2. Invatamantul - factor importantal dezvoltarii umaneInvatamantul, dupa cum se stie, contribuie pe termen lung la dezvoltarea economica a tarii, stimuleaza progresul economic si social si favorizeaza,in ultima instanta, ridicarea standardului de viata al populatiei. Aceasta, bineinteles, cu conditia ca invatamantul de toate gradele sa fie bine dimensionat, rational organizat, adaptat in mod corespunzator la nevoile prezente si viitoare ale societatii si condus cu competenta profesionala.Invatamantul, privit ca activitate de educare si formare profesionala, ni se infatiseaza in doua ipostaze diferite, insa indisolubil legate intre ele: pe de o parte, el apare ca un act de transmitere - receptie a cunostintelor, iar pe de alta - ca un proces indelungat de stocare a cunostintelor si apoi de valorificare treptata a acestora. Altfel spus, pe termen scurt, invatamantul reprezinta o activitate consumatoare de venit national, iar pe termen lung, ca un proces investitional in resurse umane, la incheierea caruia incepe sa adauge valoare, in masura in care beneficiarii cunostintelor respective participa la activitatea pentru care s-au pregatit.Dupa cum costurile invatamantului difera in functie de gradul de cuprindere a populatiei scolare in invatamant, de marimea si structura retelei scolare, de durata studiilor, de natura economica a cheltuielilor pe care le antreneaza, ca si de alti factori, tot asa si contributia invatamantului la crearea de valoare adaugata difera in functie de gradul scolii absolvite, de felul studiilor, de calitatea pregatirii dobandite si de modul in care sunt puse in valoare cunostintele acumulate.Rentabilitatea investitiei educationale difera de la o forma de invatamant la alta - primar, gimnazial, liceal, postliceal, universitar, postuniversitar etc si de la o tara la alta. In orice caz, studiile efectuate de specialisti in materie arata ca rentabilitatea investitiei in domeniul invatamantului (in resurse umane), este mai ridicata decat rentabilitatea investitiilor economice (in capital real).Cresterea eficientei (eficacitatii) investitiei educationale poate fi sporita pe diferite cai. Astfel, prin cresterea gradului de cuprindere a populatiei scolare in invatamant se ajunge la multiplicarea stocului de cunostinte creare a valorii adaugate.

U)Iulion VACARELPublicat in lucrarea Restructurarea teoriei economice. Invatamantul in fafa unor noi provocari, Editura Economica, 1996, p. 383-396.procesul de.

Daca imbunatatirile aduse invatamantului de toate gradele vor fi insotite de masuri adecvate pe linie de ocrotire medicala, protectie sociala, ameliorare a conditiilor de munca si de viata ale populatiei in general, acestea vor avea un efect de antrenare deloc neglijabil asupra cresterii economice. Efectul agregat al investitiilor In resurse umane se va traduce printr-o crestere mai accentuata a produsului intern brut, iar aceasta crestere va constitui o baza solida pentru alocarea unei parti mai mari din acest produs nevoilor de invatamant, cultura, sanatate, protectie sociala, bunastare generala.Se pare insa ca investitiile in resurse umane sau in capital uman au devenit un concept prea ingust fata de aspiratiile omenirii. De aceea, Programul Natiunilor Unite pentru dezvoltare pledeaza, in rapoartele sale elaborate in fiecare an dupa 1990, pentru un nou concept de dezvoltare, si anume acela al dezvoltarii umane durabile.

Desi importante, aceste trei aspecte nu epuizeaza sfera dezvoltarii umane. Ea mai inglobeaza drepturile politice, economice si sociale si de pita natura pip namenilor. orecum si posibilitatea acestora de a beneficia de ascendentaAsa cum se arata in rapoartele elaborate de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), dezvoltarea umana (DU) reprezinta un proces care vizeaza largirea posibilitatilor oferite indivizilor. Indiferent de nivelul de dezvoltare atins de o anumita tara, cetatenii acesteia sunt interesati sa aiba o viata lunga si sanatoasa, sa acumuleze cunostinte si sa aiba acces la resursele de care au nevoie pentru a duce o vVezi Rapport mondial sur l& dgramme des Nations Unies pour 1995, p. 13 ?i urmatoarele.

n pormlto momhrllor oclotft|il nccesul la accstoa, aporturile respective mi so transforms din ponlbllltnto Tn ronlitnto.Concoptul do dozvoltaro umana este mai vast decSt teoriile clasice ale dezvoltarii oconomlco. Astfol, modelele cre^terii economice urmaresc mat degrnba sporlroa produsului intern brut decSt Tmbunatatirea conditiilor do vlnjft ale populate!. In legatura cu dezvoltarea resurselor umane, oame- nii sunt trata|l ca participant la procesele de product, adica Tn calitate de actori, inr nu de boneficiari ai acestora. Satisfacerea nevoilor sociale este porcoputa prln prisma procurSrii bunurilor $i serviciilor necesare grupurilor dofavorizatq, iar nu ca pe o actune menitasS contribuie la largirea poten- (InlitAtlor umane.Spro deosobire de aceste abordari limitate $i unilateral, conceptul de dozvoltaro umana trateaza Tn mod coerent productia $i distribuirea bunurilor $1 serviciilor, pe de o parte, $i amplificarea si utilizarea potentialitatilor umane, pe de alta. El analizeaza toate aspectele referitoare la societate - cro$toroa economica, schimburile, ocuparea fortei de munca, libertatile politico, valorile culturale $.a. - de pe pozifile indivizilor, urmarind caile de larglre a posibilitatllor optonale.Indicatorul folosit pentru exprimarea dezvoltarii umane (IDU) cuprinde trol elomonte, care reprezinta tot atatea objective de atins: a) speranta de vin|a la na?tcre (via{a se dore$te a fi cat mai lunga si Tn acelasi timp sanatoasa); b) nivelul TnvStamantului (acumularea unui volum cat mai mare de cuno^tin(e) $1 c) produsul intern brut Tn expresie reala, calculat Tn dolari SUA pe locuitor (este vorba de un PIB capabil sa asigure 0 viata decenta fioCflrui Individ).Prin urmare, indicatorul dezvoltarii umane nu este conceput ca un instrument de mSsurare a bunSstarii sociale la un moment dat. El serveste mai dograba pentru a arata ce drum mai are de parcurs tara considerate pentru a atinge cele mai ridicate performante Tn materie, cunoscute pe plan mondial.Acest Indicator pune individul cu probiemele sale Tn centrul dezvoltarii, de 0 maniera Tn care satisfacerea nevoilor sociale sa nu afecteze mediul Tnconjurator. Protejarea mediului presupune ca, la abordarea problemelor cu care se confrunta generata de azi, sa nu fie sacrificate Intorosele generatilor viitoare. Potrivit acestui nou concept, la satisfacerea novoilor oamenilor este necesar sa participe nu numai statul, ci si sociotatea clvlia, adica Tn$iqi beneficlarii dezvoltarii, pentru a conferi acestui procos un caracterdurabil, de larga perspectiva.Revenlnd la obiectivele concrete spre care tind tarile lumii si Tn functie do care se apreclaza gradul de dezvoltare umana, acestea sunt urma- Scanned by CamScanner

studii referitoare la problemela ... ...-J^conormp o^ina 409

410I ulinn VACAREL

410I ulinn VACAREL

Scanned by CamScanner

Scanned by CamScanner

Scanned by CamScannermaicatorulnivelulul mecuuue "lo r;pc . = 2900/5348 =Indicatorul PIB real corectat pe locuitor (PPC). (Juuu ruu/noeno ,v ,

Rata $colarizarii: 0%-100%;.PIB real pe locuitor (la paritatea puterii de cumpSrare: 100-40 000 dolari SUA).Datele referitoare la Romania, actualizate la nivelul anului 1994, sunt urmatoarele: spe-ran,a de Wafa la na?tere (1991-1993) = 69,5 ani; gradul de alfabetizareado/f/tor =96,9%;rata ?colarizaril aferenta invS,Sm9ntului de toate gradele = 56%; PIB real pelocuitor - 3 000 dolari SUA.loarele: 0 durata medie de viats de 85 ri,intreaga populate ?colara ?j un Drod .a ac Esto oxpllcabll, do asomonea, faplul cA, pe scara dezvolt&rii mondia- lo, RomAnln so afIS in urma {Arilor mari producAtoare $i exportatoare do pe- |iol (Emiratelo Arabo Unito, Venezuela, Mexic, Qatar, Kuwait, Iran, Arabia omiditn, Oman otc.) sau a unor {Ari mari exportatoare de produse manufac- tornto (Hong-Kong, Ropublica Coreea, Singapore, Brazilia, Thailanda $.a.), cnro roalizoazfi un produs intern brut mediu pe locuitor sensibil mai ridicat docAt Romania.jArilo care fac obiectul Raportului privind dezvoltarea umana sunt grupate in {Ari industrializate i {Ari in curs de dezvoltare. Intre cele 47 de {mi considerate industrializate, Romania se situeaza pe locul 45.DacA pentru ierarhizarea (Arilor din punctul de vedere al dezvoltarii se (oloso$to produsul intern brut ce revine in media pe un locuitor (exprimat in dolmi SUA la paritatea puterii de cumparare), Romania ocupa locul 104 din 174; do aid rezulta ca, in cazul folosirii IDU, {ara noastra ocupa o pozi{ie cova mai favorabilA pe scara dezvoltarii mondiale (cu 6 puncte), fata de indicatorul PIB mediu pe locuitor.

v Pe noi nu ne poate consola faptul ca PNUD considera Romania ca fiind o {arA industrializate, de vreme ce ea are acela^i IDU ca Republica Domi- nicand sau Sri Lanka - tari in curs de dezvoltare - sau un IDU mai ridicat decat Filipine, Indonezia, Egipt, Mongolia, Bolivia, Vietnam, Papua-Noua- Guinee etc., incluse, ca si Romania, in grupul tarilor cu dezvoltare medieIntrucat pozifia oricarei tari in ierarhia dezvoltarii umane mondiale este influenfata nu numai de marimea produsului intern brut mediu pe un locuitor, dar ?i de nivelul indicatorilor sociali, in cele ce urmeaza ne vom referi la cateva aspecte privind sanatatea si Tnvatamantul- , Cndiliile de trai ale amenilor - hrana, locuinta, Tmbracaminte incaljaminte, accesul la medicamente si la asistenta medicala protectie sociala pentru categoriile defavorizate si nu in ultimul rand calitatea mediuiui in care traiesc si muncesc - se reflecta in starea de sanatate a populatiei si se materializeaza in durata medie de viata a indivizilor.''In Romania, speranta de viata la nastere este foarte apropiata de cea realizata intr-o serie de tari europene Tn tranzitie, dar sensibil mai mica decat cea Tnregistrata Tn majoritatea tarilor membre ale OCDE3."Starea de lucruri de la nni + veniturilor populatiei de rna t6Ste ln^uentata negativ de nivelul scazut al sanatate si protectie sociala ntumu redus al cheltuielilor publice pentru tarii noastre din ultimii 25-^n h3 ?l de contextul General economic si social al mortalitatea generala in anL Este suficient de spus ca, in anul 1994,iar mortalitatea infant a deTiT 3 fSt de 11'7% de 8'1%in 1964)' Tnca la un nivel de 3.7J Zln;egtref e.vident fata de ^ecut, se mentinecresterea duna iqq (ma ndlca decat 'n tarile dezvoltate4. Asistam la d Sfce acutP t,,h!r 8 frecvenei cazurilor noi de imbolnavire la bolilediareice acute tubercu'oza, rubeola, gripa, dizenterie s.a."qtarpa Hp canstot S8U lnra9istrat cateva rezultate pozitive Tn ce privestemnrtaiitatii la ^ p ^?Pu!.a*'e' d'n tara noastra, si anume: scaderea ratei mortalitatii la populatia tanara (cuprinsa Tntre 0 si 29 de ani), a mortalitatiimaterne si a mortalitatii generale prin boli ale aparatului respirator, boli infectioase si parazitare.In ceea ce priveste numarul de paturi de spital si de cadre medicale superioare si medii, Tn raport cu populatia tarii, Romania are 0 situatie apropiata sau chiar mai buna decat unele tari dezvoltate5. In teritoriu exista Tnsa mari distorsiuni Tntre mediile sociale, ca si Tntre unitatile administrativ- teritoriale6.Or, fara masuri energice pe linie de sanatate, nivel de trai, protectia mediului Tnconjurator etc. nu se poate asigura apropierea Romaniei deprimele 20-25 de tari care alcatuiesc plutonul fruntas al dezvoltarn umane la scarS mondiala.Pe linie de invatamant (educatie), Romania inregistreaza valori apropiate de standardele international la unii indicatori, dar si ramaneAstfel, in 1992, in Romania, rata alfabetizarii adultilor a fost de 96,9 /o, fata de 95,8%, cat a reprezentat media inregistrata pe ansamblul tarilor cudezvoltare umana ridicata7.w ^.In 1992, rata bruta a scolarizarii, aferenta invatamantului de toategradele, inregistrata de Romania, a fost de numai 61%, fata de 76% pe ansamblul tarilor cu dezvoltare umana ridicata. In comparatie cu cvasitotali- tatea tarilor membre ale OCDE si chiar cu tarile in tranzitie, Romania acuza o serioasa ramanere in urma din acest punct de vedere, decalajul care ne separa mergand de la 8 unitati procentuale (Rusia) si pana la 39 (Canada) .Rata bruta a inscrierii in scoli a fost si continua sa fie scazuta in Romania la invatamantul de toate gradele, cu toate imbunatatirile inre-gistrate in ultimii ani9.^Evolutia populatiei scolare evidentiaza cateva aspecte ingrijoratoare,si anume:..a) in perioada postrevolutionara, ca urmare a unei evolutii demogra-fice negative si a diminuarii gradului de participare in invatamant,populatia scolara s-a redus cu aproape un milion de copii si tineri

24,0% Tn 1989/l9Qn ia o^f6'3 'n totalul populatiei a scazut de lab) HPmico-financiara ale tranzitfeiL1L6T!)'La-rP0^ereareduced importante l2f2/n 1994/19951-tamantul liceal (-5r R/ioefectlVe ?colare s-au Tnregistrat la Tnva- (-362 420 sau cu co/S\au.cu 487%), la invatamantul gimnazial 14,4%) si de mai mirs ?l.la cel Pre?colar (-120 376 sau cu complementar sau amP'oare la Invatamantul profesional si primar (-27 841 sau r,%o??nicl (16 312 sau cu 5,4%) si la celc) cresterile de efecHve J >- . 'de specialitate si tphni^re lnre9'strate la Tnvatamantul postliceal decat o foarte micS h mai?tri Australia 77,6; Italia 77,5; Franta 76,9 fi0 ?, _ ' .Austria $i Marea Britanie 76,2; Germania 76, iar in Belarus 69,8; Ucraine,PrjtS nia,693 Letonm 691I Ungaria 69 ?/' Romania (1991-1993) 69,5. (Rappor, mondial sur le developpement humain 1995, tabelul anexa 1).