Se dezvolta noi tipuri de relaii ce au la baza faptul ca coala ca instituie sociala include in clasele sale, colective egale ca varsta, care parcurg programa de instruire cu un pronunat spirit competitiv, iar acestor condiii de socializare a conduit

Se dezvolta noi tipuri de relaii ce au la baza faptul ca coala ca instituie sociala include in clasele sale, colective egale ca varsta, care parcurg programa de instruire cu un pronunat spirit competitiv, iar acestor condiii de socializare a conduitei se contureaz rolul de elev din clasele mici si statutul social legat de randamentul colar.

Primii 4 ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modifica regimul, tensiunea si planul de evenimente ce domina in viata copilului.

Asimilarea continua de cunostinte mereu noi, dar mai ales responsabilitatea fata de calitatea asimilrii lor, situatie de colaborare si competitie, responsabilitatea si disciplina in munca, caracterul evident al regulilor implicate in viata colara creeaz sentimente sociale si largeste viata interioara a copilului .Invatatorul sau invatatoarea ncepe sa joace un rol de prim ordin in viata copilului. Pentru copil el este reprezentantul marii societati, dar si cel care antreneaz energia psihica, modeleaza activitatea intelectuala a copilului si organizeaz viata scolara, impune modele de a gndi si aciona.

Dup nceperea activitatii colare programul zilnic al copilului se modifica. Chiar daca el a mai crescut, copilul ramane inca o fiina care are nevoie de hrana ,odihna, activitate.El nu poate consuma orice, iar regimul lui alimentar trebuie sa-i asigure toate substanele necesare unui proces de cretere nca intens. Are nevoie de trei mese substaniale si de doua gustri care trebuie sa se afle la aceleai intervale bine stabilite in

programul zilnic de viata .Apetitul alimentar este uor tulburat la nceputul scolii si in momentele de tensionare, insa in rest este satisfacator. Se consolideaz deprinderile implicate comportamentului alimentar si la fel cele de asigurare a igienei personale, de ordine si curatenie in clasa si in spaiul de locuit. Toate aceste tipuri de comportamente si vor gsi locul numai prin relaionarea cu perioadele de invatare in clasa si acasa.De asemenea, copilul mic are nevoie de 10 ore de somn nentrerupt in timpul nopii pentru a fi capabil de randament colar.

Cercetrile au artat ca la copiii la care exista un regim necorespunztor de odihna apar stri de somnolenta, dificultati de concentrare a atentiei, slabirea interesului pentru activitatile din clasa, randament general scazut. Familia are de fcut fata unei sarcini dificile si anume aceea a stabilirii si respectrii riguroase a programului zilnic de ctre copilul nsusi cu att mai mult cu ct mai ales emisiunile variate si prelungite ale televizorului reprezint o permanenta tentaie.

Un moment foarte important n programul zilnic este cel al realizrii temelor date pentru acasa, care trebuie sa se desfasoare la aceleai ore ca sa se poat forma obisnuintele corespunztoare si deci sa se poat mai uor instala atenia si tonusul general necesar, sa se mobilizeze cunostintele anterioare si procedeele de lucru etc.

Copilul trebuie sa se bucure de asistenta unui printe cnd el invata si rezolva teme pentru acasa, insa acestea nu trebuie sa i se substituie, ci sa urmreasc dezvoltarea progresiva a autonomiei in lucru, el adultul meninndu-si doar interesul pentru ce si cum face copilul si rolul de a-i valoriza munca. Oricat de ncrcat ar fi programul zilnic al parintilor fi nu trebuie sa omit niciodat sa manifeste interes pentru prestaia colara si sa sustina si sa valorizeze eforturile copilului.

Fiind un organism in crestere, scolarul mic are o nevoie crescuta de miscare. Dupa efortul de a-si stapani, regla si subordona miscarile sarcinilor scolare, recreatia este obligatorie. Acest scurt interval de 10-20 minute satisface trebuinele de micare si relaxare si asigura un bun tonus mintal pentru urmtoarea ora. Aceeasi nevoie de micare se simtesi dup pregtirea temelor de acasa. Iesirea in afara locuintei, intalnirea cu ali copii de aproximativ aceeai varsta, organizarea de jocuri, antrenamente, sunt absolut necesare pentru desfasurarea normala a activitatilor scolare, pentru crestrea si asigurarea sanatatii copiilor. Astfel de ntlniri si jocuri risca sa fie inlocuie cu vizionarea in exces a

programelor TV sau, in familiile instarite, cu jocurile pe calculator.

Odat cu consolidarea deprinderilor de citit, in programul zilnic al copiilor de clasa a III-a si a IV-a pot aprea si lecturile preferate. Dar si acestea sunt in concurenta cu televizorul si calculatorul, ele au totui un loc rezervat la elevii buni si foarte buni. Tot ctre clasa a III-a si a IV-a mai ales la copiii din mediul rural pot aprea si unele activitati casnice prin care acetia isi ajuta parintii si astfel sa fie in situaia de a invata facand, cum spune J.Dewey, prin care se intregeste experiena de viata de la aceasta vrsta si totodata, alimenteaza atitudinile si abilitatile ocupaionale de mai tarziu. Din acest punct de vedere experiena copiilor de la orae este mai sraca. Dar partea cea mai importanta a programului zilnic al copilului care a devenit colar este cea petrecuta in clasa. Ea este eseniala pentru dezvoltarea generala a copilului. De aceea si familiei si personalului didactic, i se cere o atenie speciala pentru a preveni si nltura disfunctionalitatile care pot apare la aceasta vrsta si care ar putea genera atitudini negative fata de scoal si ar compromite intr-o anumita msura efectele formative ale acesteia.

Chiar prima ntlnire cu coala poate lsa urme plcute sau neplcute care sa influeneze latent strile copilului cnd se afla in acest spatiu.Sunt diferente sensibile ntre gradinita urmata anterior si acest nou spaiu in care copilul se afla. O cercetare fcuta cu copiii precolari mari a aratat ca acetia au deja o reprezentare generala a unei clase in care bncile sunt aezate unele dup altele, catedra la distanta semnificativa fata de acestea, tabla troneaz pe peretele din fata etc. Nimic nu mai este din cldura si ncntarea generata de ncperile gradinitilor. Dupa unii autori (R.Vincent) contactul cu instituia colara echivaleaz cu un fel deintarcare afectiva, iar dup alii cuun al doilea soc dup cel al naterii(M.Debesse). Prin urmare adaptarea la acest nou mediu nseamn:

-a)integrarea in programul colar si in activitatile sale specifice;

-b)realizarea unei relaii noi cu nvatatoarea care este o altfel de persoana dect educatoarea;

-c)stabilirea unor relaii cu cei care i devin colegi si cu care se va confrunta mereu, si se va compara mai ales, dupa criteriul calitatii prestaiei colare;

Programele care apar in legtura cu toate aceste planuri ale adaptrii la scoal le ntlnim mai ales la cei de clasa I. Pot aprea o serie de deosebiri intre copii. pentru cei care au frecventat gradinita adaptarea se face mai usor, pentru ca mai ales la grupa mare si la anul pregtitor ei au fost pregatiti special pentru acest moment,dar mai sunt inca muli copii care, de cele mai multe ori, din motive financiare, nu merg la gradinita. Cand vin pentru prima data la scoal pot manifesta teama mai mult sau mai puin crescuta fata de faptul ca trebuie sa ramana aici, singuri, fara nimeni din cei de acasa. Ei refuza uneori sa se desprind de mana celor care i-au adus, au o crispare caracteristica care exprima starea de nelinite si tensiunea pe care o traiesc.Sunt in pragul unei crize de plans.Fata de acestia, atat conduita printelui cat si a invatatoarei, trebuie sa fie cea de securizare afectiva a copilului si chiar de tolerare a unei cerine care ar putea prea absurda.Pot exista de asemenea dificultati si n legtura cu respectarea ca atare a

programului zilnic despre care copiii trebuie sa tie ca este obligatoriu. Mai ales cei care nu au fost la gradinita si nu s-au obinuit cu mersul zilnic la activitati, pot avea comportamente ciudate. Rabdarea parintilor in a-i explica acestuia normele regulamentului scolar, si ajutorul pe care-l poate da invatatoarea in a-l face pe cel in cauza sa-si schimbe atitudinea, sunt condiii obligatorii pentru integrarea fara tensionri si dificultati in regimul scolii.