Sumele alocate de la buge-tul Consiliului Judeţeanpentru localităţile din judeţ,

investiţiile şi cheltuielile pecare primăriile şi consiliilelocale le au în plan. pag. 2—5

Liliana Dragomir, directo-rului Agenţiei Judeţeanepentru Ocuparea Forţei de

Muncă Braşov, vorbeştedespre realizările agenţieipe care o conduce. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 20 16–31 ianuarie 2014

Sumele alocate de Consiliul JudeţeanBraşov localităţilor din judeţ în 2014

Drumurile Unirii românilorau trecut totdeauna prinBraşov. Arhiva Bisericii Sf.

Nicolae din Schei prezintămărturii ale prezenţei luiAl. I.Cuza la Braşov. pag. 8

Unirea Principatelor. Alexandru Ioan Cuza şi Braşovul

AJOFM Braşov: 2013 a fost un an plin de realizări

Fostul vicepreşedinte alConsiliului Judeţean şiconsilier judeţean înacest mandat, Attila Ko-vacs, spune că a susţinutşi promovat ca bugetuljudeţului pentru 2014 săfie unul „echilibrat şi ra-ţional”.

Attila Kovacs este mulţu-mit de modul în care s-auîmpărţit banii din cotade 20% şi dinTVA, dela ni-v e -

lul judeţului Braşov, pen-tru echilibrarea bugetelorlocale.

„Fondurile s-au îm -părţit pe fiecare zonă, înfuncţie de priorităţilestabilite de către primarişi consiliile locale. Fi-

resc, am susţinut să fiealocaţi banii necesari pen-tru acele localităţi unde co-munitatea maghiară are o

pondere reprezentati-vă. Este adevărat,

am primit dinteritoriu

so l i c i -tări de

alo-

cări de fonduri de cinci ori,chiar zece ori mai mari decât au existat. Acum, eitrebuie să-şi aprobe alocă-rile bugetare în fiecareconsiliu local şi să se apu-ce de treabă”, a precizatKovacs Attila.

El a precizat că au fostavute în vedere investiţiicare erau începute anii tre-cuţi şi care s-au blocat dincauza lipsei finanţării.„Sunt investiţii importan-te la nivelul fiecărei primă-rii. De exemplu, au începutlucrările de alimentare cuapă şi canalizare la Tărlun-geni şi Apaţa, pornite cu finanţare de la MinisterulMediului, care din păcates-au blocat anul trecut. Ori-cum, aceste investiţii nece-sită şi o cofinanţare locală,de aceea am alocat sumede bani în această direcţie.Apoi, există proiecte de in-frastructură rutieră – cons -trucţii şi reparaţii, la felpentru şcoli şi grădiniţe.

Un alt exemplu, la Ormeniş, anul trecuts-au asfaltat străziledin comună, dar dato-riile pentru aceste lu-crări se întind şi pe

2014. La Racoş, încănu s-au finalizat lucrări deridicări topografice caretrebuie executate în regim

de urgenţă şi era obligato-riu să asigurăm finanţare.La Jibert şi la Jimbor (co-muna Homorod) sunt ex-trem de necesare lucrări derepraţii la căminele cultu-rale, iar la Budila trebuiaualocate resursele financia-re necesare pentru sistema-tizarea pârâului care treceprin comună, care la fieca-re rupere de nori producepagube în gospodăriile oamenilor”, a dat KovacsAttila exemple de lucrăripe care le-a susţinut şi pen-tru care a obţinut finan -ţarea lor la discutareabugetului pe 2014

O altă categorie de acti-vităţi pentru care Kovacsa făcut lobby să fie finana-ţate sunt cele de ordin cul-tural, organizate de comu-nitatea maghiară din jude-ţul Braşov.

Este vorba despre con-cursul de poezie „BartalisJános” (poet maghiar năs-cut în data de 29 iulie1893, Apaţa – decedat în7 decembrie 1976, la Cluj-Napoca). A primit titlul dedoctor în filologie în1945). Debut absolut cupoezii în „Ujsag” – Cluj,1914). Acest concurs aajuns în acest an la a 21-aediţie. Apoi, Kovacs a maiamintit şi de Festivalul

dansului folcloric din ŢaraBârsei, Împuşcatul Coco-şului – tradiţie popularăunică de la Apaţa sau deFestivalul meşteşugurilortradiţionale maghiare, careare loc la începutul luniimai în Braşov, la BisericaReformată, eveniment lacare partiicpă anual apro-ximativ 3.000 de persoa-ne. Nu în ultimul rând, tre-buie amintite Zilele ma-ghiare ale judeţului Bra-şov, care se desfăşoarătoamna, pe parcursul uneisăptămâni, cu atracţii gas-tronomice şi multe eveni-mente culturale.

Nu în ultimul rând, con-silierul judeţean a precizatcă a solicitat şi sprijinireapresei şi a bisericilor ma-ghiare, în limita sumelordisponibile, având în ve-dere că 2013 a fost un angreu şi că există priorităţiabsolute pentru Braşov:construcţia aeroportului şimodernizarea SpitaluluiClinic Judeţean de Urgen-ţă, care trebuie finalizatecât mai rapid.

„În acest context, în2014, dacă nu la nivelde satisfacţie, sperăm săavansăm măcar un pic cuaceste investiţii”, ne-a de-clarat consililerul judeţeanKovacs Attila.

Milităm pentru un bugetechilibrat şi raţional!

Kovács Attila, consilier judeţean

2

Sumele alocate de Consiliul Judeţean localităţilor în 2014SUME DIN COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT PENTRU

ECHILIBRAREA BUGETELOR LOCALE PE ANUL 2014, PENTRU ACHITAREAARIERATELOR, PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE

LOCALĂ ŞI PENTRU PROIECTELE DE INFRASTRUCTURĂ CARE NECESITĂCOFINANŢARE LOCALĂ

MII LEI

SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ PENTRUECHILIBRAREA BUGETELOR LOCALE PE ANUL 2014, PENTRU ACHITAREA

ARIERATELOR, PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARELOCALĂ ŞI PENTRU PROIECTELE DE INFRASTRUCTURĂ CARE NECESITĂ

COFINANŢARE LOCALĂ MII LEI

Nr.crt LOCALITATEA PROGRAM AN 2014

0 1 21 Braşov 0,002 Codlea 0,003 Făgăraş 2.322,004 Săcele 316,00

TOTAL MUNICIPII 2.638,005 Ghimbav 237,006 Predeal 1.185,007 Râşnov 0,008 Rupea 505,009 Victoria 426,0010 Zărneşti 1.895,00

TOTAL ORAŞE 4.248,0011 Apaţa 79,0012 Augustin 513,0013 Beclean 276,0014 Bod 742,0015 Bran 308,0016 Budila 308,0017 Buneşti 632,0018 Caţa 79,0019 Cincu 316,0020 Comăna 909,0021 Cristian 687,0022 Crizbav 316,0023 Drăguş 308,0024 Dumbrăviţa 742,0025 Feldioara 1.619,0026 Fundata 869,0027 Hârseni 632,0028 Hălchiu 474,0029 Hărman 640,0030 Hoghiz 553,0031 Holbav 474,0032 Homorod 371,0033 Jibert 798,0034 Lisa 553,0035 Mândra 632,0036 Măieruş 719,0037 Moieciu 632,0038 Ormeniş 679,0039 Părău 316,0040 Poiana Mărului 197,0041 Prejmer 308,0042 Racoş 671,0043 Recea 355,0044 Sâmbăta de Sus 316,0045 Sânpetru 869,0046 Şercaia 869,0047 Şinca 316,0048 Şinca Nouă 363,0049 Şoarş 671,0050 Tărlungeni 948,0051 Teliu 869,0052 Ticuş 419,0053 Ucea 592,0054 Ungra 513,0055 Vama Buzăului 632,0056 Viştea 355,0057 Voila 434,00 58 Vulcan 316,00

TOTAL COMUNE 26.189,00

TOTAL GENERAL 33.075,00

Nr.crt LOCALITATEA PROGRAM AN 2014

0 1 21 Braşov 0,002 Codlea 0,003 Făgăraş 618,004 Săcele 84,00

TOTAL MUNICIPII 702,005 Ghimbav 63,006 Predeal 315,007 Râşnov 0,008 Rupea 135,009 Victoria 114,0010 Zărneşti 505,00

TOTAL ORAŞE 1.132,0011 Apaţa 21,0012 Augustin 137,0013 Beclean 74,0014 Bod 198,0015 Bran 82,0016 Budila 82,0017 Buneşti 168,0018 Caţa 21,0019 Cincu 84,0020 Comăna 242,0021 Cristian 183,0022 Crizbav 84,0023 Drăguş 82,0024 Dumbrăviţa 198,0025 Feldioara 431,0026 Fundata 231,0027 Hârseni 168,0028 Hălchiu 126,0029 Hărman 170,0030 Hoghiz 147,0031 Holbav 126,0032 Homorod 99,0033 Jibert 212,0034 Lisa 147,0035 Mândra 168,0036 Măieruş 191,0037 Moieciu 168,0038 Ormeniş 181,0039 Părău 84,0040 Poiana Mărului 53,0041 Prejmer 82,0042 Racoş 179,0043 Recea 95,0044 Sâmbăta de Sus 84,0045 Sânpetru 231,0046 Şercaia 231,0047 Şinca 84,0048 Şinca Nouă 97,0049 Şoarş 179,0050 Tărlungeni 252,0051 Teliu 231,0052 Ticuş 111,0053 Ucea 158,0054 Ungra 137,0055 Vama Buzăului 168,0056 Viştea 95,0057 Voila 116,0058 Vulcan 84,00

TOTAL COMUNE 6.972,00

TOTAL GENERAL 8.806,00

În acest an, edilii oraşuluiZărneşti vor avea la dis-poziţie 2,4 milioane de leialocate din impozitul pevenit şi din cota de TVApentru echilibrarea buge-telor locale.

Suma a fost aprobată de ple-nul Consiliului JudeţeanBraşov şi este destinată sus-ţinerii programelor de dez-voltare şi proiectelor de in-

frastructură care necesităcofinanţare locală.

Oraşul Zărneşti va maiprimi prin Direcţia generalăa Finanţelor Publice Braşov,suma de 3,824 milioane delei din cota de 80% din im-pozitul pe venit şi 1,018 mi-lioane de lei din cota de 80%din TVA, acordată pentruechilibrarea bugetelor locale.

Potrivit primarului DorelBârlădeanu, două proiecte

vor fi susţinute cu priorita-te: reabilitarea, moderniza-rea reţelelor de distribuţie aapei potabile şi extindereareţelelor de canalizare me-najeră în oraşul Zărneşti,pentru care sunt prevăzute505.000 lei, şi reparaţiile ca-pitale de străzi, pentru carevor fi alocate 1,9 milioanede lei.

Trebuie spus că acestesume vor fi completate cu

alte fonduri, de ordinul mi-lioanelor de lei, care vor fiprevăzute în bugetul local aloraşului Zărneşti. Multe din-tre acestea au trotuarele re-făcute încă de anul trecut.De asemenea, vor fi amena-jate locuri de parcare. În pri-vinţa modernizării infras-tructurii de apă şi canaliza-re, proiectul a început în2008, având următoareastructură de finanţare: 85%fonduri guvernamentale şi15% fonduri locale. În mo-mentul de faţă, o treime dinlucrări sunt încheiate. Pri-marul intenţionează să in-cludă în bugetul local dinacest an 6,8 milioane de leipentru continuarea lucrări-lor la reţelele de apă-canal.

„Bugetul pe care ni l-a alo-cat Consiliul Judeţean Bra-şov pentru anul în curs estemai mare decât cel din anulprecedent, fapt care ne bu-cură, întrucât necesităţile deinvestiţii la nivelul oraşuluiZărneşti sunt foarte mari, daram convingerea că ne vomdescurca şi vom reuşi să rea-lizăm cât mai multe lucruri,spre binele locuitorilor”, amenţionat primarul DorelBârlădeanu.

Primarul Dorel Bârlădeanu (foto medalion) pune accent pe infrastructura oraşului

3

Pe lângă fondurile aloca-te prin bugetul pe 2014, re-cent aprobat de ConsiliulJudeţean Braşov, comunaŞinca Nouă va primi înacest an şi alte sume consi-derabile.

Astfel, 2 milioane de leidin creditul pe care adminis-traţia judeţeană îl va con-tracta în perioada următoa-re vor fi destinate cofinan-ţării proiectelor de dezvol-tare locală pentru care Pri-măria Şinca Nouă a accesatîn 2013 bani europeni. Estevorba despre proiecte finan-ţate din Fondul EuropeanAgricol pentru DezvoltareRurală (FEADR).

Unul dintre acestea, apro-bat pe Măsura 125 b), vi-

zează reabilitarea şi extin-derea mai multor drumuriforestiere de pe teritoriuladministrativ al comunei:DF 11 – Flucuşeşti, DF 14– Pârâul Ţapului şi DF 13– Găunoasa.

Valoarea nerambursabilăa proiectului este de 1,5 mi-lioane de euro. Un alt pro-iect, finanţat pe Măsura 322a FEADR, este unul integrat,având mai multe componen-te: modernizarea unor străzi,modernizarea reţelelor elec-trice, înfiinţarea serviciuluisocial de tip „After school”şi organizarea obiceiului lo-cal „Roata” în comuna Şin-ca Nouă. Valoarea neram-bursabilă a acestuia este de2,5 milioane de euro.

Zărneşti: Drumurileşi reţelele de apă,priorităţi pentru edili

2 milioane de lei pentruproiectele din Şinca Nouă

Primarul comunei Orme-niş, Gergely Janos, a înain-tat către Consiliul Judeţeancererea pentru a se alocafonduri în acest an pentruurmătoarele lucrări în loca-litate.

„Vă rugăm să ne sprijiniţicu privire la acordarea su-melor necesare din cote de-falcate din TVA pentruechilibrarea bugetelor loca-le cu suma de 860.000 delei. Menţionăm că acestesume reprezintă lucrări deinvestiţii în continuare şi ur-gente, având în vedere fap-tul că unele lucrări sunt dejaterminate şi recepţionate,

după cum urmează: con-strucţia garajului pentru ma-şina PSI Ormeniş – în va-loare de 350.000 de lei; ali-mentare cu apă în comunaOrmeniş – în valoare de200.000 de lei; înfiinţareaunui parc în comuna Orme-niş – în valoare de 250.000lei, achiziţionarea unui te-ren pentru construcţia Că-minului Cultural Ormeniş –în valoare de 40.000 de leişi reabilitarea căminuluicultural Ormeniş – în valoa-re de 20.000 de lei”, se ara-tă în memoriul trimis deGergely Consiliului Jude-ţean.

Primarul oraşuluiRupea, Flavius Du-mitrescu (foto), aîna intat către Consi-liul Judeţean Braşovsolicitarea de a primibani pentru moderni-zarea aşezământuluicultural din oraşulRupea.

Edilul a menţionatfaptul că suma de640.000 de lei, com-pusă din 505.000 delei, bani proveniţi dincote defalcate din im-pozitul pe venit şi135.000 de lei, dinsuma defalcată dincota de TVA, repartizată lo-calităţii Rupea, va fi utiliza-tă pentru „Execuţia lucrări-lor de reabilitare, moderni-zare şi dotare aşezământ cul-

tural Rupea, care vor fi cu-prinse la secţiunea de dez-voltare a bugetului local”, aprecizat primarul FlaviusDumitrescu.

Bani pentru alimentareacu apă în Ormeniş

Rupea: Fonduri pentruaşezământul cultural

Proiect ambiţios la Lisa: pârtie de schi la 2.400 de metri altitudine, în Munţii Făgăraş

În următorii ani, pe terito-riul administrativ al comu-nei Lisa se va realiza cel maimare domeniu schiabil dinRomânia şi al şaptelea ca ex-tindere din Europa. Vor fi 68de kilometri de pârtii ame-najate pe versantul nordic alMunţilor Făgăraş, unele laaltitudini de peste 2.400 demetri, fapt care va permitemenţinerea zăpezii pe o pe-rioadă mult mai lungă decât

în oricare altă zonă de schidin România. Accesul turiş-tilor şi legătura între pârtiivor fi asigurate prin interme-diul telegondolelor.

Pentru acest proiect ambi-ţios iniţiat de Primăria Lisa,vor fi necesare investiţii demare anvergură, ce vor de-păşi 120 de milioane de euroşi care urmează să fie reali-zate în decurs de cinci ani,după cum a apreciat edilulcomunei, Sorin NicolaeGreavu (foto). „Avem pre-văzute patru etape pentru im-plementarea acestui proiect,care va genera o puternicădezvoltare economică şi tu-ristică a întregii zone. Pen-tru finanţarea lui ne-am aso-ciat cu Consiliul JudeţeanBraşov şi dorim să accesămfonduri europene. La sfârşi-

tul anului trecut am primit dela Consiliul Judeţean 80.000de lei pentru plata studiuluide prefezabilitate. În acest anvom termina şi studiul de fe-zabilitate la care s-a lucratdoi ani. De asemenea, spe-cialiştii au întocmit studiicomparative ale temperatu-rii şi evoluţiei stratului de ză-padă de pe suprafaţa viitoru-lui domeniu schiabil, în di-ferite perioade ale anului,astfel încât să avem o imagi-ne clară asupra potenţialuluizonei”, a explicat primaruldin Lisa.

Consiliul Judeţean va spri-jini acest proiect de dezvol-tare, asigurând cofinanţareacheltuielilor. PreşedinteleCJ, Aristotel Căncescu, aanunţat că din creditul de5.000.000 de euro care ur-

mează să fie accesat de ju-deţ, 200.000 de euro suntdestinate comunei Lisa. Deşiproiectul se află abia la în-ceput, el a atras deja atenţiainvestitorilor străini. Astfel,o societate din Germania şialta din Austria s-au arătatinteresate de exploatarea vii-torului domeniu schiabil.

În acest an, Primăria Lisaa primit de la Consiliul Ju-deţean 700.000 de lei. Baniivor fi repartizaţi pentru ur-mătoarele proiecte: alimen-tare cu apă – 200.000 de lei,drumuri comunale – 300.000de lei, şcoli, grădiniţe –30.800 de lei, cămine cultu-rale – 21.800 de lei, studii defezabilitate şi proiecte –100.000 de lei şi lucrări lareţeaua de gaz metan –47.400 de lei.

AJOFM Braşov: 2013 a fostun an plin de realizăriAnul 2013 a fost un an plinde realizări pentru AgenţiaJudeţeană pentru Ocupa-rea Forţei de Muncă Bra-şov (AJOFM), obiectivulstrategic în domeniul ocu-pării forţei de muncă, cu-prins şi în Programul de gu-vernare, fiind creşterea gra-dului de ocupare şi scăde-rea reală a ratei şomajului.

Rata somajului la nivelul ju-deţului Braşov, în primul se-mestru al anul 2013 şi-a păs-trat trendul descrescător şi s-amenţinut până în luna sep-tembrie, când a început săcrească, uşor, creştere cauza-tă de înscrierea în baza dedate a agenţiei a absolvenţi-lor de învăţământ promoţia2013. Obiectivul general alProgramului pentru ocupa-rea forţei de muncă în anul2013, a prevăzut încadrareaîn muncă a cel puţin 8.500persoane (3.475 femei). Ur-mare a implementării progra-mului de ocupare, în anul2013, au fost încadrate înmuncă 6.344 persoane(2.684 femei). „În vederearealizării programului deocupare şi asigurării unuigrad cât mai ridicat de ocu-pare a persoanelor înregistra-te la agenţiile de ocupare, la

nivel judeţean au fost identi-ficate 8.590 locuri de mun-că, graţie relaţiilor strânse,bazate pe încredere, createîntre AJOFM Braşov şi an-gajatorii din judeţ, dar şi aprevederilor legislative refe-ritoare la declararea locuri-lor de muncă vacante”, con-form directorului AJOFM,Liliana Dragomir (foto).

Informarea, consiliereaşi formarea profesiona-lă – un succes

În anul 2013 au beneficiatde servicii de informare şiconsiliere profesională un nu-măr de 11.501 persoane(5.195 femei), aflate în cău-tarea unui loc de muncă.Conform protocolului înche-iat între AJOFM Braşov şiPenitenciarul Codlea, în anul2013 au beneficiat de infor-mare şi consiliere profesio-nală un număr de 48 de per-soane private de libertate. Caurmare a participării la servi-ciile de informare şi consilie-re profesională, 560 persoa-ne au fost cuprinse la cursuride formare profesională şi3.229 persoane (1.388 femei)şi-au găsit un loc de muncă.

Prin implementarea pro-gramului „De la şcoală, laviaţă profesională, spre ca-

rieră” au fost desfăşurate 99de şedinţe de consiliere înunităţi de învăţământ din lo-calităţile Braşov, Rupea, Fel-dioara, Zărneşti, Râşnov, Fă-găraş, Săcele, Codlea şi Pre-deal. La aceste şedinţe degrup au participat 2.045elevi. Cu această ocazie s-aurmărit creşterea şanselor deocupare prin activitatea deinformare şi orientare profe-sională a elevilor din anii ter-minali ai învăţământuluipreuniversitar.

În anul 2013 au beneficiatde servicii de informare şiconsiliere profesională unnumăr de 30 persoane cu di-zabilităţi (15 femei), din care16 persoane (7 femei) au fostangajate. În perioada ianua-rie-decembrie 2013 au fostorganizate 59 de programede formare profesionalăadresate şomerilor aflaţi înevidenţa Agenţiei la care aufost cuprinse 1.288 persoa-ne (841 femei). Sectoarelede activitate pentru care s-au

organizat cele mai multeprograme de formare profe-sională şi la care au fost cu-prinse cele mai multe per-soane sunt: servicii, cons -trucţii, informatică/tehnolo-gia informaţiilor şi industriealimentară. Meseriile la careau participat cele mai multepersoane sunt: operator in-troducere, prelucrare şi vali-dare date, inspector resurseumane, contabil, expert achi-ziţii publice, cameristă, lu-crător comercial, manichiu-rist-pedichiurist etc.

De asemenea, în progra-mele de formare profesiona-lă au fost cuprinse persoaneaparţinând unor grupuri cudificultăţi de integrare pe pia-ţa muncii, precum şi persoa-ne care au beneficiat de gra-tuitate în baza prevederilorLegii nr. 76/2002 cu modifi-cările şi completările ulte-rioare, dintre care menţionăm154 şomeri din mediul ruralşi 10 persoane de etnie romă.

Subvenţiile acordate anga-jatorilor pentru încadrarea înmuncă a absolvenţilor de în-văţământ, diferenţiate înfuncţie de nivelul studiilorabsolvite de cel angajat, auavut un aport important laocuparea tinerilor înregistraţiîn evidenţele agenţiei. Utili-

zarea tuturor mijloacelor deinformare în masă cu privi-re la măsurile active destina-te tinerilor, informarea şiconsilierea privind carieraelevilor din anii terminali destudii, bursa locurilor demuncă destinată absolvenţi-lor a făcut posibilă angaja-rea a 519 absolvenţi, dupăcum urmează: 135 absol-venţi (26%) prin încheiereade contracte individuale demuncă, prin subvenţionarealocului de muncă; 384 absol-venţi (74%) prin încheiereade contracte individuale demuncă dar fără subvenţiona-rea locului de muncă. Dincei 135 absolvenţi angajaţiprin măsura de subvenţiona-re a locului de muncă, 63sunt absolvenţi de învăţă-mânt superior, 70 sunt absol-venţi de învăţământ secun-dar superior sau învăţământpostliceal, iar două persoa-ne sunt absolvente ale ciclu-lui inferior al liceului.

Întreaga activitate a Agen-ţiei Judeţene pentru Ocupa-rea Forţei de Muncă Braşov,pe parcursul anului 2013, afost apreciată la nivel naţio-nal, directorul executiv Li-liana Dragomir primind ca-lificativul „Foarte bine” laevaluările asupra agenţiei.

Autoritatea ElectoralăPermanentă a reglementatprin Hotărârea nr. 15/2013,publicată în MO nr. 717/21.11.2013, modul de în-tocmire şi avizare a listelorcuprinzând persoanele carepot fi desemnate preşedinţiai birourilor electorale alesecţiilor de votare sau loc-ţiitori ai acestora.

După centralizare, acesteliste se transmit AutorităţiiElectorale Permanente în ve-derea avizării.

În procedura de avizarepot intra doar persoanelecare au întocmit cereri deîns criere şi care figurează înevidenţele AEP că au exer-

citat funcţia de preşedintesau locţiitor la cel puţin unscrutin, sau care au partici-pat la un program de instrui-re organizat de AEP.

Cererile de înscriere sepot depune atât în perioadaelectorală, cât şi în afaraacesteia, până la termenelelimită stabilite de lege, res-pectiv până cel târziu cu 35de zile înainte pentru alegerilocale, parlamentare şi eu-roparlamentare, până celtârziu cu 30 de zile înaintepentru alegeri prezidenţialeşi până cel târziu cu 15 zileînainte în cazul referendu-murilor.

Pot fi înscrise în aceste lis-te orice persoană care înde-plineşte următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română;b) cunoaşte limba română,

scris şi vorbit;c) are drept de vot;d) are o stare de sănătate

corespunzătoare îndepliniriifuncţiei;

e) nu are apartenenţă po-litică;

f) nu se află într-unul dincazurile de incompatibilita-te prevăzute de lege;

g) nu este urmărită penal,trimisă în judecată penalăsau condamnată penal.

h) a absolvit cel puţin în-văţământul general obliga-toriu (la tragerea la sorţi voravea prioritate juriştii);

Persoanele interesate potadresa cererea de înscrierefie Instituţiei Prefectului –Judeţul Braşov, fie Primărieidin localitatea de domiciliu.

La sediul Instituţiei Pre-fectului – Judeţul Braşov ce-rerile de înscriere (modeltip), însoţite de o copie a ac-tului de identitate se pot de-pune de luni până vineri, în-tre orele 8.00 – 16.30, Re-gistratură, parter cam. 1.

4

Condiţii de înscriere pentru cei interesaţică fie preşedinţi la secţiile de votare Consiliul Judeţean Braşov

a alocat din bugetul din acestan suma de 390.000 de leicomunei Drăguş.

Gheorghe Sucaciu, prima-rul comunei Drăguş, a decla-rat că banii vor fi alocaţi pen-tru repararea sediului primă-riei (350.000 de lei) iar res-tul de 40.000 de lei vor fi fo-losiţi pentru cheltuieli curen-te de funcţionare. Mulţi din-tre noi poate am auzit de

Drăguş după ce a fost votatanul trecut pe internet „Celmai frumos sat din Româ-nia”. Compeţiţia a fost orga-nizată de Asociaţia Cele maifrumoase sate din Româniaşi compania Carpatair. „Sco-pul nostru a fost de a scoatedin anonimat comuna, şi nuoricum, ci prin proiecte ori-ginale şi valoroase şi inova-tive. Ne bucurăm de faptulcă am primit apreciere” a de-

clarat Gheorghe Sucaciu,primarul comunei Drăguş.

Cojocarul satului – Dumi-tru Sofonea, declarat tezauruman viu, Labirintul de Po-rumb, unde vă puteţi întâlnicu Ileana Cosânzeana sauFăt Frumos, dar şi cu Zmeulsau Baba-cloanţa sau pârtiade schi din Drăguş sunt câ-teva dintre atracţiile din zonăcare au scos câştigător satulbraşovean.

„Haină” nouă la Drăguş, cel mai frumos sat

Ample investiţii în comuna JibertConsiliul Judeţean Braşov

a alocat, în acest an, suma de1,01 milioane de lei din cotedefalcate din impozitul pevenit şi TVA comunei Jibert.

Banii sunt necesari pentrureabilitarea şcolilor din lo-calitate şi a sediului de pri-mărie. De asemenea, vor filucrări şi la căminele cultu-rale şi dispensarul din sate-le aparţinătoare comunei Ji-

bert. Tot în acest an se vorrepara şi câteva drumuri co-munale şi se va îmbunătăţireţeaua de alimentare cu apădin comună, a declarat pri-marul Iancu Boeriu.

Concret, suma de 1.010 delei va fi repartizată astfel:50.000 de lei pentru repara-ţii şcoli şi grădiniţe, 60.000pentru repararea sediului pri-măriei, 100.000 de lei pen-

tru reabilitarea căminelorculturale, 20.000 de lei pen-tru lucrări la dispensar,250.000 de lei pentru repa-raţii ale drumurilor comuna-le, 300.000 de lei pentru lu-crări la reţeaua de alimenta-re cu apă, 120.000 de leipentru elaborarea de studii,60.000 de lei pentru cofinan-ţări la proiecte şi 50.000 delei pentru alte programe.

Investiţii majore în infras-tructura localităţii. Ediliivor demara lucrări de asfal-tare pe mai multe străzi dinoraş, precum şi de introdu-cere a reţelei de canalizare.

Consiliul Judeţean Braşov aalocat suma de 400 mii de leidin impozitul pe venit şi dinTVA municipiului Săcele.

Fondurile alocate de cătreConsiliul Judeţean în 2014vor fi direcţionate de cătreconducerea primăriei din Să-cele pentru asfaltarea câtor-va artere din oraş.

„O prioritate pentru noi înacest an este asfaltarea dru-murilor din cartierul ANLdin Baciu, astfel încât loca-tarii să aibă asigurate toate

condiţiile. Vom prelua in-vestiţia în acest an şi va tre-bui să ne ocupăm de infras-tructură. De asemenea, vomintra şi în carierul Electro-precizia pentru reabilitareaşi asfaltarea drumurilor afla-te în stare avansată de degra-dare. Suntem bucuroşi că amreuşit anul trecut să dăm înfolosinţă ocolitoarea muni-cipiului. Investiţia a fostfoarte importantă pentru căîn aşa fel, am reuşit dirijareatraficului greu din interiorulmunicipiului”, a declarat pri-marul Radu Florea Nistor.

Apă şi canal la Săcele. Pe de altă parte, a conti-

nuat primarul, în acest ancontinuăm lucrarea de intro-

ducere a canalizării şi aaducţiunii de apă în zoneleBaciu, Turcheş, Cernatu şiSatu Lung. Investiţia estefoarte costisitoare. „Din fon-duri proprii şi din banii eu-ropeni contractaţi de Com-pania Apa am reuşit pânăacum derularea lucrărilor.Sperăm ca în cîţiva ani, ca-nalizarea să fie introdusă înîntreg municipiul. Tot în ca-drul proiectului cu fondurieuropene derulat de Compa-nia Apa, vom înlocui pânăîn 2020 întreaga reţea de apădin localitate. Există conduc-te de lemn, vechi de aproa-pe 100 de ani, care trebuieînlocuite”, a explicat prima-rul Radu Nistor Florea. Vomcontinua şi investiţiile în tu-

rism. După refacerea şi rein-troducerea în circuitul turis-tic a canionului 7 Scări, vomamenaja acolo şi o tirolianămodernă de mari dimen-siuni, a mai declarat prima-rul municipiului Săcele.

Canionul 7 Scări a rein-trat în circuitul turistic

Lucrările de reabilitare în-cepute în luna iulie au fostfinalizate anul trecut, astfelcă braşovenii pasionaţi demunte pot face o drumeţie înacea zonă pentru a se bucu-ra de natură. Reparaţia capi-tală a presupus înlocuirea to-tală a scărilor şi pasarelelorde trecere, ceea ce asigurăvizitarea obiectivului turis-tic în cele mai sigure condi-ţii. Reamenajarea Canionu-lui 7 Scări s-a finalizatîntr-un timp record, cu o in-vestiţie de aproximativ330.000 de lei din parteaConsiliului Local Săcele.Din 2012 obiectivul turistica devenit impracticabil dincauza deteriorării ansamblu-lui de scări metalice care pu-neau în dificultate accesul tu-riştilor în zonă. Pentru lucră-rile inaugurate acum s-a fo-losit oţel zincat garantat pen-tru 40 de ani, în condiţii deumiditate mare.

„Am găsit această soluţieca împreună cu Regia Pădu-rilor Săcele, care are în ad-ministrare întreg fondul sil-vic al Săcelelui, să ne apu-căm de această lucrare”, adeclarat Radu Florea Nistor,primar Săcele.

Aleşii locali din comunaBod au cerut Consiliului Ju-deţean în acest an fonduripentru asfaltarea drumurilordin localitate, pentru reabi-litarea dispensarului şi a că-minului cultural.

Astfel, primarul comuneiBod, Paul Cernat (foto), aînaintat către Consiliul Jude-ţean propunerile privind no-minalizarea pe cheltuieli decategorii a sumei de 940.000de lei, după cum urmează: ca-nalizare – branşamente – învaloare de 150.000 de lei, dru-muri – asfaltare străzi şi tro-tuare – 450.000 de lei, lucrăride reparaţii la dispensar –100.000 de lei, reabilitarea că-

minului cultural – 140.000 delei, extinderea reţelei de ilu-minat public – 100.000 de lei.

„Sunt mândru să anunţacum că o mare investiţie încomuna noastră este în fazade finalizare. Vorbesc de în-cheierea lucrărilor de canali-zare în comuna noastră. Deşilocalitatea s-a confruntat îndese rânduri cu probleme fi-nanciare şi chiar organizato-rice, iată că ceea ce am înce-put împreună în 2007 am fi-nalizat. Canalizarea a însem-nat un efort financiar deaproape 2 milioane de euro,bani proveniţi din surse pro-prii de la Consiliul Local Bodşi de la Consiliul Judeţean.

După finalizarea branşamen-telor, de administrarea inves-tiţiei se va ocupa CompaniaApa. Pe de altă parte, îm-preună cu locuitorii comuneiam hotărât să ne ocupăm în

acest an de lucrări neapăratnecesare pentru Bod. Deoa-rece în localitate s-a construitfoarte mult în ultimii ani, auapărut chiar cartiere noi, sun-tem nevoiţi să le oferim noi-

lor locuitori ai comunei con-diţiile necesare de confort.De aceea am hotărât extinde-rea iluminatului public pestrăzile în care au apărut ast-fel de construcţii noi”, spu-ne Paul Cernat.

Ca orice comună care ur-mează un drum european,Bodul trebuie să se ocupe şide viaţa culturală a locuito-rilor. Căminul cultural esteîntr-o stare avansată de de-gradare, cel puţin la nivelulacoperişului. După fiecareploaie, apa se infiltrează pro-ducând pagube care ar puteaafecta chiar structura de re-zistenţă. La fel se întâmplă şicu dispensarul din comună.

„Am considerat, aşadar, im-perios necesar să reabilitămaceste clădiri importante pen-tru comuna noastră. Legat deinfrastructură, vă mai spuncă vor mai fi şi în acest an câ-teva şantiere în comună, însă,tot răul spre un bine. «Deran-jul» va fi provocat de lucră-rile de asfaltare şi de amena-jare de trotuare pe mai mul-te drumuri din localitateanoastră. Banii nu vor fi nicio-dată suficienţi, însă este ne-cesar ca fondurile primite săfie cheltuite cu chibzuinţă şigirate în funcţie de nevoilereale ale locuitorilor comu-nei Bod”, a declarat prima-rul Paul Cernat.

Consiliul Judeţean Bra-şov a alocat suma de 400mii de lei din cote defalca-te din impozitul pe venit şidin TVA comunei Crizbav.

Primarul Sorin Balaşi adeclarat că banii vor fi re-partizaţi astfel: 350.000 delei vor fi alocaţi pentru lu-crările de investiţii la cana-lizarea apelor uzate mena-

jere şi staţiei de epurare aapelor uzate în comunaCrizbav. De asemenea, sevor face lucrări la reţelelede distribuţie a apei pota-bile în localitatea Crizbavşi satul Cutuş, 50.000 de leifiind alocaţi pentru lucrări-le la sistemul de canaliza-re a apelor uzate din satulCutuş.

Staţie de epurare a apeloruzate în localitatea Crizbav

În acest an în localitateaHoghiz şi în satele aparţină-toare Bogata, Dopca, Fân-tâna, Cuciulata şi Lupşa voravea loc ample lucrări de re-paraţii de drumuri.

Astfel, 500 mii de lei dinsuma alocată de ConsiliulJudeţean din cote defalcate

şi din TVA pentru localita-tea Hoghiz în acest an vorfi alocaţi pentru lucrările dereparaţii la drumurile comu-nale, a declarat primarul IonŞerban. Apoi, 200 mii de leisunt alocaţi pentru lucrărilede extindere la căminul cul-tural din satul Dopca.

În acest an se vor finali-za câteva dintre proiectelede infrastructură începuteanii trecuţi în comuna Viş-tea.

Astfel, suma de 450.000de lei alocată din cote de-falcate din impozitul pe ve-nit şi TVA de către Consi-liul Judeţean comunei Viş-tea va fi repartizată astfel:370.000 de lei vor fi alocaţipentru asigurarea cofinan-

ţării lucrărilor de canaliza-re şi staţiei de epurare,30.000 de lei vor fi folosiţipentru elaborarea studiilorde fezabilitate pentru reţe-le de canalizare în localită-ţile Olteţ şi Rucăr şi pentrualimentarea cu apă în loca-litatea Vistişoara, iar50.000 de lei vor fi folosiţipentru finanţarea lucrărilorde reparaţii la sediul primă-riei comunei Viştea.

Edilii locali din localita-tea Apaţa au solicitat cafondurile obţinute de laConsiliul Judeţean Braşovpentru acest an să fie folo-site pentru plata datoriilorcătre furnizori. Astfel,suma de 100.000 de lei care

a fost alocată din cote de-falcate din impozitul pe ve-nit şi din TVA va fi folosi-tă pentru stingerea obliga-ţiilor fiscale restante la datade 31 decembrie 2013 că-tre furnizorii de bunuri şiservicii.

Drumuri reparate în Hoghizşi extindere cămin cultural

Apaţa: Bani pentru datorii

5

Municipiul Săceleintră în „şantier”

Primarul Nistor Florea spune că vor începe mai multe lucrări importante pentru municipiul Săcele

Bani pentru canalizare, asfaltări şi iluminat în localitatea Bod

Proiecte continuate în comuna Viştea

6

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

În ianuarie 1978, L. Ale-xandru i-a luat un interviu in-ginerului şef Tiberiu Vădă-nici de la uzina „Tractorul”din Braşov, pe tema treceriiîn anul menţionat la „experi-mentarea săptămânii redusede lucru” în cadrul sectoare-lor calde de la întreprindereamenţionată. Vădănici a înce-put însă cu un fierbinte oma-giu adus tov. N. Ceauşescu şi„grijii” acestuia pentru ceicare muncesc, pentru clasamuncitoare, care, atunci pă-rea că merge spre paradis, şiabia după tămâiere a zis cămai întâi trebuie asigurată oproductivitate sporită în ve-derea trecerii la săptămâna re-dusă la 46 ore pe săptămână.

Totodată, pentru a realizaproducţia planificată în con-diţiile săptămânii reduse delucru uzina „Tractorul” Bra-şov ar avea nevoie de 160 demuncitori în plus, evident,dar măsurile propuse de con-ducerea întreprinderii, decreştere a productivităţiimuncii, nu vor mai face ne-cesare angajările de noimuncitori. Astfel, în ore maipuţin lucrate, se va realiza şiaceeaşi remuneraţie.

La turnătoria de fontă şi deneferoase, mai puncta tov.ing. Tiberiu Vădănici, vor fiextinse tehnologiile moder-ne atât la turnare cât şi în„confecţionarea miezurilor”,în scopul îmbunătăţirii cali-tăţii, reducerii rebuturilor, şideci creşterea volumului depiese bune, prin urmare a în-săşi productivităţii muncii.

La oţelărie se va extinde„mecanizarea lucrărilor, o

serie de tehnologii moderne,cum este confecţionareamiezurilor în cutii calde”.

La forja „Tractorul” se vaintroduce „laminarea în lo-cul preforjării, mecanizareaoperaţiilor de calibrare larece, containerizarea trans-porturilor pieselor mici, în-călzirea prin inducţie”. Latratamente termice – „deser-virea multiplă a instalaţiilorCIF, mecanizarea şi automa-tizarea transportului intern”.

T. Vădănici mai zicea, vi-zavi de pregătirile organiza-torice a trecerii la săptămâ-na redusă de lucru, mai alescă această iniţiativă a fostdezbătută la „toate nivelele”,sub directa îndrumare a or-ganizaţiei de partid din în-treprinderea braşoveană.

S-au făcut numeroase pro-puneri, s-au studiat alterna-tive. S-a insistat foarte multasupra „necesităţii întăririiordinii şi disciplinei, a înlă-turării oricărei risipe de timp,de materiale şi capacităţi”.

Sub raport organizatoricpropriu-zis, măsurile luatepriveau în special „deservi-rea multiplă, întărirea asis-tenţei tehnice în schimburi-le II şi III, organizarea maibună a întreţinerii şi repară-rii maşinilor, calificarea şispecializarea cadrelor, per-fecţionarea aplicării acordu-lui global”. Concret, cei dela „Tractorul” se gândeau larealizarea unei „zile liberepe lună, respectiv schimbulI de luni, la turnătorie, şisâmbăta – la forjă”.

Drum Nou18 ianuarie 1978

Trecerea la săptămânaredusă de lucru, la uzina„Tractorul” Braşov

Organizat de Comitetul ju-deţean de cultură şi educaţiesocialistă şi de Teatrul Dra-matic din Braşov, sub direc-ta coordonare a ConsiliuluiCulturii şi Educaţiei Socialis-te şi Asociaţia oamenilor deartă din RSR, „Festivalul deteatru contemporan” de laBraşov va debuta pe 19 ia-nuarie 1979, în cea de-a 2-aediţie a sa, ca amplă manifes-tare în cadrul Festivalului na-ţional „Cântarea României”,scria pentru „DN”, criticul şi

eseistul A.I. Brumaru. „Ală-turi de alte manifestări deacest fel, puse în slujba în-făptuirii politicii partiduluiîn domeniul culturii şi artei,el acoperă anual o arie întin-să, atât sub aspectul terito-rial, cât şi din unghiul pro-blematicii abordate, festiva-lul braşovean fiind chematsă contribuie substanţial lastructurarea conceptului despectacologie naţională, re-levând, totodată, într-o în-semnată măsură, elemente

noi şi constante dintr-un con-cept, pe cale de cristalizare,aldramaturgiei naţionale”.

Ediţia din 1979 îşi propu-nea, „prin tema teoretică alea-să, prin criteriile de selecţie aspectacolelor ce vor fi pre-zentate în festival o şi mai ho-tărâtă configurare a acestorconcepte”, mai sublinia A. I.Brumaru. Seria spectacolelor: „Floriile unui geambaş” deSütő Andras (Teatrul Naţio-nal din Tg.-Mureş), „A treiaţeapă” de Marin Sorescu

(I.A.T.C. „I.L. Caragiale”),„Jocul” de Ion Băieşu (Tea-trul de stat din Sibiu – secţiagermană), „Alegeţi-l singuri”de Ivan Bukovcăn (Teatrul destat „Valea Jiului” din Petro-şani), „Da sau Nu” de Ale-xandr Ghelman (Teatrul„Giuleşti”), „Generoasa fun-daţie” de Antonio Buero Val-lejo (Teatrul Naţional „I.L.Caragiale”), „Cer cuvântul”de Dragomir Horomnea(Teatrul de stat „Mihai Emi-nescu” din Botoşani), „Noap-

tea pe asfalt” de Th Mănes-cu (Teatrul maghiar de statdin Sfântu Gheorghe), „Acincea lebădă” de Paul Eve-rac (Teatrul Dramatic dinBraşov), reprezentaţia, în afa-ra concursului, a TeatruluiMic, cu „Efectul razelor gam-ma asupra anemonelor” dePaul Zindel, dezbaterile pemarginea spectacolelor, în-tâlnirile cu artiştii amatori,dezbaterile cu spectatorii (înformula inedită „acasă” la ei)vor fi avut, toate, menirea de

a desemna repertoriul ca prin-cipală sferă de angajare ideo-logică a teatrului de atunci.

Festivalul de teatru con-temporan de la Braşov se vaproba ca o „universitate decultură teatrală, a cărei meni-re e tocmai înscrierea teatru-lui românesc în fenomenulcultural naţional, cu respon-sabilitate civică şi artistică”.

Drum Nou19 ianuarie 1979

Azi, gong inaugural în Festivalul de teatru contemporan – Braşov 1979

Un prim moment la care adorit să se refere M. Petru-ţiu, în „DN”, a fost reprezen-tat prin tipăriturile Diaconu-lui Coresi. Realizarea lor laBraşov, a cărei motivaţie is-torică şi culturală nu a fostanalizată în acest articol, aconferit oraşului nostru va-loarea unui „adevărat centrude iradiere spirituală”.

Pentru că tipăriturile core-siene au avut audienţă în toa-tă „seminţia românească” elefiind semnalate în medii căr-turăreşti nu numai din Tran-silvania, ci şi din Ţara Ro-mânească sau Moldova,„practic în toate ţinuturile lo-cuite de români”. M.P. avan-sa ipoteza, cam hazardată to-tuşi, că tipăriturile coresienebraşovene, realizate între1556 – 1583 „au netezit,într-un anume fel, drumulspre prima unire politică a ro-mânilor sub Mihai Viteazul”.

Semnificative pentru cir-cumscrierea locului şi rolu-lui Braşovului în „lupta pen-tru unitate naţională” au fostşi evenimentele din prima ju-mătate a veacului al XIX-lea.În acest context, un prim as-pect care merita să fie reţinutse referea la anul revoluţio-nar 1821, documentele vre-mii atestând prezenţa înaceastă perioadă la Braşov anumeroşi boieri din Ţara Ro-mânească.

Emigranţii munteni vor fiintrat astfel în relaţii cu„fruntaşii transilvăneni”, vorfi schimbat impresii şi infor-maţii, vor fi formulat îm-preună cu aceştia „proiecte

de reformă”, vor fi redactatmemorii către marile puteri,de reţinut, în numele „locui-torilor Dachiei”.

Între muntenii aflaţi atuncila Braşov, puteau fi amintiţiNicolae Văcărescu, Cons -tantin Câmpineanu, IoanCâmpineanu şi alţii, „cu carene vom întâlni în anul revo-luţionar 1848”. Rolul Braşo-vului în lupta românilor pen-tru emancipare şi unitate na-ţională nu putea fi însă pe de-plin evidenţiat decât prin ra-portare la „neobosita activi-tate desfăşurată aici, deceniide-a rândul de George Bari-ţiu”. „Foloasele” pe care Ge-orge Bariţiu le-a adus „unită-ţii de cultură a românilor şi asimţului de solidaritate a ne-amului, care trebuie să rezul-te dintr-ânsa” – scria istori-

cul Nicolae Iorga, erau într-adevăr nepreţuite. Argumen-tând, M.P. a spus, înainte detoate că Bariţiu a înţeles, cândîncă alţii aveau o perspectivăîngustă, local-regională, „sen-sul proceselor istorice”. Iatăîn 1844, în „Foaie”, G. Bari-ţiu scria: „Unirea naţionalăeste frumoasa deviză ce răsu-nă în toate părţile şi deşteap-tă duhurile cu putere multă.Popoarele Europei pricep şicunosc cum că tăria şi pute-rea unui popor, baza sa poli-tică de cumpănire, nădejdilesale, prezentul şi viitorul săuzac în unirea naţională”.

Era astfel limpede formu-lată finalitatea unui procesistoric ireversibil, era astfellegitimată lupta românilor depretutindeni pentru unirea în„străvechea vatră a Daciei”.

Luând atitudine critică îm-potriva unor ziarişti saşi ma-ghiari, evident, care publi-cau „ştiri şi interpretări ero-nate” cu privire la originearomânilor, George Bariţiusublinia, pe bază de argu-mente incontestabile faptulcă limba română „mai roma-nică chiar decât italiana”conferă românilor din Tran-silvania, Moldova, Ţara Ro-mânească, Maramureş, Ba-nat şi alte ţinuturi de ei lo-cuite „dreptul de a se uni îngraniţele unui stat, în cadrulcăruia să poată împreunăconlucra pentru împlinireaaceloraşi aspiraţii”.

Convins că izbânda eraaproape, George Bariţiu vaface din publicaţiile editate,în primul rând din „Gazetade Transilvania”, o adevăra-tă tribună de luptă, o oglin-dă fidelă a frământărilor ro-mânilor de pretutindeni.

Cert era că Bariţiu şi apoiIacob Mureşianu, continua-torul său la conducerea „foi-lor româneşti din Braşov”,au contribuit în tot ce au în-treprins la strângerea legătu-rilor între provinciile româ-neşti situate de-o parte şi dealta a Carpaţilor. Iată de ce,relatând de la faţa locului,evenimentele de la Bucureştidin memorabila zi de 24 ia-nuarie 1859, corespondentul„Gazetei Transilvaniei” aveasuficiente motive să scrie:„Faptul este atât de mare, bu-curia atât de mare, încât panatremură în mâna mea”.

Drum Nou23 ianuarie 1986

Contribuţii braşovene laînfăptuirea Unirii din 1859

7

Expus la „EREN 79”, undea produs o impresie senzaţio-nală şi inubliabilă în rânduri-le specialiştilor, medaliat cuaur în septembrie 1979 laTârgul internaţional de laPlovdiv – Bulgaria, autoca-mionul „DAC 665 T”, cu sar-cina utilă de 5 tone, se impu-nea ca „unul dintre cele maireuşite produse realizate deconstructorii braşoveni”.

Autocamionul era dotat cuun forţos motor Diesel în pa-tru timpi, cu şase cilindri înlinie, care dezvolta la 2.200rotaţii pe minut o putere de158 kW (215 CP) şi uncuplu maxim de 74,7 mdaN

(76 kgm) la 1.400 rotaţii peminut. În acest fel, urieşes-cul autocamion putea remor-ca, trage după el, în funcţiede starea drumului – amena-jat sau neamenajat, fără pro-bleme şi bătăi de cap ori devolan, remorci cu sarcini cuprinse între 5.000 kg şi10.000 kg, ceea ce era de-adreptul mirobolant.

Spre deosebire de alte au-tovehicule, „DAC 665 T”putea ataca victorios „rampede înaintare” de maximum30 de grade şi rampe latera-le de 20 de grade. Pentru aputea face faţă acestor soli-citări colosale, totuşi, moder-

nul autovehicul braşoveanera echipat cu nişte anvelo-pe ce puteau fi umflate pur şisimplu şi genial din mers, pu-tând străbate în acest fel va-duri adânci, canioane, cemai, de 1,2 metri, terenuriacoperite cu straturi de noroigroase de până la 0,4 metri,trece şanţuri şi tranşee late de0,7 metri!

În acest scop nobil, „DAC665 T” dispunea de o insta-laţie care permitea modifica-rea rapidă, de viteza luminii,ce mai, tot din mers (coman-dată de şofer), a presiunii înanvelope de la 0,5 atm. la3,5atm., în funcţie de stareadrumului. In s talaţia cu prici-na asigura, de asemenea,

„umflarea din mers a unuiasau mai multor pneuri ava-riate”.

Datorită acestei aderenţedeosebite la sol, ca şi faptu-lui că dispunea de un folosi-tor, nu numai la casa omului,troliu, el putându-se autotrac-ta sau putea tracta alte vehi-cule până la 10 tf, rămase în

pană sau împotmolite, pur şisimplu. Transmisia troliului-minune se realiza printr-o„priză de putere” şi printr-o„instalaţie hidrostatică”.Noutăţi cons tructive prezen-ta chiar şi cabina autocamio-nului de la poalele Tâmpei,care avea o siluetă mai scun-dă, mai foto şi telegenică, aerodinamică, de Ferrari,protejată în faţă de o bară puternică, parbriz foarte lat,înclinat la 45 de grade, careasigura o bună şi necesară vizibilitate.

Capacitatea sa era multsporită: 5 locuri, plus un şo-fer, care aveau spaţiu şi pen-tru alte activităţi, mai puţinortodoxe. Viteza maximă pecare o dezvolta acest gigan-tesc şi uluitor autocamion erade 85 km pe oră, cu un con-sum de combustibil care seridica, minune, numai la33 de litri.

Drum Nouianuarie 1980

DAC 665 T – un autocamioncu performanţe de „aur”

Sub cupolele de sticlă aleserelor A.E.S.C. Sânpetru,campania agricolă de primă-vară se afla în plină desfă-şurare, scria R. Pleşa. Înprim plan se situa „produce-rea răsadurilor de legumepentru ciclul I”.

Suprafeţele prevăzute aufost însămânţate în totalita-te, asigurându-se astfel pes-te 1,5 milioane fire de răsa -duri de tomate, castraveţi,ardei gras, gulioare şi sala-tă verde. Plantele au răsăritîn mod uniform, iar munci-torii şi specialiştii acţionauintens la „repicatul răsadu-rilor în cuburi şi ghivece”.

În paralel se continuau lu-crările pentru pregătirea„patului germinativ” pe cele19 hectare de seră ce vor fifost plantate cu răsaduri delegume. În acest scop nobil,se acţiona cu toate forţele la

„fertilizarea întregii supra-feţe cu îngrăşăminte natura-le”, asigurându-se între 300-400 tone de îngrăşăminte or-ganice pe fiecare hectar.

Această lucrare se aflaatunci în fază avansată fiindefectuată pe cea mai mareparte din suprafaţa prevăzu-tă. În luna februarie 1986, se

va fi trecut la „plantatulrăsa durilor de legume” şi,începând cu luna martie1986, se va fi început „re-coltarea salatei verzi”.

Prima producţie de toma-te, castraveţi, ardei gras şigulioare, va fi fost recolta-tă şi pusă la dispoziţia gos-podinelor încă din luna apri-lie, când unităţile comercia-le de profil vor fi fost apro-vizionate din plin cu „tru-fandale”.

După cum declara direc-torul unităţii, tov. ing. IoanRizea, toate lucrările agri-cole se efectuau la un „înaltnivel calitativ” spre a se asi-gura astfel producţii maxi-me de legume. Ponderea odeţineau tomatele şi „cras-taveţii”, vorba lui I.L. Ca-ragiale, cu care se va fi plan-tat cea mai mare parte dinsuprafaţă, iar salata va fifost cultivată atât în asocia-ţie cu alte legume, cât şi în„cultură pură”.

În timp ce în unele cor-puri de seră se acţiona, aşa

cum, se arăta ceva mai în-ainte, la pregătirea viitoareirecolte de legume, în altelese desfăşurau cu toate for-ţele recoltatul garoafelor şifreziilor.

Dar şi în aceste corpuri deseră, prin lucrările agricolece se efectuau în paralel,toamna se confunda cu pri-măvara. Adică pe lângă re-coltatul florilor se lucra in-tens şi la „producerea buta-şilor pentru înmulţirea flo-rilor şi îndeosebi a garoafe-lor”. În acest fel se vor fiasigurat răsaduri de floriatât pentru satisfacerea ce-rinţelor unităţii, cât şi pen-tru aprovizionarea altor uni-tăţi de profil şi a producăto-rilor particulari.

Drum Nouianuarie 1986

În pregătire – prima producţie de legume de seră a anului

Iulian Cătălui

8

Unirea Principatelor Alexandru Ioan Cuza şi Braşovul

Drumurile Unirii români-lor au trecut totdeauna prinBraşov, pe aceleaşi artere pecare le cunoştea Mihai Vi-teazul, unindu-i pe românidupă „pohta ce-a pohtit” saule cunoşteau luptătorii uni-onişti care adunau la un locdoar Principatele Moldovaşi Muntenia până la realiza-rea Unirii celei Mari, Braşo-vul situându-se la întâlnireadrumurilor care duceau spreMoldova şi Muntenia, iarpersonalităţile care se aflauîn vâltoarea acestor eveni-mente au devenit simboluripopulare.

Sărbătorind Unirea Prin-cipatelor, găsim prilej de po-pas sufletesc pentru a răsfoiîn Scheii Braşovului, în bo-gata arhivă a Bisericii Sf. Ni-colae, paginile documente-lor acoperite de colbul isto-riei, desluşind simboluri bra-şovene generate de acesteevenimente.

Prezenţa lui Al.I.Cuza laBraşov este una dintre mul-

tiplele mărturii care au ofe-rit în timp spectacolul bucu-riei unioniste. Un prim po-pas al viitorului domn alPrincipatelor îl aflăm în con-diţiile revoluţiei paşoptiste,când împreună cu „mai mulţidomni” veniţi de pe CâmpiaLibertăţii de la Blaj, suntgăzduiţi de braşoveni. Oplacă comemorativă de pestr.Poarta Schei nr. 3, imor-

talizează acest evenimentconsemnând că „aici a fostsediul Casinei Romane, undecu ocazia evenimentului re-voluţiei din 1848 au popositpersonalităţi de frunte alevieţii culturale şi sociale dinŢara Românească şi Moldo-va: Vasile Alecsandri, Ale-cu Russo, Ion Eliade Rădu-lescu, Cristian Tell, Gheor-ghe Magheru...” s.a., între eişi Alexandru Ioan Cuza,care, împreună cu ceilalţi in-vitaţi participă la „un prânzde cereaşe” de mai, în grădi-na protopopului BonifatiePitiş din Schei, unde se năş-tea imnul „Deşteaptă-te Ro-mâne” prin prelucrarea cân-tecului „Din sânul maiciimele” de către dascălul şipsaltul bisericii Sf.Nicolae,George Ucenescu, pe versu-rile întocmite cu această oca-zie de poetul Andrei Mure-şianu. În aceeaşi lună Cuzaeste martor şi colaborator laeditarea, tot la Braşov, a ce-lor două documente, deveni-

te platforme revoluţionare:„În numele Moldovei, aomenirii şi a lui Dumnezeu”şi „Prinţipurile noastre pen-tru reformarea patriei”, am-bele formulate şi redactatede Vasile Alecsandri îm-preună cu revoluţionariimoldoveni şi munteni pre-zenţi la Braşov. În aceastăefervescenţă, poetul mun-tean Eliade Rădulescu edi-

tează la Braşov „Expatria-tul”, un cotidian de puterni-că trăire unionistă.

Cuza cunoaşte atunci  şieforturile braşovenilor şi toa-te demersurile făcute de aceş -tia către autorităţi pentru în-fiinţarea gimnaziului. Ca ur-mare, după urcarea pe tron,în urma memoriului făcut debraşoveni (protopopul IonPopazu, ziaristul, profesorulGeorge Bariţiu, diplomatulIon Maiorescu s.a.), Cuza în-cuviinţează anual dania de18.500 lei din partea Moldo-vei şi 15.750 lei din parteaMunteniei (total 500 gal-beni), în baza cărora gimna-ziul, prin implicaţiile directeale Mitropolitului Andrei Şa-guna, îşi completează cursu-rile la 8 clase, devenind„gimnaziu superior” recu -noscut de autorităţi în13 octombrie 1860.

Prezentând Domnitoruluimemoriul braşovenilor, IonMaiorescu (căsătorit la Bra-şov în 1837 cu sora protopo-pului Ioan Popazu) ţinea săadauge: „Recomandându-Văcu toată căldura această pe-tiţiune, subscrisul îşi ia liber-tatea de a vă ruga ca să nuperdeţi din vedere că Braşo-vul, după poziţia sa geogra-fică şi prin comerciul levan-tin susţinut de secole prin ne-gustorii români de acolo, afost totdeauna punctul princare s-au menţinut oarecariraporturi de unire între ro-mânii din Transilvania şi în-tre Principate şi că literaturaromână şi-a luat începutulsău în Braşov, de unde campe la anul 1560 încoace dintipografia diaconului Coresis-au răspândit prin Principa-te cele dintâi cărţi tipărite înlimba română”.

Se mai păstrează şi azi înSchei stampa reprezentândimaginea gimnaziului, rea-lizată de Ion Maiorescu laViena în doar 500 de exem-plare şi prezentată Principe-lui Cuza, alături de memo-riul amintit. Sute de docu-mente aflate în arhiva isto-rică a Bisericii „Sf. Nicolae”redau implicaţiile pe care le-a avut această subvenţie înviaţa spirituală a românilorbraşoveni. Gestul lui Cuzacontinua o tradiţie familiarăscheienilor, care, comăn-duiţi de slujitorii bisericiivoievodale din Schei, fuse-seră sprijiniţi de domnii de

peste munţi prin impresio-nante privilegii, mărturie fi-ind cele peste 80 de hrisoa-ve domneşti aflate în arhivabisericii.

Mai multe caiete folclori-ce ale timpului, realizate înmanuscris de dascălii gim-naziului ortodox „Andrei Şa-guna” din Braşov, reproducversuri închinate voievodu-lui Principatelor Unite, pre-cum şi momentului istoric pecare acesta îl simboliza. Un

caiet folcloric început deBratul Baiul, cunoscutul das-căl zârneştean, fost elev alşcolii din Schei şi continuatde nepotul său, protopopulbraşovean Bartolomeu Ba-iulescu, reproduce cele maifrumoase poezii patrioticeale timpului. Alături de „Cee patria română” lansată peCâmpia Blajului în vâltoa-rea paşoptistă de Ion Cava-ler de Puşcariu şi „Limba ro-mână” a poetului GeorgeSion, aflăm şi „Hora Unirii”a lui Alecsandri, copiată dedascălul braşovean în fe-bruarie 1859, deci la foartepuţin timp după ce aceasta afost lansată de Matei Millo,pe muzica lui Ioan Wach -man, în premieră, pe scenaTeatrului Naţional din Bu-cureşti cu ocazia numirii luiCuza ca Domn al Principa-telor (24 ianuarie 1859).

Imnul este continuat de„Hora” închinată „Prinţuluiromânilor din 1859 CuzaAlexandru Ioan I”, dar şi dealte texte unioniste de marepopularitate. Nu poate fi lip-sită de semnificaţie parabo-la în versuri, intitulată „Pla-poma de la gerul Bobote-zei”, cu referire evidentă la

ziua de 5 ianuarie a alegeriilui Cuza, prin care, asemenilui Moş Ioan Roată, cântă-reţul anonim îşi mărturiseş-te teama ca Unirea Principa-telor să nu fie furată de ceicare „vor trage plapoma asu-pra lor”.

Un alt manuscris inedit,este semnat de dascălul bra-şovean Dumitru Oprea înaceeaşi perioadă a UniriiPrincipatelor. Hora Uniriipoartă aici titlul „Versul na-

ţional în privinţa împreună-rii Principatelor”, iar cele câ-teva zeci de poezii unionis-te au conţinut similar, ceeace conferă încă o dată con-vingerea că evenimentul sebucura de o popularitate de-osebită în Transilvania.

În aceeaşi aureolă legen-dară se păstrează şi ultimulpopas braşovean al domni-torului Al. Ioan Cuza, dupădetronarea sa. BraşoveanulTh. Mateescu, pe una din fi-lele de forzaţ ale unei cărţivechi din Schei (C.V.325)consemna: „1866 februarie11. Ieram în Bucureşti, ple-când de la moşia Valmuci,Valta Magra, unde ieramarendaş, ţiind şi pădurea Po-văratu cu D. Noici, ctitoriace o luasem pe cinci ani cu8000 de galbeni şi mergândla Bucureşti am văzut căde-rea prinţului Cuza, cuprin-zându-l noaptea pe la 5 oreD. maior Lana (n.n. Lamy),care în urmă a devenit gene-ralu şi l-a răpus arestu a-şi

da socoteală ca să afle că aredatorie de 700 milioane lei –când în urmă Camera a pro-clamat de printu (pentru)amândouă Prinţipatele pe Fi-lip I., fratele regelui Belgiei.s.s.Th. Mateescu” (grafiechirilică). La câteva zile,Cuza, însoţit de prinţesa Ma-ria Obrenovici a Serbiei, segăsea la Braşov, găzduit fi-ind de braşoveni în hotelullocal (str. Lungă nr. l). Placade pe faţada clădirii fostului

hotel mai păstrează încă in-formaţia, făcută din păcateîn termenii regretabili ai tim-purilor nu de mult apuse: „Înaceastă casă a locuit între 20februarie şi 4 martie 1866, îndrum spre exil... AlexandruIoan Cuza, domn al Princi-patelor Unite”

În memoria evenimentelorde atunci, în Piaţa Unirii dinScheii Braşovului în acest anare loc un ceremonial reli-gios, la orele 14, urmat defestivităţi dedicate UniriiPrincipatelor, la care partici-pă autorităţile locale, precumşi Junii Braşoveni, care ală-tură Horei Unirii şi Hora Ju-nilor, încostimaţi cu tradiţio-nalele lor haine sărbătoreşti,iar în cadrul muzeului PrimeiŞcoli Româneşti există o salădedicată evenimentului:„Car tea – factor de unitatenaţională”, unde anual sedesfăşoară un simpoziondedicat eveni mentului.

Pr. prof. dr. Vasile Oltean

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro