Psihoterapia-familială-sistemică

8/17/2019 Psihoterapia-familială-sistemică

1/7

Nica Amalia Mirela, gr. 3

Panait Patricia Vanesa, gr. 3

Striblea Mirabela-Florentina, gr.3

Psihoterapia sistemică de familie i cupluș

Psihoterapia sistemică de familie i cuplu a nceput să se de!"olte, n Statele #nite ale Americii,ș

n anii $ %&. 'ste un tip de psihoterapie care folose te ca metodă de lucru metafora sistemului careș

spune că oamenii se află n rela ie de interdependen ă unii fa ă de al ii, form(nd subsisteme iț ț ț ț ș

suprasisteme care respectă legile sistemului.

Psihoterapia sistemică de familie i cuplu este o umbrelă generală pentru mai multe curente deș psihoterapie care au la ba!ă metafora sistemică )se focali!ea!ă pe rela ii*+ terapia structuralistă,ț

strategică, transgenera ională, eperen ială de familie, cogniti"-comportamentală sistemică,ț ț

erisoniană de familie, narati"ă, focali!ată pe solu ie, colaborati"ă, dialogică etc.ț

e multe ori se fac confu!ii determinate de numele acestei forme de terapie+ /psihoterapia

sistemică familială 0i de cuplu/. Astfel mul i cred că se referă doar la problemele apărute in rela iileț ț

din familie i n cuplu, dar nu este a a. 1ndi"idul face parte din sisteme rela ionale i problemele luiș ș ț ș

sunt n interdependen ă cu contetul familial i rela ional. Numele de psihoterapie de familie i cupluț ș ț ș

se referă la faptul că problemele din familie i de cuplu se re!ol"ă cu precădere de către acest tip deș

terapie i mai pu in de către psihoterapia indi"iduală.ș ț

Acest tip de psihoterapie lucrea!ă cu toate tipurile de probleme psihoemo ionale i rela ionale cuț ș ț

care se confruntă oamenii+

fie că sunt etichetate cu formulări psihiatrice+

- anietate,

- atacuri de panică,

- fobii,- obsesii,

- depresie,

- con2ugopatii,

- comportament de"iant,


2/7

- tulburare de opo!i ie,ț

- disfunc ii seualeț

- stres postraumatic

- adic ii )alcool, droguri, 2ocuri*ț

- boli psihosomatice )alergii, astm, boli cutanate etc.* etc.

fie că sunt descrise n cu"inte obi nuite+ș

- lipsa de energie,

- lipsă de moti"a ie,ț

- nemul umirea maritală, conflicte in cuplu,ț

- conflicte intre parin i i copii,ț ș

- re!ultate slabe la coală,ș

- reac ia la pierderea cui"a drag,ț

- luarea deci!iei pentru di"or ,ț

- facilitarea unui di"or amiabil,ț

- recuperarea post-di"or ,ț

- nen elegeri n familieț

- dificultă i de adaptare la locul de muncăț

- dificultatea de a forma rela ii cu ceilal i )rela ii sociale sau de cuplu* etc.ț ț ț

Acesta nsemnă că psihoterapeutul speciali!at in aceasta abordare "a căuta să eplice cum apar iș

cum se men in problemele clien ilor i "or construi strategiile de inter"en ie focali!(ndu-se pe rela iileț ț ș ț ț

n care sunt prin i indi"i!ii )perspecti"a sistemică* nu numai pe ceea ce simte sau gnde te indi"idulș ș)intrapsihic*. Astfel, pentru o persoană care acu!ă o stare de frică nedefinită, ineplicabilă )anietate*,

un psihoterapeut sistemic nu este interesat numai de ceea ce simte, ce ganduri are persoana care

manifestă problema ci este interesat i de rela iile in care este prinsă acea persoană i legătura dintreș ț ș

probleme )starea de anietate* i aceste rela ii.ș ț

'perien a arată că schimbarea rela iilor au efect asupra indi"i!ilor. n ca!ul persoanei dinț ț

eemplu nostru, care manifestă teama nedefinită, schimbarea rela iilor cu persoanele semnificati"e )deț

obicei familia* are efecte asupra stării interioare a indi"idului put(nd duce la dispari ia starilorț

problematice. Pe ba!a acestor ipote!e un psihoterapeut sistemic "a fi interesat să ac ione!e pentruț

schimbarea rela iilor, in"it(nd in terapie persoane semnificati"e pentru /pacientul identificat/, pentruț

cel care manifestă problemele. n ca!ul in care nu se reu e ete aducerea in terapie a persoanelorș ș

semnificati"e se poate lucra sistemic cu un singur indi"id )cel care poarta simptomul*, a2ut(ndul să iș


3/7

schimbe percep ia asupra rela iilor. 4 schimbare semnificati"ă la ni"elul unui indi"id poate influien aț ț ț

schimbarea n ntreg sistemul.

Formularea de caz

oamna A a "enit la consiliere pre!ent(nd acu!e pri"ind modul său de "ia5ă datoratlipsurilor

materiale. in declara5iile sale re!ulta că are o rela5ie foarte bună at(t cu so5ul său, c(t 0icu cei trei

copii pe care i are, fiind foarte mul5umită de modul n care cei doi copii mai mari, un băiat de 67 ani 0i

o fată de 66 ani, se achită de obliga5iile familiale. Fiul său mai mare răspunde deefectuarea

cumpărăturilor familiei, iar fiica sa are gri2ă de cel mai mic copil, o feti5ă de aproapedoi ani, 0i de

cură5enia din casă. oamna A este n pre!ent nsărcinată, urm(nd să nască n curnd.espre so5 a

afirmat că este un tată bun, fiind interesat n permanen5ă de bunăstarea copiilor.iscut(ndu-se cu cei

doi copii mai mari, s-a constatat că ace0tia 0i urăsc tatăl care nu seinteresea!ă de ei 0i, mai mult, n

timpul iernii nu munce0te niciodată, ei trebuind să cer0ească pentru a a"ea ce m(nca. e asemenea ei i

repro0ea!ă mamei că a rămas nsărcinată, nou-născutulurmnd să fie o po"ară tot pentru ei. 8opiii au

mai relatat că ntre părin5i eistă o legătură foarte puternică, cei doi prote2(ndu-se reciproc 0i toate

sarcinile familiale sunt preluate de către ei.upă ce fiul cel mare a rămas repetent a i!bucnit un conflict

deschis ntre el 0i tatăl săucare nu a acceptat această situa5ie 0i nu uită niciodată să-1 reamintească

despre acest e0ec.

Abordarea ncercată n acest ca! a fost una de tip familial, c(t 0i indi"idual. Primul pas aconstatn identificarea 9triunghiurilor/ eistente n familie. Astfel s-au identificat următoarele+

a* o structură familială anormală n care părin5ii se comportau precum copiii, iar copiii au

luatlocul părin5ilor:

b* o grani5ă rigidă ntre părin5i 0i copiii, părin5ii fiind indiferen5i la ne"oile emo5ionale

alecopiilor, aceasta făc(ndu-i să se maturi!e!e prematur 0i să nu se bucure de propria lor copilărie:

c* eisten5a unei alian5e foarte puternice ntre cei doi părin5i, un conflict deschis ntre tată 0i fiu,

precum 0i un conflict ascuns ntre mamă 0i fiu:

d* eisten5a unei alian5e foarte puternice ntre cei doi părin5i 0i un conflict ascuns ntre fiică 0i

părin5ii săi:

e* eisten5a unei alian5e foarte puternice ntre cei doi fra5i mai mari, o alian5ă ntre cele

douăsurori 0i un conflict ascuns ntre băiat 0i sora lui cea mică:

f* coali!area celor doi fra5i mai mari mpotri"a sarcini


4/7

8a!ul pre!entat de noi are ca principal fundament teoretic teoria triunghiurilor, iar structura

familială este o componentă de care nu se poate să nu 5inem seama atunci c(nd ne propunem

schimbarea terapeutică.A0a cum afirma 0i M. ;o


5/7

Tehnicile terapiei sistemice

Întrebarile circulare sunt atunci cnd i se cere unui membru al familiei să specule!e cu

pri"ire la comportamente, sentimente ale celorlal5i membrii, se folosesc si pentru a pune un diagnostic

familial, oferind terapeutului oca!ia să cunoască dinamica familiei si să emită ipote!e.Ultilizarea conotaţiei po!iti"e este considerată fundamentală pentru ob5inerea succesului in

orientarea scolii milane!e.

Prescrierea simptomului este o tehnică paradoală prin care familia sau un membru al

familiei, este directionată spre a manifesta in continuare simptomul pentru care s-au pre!entat la

terapie. aca este urmată aceasă indica5ie, se demonstrea!ă că simptomul se află sub controlul "oluntar

al persoanei.

Mesajele diferite din echipa terapeutică au scopul de a permite familiei să găsească

propriile eplica5ii si propria re!ol"are pentru problemele eistente.

Ritualurile si ceremoniile se referă la se prescrierea anumitor tipuri de comportamente

menite să modifice 2ocurile familiei, iar terapeutul trebuie să fie foarte atent la detaliile specifice

ritualului pe care familia trebuie să l urme!e pas cu pas.

Parerile inariante au la ba!ă idea ca acei copii care suferă de schi!ofrenie sau anoreie,

incearcă prin simptomele lor sa re!ol"e impasul in care se afla cei doi părin5i. e aceea părin5ilor li se

"or da aceste prescrip5ii care au ca scop impunerea unei limite ntre cele doua generatii.

!ispariţia părinţilor este o componentă a prescrierii in"ariante n care părin5ii 9 dispar/d(ndu-le copiilor informa5ii minimale referitoare la ac5iunile lor.

Părinţii"terapeuţi este o tehnică folosită de obicei n cea de-a patra 0edin5ă, după ce părin5ii

au demonstrat că au putut 5ine secretul fa5ă de copii.

#ontraparado$ul repre!intă tehnica menită să inducă mesa2e contradictorii n sistemul

familial.

%nsigarea este tehnica prin care un membru al familiei l a5(5ă pe celălalt impotri"a celui

de-al treilea, ca parte a unui process rela5ional aflat in desfă0urare.

&igneta


6/7

Paul i Mirela Popescu au apelat la terapie din cau!a ngri2orării pentru fiul lor >adu, careș

are ? ani si 2umătate. Paul i Mirela sunt am(ndoi profesori, iar Mirela i-a reluat acti"itatea c(nd >aduș ș

a"ea doar @ luni, din cau!a ne"oilor financiare. 'a renun ase la norma ntreagă cam cu un an nainte deț

"enirea la terapie, pentru că se sim ea deprimată i cople ită. upă spusele părin ilor, >adu a fostț ș ș ț

dintotdeauna un copil dificil i cu multă ini iati"ă, dar comportamentul său s-a deteriorat dramatic deș ț

c(nd a nceput coala. Face cri!e de personalitate c(nd Mirela l ia de la autobu!ul colii, ceea ce oș ș

pune n situa ii 2enante i suferă. Are tendin a de a se culpabili!a pentru comportamentul lui, spun(ndț ș ț

că a fost posesi"ă i foarte apropiată de el de c(nd s-a născut i de aceea el crede că ntotdeauna poateș ș

primi tot e dore te. >adu simte că el o respinge, spune că petrece mai tot timpul ip(nd la el i a a2unsș ț ș

să se simtă nea2utorată. #neori se folose te de "enirea lui Paul de la ser"iciu ca o amenin are pentru a-lș ț

putea controla pe >adu.

e cur(nd, la cererea Mirelei, Paul a de"enit mai implicat n disciplinarea lui >adu, l-a iș

lo"it, la sugestia medicului lor, dar niciunul dintre părin i nu era mul umit de gestul făcut. Paul iț ț ș

Mirela a"useseră am(ndoi o educa ie strictă, cu tatăl n po!i ia celui care aplică disciplina. 'i spuneauț ț

că ar "rea să fie mai indulgen i cu >adu pentru ca el să nu se teamă de ei, a a cum s-au temut ei de ta iiț ș ț

lor.

Paul a fost mereu periferic n rela ia mamă-fiu i i descrie pe cei doi ca a"(nd unț ș

cocon/ n 2urul lor. 'l nu a ncercat că intre n acest cocon pentru că i se părea normal ca mama iș

copilul să fie foarte apropia i. 4ricum, el a fost foarte mult plecat n primii ani e "ia ă ai lui >adu dinț ț

cau!a ser"iciului i a implicării sale n sport.ș

Fenomenul descris mai sus se nume te preocuparea maternă principală/, adică aten iaș țacordată de mamă schimbărilor corporale i mai t(r!iu, rela iei cu nou-născutul, care are ne"oie deș ț

ngri2ire continuă pentru a supra"ie ui. >ăspunsul tatălui la această situa ie poate fi de retragere, pentruț ț

a permite apropierea mamă-copil, dar i pentru că se simte respins, nedorit i gelos. 8u c(t are maiș ș

pu in de a face cu nou-născutul, cu at(t se "a sim i mai incompetent atunci c(nd trebuie să aibă gri2ă deț ț

el. Paul spunea >adu este primul bebelu n prea2ma căruia am stat/. 8oncep iile i atribuirile de rolș ț ș

stau la ba!a alegerilor indi"idual. Astfel, terapeutul ar putea adresa următoarele ntrebări+ 8um a iț

decis că Mirela trebuie să stea acasă cu >adu după na tereB: acă cine"a "-ar pune la ndoială deci!ia,ș

cine ar fi acelaB: A i discutat i alte "ariante posibileB: upă na terea lui >adu, a i redistribuit sarcinileț ș ș ț

n gospodărieB: 8um a i stabilit ce trebuie să facă fiecare nainte de na tereB: 8um a i hotăr(t că Mirelaț ș ț

"a fi părintele principalB: e unde "ine idee despre nt(ietatea coconului mamă-fiuB: acă a i lua-o deț

la capăt, ce a i face diferitB/.ț


7/7

'ste important pentru terapeut să ob ină o imagine clară a con"ingerilor familiei iț ș

ipote!elor asupra problemelor, să cunoască ce solu ii au ncercat, inclusi" cele care nu au func ionat, iț ț ș

ce eplica ii au ei pentru succesul i e ecul lor. Familiile se cunosc i se n eleg mai bine dec(t poateț ș ș ș ț

spera să o facă terapeutul n c(te"a ore de nt(lnire. Nu este deloc neobi nuit ca familiile să nceapă săș

găsească noi solu ii după referirea la terapie, nainte de a se nt(lni cu terapeutul. Poate că deci!ia de aț

"eni la terapie func ionea!ă ca un semn de anga2are n procesul schimbării i permite apari ia unor noiț ș ț

modele de comportament i de a pri"i problemele. e aceea, sarcina terapeutul este să caute i săș ș

amplifice aceste noi patternuri.

upă prima edin ă, terapeutul a re!umat subiectele discutate. Astfel, a descris apropiereaș ț

mamă-fiu, ca i distan a relati"ă a lui Paul, ca fiind un pattern des nt(lnit n cultura in care trăim i aș ț ș

fost de acord că nu este de dorit ca situa ia să continue a a. e asemenea, terapeutul a comentat căț ș

anumite aspecte ale ncăpă (nării lui >adu sunt datorare "(rstei i a fost de acord că e "remea pentruț ș

unele schimbări. upă cum spunea Mirela+ acă e a a la ? ani, cum o să fie la 6?B/. =erapeutul aș

discutat despre patternul nou descoperit, c(nd Mirela l-a in"ocat pe Paul ca eemplu bun pentru >adu

i am(ndoi părin ii s-au sus inut, eprim(ndu-se clar i răspicat. 'l a mai sugerat că n perioada dintreș ț ț ș

edin e, părin ii ar putea eperimenta afi area colaborării dintre ei n fa a lui >adu n orice mod li seș ț ț ș ț

pare rele"ant. Acesta este un mesa2 simplu, minimalist din partea terapeutului.

=ehnica terapeutului constă n facilitarea, n ora de terapie, a unei discu ii care permiteț

cuplului să eprime toate aspectele rele"ante ale situa iei, ob in(nd o nouă eperien ă de coeren ă iț ț ț ț ș

mbinare a acestor componente. acă părin ii au ob inut un succes chiar nainte de terapie, coerent cuț ț

"alorile educa iei copiilor, este important să amplifice acest lucru, chiar dacă ntr-un cadruțeperimental, astfel nc(t orice e ec al acestei noi abordări se poate considera că furni!ea!ă informa ie,ș ț

n loc să demonstre!e părin ilor sau solu iei că nu au "aloare.ț ț

;ibliografie

6 Cones, '., )7&6%*. Terapia sistemului familial . 'ditura Mica Valahie, ;ucure ti.ș7 Nichols, P. M., Sch. 8., )7&&D*. Terapie de familie – Concepte i metodeș . 'ditura

Pearson 'ducation Eimited.

Psihoterapia-familială-sistemică

Documents

Transcript of Psihoterapia-familială-sistemică