spânzuratu, Pă Bogheanu,  În Muche  la Ciucur, Muchea Măgurii, Valea  lu’ Crivăț, Balta  lu’ Dogaru  (Sandu Sfinteş, sat Policiori), Malu cu Sprânceni, deasupra satului Gura Văii, fiindcă are două maluri de pământ în formă de sprâncene Vulcanilor Noroioşi, numiți de către localnici „pâcle” sau „fierbători”, li se atribuie virtuți terapeutice. „Când eram copii ne băgam în ei – ştiam că face bine la sănătate.” (localnic din satul Beciu); 

• La Măguricea s‐a săpat după o comoară despre care se ştia că este acolo, dar fără sorți de izbândă.  Despre oameni: „A venit  la mine un  fotograf  [Victor Bortaş, autorul albumului „Vulcanii Noroioşi din  zona Buzăului”]  şi  a  zis  că  vrea  să  facă  un  album  cu  vulcanii.   A  stat  vreo  14  luni  –  bine,  nu  continuu.  Cîteva săptămâni n‐a făcut nicio poză. Se scula la 4 dimineața şi se ducea să se uite la ei.”  (Dumitru Roşu) 

 Istoric 

• Primul  sat din  comuna  amintit  in hrisoave  este Grabicina. Ocupatiile de baza  ale  locuitorilor  erau cresterea animalelor si cultivarea pomilor fructiferi. Produsele comercializate:  laptele, brinza, crnea, fructele,  tuica.  Lina. Dupa dezvoltarea  comunei Berca  in Scortoasa  incep  sa apara mici ateliere de daracit lina, timplarie, dogarie, fierarie. 

 Puncte de interes • VULCANII NOROIOŞI, de la Pâclele Mari , reprezintă una dintre cele mai interesante rezervații mixte 

(geologică şi botanică) din țara noastră situată pe o suprafață de 30 ha. Sit propus Natura 2000 (SCI) • LACURILE de la Policiori, de pe Valea Grabicina, formate ca urmare a alunecărilor de teren. 

DN  DJ  DC  Feroviar  Autobuze DN 10  DJ 102 F  DC 98, DC 93, DC 97, DC 108, DC 95, DC 92  DA  DA 

Trasee turistice propuse • Zona cu Vulcanii noroiosi, trasee spre Berca, spre Vintila Voda 

 3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL)  Unitățile de învățământ 

Total  Grădinițe  Scoli primare si gimnaziale  Licee 11  2  9  0 

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 411  128  283  0  0 

Cadre didactice 2005 / 2006 Total  Grădinițe  Primar si gimnazial  Licee  Profesional si ucenici 37  6  31  0  0 

Baza materiala Săli de clasa si cabinete  Laboratoare   Ateliere 19  1  0 

Sănătate Dispensare  Doctori familie   Asistente 

1  2  2 Condiții de locuire (Infrastructura) 

   Comunicații 

Internet  Telefonie fixa  Pagina web Da/p  Da  Da 

Cultural     Asociații locale ‐ Biblioteca DA 

 4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC)  Activități economice locale  

• Agricultură, Zootehnie, Industrie Agricultura   

Total  Neagricolă  Agricola  Arabila  Livezi si pepiniere  Vii   Păşuni Fânețe 9588  3028  6560  1472  235  37  3370  1446 

Creşterea animalelor • Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări 

Întreprinderi locale Întreprinderi   Total 

salariați Agricultura  Industrie  Construcții  Învățământ  Sănătate 

41  93  2  2  0  40  6  Oportunități oferite investitorilor:  

• Rețea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă • Telefonie fixă şi mobilă, posibilități de concesionare teren       

Nr. case  Apa  Canalizare  Gaze  Epurare apa  Electricitate  Gunoi 1645  Da/p  Nu  Nu  ‐  Da   

Cluburi  Cămin cultural  Terenuri sport  Altele   DA     

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA   PUG 1997 Probleme locale • Drumurile într‐o stare avansată de degradare întrerupând accesul normal în comună • Alimentarea cu apă se face încă în unele gospodării din fântâni.  • Lipsa locurilor de muncă. Mulți oameni lucrau la sonde, iar de când sondele nu mai țin de Berca şi au fost 

vândute OMV‐ului, locurile de muncă au scăzut. • La Plopeasa şi Beciu multe dintre pompe nu mai funcționează. • Deşeurile – groapa de gunoi este lângă albia rîului. pentru leşurile animalelor există puțu sec, o groapă de 

ciment unde se duc animalele moarte, peste care se aruncă var, motorină şi se dă foc.  Proiecte locale (derulate si propuse) • Program de reabilitare a drumului Policiori – Vulcanii Noroioşi • Proiect de realizare a podului de la Policiori – construit în urmă cu un an, rupt şi apoi refăcut • Inființarea unei asociații a crescătorilor de oi din satele Plopeasa şi Policiori   IMAGINI  

                         

 

Activitati traditionale  Biodiversitate  

 

Vulcanii  Arhitectura noua si veche 

1. DATE GENERALE

Nume comuna - VALEA SALCIEI Sate componente: Modreni; Valea Salciei; Valea Salciei Cătun Populaţie 846 locuitori Suprafaţa 3230 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127665 Localizare fata de Buzău: 50 km

2. TURISM (POTENTIAL)

Acces si cai de comunicaţie

Cazare - Specific local - Povestiri locale

• despre locuri: Zidul Uriaşilor„De la pădure mergi spre Valea Rea. E făcut un zid mare, da’ e-n pădure.” (tanti Niculina Gavrilă, satul Modreni, Valea Salciei) „Urieşii erau nişte oameni mari, voinici. Au făcut un zid ca să mute cursu’ apei, da’ n-au reuşit. Îi zice Zidul Urieşilor.” (tanti Savastiţa, satul Modreni, comuna Valea Salciei)

• despre oameni: “aici a fost o boieroaică, de era şi la Râmnic, Eliza Petrescu. In conacul în care a locuit aceasta se află în prezent sediul primăriei, iar în clădirile anexe sunt găzduite Poliţia, dispensarul, şcoala, grădiniţa, biblioteca şi Căminul cultural. Conacul este revendicat.

• Toponimii: numele vechilor cătune Şoim, Grindişu, Şunticari, Sloveanu, Hârja; dealul Titilii

Resurse locale • Sărbătoarea comunei de pe 15 august, când este şi hramul bisericii

Puncte de interes • La izvoarele Râului Câlnăum se găseşte un zid de piatră, numit Zidul Uriaşilor cu o înălţime de 6-

7 metri, după o lungime de 40 metri nu mai este vizibil, aparând din nou la o distanţă de 500 m Trasee turistice propuse

• Zidul Uriaşilor – martor de eroziune – circa 3 ore de mers pe potecile ce duc spre Bisoca; • Prin comună trece un traseu turistic ce leagă zona văii Buzăului de Bisoca: „Buzău – Valea

Câlnăului - Valea Salciei Cătun – centrul satului – culmea dealului – Poiana Mărului” •

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) Unităţile de învăţământ

Total Grădiniţe Scoli primare si gimnaziale Licee 2 1 1 0 Elevi înscrişi 2005/2006

Total elevi Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 92 26 66 0 0 Cadre didactice 2005 / 2006

Total Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 9 1 8 0 0

Baza materiala Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere 6 1 0 Sănătate

Dispensare Doctori familie Asistente 1 1 1 Condiţii de locuire (Infrastructura)

DN DJ DC Feroviar Autobuze - 220 DC 121, DC 103 NU DA

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi 421 Da Nu / proiect Nu - Da

Comunicaţii Internet Telefonie fixa Pagina web

Da/p Da Da Cultural

Asociaţii locale S-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de bovine care rezolvă problemele acestora la nivel judeţean, scutindu-i de drumuri până la Râmnicu Vâlcea Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) Activităţi economice locale

• Agricultură • Există un centru de colectare a laptelui şi de producere a brânzeturilor

Agricultura

Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii si pepiniere viticole Păşuni Fâneţe 3230 1675 1555 164 59 12 361

Creşterea animalelor • Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine

Întreprinderi locale Întreprinderi Total salariaţi Agricultura Industrie Construcţii Învăţământ Sănătate 12 39 9 2 0 11 0

Oportunităţi oferite investitorilor:

• Reţea de alimentare cu energie electrică • Telefonie fixă şi mobilă • Posibilităţi de concesionare teren

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA PUG 1999 Post local TV

Probleme locale

• Apa nu întruneşte întotdeauna condiţiile de potabilitate. • Nu există drum asfaltat nici înspre Săruleşti, nici înspre Buda; • Populatie îmbătrânită şi este prezentă migraţia la muncă în străinătate (Spania, Italia). • Inundaţii: în 2005 şi 2006 au fost inundaţii de proporţii în comună • Alunecări de teren (în prezent, drumul spre Zidul Uriaşilor este blocat de o alunecare de teren); • Lipsesc modalităţile de valorificare a produselor locale

Proiecte locale (derulate si propuse) / Iniţiative

• S-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de bovine care rezolvă problemele acestora la nivel judeţean, scutindu-i de drumuri până la Râmnicu Sarat

• Există un centru particular de colectare a laptelui – realizat cu fonduri PHARE • Există un post local de televiziune. În timpul săptămânii se transmite Prima TV, iar sâmbăta şi

duminica există câte 3-4 ore pe zi de emisie locală.

Proiecte • Finanţare Sapard pentru alimentarea cu apă. Prin acest proiect s-a construit reţeaua de apă care

deserveşte întreaga comunitate • Construcţia unui nou dispensar comunal, în lucru (fonduri structurale) – • Program pentru realizarea canalizării, prin Ministerul Mediului, în derulare • În perspectivă - reabilitarea albiei pârâului Câlnău, din fonduri structurale.

Cluburi Cămin cultural Terenuri sport Altele - DA proiect Post TV local

Potential d dezvoltare • Agricultură ecologică, datorită izolării zonei • Produse din mere: poame (mere tăiate şi uscate la soare) • Turism – se pot organiza circuite înspre/din Bisoca sau Săruleşti; • Comuna este legată de zona Râmnicu Sărat. Acolo se merge pentru cumpărături, acolo se stabilesc

oamenii la oraş, acolo merg copiii la liceu. De asemenea construcţiile (case, troiţe, fântâni) se aseamănă mai mult cu cele din comuna Buda, cu care se învecinează spre est.

IMAGINI

 

Sediul primariei  

Activitati traditionale 

 

Activitati traditionale  Atelier local  

 

Pregatiri de iarna  Zidul Uriaşilor 

1. DATE GENERALE Nume comuna - VINTILĂ VODĂ Sate componente: Sârbeşti, Vintilă Vodă, Bodineşti, Niculeşti, Coca Antimireşti, Smeeşti, Coca Niculeşti, Podu Muncii, Petrăcheşti Populaţie 3416 locuitori Suprafaţa 6700 ha Altitudine 400 – 800 m Cod poştal 127695 Localizare fata de Buzău: 45 km

2. TURISM (POTENTIAL) Acces si cai de comunicaţie

Cazare - Specific local -

Calendar obiceiuri locale (sărbători, târguri)

• Tirgul saptaminal

Monumente arheologice, istorice si culturale Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului” sat Coca Antimireşti; 1804 Ruinele mănăstirii lui Vintilă Vodă sat Vintilă Vodă 1532 Istoric

• Urme arheologice descoperite în puncte situate la mică distanţă unele de celelalte la Coca Antimireşti şi Coca Niculeşti din neolitic.

• Prima atestare documentară este a Mânăstirii Menedic (Vintilă Vodă) zidită în anul 1532, în interiorul cetăţii Vintilă Vodă. În secolul XVII documentele ce ilustrează continuitatea populării pe teritoriul comunei sunt reprezentate de hrisoavele lui Matei Basarab din 24 ianuarie şi 8 august 1643, prin care se reglementează proprietăţile din Beceni şi ale mânăstirii Ot-Medenic.

Puncte de interes • Spitalul comunal Vintilă Vodă • Ruinele cetăţii lui Vlad Vintilă Vodă • Capela familiilor Pâcleanu şi gen. Gavriliu • Acces spre vulcanii noroioşi de la Berca Arbanaşi şi muntele de sare de la Mânzăleşti - Lopătari • Bisericuţa din lemn Vintilă Vodă, construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie. Crucile din

piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. • Muzeul etnografic din Scoala Generala • Situri geologice in lungul vaii Slanicului

Trasee turistice propuse

• Conexiuni cu traseele din Minzalesti, Bisoca, Canesti, Scortosa, Berca

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) Unităţile de învăţământ

Total Grădiniţe Scoli primare si gimnaziale Licee 14 6 8 0

Elevi înscrişi 2005/2006 Total elevi Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 365 86 279 0 0

Cadre didactice 2005 / 2006 Total Grădiniţe Primar si gimnazial Licee Profesional si ucenici 29 5 24 0 0

DN DJ DC Feroviar Autobuze DN 2 DJ 203 K, 204 C DC 98, DC 99 DA DA

Gastronomie Produse locale Meşteri locali Muzee / Case tradiţionale - - - Ruinele cetăţii

Baza materiala Săli de clasa si cabinete Laboratoare Ateliere 18 0 0

Sănătate Dispensare Doctori familie Asistente

2 6 37 Condiţii de locuire (Infrastructura)

Comunicaţii

Internet Telefonie fixa Pagina web Da/p Da Da

Camin cultural DA Asociaţii locale - Biblioteca DA

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) Activităţi economice locale

Agricultură, Zootehnie, Comerţ Agricultura

Total Neagricolă Agricola Arabila Livezi si pepiniere Vii Păşuni Fâneţe 6700 2551 4455 757 153 24 2096 1425

Creşterea animalelor Principalele tipuri: bovine, porcine, ovine, caprine, păsări, cabaline, albine Întreprinderi locale

Întreprinderi Total salariaţi Agricultura Industrie Construcţii Învăţământ Sănătate 35 259 1 39 17 39 67

Oportunităţi oferite investitorilor: • Reţea de alimentare cu energie electrică şi alimentare cu apă • Telefonie fixă şi mobilă, Drum judeţean asfaltat, Posibilităţi de concesionare teren

5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA PUG 1995 PROBLEME LOCALE

• Migratia tinerilor • Lipsa dotărilor edilitare de alimentare cu apă, gaze şi canalizare • Lipsa infrastructura turism

Proiecte locale (derulate si propuse)

• Schema de investiţii pt proiecte mici de gestionare deşeuri • Alimentare cu apă • Modernizarea infrastructurii locale şi a reţelei de învăţământ • Alimentare cu gaze

Nr. case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Gunoi 1510 Da/p Nu Nu - Da

IMAGINI

Biserica Muzeul scola dedicat traditiilor locale

Casa traditionala Adapatul

Scoala Generala Obiecte din muzeu

 RESURSE UTILIZATE   ANDRASANU, A. (coord), 2007 ‐ Calatorie in Tinutul Buzaului‐Ghid neconventional, Accent Print, Suceava ANDRASANU, A. 2005 – The Geopark – Framework for research,education and training in  

sustainable development, Second Conference on  the Geoheritage of Sebia, Proceedings, Belgrade, ISBN 502.131‐1.55, pp 171 – 175; 

ANDRASANU, A, GRIGORESCU, D., 2003 ‐ Geological heritage conservation in Romania. General  overview. Geological heritage conservation and regional development. Strategies for the South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi,  ISBN973‐558‐115‐9, pp 23 – 32. 

DICU, A., 2005 ‐ Vulcanii noroiosi, Editura Victor B. Victor, Bucuresti,  DAN, S., 1980 ‐ Vestigii rupestre din Muntii Buzaului, Corneliu Stefan (coord), Arhivele Statului, Buzau GRIGORESCU, D., ANDRASANU, A, 2003 – Hateg Country Geopark. A new strategy for sustainable  

Development. Geological  heritage  conservation  and  regional  development.  Strategies  for  the South Eastern European Contries, Workshop Guide, ArsDocendi, pp 33 – 346; 

MACGREGOR, J., 2005 – Ecotourism marketing strategy 2006 to 2010, Association of Ecotourism in  Romania, Zarnesti; 

MACGREGOR, J., BLUMER, A., FLORESCU, B., 2006 ‐ Strategie pentru dezvoltarea unui turism durabil in  regiunea Parcului National Retezat, Strategie elaborate in cadrul Programului PAN Parks, USAID; 

MOINET, F., 2000 – Le tourisme rural ‐ comment creer et gerer, Edition France Agricole, Paris ; PETCU, G., 2007 – Judetul Buzau : palate, vile, case celebre, conace boieresti, case taranesti, Editura  

AlphaMDN, Buzau ; SANDU, D., 2005 – Dezvoltare comunitara : cercetare, practica, ideologie, Editura Polirom, Iasi ;  TR@ME – Development de l`ecotourisme dans la zone geographique du Parc National de Retezat  

– Etude de faisabilite, Deva , 2003 ; Institutul pentru Stiinta si Reforma Sociala, Serviciul de Instruire si Consultanta – Program cadru de  

dezvoltare comunitara, Bucuresti, 1998 ; Anuarul Statistic al Judetului Buzau Institutul National de Statistica, Directia Judeteana de Statistica  

Buzau, 2006; Horizontal traning on structural instruments – Project development and implementation under the EU  

Structural Funds; Harta Geologica 1:200000, Foaia Covasna; Harta Geologica 1:200000 Foaia Ploiesti; Planurile de Urbanism General ale comunelor:  Berca, Bisoca, Boioru, Beceni, Braesti, Colti, Chilii,  

Cozieni, Canesti, Lopatari, Odaile, Minzalesti, Sarulesti, Scortoasa, Valea Salciei, Vintila Voda; Statuts pour l`Association „Conseil de developpement du Pays Dignois”; Procedure de la constitution de la Charte de development du Pays Dignois, Document de Synthese des  

reflexions du Comite du Pays Dignois et du Conseil de developpement dans le cadre de la prefiguration du Pays Dignois, Digne les Baines, France 

 http://www.cjbuzau.ro/ http://www.apmbuzau.ro http://www.europeangeoparks.org/isite/home/1%2C1%2C0.asp  

ANEXE

☺ Centrul Geomedia – Universitatea din Bucuresti

FISA DE IDENTITATE A UNEI COMUNITATI IDENTIFICARE POTENTIAL DE DEZVOLTARE

1. DATE GENERALE

Nume comuna Deosebit (De ce merita vizitata comuna?) (Prezentare 250 cuvinte) Judet / Regiune de dezvoltare / Cod postal Sate componente Populatie Suprafata Altitudine Localizare fata de principalele orase

2. TURISM (POTENTIAL) (Viziunea pentru turism / tipul de turism / obiective) (250 cuvinte)

Localizare Harta cu pozitionarea geografica si Planul comunei / Galerie foto Cazare

Specific local

Calendar obiceiuri locale (sarbatori, tirguri) Monumente arheologice, istorice si culturale Povestiri locale / Etnomedicina locala Natura / Geodiversitatea / Biodiversitate Istoria Trasee turistice propuse / Ghizi locali (adrese) / Galerie foto

3. VIATA DE ZI CU ZI (SOCIAL) (Oamenii locului, cum se vad ei insisi, ce oferia) (250 cuvinte) Invatamint Scoli / Gradinite

Proiecte deosebite

Sanatate

Conditii de locuire (Infrastructura)

Informatii Pensiuni / Hoteluri Cabane Camping Foto

Gastronomie Produse locale Mesteri locali Muzee / Case traditionale

Nme / Adresa Nr elevi Nr profesori Internet Cursuri adaptate locurilor

Scurta descriere

Dispensare Medici (Adresa) Asistente (Adresa) Urgente (Spitale, Informatii)

Nr case Apa Canalizare Gaze Epurare apa Electricitate Puturi Fose septice Comunicatii

Internet Telefonie fixa Semnal GSM Media locala Pagini web Total Partial Local Tv Radio Ziar

Transport DN (nr) DJ (nr, km) DC (nr, km) Cale ferata Legaturi auto Interval orar Altele

☺ Centrul Geomedia – Universitatea din Bucuresti

Copii si tineri Activitati pentru tineri / elevi

Asociatii locale Biblioteca

4. RESURSE ECONOMICE (ECONOMIC) (Viziune, potential, oferta) (250 cuvinte)

Proiecte locale (derulate si propuse)

Agricultura

I Intreprinderi locale

Servicii

Oportunitati Vinzari case si terenuri (cine poate oferi informatii) Servicii organizare festivitati (nunti, petreceri) 5. ADMINISTRARE SI PARTICIPARE PUBLICA (Guvernare-implicare locuitori) (250 cuvinte)

Primarie

Responsabil Birou proiecte / programe / ADL Consiliul local: Componenta / Comisiile Transparenta publica

Sedinte de consiliu si ordinea de zi (programate / arhiva), Hotariri (arhiva) Bugetul de venituri si cheltuieli (anual / arhiva) Partneriate locale, judetene, nationale, internationale, Exista GAL? Cadru de dezvoltare aprobat: strategie / plan de actiune / PUG (anul actulizarii) / Charta

Plan de actiune Urgenta / Dezastre (Aprobare / Regulament / Testare / Corelare judet) Lideri de opinie / persoane resursa Intilniri publice / Calendar / Facilitatori / Rezultate (arhiva) PROBLEME LOCALE (cine / cum au fost identificate? Au fost propuse solutii?)

6. IMAGINE SI COMUNICARE (Prin ce a atras atentia localitatea, cum

Publicatii Periodice locale (Ziar, Buletin de informare, Revista scolii, gazeta, puncte afisaj) Mentionari in literatura, carti de specialitate, studii (Lista bibliografica) Publicatii disponibile

Comunicare Anunturi oportunitati afaceri Calendar evenimente Dosar de presa (comunicate de presa & articole despre comuna)

Fii satului / Personalitati Colectii ce provin din zona (adresa muzee, institutii) Filme, Pliante, Ghiduri, Emisiuni tv, Evenimente negative, Alte mentiuni

Cluburi Camin cultural Terenuri sport Altele

Titlul / Obiective / Buget / Parteneri / Durata / Imagini pentru cele terminate (in derulare)

Utilizarea terenurilor Arabil Pasuni Finete Paduri Livezi Degradat

Cresterea animalelor

Tipuri de animale Stine Inchirieri pasuni Ferme

Numar Numar angajati Domeniile

Magazine Bufet Ateliere / Serviciul Alte

Nume primar Numar angajati Orar Servicii Flux informatii

 LEGISLATIE PRIVIND CONSERVAREA NATURII, BIODIVERSITATE, BIOSECURITATE  

1. Legea  nr.5/1991  pentru  ratificarea  Convenției  asupra  zonelor  umede  de  importanță internațională,  în special ca habitat al păsărilor acvatice  ,  încheiată  la Ramsar,  la 2  februarie 1971 . ‐ M. Of. nr. 18/26.01.1991  

2. Legea nr.58/1994 pentru  ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată  la Rio de Janeiro la 5 iunie 1994. M.l Of. nr. 199/02.08.1999  

3. Decretul 187/1990 de acceptare a Convenției privind protecția patrimoniului mondial, cultural şi  natural,  adoptată  de  Conferința  generală  a Organizației  Națiunilor  Unite  pentru  Educație, Ştiință şi Cultură la 16 noiembrie 1972‐M.Of. nr. 46/31.03.1990  

4. Legea  nr.  13/1993  pentru  ratificarea  Convenției  privind  conservarea  vieții  sălbatice  şi  a habitatelor naturale din Europa , Berna la19.07.1979‐M.Of. nr. 62/25.03.1993  

5. Legea nr.69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice  de  floră  şi  faună pe  cale  de dispariție  ,  adoptată  la Washington  la  3 martie  1973‐ M.Of. nr. 211/12.08.1994  

6. Legea  nr.13/1998  pentru  ratificarea  Convenției  privind  conservarea  speciilor migratoare  de animale sălbatice , adoptată la Bonn la 23 iunie 1979‐ M.Of. nr. 24/26.01.1998  

7. Legea  nr.  89/2000  pentru  ratificarea  Acordului  privind  conservarea  păsărilor  de  apă migratoare african‐eurasiatice‐ M. Of. nr. 236/30.05.2000  

8. Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa. M.Of. nr. 228/23.05.2000  

9. Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului.‐ M.Of nr.239/30 mai 2000  

10. Legea nr. 82/1993 privind  constituirea Rezervației Biosferei  "Delta Dunării", modificată prin OUG nr.112/2000 şi Legea 454/2001‐M.Of. nr. 283/7.12.1993  

11. Legea nr.214/2002 pentru  aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2000 privind  regimul de obținere,  testare,  utilizare  şi  comercializare  a  organismelor modificate  genetic  prin  tehnicile biotehnologiei  moderne,  precum  şi  a  produselor  rezultate  din  acestea  .‐M.Of.  nr. 316/14.05.2002  

12. Legea  nr.  59/2003  pentru  ratificarea  Protocolului  de  la  Cartagena  privind  biosecuritatea  la Convenția privind diversitatea biologică , semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000 ‐M.Of. nr. 192/26.03.2003  

13. Ordinul nr. 684/2002 privind aprobarea componenței Comisiei pentru Securitate Biologică şi a Regulamentului de Organizare şi Funcționare a acesteia.‐M.Of. nr.793/31.10.2002  

14. Ordinul  nr.  462/2003  privind  evidența  agenților  economici  care  cultivă  plante  modificate genetic‐M. Of. nr. 542/29.07.2003  

15. Legea  nr.  266/2002  privind  producerea,  prelucrarea,  controlul  şi  certificarea  calității, comercializarea semințelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante‐M. Of. nr.343/23.05.2002  

16. Hotărârea  Guvernului  nr.  106/2002  privind  etichetarea  alimentelor,  Anexa  nr.  3  Norme metodologice privind informațiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor  obținute  din  organisme  modificate  genetic  sau  care  conțin  aditivi  şi  arome modificate genetic ori obținute din organisme modificate genetic.‐M. Of. nr.407/12.06.2002  

17. Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național  ‐ Secțiunea a  III‐a, zone protejate.‐ M. Of. nr. 152/12.04.2000  

18. Legea  nr.  462/2001  pentru  aprobarea  Ordonanței  de  urgență  a  Guvernului  nr.  236/2000 privind  regimul  ariilor  naturale  protejate,  conservarea  habitatelor  naturale,  a  florei  şi  faunei sălbatice.‐ M.Of. nr. 433/2.08.2001  

19. Hotărârea  Guvernului  nr.  230/2003  privind  delimitarea  rezervațiilor  biosferei,  parcurilor naționale şi parcurilor naturale şi înființarea administrațiilor acestora .‐M.Of. nr. 190/26.03.2003  

20. Legea nr. 191/2002 Grădinilor zoologice şi acvariile publice.‐ M.Of. nr.271/23.04.2002  

21. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului , Florența, 20.10.2002‐M. Of. nr.536/23.07.2002  

22. Ordinul  nr.  647/2001  pentru  aprobarea  procedurii  de  autorizare  a  activităților  de  recoltare, capturare  şi/sau  achiziție  şi  comercializarea  pe  piața  internă  sau  la  export  a  plantelor  şi animalelor  din  flora  şi  fauna  sălbatică,  precum  şi  a  importului  acestora.  M.Of.  nr. 416/26.07.2001  

23. Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea  zonării  interioare a parcurilor naționale  şi a parcurilor naturale,  din  punct  de  vedere  al  necesității  de  conservare  a  diversității  biologice.‐M.Of. nr.648/11.09.2003  

24. Ordinul  nr.  850/2003  privind  procedura  de  încredințare  a  administrării  sau  de  atribuire  în custodie a ariilor naturale protejate abrogat prin OM 494/2005 ‐M.Of. nr.793/22.11.2003  

25. Legea nr. 26/1996 privind Codul silvic‐ M.Of. nr. 93/8.05.1996  26. Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecției vânatului‐ M.Of. 

nr.328/17.05.2002  27. Ordinul  nr.  246/2004  pentru  aprobarea  clasificarii  peşterilor  şi  sectoarelor  de  peşteri  ‐  arii 

naturale protejate (modificat prin OM 604/2005)  28. Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acțiune privind conservarea cetaceelor din 

apele româneşti ale Mării Negre. (Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004)  29. Ordinul  nr.742/2004  pentru  aprobarea  instructiunilor  privind  autorizarea,  inventarierea  si 

inregistrarea gradinilor zoologice si acvariilor publice ‐ M.Of. cu nr 115 bis din 4 februarie 2005  30. HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 

38 din 12.01.2005  31. Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de  încredințare a administrării şi de atribuire 

în  custodie  a  ariilor  naturale  protejate‐M.Of.  nr  487  din  9.06.2005  care  abroga  Ordinul  nr. 850/2003  

32. Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificarii peşterilor şi sectoarelor de peşteri ‐ arii naturale protejate ‐ la Monitor pentru publicare  

33. Legea muntelui nr 347/14 iulie 2004 M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004  34. Ordonanta  de  urgenta  nr.  57  din  20  iunie  2007  privind  regimul  ariilor  naturale  protejate, 

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicata in MO nr. 442 din 29 iunie 2007 

  

LEGISLATIE REFERITOARE LA GEOPARCURI  Ordonanta de Urgenta nr 57 din 30.07.2007 (Extras ‐ Rglementarile privind geoparcul)   (i) Geoparcul 

Geoparcul  este  un  teritoriu  ce  cuprinde  elemente  de  interes  geologic  deosebit,  alături  de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt cuprinse într‐un număr de situri de importanță ştiințifică, educațională sau estetică, reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamântului sau pentru anumite evenimente sau procese geologice.   

Un geoparc are  limite bine definite, o suprafață suficient de mare  şi o strategie de dezvoltare teritorială  în  folosul  comunităților  locale,  a  căror  existență  este  bazată  pe  valorificarea  resurselor naturale si culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt zone cu aşezări umane astfel gestionate încât să constituie modele de dezvoltare a comunităților în armonie cu mediul natural.   

Geoparcul  are  o  structură  de  administrare  proprie  care,  in  parteneriate  locale  şi  naționale, asigură  conservarea  patrimoniului  natural  şi  cultural  şi  propune metode  noi  de  protecție,  educație, cooperare  în  scopul dezvoltării  socio‐economice,  îmbunătățirii  condițiilor de  viață din mediul  rural  şi întăririi identității locale.   

Managementul unui geoparc se realizează in conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială identificată  şi  în  conformitate  cu  recomandările UNESCO  si  Cartei  Rețelei  Europene  a Geoparcurilor. Pentru  asigurarea managementului  siturilor  geologice,  naturale,  istorice,  culturale,  precum  şi  pentru valorificarea  resurselor  naturale  disponibile,  potrivit  cerințelor  de  consum  ale  populațiilor  locale,  în cuprinsul  geoparcului  se  pot  delimita  zone  cu  regim  diferențiat  de  protecție,  de  conservare  şi  de valorificare a resurselor, după cum urmează:  1. zone strict protejate, având regimul de protecție şi conservare al rezervațiilor ştiințifice;  2. zone tampon, cu rol de protecție a zonelor strict protejate şi în care sunt admise activități limitate de valorificare a resurselor disponibile, în conformitate cu autorizațiile date de administrația geoparcului;  4. zone de dezvoltare durabilă, valorificabile economic prin practici tradiționale sau noi, ecologic admise, în limitele capacității de regenerare a resurselor.   

Geoparcul  reprezinta  un  concept  lansat  si  sustinut  de  UNESCO,  in  parteneriat  cu  Reteaua Europeana a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creata Reteaua Globala  (UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoasterea  internationala a functionarii unui geoparc si acceptarea  lui  in aceste structuri se face  in acord cu reglementarile stabilite de UNESCO si de Carta Retelei Europene a Geoparcurilor.  

LISTA PRINCIPALELOR MONUMENTE ARHEOLOGICE / ISTORICE / ARHITECTURALE DIN ARIA GEOPARCULUI  Denumire  Localizare  Cod  Datare "Pe poduri”  sat BĂLĂNEŞTI; COZIEN  BZ‐I‐s‐B‐02199  mil. IV, Eneolitic "La Făcăiana”  sat BĂLĂNEŞTI; COZIENI  BZ‐I‐s‐B‐02200  Necropolă sec. VII ‐ VIII Epoca migrațiilor "La mănăstire”   sat BERCA;  BERCA  BZ‐I‐s‐B‐02203  mil. III ‐ II Epoca bronzului "La mănăstire”   sat BERCA;  BERCA  BZ‐I‐m‐B‐02203.01  mil. III ‐ II Epoca bronzului La biserică şi cimitir  sat BOZIORU;   BOZIORU  BZ‐I‐s‐B‐02204  Aşezare sec. XIII ‐ XVIII Ep. medievală La biserică şi cimiti  sat BOZIORU; BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02204.03/04  Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului Situl arheologic de la Bozioru  sat BOZIORU;   BOZIORU   BZ‐I‐s‐B‐02205.01  sec. VI ‐ V a. Chr. Hallstatt târziu Necropolă  sat BOZIORU;   BOZIORU   BZ‐I‐m‐B‐02205.02  sec. XII ‐ V a. Chr. Hallstatt "Vârful Bâi”  sat COLȚI;  COLȚI  BZ‐I‐s‐B‐02218  Necropolă mil. III ‐ II Epoca bronzului "Culmea Dâlmei”  sat DÂLMA;   SCORȚOASA  BZ‐I‐s‐B‐02224  Aşezare mil. III ‐ II Epoca bronzului "La mănăstire”  sat PINU;  BRĂEŞTI  BZ‐I‐s‐B‐02266  sec. XVI ‐ XVIII "Izv. Murătoarea, "Delul Tocitorilor", "Poduri"   sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐s‐B‐02284 / 01  Situl arheologic sec. XVIII "Izvorul Murătoarea” "Izvorul Murătoarea”  sat SCĂENI;  BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.02  Aşezare, sec. V a. Chr. ‐ I p. Chr. Latène "Izvorul Murătoarea”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.03  mil. III ‐ II Epoca bronzului "Dealul Tocitorilor”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.04  mil. I p. Chr. "Dealul Tocitorilor”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.05  mil. III – II Ep. Bronzului "Poduri/ Grădinile Mari”  sat SCĂENI;  BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.06  mil. I p. Chr. Ep.migrațiilor "Poduri/ Grădinile Mari”  sat SCĂENI;  BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.07  mil. III ‐ II Epoca bronzului "La Silişte”  sat SCĂENI;   BOZIORU  BZ‐I‐m‐B‐02284.08  mil. III ‐ II Epoca bronzului "Valea Balaurului”  sat SCORȚOASA;  SCORȚOASA  BZ‐I‐s‐B‐02285  mil. VI ‐ V Neolitic "Valea Largă”  sat ŞUCHEA;  CĂNEŞTI  BZ‐I‐s‐B‐02292  mil. III ‐ II Epoca bronzului Ansamblul rupestru de la Aluniş  sat ALUNIŞ; COLȚI  BZ‐II‐a‐A‐02352  sec. XVI Biserica  "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”   sat ALUNIŞ;  COLȚI  BZ‐II‐m‐A‐02352.01 /02  sec. XVI Biserica de lemn "Sf. Voievozi”  sat BĂLĂNEŞTI;  COZIENI  BZ‐II‐m‐B‐02358  1841 Dealul Sării Mănăstirea “Poiana Mărului”  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA  BZ‐II‐a‐A‐20156 / 01  sec. XVIII Biserica “Naşterea Maicii Domnului”  sat BĂLTĂGARI;  BISOCA,    BZ‐II‐m‐A‐20156.02  1777 Biserica “Duminica tuturor sfinților”  sat BĂLTĂGARI;   BISOCA  BZ‐II‐m‐A‐20156.02  1812 Fosta mănăstire Berca  sat BERCA;   BERCA  BZ‐II‐a‐A‐02363  sec. XVII ‐ XIX Bis.  "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.01  1694 

Ruine case egumeneşti  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.02  sec. XVII ‐ XIX Chilii (ruine)  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.03  sec. XVII ‐ XIX Turn clopotniță  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.04  sec. XVII ‐ XIX Zid de incintă  sat BERCA;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02363.05  sec. XVII ‐ XIX Ans. bisericii "Naşterea Maicii Domnului”  sat BOZIORU;   BOZIORU  BZ‐II‐a‐B‐02365  cca. 1700 Bis de lemn "Naşterea Maicii Domnului”  sat BOZIORU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐B‐02365.01  cca. 1700, 1774 Casa Ion Rusu  sat BOZIORU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐B‐02366  1924 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi”  sat BOZIORU;  BOZIORU  BZ‐II‐a‐B‐02370  1784 Ruinele mănăstirii "Sf. Gheorghe”  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐B‐02431  sec. XVII Ansamblul schiturilor rupestre   sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐a‐A‐02432  sec. XVI ‐ XIX Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”  sat BUDEŞTI;  CHILIILE  BZ‐II‐m‐B‐02373  1884 Ansamblul bisericii "Înălțarea Domnului”  sat COCA‐ANTIMIREŞTI;  V VODĂ  BZ‐II‐a‐B‐02389  1804 Ansamblul bisericii "Sf. Teodor Tiron”, "Sf. Nicolae"  sat COCÂRCENI;  COZIENI  BZ‐II‐a‐B‐02390  1819 Moară din bârne de lemn  sat DÂLMA; c SCORTOASA  BZ‐II‐m‐B‐02393  1900 Fosta mănăstire Găvanele  sat GĂVANELE;  BOZIORU  BZ‐II‐a‐A‐02397  1803 Schitul rupestru Fundătura  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.01  sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru "Agatonul Vechi"  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.02  sec. XVI ‐ XIX Fundul Peşterii  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.03  sec. XVI ‐ XIX Văgăuna II / I  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.04 / 05  sec. XVI ‐ XIX Piatra Îngăurită  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.06  sec. XVI ‐ XIX Peştera lui Dionisie  sat NUCU  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.07  sec. XVI ‐ XIX Piatra lui Iosif  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.08  sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Piatra Şoimului I  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.10  sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Agatonul Nou  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.11  sec. XVI ‐ XIX Schitul rupestru Piatra Şoimului II  sat NUCU;  BOZIORU  BZ‐II‐m‐A‐02432.12  sec. XVI ‐ XIX Colecția muzeală  sat RĂTEŞTI;  BERCA  BZ‐II‐m‐A‐02448.05 67  sec. XVII ‐ XIX Ruinele mănăstirii lui Vintilă Vodă  sat VINTILĂ VODĂ; V. VODĂ  BZ‐II‐s‐B‐02495  1532 Crucea Dorobanțului "Poiana Şoimului”  sat MĂN. RĂTEŞTI;  BERCA  BZ‐III‐m‐B‐02501  sec. XIX 

   

ACT CONSTITUTIV AL ASOCIATIEI   INTERCOMUNALE   ,,ȚINUTUL BUZĂULUI” 

  Art.1 Asociații fondatori 

(1) Asociatia Intercomunala ,,Ținutul Buzăului”  este constituită prin voința următorilor asociați: 1. Consiliul  local al comunei... 

    2. Consiliul local al comunei…     ……   (2)  Asociatia  Intercomunala  ,,Ținutul  Buzăului”  se  constituie  ca  persoană  juridică  română,  fără  scop patrimonial care are un patrimoniu şi buget propriu.  Art.2 Exprimarea voinței de asociere 

Asociația  Intercomunala  ,,Ținutul Buzăului” se  înființează prin  libera exprimare a voinței de asociere a asociaților fondatori, autorități ale administrației publice, instituții publice ...  menționate la art.1.  Art.3 Denumirea asociației 

Asociația înființată prin prezentul act constitutiv va purta denumirea de Asociația Intercomunala ,,Ținutul Buzăului”.  Art.4 Sediul asociației 

Sediul Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” este situat în România, localitatea...  Art.5 Durata de funcționare 

Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se înființează pe o durată nedeterminată de timp.  Art.6 Scopul asociației 

 (1)Scopul Asociației  Intercomunale,,Ținutul Buzăului” este nelucrativ si nepatrimonial,  fiind de  interes general, datorita semnificatiei si importantei sale. 

 (2)Scopul Asociației Intercomunale „Ținutul Buzăului” îl reprezintă identificarea problemelor globale ale comunităților  locale membre  şi  stabilirea modului de  rezolvare a acestora  în  scopul dezvoltării   economice  şi sociale a zonei.  Art.7 Patrimoniul inițial al asociației 

Patrimoniul  inițial  al  Asociației  Intercomunale  ,,Ținutul  Buzăului”  este  alcătuit  din  aportul  în  bani  al asociaților în valoare totală de _________________ lei.  Art.8 Componența nominală a celor dintâi organe ale asociației 

 (1) Organele de conducere ale Asociației Intercomunale ,,Ținutul Buzăului” sunt: a) Adunarea Generala; b) Consiliul Director; c) Cenzorul; (2) Adunarea Generală este constituită, la data înființării, din membrii fondatori menționați la art.1.  (3) Consiliul Director al asociației este  format din 5 membri aleşi pentru un mandat de 4 ani. La data 

înființării asociației, Consiliul Director este alcătuit din următorii membri:     1.      …  

2

(4) Preşedintele asociației  este ales dintre reprezentanții membrilor asociației pentru un mandat de 4 ani. La data înființării asociației, în funcția de preşedinte este numit dl.______________________. 

 (5) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al Preşedintelui. La data înființării asociației, în funcția de vicepreşedinte este numit dl._______________________. 

(6)  Secretarul  asociatiei  întocmeşte  procesele  verbale  ale  şedințelor  de  Consiliu  director  şi  Adunare Generala si asigura comunicarea intre membrii asociatiei , institutii si persoane interesate a  actelor si hotararilor adunarii generale .  La data înființării asociației, în funcția de secretar este numit dl._______________________. 

 (7) Controlul financiar intern al asociației este asigurat de către un cenzor ales de Adunarea Generală. La data înființării asociației, în funcția de cenzor este numit_______________________________.    Art.9 Imputernicire 

Membrii  asociației  împuternicesc  pe  ___________________________  să  desfăşoare  procedura  de dobândire a personalității juridice a asociației.   CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI                  CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI              ....................            

                    

3

STATUTUL  ASOCIAȚIEI INTERCOMUNALE ,,Ținutul Buzăului” 

 Capitolul I 

DENUMIRE, SEDIU, FORMĂ JURIDICĂ, DURATĂ  Art.1.  –  (1)  Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”,  denumita  in  continuare    pe  scurt  ”asociația”  este constituită  din  asociații  fondatori,    semnatari  ai  Actului  Constitutiv  si  ai  prezentului  Statut,  având  sediul  în România, ........... 

(2)  Sediul  asociației  va  putea  fi  mutat  oricând  la  alta  adresă  prin  hotarârea  Consiliului  Director  al asociației. Art.2.  –  (1) Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”  se  constituie  ca  persoana  juridica  română,  fără  scop patrimonial care are un patrimoniu si buget propriu. 

(2) Asociația Intercomunală “Ținutul Buzăului se înființează prin libera exprimare a voinței de asociere a asociaților fondatori, autorităti ale administratiei publice, institutii publice şi societăți comerciale.   

(3) Asociația înființată va purta denumirea de Asociația Intercomunală Ținutul Buzăului   Art.3 Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” se înființează pentru o durată nedeterminată (nelimitată) de timp. 

 CAPITOLUL II  

SCOPUL SI OBIECTIVELE ASOCIATIEI Art.4.  (1) Scopul Asociației    Intercomunale  ,,Ținutul Buzăului” este nelucrativ  şi nepatrimonial,  fiind de  interes general, datorită semnificației şi importanței sale. 

(2) Scopul asociatiei Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” îl reprezintă identificarea problemelor globale ale comunităților  locale membre  şi  stabilirea modului de  rezolvare a acestora  în  scopul dezvoltării   economice  şi sociale al Ținutului Buzăului Art.5. In vederea realizării scopului propus, asociația îşi propune următoarele obiective:  ♦ promovarea dezvoltării economico‐sociale prin  susținerea  activităților  şi proiectelor  ce  sprijină  inițiativele 

locale pentru a asigura venituri economice şi a se crea structuri capabile să atragă investițiile; ♦ realizarea unei strategii comune şi a unei Carte de dezvoltare durabilă şi promovare a teritoriul comunelor 

membre ♦ susținerea creării şi funcționării Geoparcului Ținutul Buzăului, ca instrument de dezvoltare durabilă ♦ protejarea  patrimoniului  natural  şi  cultural  al  regiunii  Ținutul  Buzăului  şi  dezvoltarea  unui  sistem  de 

management al acestui patrimoniu prin implicarea conştientă a comunităților locale; ♦ revitalizarea tradițiilor folclorice şi meşteşugăreşti artizanale ale zonei şi întărirea identității locale ca suport 

în combaterea sărăciei, pentru oprirea migrației  locuitorilor din zonă prin crearea de noi  locuri de muncă, inclusiv  prin  formarea  şi  reconversia  profesională  a membrilor  comunităților  locale    şi  întărirea  coeziunii economico‐sociale; 

♦ sprijinirea activităților tradiționale  locale şi dezvoltarea de noi produse  locale,  in concordanță cu principiile dezvoltării durabile 

♦ dezvoltarea  agroturismului  şi  a  turismului  cultural‐ştiințific  şi  crearea  unei  destinații  turistice  în  Ținutul Buzăului 

♦ dezvoltarea  unui  parteneriat  în  domeniul  educației    şi  crearea  unui  cadru  de  cooperare  şi  acțiune  între instituțiile educaționale  şi administrațiile  locale din Ținutul Buzăului, prin aplicarea  şi  implementarea unor pachete educaționale specifice, adaptate nevoilor locale de dezvoltare durabilă şi construcție comunitară; 

♦ participarea asociației  la acțiuni de cooperare sau asociere cu structuri din  țară sau din străinătate pentru atragerea  de  investitori  şi  acțiuni  de  promovare  pe  plan  social,  economic,  şi  cultural  a  intereselor  zonei Ținutul Buzăului. 

4

♦ reprezentarea intereselor şi drepturilor asociației în țară şi în străinătate; ♦ asigurarea reprezentării asociației la nivelul societății civile şi în relația cu autoritățile statului; ♦ realizarea  de  materiale  documentare  şi  publicitare  prin  care  să  se  prezinte  activitatea  asociației    şi 

importanța acestei activități; ♦ atragerea de sponsorizări, fonduri băneşti sau materiale prin realizarea de proiecte în cadrul programelor cu 

finanțare internațională; ♦ asocierea sau colaborarea cu persoane  juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale  şi cu 

alți parteneri, în vederea finanțării sau realizării în comun a unor acțiuni, şi proiecte ; ♦ cooperarea sau asocierea cu autorități ale administrației publice centrale sau locale din țară sau străinătate; ♦ aderarea la organizații naționale sau internaționale; 

 CAPITOLUL III 

MEMBRII ASOCIATIEI Art.6 (1) Asociația Intercomunală ,,Ținutul Buzăului” este constituită prin voința  următorilor asociați fondatori: 

1. Consiliul  local al comunei.... 2. Consiliul  local al comunei  3....... 

(2) Asociația  cuprinde următoarele categorii de membri: a) membrii  fondatori  ‐ sunt asociații fondatori ai asociației reprezentând comitetul de  inițiativă şi semnatari ai Actului constitutiv şi Statutului asociației; b)  membrii  asociați  ‐  sunt  persoane  fizice  sau  juridice  care  vor  adera  la  prezentul  Statut  după  înființarea asociației; d) membrii de onoare – această distincție se poate acorda persoanelor fizice sau  juridice care au contribuit,  în mod esențial, la realizarea scopului propus de asociație. Membrii de onoare nu fac parte din Adunarea Generală, având doar un statut onorific. 

(3)  Calitatea  de membru  asociat  poate  fi  dobândită  de  către  orice  persoană  fizică  sau  juridică,  prin aderarea la prezentul Statut.  Art.7. Dobândirea calității de membru aderent al asociației se face  în conformitate cu Regulamentul de ordine internă al asociației, pe baza unei cereri de înscriere. Art.8 (1) Calitatea de membru al asociației  se pierde în următoarele cazuri: 

♦ renunțarea scrisă; ♦ excludere din asociație; ♦ dizolvarea persoanei juridice; ♦ deces, în cazul persoanei fizice. 

(2) Membrul asociației care pierde această calitate nu are nici un drept asupra patrimoniului asociației. Art.9. Membrii asociației au următoarele drepturi: a)  dreptul  de  a  alege  si  de  a  fi  ales  în  toate  organele  de  conducere  ale  asociației; b) dreptul de a participa in toate cazurile în care se discuta si urmează a se lua o hotărâre cu privire la activitatea sa; c) dreptul de a‐şi exprima liber punctul de vedere; d) dreptul de a ocupa funcții în conducerea asociației; e) dreptul de vot în Adunarea Generala.  Art.10. Membrii asociației  au următoarele obligații:       a.să participe activ la atingerea scopului şi realizarea obiectivelor asociației;       b.sa participe la şedințele Adunării Generale si la toate activitatile initiate de asociație; 

    c. să achite cotizațiile lunare şi alte taxe stabilite de către Consiliul Director al asociației; 

5

       d. să apere permanent prestigiul asociației, să sesizeze de îndată conducerea asociației cu privire la orice situații de natură să aducă atingere şi/sau să producă prejudicii directe sau indirecte asociației;       e. să respecte hotărârile Adunarii Generale, ale Consiliului Director, ale Preşedintelui asociației;     f. să cunoscă şi să respecte prevederile prezentului Statut, ale Regulamentului de ordine internă şi ale actelor normative care reglementează organizarea şi exercitarea acestei activități.  

 CAPITOLUL IV 

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ASOCIATIEI  Art.11. Organele  de conducere ale asociației sunt: a) Adunarea Generala; b) Consiliul Director; c) Cenzorul;     Adunarea generala Art.12 

(1) Adunarea Generală este organul suprem de decizie al asociației  şi se compune inițial din membrii fondatori enumerați în  actul constitutiv al asociatiei  şi în prezentul statut. 

2) Din rândul acestora la prima întrunire ‐ denumită Adunare Constitutivă a persoanei juridice de drept privat Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul Buzăului”   sunt alese organele de conducere ale asociației, pentru un mandat de 4 ani. 

(3) Organele de conducere, astfel alese, pot fi realese în aceleasi funcții sau în alte funcții de conducere de către Adunarea generala. Modalitatea de vot va fi stabilita de Adunarea Generala . 

(4) Alegerea organelor de conducere ale asociației se face prin vot secret. (5)  Adunarea Generala este formată din toți membrii asociației. Fiecare membru asociat  va împuternici doi reprezentanți în Adunarea Generală. 

Art. 13 Adunarea Generala are următoarele competențe:      a) stabileşte măsuri pentru desfăşurarea activitatilor   cu respectarea prevederilor prezentului Statut, a Regulamentului de ordine internă şi a reglementărilor legale în vigoare;     b) alege şi revocă Preşedintele, Vicepreşedintele, membrii Consiliului Director şi   cenzorul;   c) aprobă bugetul de venituri  şi  cheltuieli,  situațiile  financiare  şi dă descărcare Consiliului Director  cu privire la activitate si gestiune;   d) aprobă Regulamentul de ordine internă a asociației;     e) modifică Actul constitutiv şi  Statutul; 

g) îndeplineşte orice alte atribuții prevazute în Statutul asociației . Art.14. (1) Adunarea Generală  se întruneşte în şedință ordinară, anual, în primul trimestru, la convocarea Preşedintelui.    (2) Adunarea Generală se poate  întruni şi  în şedințe extraordinare,  la cererea Preşedintelui, Consiliului Director sau a cel puțin 1/3 din membrii asociației.   (3) Convocarea Adunării Generale  se  face  în  scris, prin  afişare  la  sediul  asociației,  cu  cel puțin  5  zile înaintea  şedințelor  ordinare  sau  cu  cel  puțin  3  zile  înainte  de  şedințele  extraordinare.  Convocarea,  care  va cuprinde şi ordinea de zi, se face prin intermediul vicepreşedintelui asociației.   (4)  In caz de forță majoră sau de maximă urgență pentru rezolvarea  intereselor asociației, convocarea Adunării Generale se poate face de îndată.   (5) In toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul‐verbal al şedinței. Art.15  (1)  Sedințele  Adunării  Generale  sunt  legal  constituite  dacă  este  prezentă  majoritatea  membrilor asociației. 

6

(2) In cazul în care majoritatea nu este întrunită, prezidiul Adunării Generale stabileşte a doua Adunare Generală în termen de cel mult 15 zile, fără a mai îndeplini procedura convocării. Adunarea Generală  convocată în aceste condiții este legal constituită cu participarea membrilor prezenți. Art.16  Sedințele Adunării Generale  sunt  conduse de  către  Preşedinte,  împreună  cu  2 membrii  aleşi  prin  vot deschis de cei prezenți, formând prezidiul Adunării Generale. Art.17  (1)  Dezbaterile  din  şedințele  Adunării  Generale  se  consemnează  într‐un  proces  verbal,  semnat  de membrii prezidiului. 

(2) Procesul verbal  şi documentele care au  fost dezbătute  în  şedință se depun  într‐un dosar special al şedinței respective, care va fi numerotat, semnat şi sigiliat de preşedinte. Art.18 Ordinea  de  zi  se  aprobă  de  Adunarea  Generală  la  propunerea  celui  care  a  cerut  întrunirea  Adunării Generale. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majorității membrilor prezenți. Art.19 (1) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Adunarea Generală adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazul în care legea sau Regulamentul de ordine internă cere o altă majoritate. 

(2) Adunarea Generală poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Art.20  Hotărârile Adunării Generale se semnează de Preşedinte. In cazul în care Preşedintele lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea Adunării Generale se semnează de Vicepreşedinte  sau 3 membri. Art.21 (1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştința membrilor,  iar cele individuale, de la data comunicării. 

(2) Hotărârile luate de către Adunarea Generală sunt obligatorii şi pentru membrii care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă.   (3) Aducerea la cunoştința membrilor a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la adoptarea acestora. Art.22  (1)  In  cazul  în  care  se discută alegerea  sau  revocarea Preşedintelui, Vicepreşedintelui ori a membrilor Consiliului Director, nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiul Adunării Generale. In acest caz, şedința va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent. 

(2) Mandatul Consiliului Director, Preşedintelui şi Vicepreşedintelui asociației curge de la data aprobării în Adunarea Generală a membrilor fondatori ai prezentului statut.      Consiliul director Art.23  (1) Consiliul Director  al  asociației este  format din 5 membrii  aleşi pentru un mandat de 4  ani. Primul Consiliu Director isi va desfasura activitatea pana la sfarsitul mandatului .  

(2) In prima sedinta de constituire a unei noi Adunari Generale , pentru o perioada de 4 ani , Adunarea Generala alege dintre membrii sai Consiliul Director al asociatiei .  Art.24 Consiliul Director asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociației, în limita a cel mult o pătrime din componența sa. Art.25 Consiliul Director are următoarele competențe:     a) elaborează şi pune in aplicare programele de acțiune, organizare şi administrare ale asociației în acord cu hotărârile Adunarii Generale;  

b) elaborează Regulamentul de ordine internă aplicabil tuturor membrilor asociației; c) adoptă măsuri pentru aplicarea şi respectarea de către toți membrii a prevederilor prezentului Statut, 

a Regulamentului de ordine interna  şi a actelor normative care reglementează organizarea şi exercitarea acestei activități; 

d)  încheie acte  juridice  în numele şi pe seama asociației, având dreptul de a  împuternici  în   acest scop una  sau mai multe  persoane  cu  funcții  executive  inclusiv  persoane  care  nu  au  calitatea  de  asociat  sau  sunt străine de asociatie; de asemenea, poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcții executive, inclusiv persoane  care  nu  au  calitatea  de  asociat  sau  sunt  străine  de  asociație  pentru  a  îndeplini  orice  alte  atribuții prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. 

7

e) verifică şi aprobă cererile de înscriere în asociație; f)  stabileşte periodic,  taxele  de  înscriere  şi  contribuțiile  lunare  sau  de  orice  altă  natură  şi  urmăreşte 

încasarea acestora; g) constată nerespectarea prevederilor statutului sau ale Regulamentului de ordine internă şi aplică 

sancțiunile prevăzute în acesta; h) acceptă donațiile şi legatele făcute asociației; i)  aprobă organigrama şi  statul de functii şi angajează personalul asociației; j)  stabileşte proiectul de buget şi administrează patrimoniul asociației; k) prezintă anual Adunării Generale, spre aprobare, raportul său de activitate şi de gestiune;  l) îndeplineşte orice alte atribuții prevăzute în Statut sau stabilite de Adunarea General 

Art.26 (1)Consiliul Director se întruneşte în şedință ori de câte ori este nevoie la convocarea Preşedintelui. (2) Sedințele Consiliului Director sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea membrilor săi. (3)  In exercitarea atribuțiilor ce  îi  revin, Consiliul Director emite decizii cu votul majorității membrilor. 

Acestea se semnează de către membrii care au participat la şedință. (4) Prevederile art.21 se aplică în mod corespunzător. 

      Preşedintele Art.27 Preşedintele asociației are urmatoarele competențe: 

a) reprezintă  asociația  în  relațiile  cu  persoanele  fizice  si  juridice  române  şi  străine,  cu  institutiile  si autoritatile publice si alte organizatii profesionale, precum şi în justiție; 

b) convoacă şi prezidează şedințele Consiliului Director c) exercită căile de atac împotriva deciziilor Consiliului Director; d) ia măsuri pentru conducerea asociației care nu sunt de competența Adunarii Generale sau a Consiliului 

Director pentru atingerea scopului asociației; e) îndeplineşte funcția de ordonator al bugetului. 

Art.28  (1) Preşedintele Asociației este ales dintre membrii desemnati ai asociației pentru un mandat de 4 ani, putând fi reales în această funcție. 

(2) Presedintele Asociatiei este si Presedinte al Consiliului Director  (3) Preşedintele Asociației are specimen de semnătură în bancă. 

Art.29 (1) In exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Preşedintele asociației emite dispoziții. (2) Prevederile art.21 se aplică în mod corespunzător 

 Vicepreşedintele  Art.30 (1) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al Preşedintelui, 

(2) Daca Preşedintele    şi Vicepreşedintele   sunt  în  imposibilitate temporară de a‐şi exercita atribuțiile,  Adunarea Generală  poate delega temporar un membru din cadrul său pentru a îndeplini partial sau în totalitate atribuțiile Preşedintelui.   (3) Vicepreşedintele asociației este ales dintre reprezentanții membrilor asociației pentru un mandat de 4 ani, putând fi reales în această funcție.   (4) Vicepreşedintele  asociației  asigură  supravegherea  şi  îndrumarea  curentă  a personalului  angajat  al  asociației  şi efectuează  toate actele  şi operațiunile  curente necesare desfăşurării  în bune  condiții a activității asociației.   (5) Vicepreşedintele are specimen de semnătură în banca  Secretarul  Art.  31  (1)  Secretarul  asociatiei  întocmeşte  procesele  verbale  ale  şedințelor  de  Consiliu  director  şi  Adunare   Generala                 2) Secretarul asociatiei urmareste rezolvarea corespondentei  

8

3) Secretarul asociatiei pregateste lucrarile supuse dezbaterii Adunarii Generale  4) Secretarul asociatiei asigura comunicarea intre membrii asociatiei , institutii si persoane interesate a  

actelor si hotararilor adunarii generale  5) Secretarul asociatiei indeplineste si alte atributii si activitati date de Consiliul director  

  Cenzorul Art.32. (1) Controlul financiar  intern al asociației   este asigurat de un cenzor ales de Adunarea Generală şi are obligația verificării trimestriale a activităților economico‐financiare ale asociației şi dispunerii măsurilor necesare bunei administrări a patrimoniului asociației. 

(2) Durata mandatului este de 2 (doi) ani, mandatul putând fi reînnoit. Art.33 (1)Cenzorul îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor prezentului Statut, a Regulamentului de ordine internă şi a reglementărilor legale în vigoare. 

(2) Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. De asemenea nu poate fi cenzor: ♦ persoana care sub orice formă primeşte, pentru alte funcții, un salariu sau o remunerație de la un membru 

al Consiliului Director sau de la un membru al asociației; ♦ persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de 

încredere, fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită.  

CAPITOLULV PATRIMONIUL ASOCIATIEI 

  Art..34  Asociația  Intercomunală  ,,Ținutul  Buzăului”    are  un  patrimoniu  şi  buget  propriu.    La  înfiintare patrimoniul asociației este de __________________ lei.   ‐ asociatul nr. 1 – Consiliul comunei ...aduce un aport social de_______________________ lei   ‐ asociatul nr.2 – Consiliul Local al comunei... aduce un aport social de_______________________ lei                ‐ ………… Art.35  Patrimoniul  asociației  se  va  întregi  cu  sume  provenite  din  donatii,  sponsorizari,  legate,  cotizațiile membrilor,  dobânzile  şi  dividendele  rezultate  din  plasarea  sumelor  disponibile  în  condiții  legale,  resurse obținute  de  la  bugetul  de  stat  şi/sau  de  la  bugetele  locale,  etc.  şi  respectiv  bunuri  de  la  asociatii  sau  alte persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate. Art.36  (1)  Sursele  financiare  ale  asociației  vor  fi  folosite  exclusiv  pentru  indeplinirea  scopului  si  realizarea obiectivelor  asociației,  pentru  cheltuieli  de  functionare,  chirii,    pentru  salarizarea    personalului  administrativ angajat  cât şi pentru alte cheltuieli ce decurg din funcționarea asociației. 

(2) Partea de  contribuție    a  fiecărui  asociat    va  fi  stabilită, de  comun  acord, prin hotărârea Adunării Generale. 

 CAPITOLUL VI 

DIZOLVAREA, LICHIDAREA SI DISTRIBUIREA PATRIMONIULUI ASOCIATIEI  

Art.37 Asociația se dizolvă: ♦ de  drept; ♦ prin hotarâre judecatoreasca; ♦ prin hotarârea Adunării Generale a asociatiei. Art.38 (1) Dizolvarea asociației de drept şi respectiv prin hotărâre judecătorească poate avea loc în cazurile prevăzute de legislația în vigoare. 

(2) Dizolvarea asociației prin hotărârea Adunării Generale se poate produce când hotărârea este luată cu acordul a 2/3 din numărul membrilor asociației. Art.39 (1)In cazurile de dizolvare de drept sau prin hotărâre jdecătorească, lichidatorii vor fi numiți prin  

9

însăşi hotărârea judecătorească. In cazul dizolvării prin hotărârea Adunării Generale, lichidatorii vor fi numiți de  către Adunarea Generală,sub sancțiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare. 

(2) In toate cazurile, mandatul Consiliului Director încetează odată cu numirea lichidatorilor, urmându‐se procedura prevăzută de legislația în vigoare. 

(3)  In cazul dizolvării asociației, bunurile  rămase  în urma  lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public, cu scop identic sau asemănător, potrivit reglementărilor legale în vigoare. 

 CAPITOLUL VII 

DISPOZITII FINALE  Art.40 (1) In litigiile în care este parte asociația, aceasta va fi reprezentată de către Preşedintele  asociației sau persoana desemnată de către Consiliul Director al asociației. 

 (2)  Regulamentul  de  ordine  internă  va  conține  dispoziții  pentru  punerea  în  aplicare  a  prevederilor prezentului Statut. 

 (3) Prevederile prezentului statut se completeaza cu prevederile Ordonantei  Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările şi completările ulterioare. 

 (4)  Prezentul  Statut  a  fost  aprobat  în  Adunarea  Generală  a  membrilor  fondatori  din  data  de _____________________.     CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (1) PRIMAR,                   CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (2)  PRIMAR,  ……