PSIHOLOGIA - · PDF filein psihicul individual. Thomas crede ca acest drum indi-rect, in...

ANATOLE CHIRCEVr.

PSIHOLOGIA

ATITUDINILOR SOCIALECU PRIVIRE SPECIALA LA ROMANI

1 9 4 1

EDITURA INSTITUTULU! DE PSIHOLOGIE AL UNIVERSITATIIDIN CLUJ LA SIBIU

J1

0.

ea'

I,

*),, ("0

www.dacoromanica.ro

Publicaliile Institutului de Psihologie al Universitatii din Clujla Sibiu

I. STUDII $1 CERCETARI PSIHOLOGICEFL. STEFANESCU GOANGA: Selectiunea capacitittilor Ii Orientarea

profesionalii.ALEXANDRU ROSCA: Orientarea profesionalii a anormalitor.LIVIU RUSU: Estetica poeziei lirice.

1. LIVIU RUSU: Se teeth' copiilor dotati.2, NICOLAE MARGINEANU: Psihologia,, exereitintui.3. L. RUSU, L, BOLOGA, N. MARGINEANU, AL, RO$CA,

D. TODORANU: Psihologia configuratiel4, NICOLAE MARGINEANU: Psihotehnica in Germania.5, ALEXANDRU RO$CA: Milsurarea inteligentei debilitatea mintalit6. LUCIAN BOLOGA: Psihologia vietii religioase.7, NICOLAE MARGINEANU: Psihologia germanii contimporami.8, LIVIU RUSU: Aptitudinea tehnicii inteligenta practice.9, NICOLAE MARGINEANU: Psihologia

10, ALEXANDRU ROSCA: Psihopatologia deviatitor morali.11, ALEXANDRU RO$CA: Debilitatea mintalii.12, CRISTEA PARLOG: Psihologia desenului.13, DIMITRIE TODORANU: Psihologia tcmperamentului.14. NICOLAE MARGINEANU: Psihologia francezii contimporanii.15, ALEXANDRU RO$CA: Delincventul minor.16. LUCIAN BOLOGA: Lecture tineretului.17, ALEXANDRU ROSCA: Psihologia martorului.18, MIHAI BENIUC: Inviitare inteligenta la animate.19. DIMITRIE TODORANU: Psihologia reclamei.20, F, $TEFANESCU GOANGA, AL. RO$CA si S. CUPCEA: Instabilita-

tea emotive.21, NICOLAE MARGINEANU: Elemente de Psihometrie.22, NICOLAE MARGINEANU: Analiza factorilor psihici.23, F. STEFANESCU GOANGA, AL, RO$CA $i S. CUPCEA: Adaptarea

socialii.24, ALEXANDRU RO$CA: Igiena25, F. STEFANESCU GOANGA: Masurarea inteligentei.26, ZEVEDEI BARBU: Contributiuni la psihologia onestitritii.27, ALEXANDRU RO$CA: Copiii superior inzestrati.28, N. MARGINEANU: Psihologia Persoanei.29, ANATOLE CHIRCEV: Psihologia atitudinilor sociale.

IL TESTE, CHESTIONARE, FI$E1. Teste neverbale de grup pentru milsurarea inteligentei la copii.2. Teste verbale de grup pentru mrtsurarea inteligentei to adulti (dela 14 ani).3. Teste neverbale de grup pentru miisurarea inteligentei In adulti (dela 14 ani).4. Teste pentru miisurarea acuitatii vizuale (dela 14 ani).5. Teste si instructiuni pentru misurarea functiunilor mintale (dela 8 ani).6. Teste de temperament si caracter (dela 14 ani).7. Teste si instructii pentru utisurarea aptitudinii in desemn (dela 5-15 ani).8. Taste verbale de grup pentru masurarea aptitudinii tehnice (dela 14 ani).9. Teste pentru nfasurarea dexteritatii manuale (dela 15 ani).

10. Taste pentru ruitsurarea atitudinilor sociale, (dela 14 ani).11. Taste de onestitate.12. Chestionar de impulsuri primare (dela 14-24 ani).

13. Chestionare de temperament oi caracter (dela 14 ani).14. Chestionar pentru miisurarea firii (dela 14 ani).15. Chestionar de interese (dela 11-24 ani).16. Chestionar pentru diagnosticarea instabilitatii emotive (dela 10-50 ani).17. Fisa de examinare psihologicii, pentru toate viirstele.18. Fisa de observatie psihologicii (pentru toate viirstele) aprobatii de On. Min

Ed. Nat. cu Nr. 47307/1936.19. Fisa personalii de observatie psihologicii pentru liceele militare.

C6rtile se pot procure dela Institutul de Psihologie al Universi-liItii din Cluj, la Sibiu, Str. 0. Gaga 22, sau la oricare mare libritriedin tariff. Testele. chestionarele si fisele se pot procura numai dela In-stitutul de Psihologie.

qi

si

mintalii

pi

invidarii.

Pcolefl.

www.dacoromanica.ro

$TITDII $1 CERCETARI PSIHOLOGICEPUBLICATE DE

INSTITUTUL DE PSIHOLOGIE AL UNIVERSITATII DIN CLUJ LA SIBIUDIRECTOR: PROF. F. $TEFA.NESCU GOANGA.

Ell=1101111Milllk NIINIMMIIIIMIIIII111111111111

No. 29

ANATOLE CHIRCEV

PSIHOLOGIA

ATITUDINILOR SOCIALECu PRIVIRE SPECIALA LA ROMANI

1941

EDITURA INSTITUTULUI DE PSIHOLOGIE AL UNIVERSITATIIDIN CLUJ LA SIBIU

www.dacoromanica.ro

CtJPRINSUL

NTRODUCERE

1. Problema atitudinilor in psihologia socials2. Problemele luerArii de fata

CAPITOLUL I

NATUR A ATITUDINILOR SOCIALE

1

18

A. Determinarea conceptului de atitudine

1. Consideratiuni generale 202. Definirea conceptului de atitudine 223. Caracteristicele atitudinilor 26

B. Raportul atitudinei cu alte forme dispozifionale

I. Atitudint li habitudini 31

2. Atitudini, trebuinte, tendinte qi dorinte 323. Atitudini qi sentimente 344. Atitudini, interese qi valori 375 Atitudini, credinte, opinit qi prejudecAti 42

C. Clasificarea atitudinilor socials

1. Diferite criterii de clasificare 48

a) Criteriul tipurilor de obiecte 60b) Criteriul tipurilor de subiecti 51

c) Criteriul directivei atitudinilor 62d) Criteriul specificitAtii qi generalitAtii 63

2. Concluzii . . , , . .- 67

www.dacoromanica.ro

IV CUPRINSUL

CAPITOLUL II

FORMAREA, DESVOLTAREA SI SCHIMBAREA ATITUDINILOR

A. Conditiile generale ale formiirii fi desuoltdrii atitudinilor

1. Consideratiuni generale 59

2. Factorii st mecanismele formitrii atitudinilor 66

3 Atitudinile si aspectul integral al personalitAtii 77

B. Schimbarea atitudinilor sociale.

1. Analiza procesului sI a conditiilor schimbArii atitudinilor 85

2. Distributia statistic;; a atitudinilor 91

CAPITOLUL III

MASUR AREA ATITUDINILOR SOCIALE

A. Diferite metode pentru mdsurarea atitudinilor1. Metoda recensamantului 982. Metoda chestionarului 983. Testele de opinii 101

4. Testele de situatii 103

B. Tehnica elabordrii testelor noastre.

1. Colectarea opiniilor 1052. Selectionarea opiniilor 1053. Evaluarea si clasificarea opiniilor 1064 Criteriul echivocitAtii 1105. Criteriul popularitatii 1136. Fidelitatea si validitatea testelor 118

CAPITOLUL IV

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALE

Preliminarii 121

A. Atitudinea elevilor fold de bisericd, nationalism-internationalism0 traditie-progres

1. Atitudinea fag de biserica 1222. Atitudinea fag de nationalisminternationalism 12b3. Atitudinea fat de traditie-progres 1264. Distributia atitudinilor in raport cu etatea 1285. Influenta organizatiei politice a Statului asupra atitudinilor . 130

. .

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL V

B. Atiludini sociale la sludenti

1. Distributia atitudinilor pe Facultati 131a) Atitudinea fata de biserica 131b) Atitudinea fata de nationalism-internationalism 134c) Atitudinea fata de traditie-progres 136

2. Distributia atitudinilor in raport cu confesiunea 137a) Atitudinea fata de biserica 137b) Atitudinea fall de nationalism-internationalism 139c) Atitudinea fads de traditie-progres 141

3. Distributia atitudinilor dupe originea etnica 141

a) Atitudinea stud. Romani, Germani, Unguri *it Evreifata de biserica 141

b) Atitudinea diferitelor grupuri etnice fata de nationa-lism- internationali sm 143

c) Atitudinea celor patru grupuri etnice fag de traditie-progres 144

4. Distributia atitudinilor pe sexe 145b. Distributia atitudinilor in raport cu etatea 146

a) Atitudinea fats de biserica 156b) Atitudinea fata de nationalism-internationalism 147c) Atitudinea fata de traditie-progres 148

C. Distributia atitudinilor la invilfillori 4i profesori . . 149

CAPITOLUL V

CONSIDER A TIUNI FINALE

Résumé 167Bibliografie 176Index pe autori 185

Anexe 187

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

PSIHOLOGIA

ATITUDINILOR SOCIALECLI PRIVIRE SPECIALA LA ROMANI

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

1, Problema atitudinilor in psihologia socialtt. Pentrupsihologia social& contemporana, conceptul de atitudine,f Ara indoiala, este cel mai distinctly indispensabil con-cept. Aceasta parere o impartasesc aproape f Ara excep-tie, toti reprezentantii psihologiei sociale americane. Ast-fel, Allport, Faris, Park, Thomas, etc., considers ca o teo-rie adecvata a atitudinilor trebue sa duce cu necesitate lafundamentarea oricarei psihologii sociale.

i intradevar, considerand obiectul psihologiei socia-le, asa cum rezulta din cercetArile curente ale diferitilorpsihologi sociali, precum si natura atitudinilor sociale,suntem de acord a recunoaste ca acestea din urma, facparte integranta din domeniul psihologiei sociale, intrucatea se ocupa printre allele, cu analiza mediului psiho-so-cial in care traieste persoana. Ori, o buns parte a mediu-lui psiho-social consists din atitudinea indivizilor care for-meaza grupul, In felul acesta, rezulta ca domeniul psiho:logiei sociale se circumscrie pans la o anumita limits,odata cu studiul atitudinilor, care, dupe cum vom vedeamai jos, mijlocesc relatiile interpersonale ale membrilorunui grup social dat, precum $i interrelatiile acestora, cuaspectul material si simbolic al institutiilor. Intelegereapersoanei umane, explicarea conduitei sale si a motivelorpsiho-sociale care o determine, nu poate fi deplin asigu-rata decat prin cunoasterea naturii atitudinilor. Deaseme-nea, vieata sociala culturala a grupului, manifestarileeconomice, sociale, politice, religioase, artistice, etc., alemembrilor care-1 compun, nu primesc o explicalle suficien-

1

l

$i

gi

www.dacoromanica.ro

2 PSIHOLOGIA ATITUDINILOR SOCIALS

ta, dace facem abstractie de fenomenul atitudinilor socia-le. Cad, dupe cum observe Thomas, atitudinile se gasescinteun mod mai mult sau mai putin general, la toti mem-brii grupului social. Ele au o importanta deosebita in or-ganizarea vietii indivizilor $i se manifests in aproape toateactivitatile sociale $i culturale ale acestor indivizi.

rata.' cum cade, asa dar, in sarcina psihologiei sociale,studiul naturii atitudinilor sociale, precum $i explicarearaporturilor multiple intre experientele subjective $i ma-nifestarile objective, care se intalnesc impletite la tot pa-sul, in vieata personalitatii umane.

Mai ales in ultima vreme, nenumaratele studii teore-lice $i cercetari experimentale, intreprinse de diferiti psi-hologi, ne arata cu prisosinta importanta problemei atitu-dinilor $i pans la un anumit punct, identificarea for cudomeniul psihologlei sociale. De aceea astAzi, credem eanu poate fi vorba despre legitimarea dreptului la existen-ts a conceptului in discutie, intrucat importanta lui pen-tru psihologia socials este unanim recunoscuta. Ceeace fa-mane de vazut $i ne propunem sa aratam in cele ce ur-meaza, este (a) valoarea explicative a acestui concept,(b) aria fenomenelor psiho-sociale la care el se aplica $i

(c) rolul pe care -I define in procesul de integrare al per-sonalitatii umane in grup $i in formele sociale $i cultu-rale.

Aparitia conceptului de atitudine in psihologia socialseste de o data mai recenta. Cu toate acestea, nu exists unalt termen care sa fie mai des intrebuintat de psihologi,in cercetarile for teoretice $i experimentale. Interesul ma-xim aratat acestui concept, se datoreste in special faptu-lui, ca prin el psihologii au reusit sa inlature o serie decontroverse vechi ca: ereditate-mediu, individ-societate,subiect psihologic-obiect social, etc. Elasticitatea acestuitermen si functiunea sa integratoare $i unificatoare, adus de o parte, la inlaturarea unor concepte invechite carenu puteau explica decat partial realitatea umana, jar dealts parte, a dus la inlaturarea diferitelor pozitii dualiste,ca de ex. acelea amintite mai sus. Unul din conceptele

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 3

vechi care a ocupat multa vreme locul de frunte in expli-carea fenomenelor psihice qi sociale, fara indoiala este ter-menul de instinct", aceasta atat in domeniul discipline-lor psihologice, cat §i in acela al §tiintelor sociale. Infunctie de acest concept se explicau o serie de fenomene,pornindu-se dela cele mai simple §i elementare, 'Ana lacele mai complexe. Diferite activitati individuale §i mani-festari colective, toate erau atribuite in egala masura in-stinctului. Acest termen a fost aplicat adesea unor feno-mene care prin insa§i natura tor, depaqeau posibilitatileexplicative ale instinctului. In felul acesta, se accentua§i mai mult, opozitia dintre ereditate §i mediu, dintre su-biectul psihologic §i obiectul social. Pe de alts parte, §tiin-tele sociale cautau adesea, sa explice natura fenomenelorsociale, in functie de anu.mite procese apartinatoare §i

specifice fie individului, fie grupului social, plasand cauza-litatea tor, cand in interiorul individului, cand inafara.lui. Conceptiile nominalismului si a realismului sociologicsunt indeosebi cunoscute, pentru a insista asupra tor.Faptul care merits sa fie mentionat aid, este doar, ca pe,aceasta cale a explicarii fenomenelor psiho-sociale, infunctie numai de individ sau numai de societate, in func-tie numai de ereditate sau numai de mediu, nu se puteaajunge catu§i de putin, la rezultatele dorite.

Problema aceasta controversata, §i-a gasit o solutio-nare fericita in conceptul de atitudine socials, care a apa-rut in semnificatia sa actuala, in momentul constituiriipsihologiei sociale ca o disciplina de sine statatoare, la in-tersectia raporturilor dintre psihologia individuals qi so-ciologie. Numai in lumina acestei discipline noui, fenome-nele specifice psihologiei individuate, ca §i acelea specifi-ce sociologiei, n'au mai fost privite independent unele dealtele, ci sub prisma raporturilor existente intre ele. Acestfapt a dus cu necesitate la studiul fenomenelor psiho-so-dale, din care face parte qi atitudinea. Meritul de a fi pusin aceasta lumina, deosebit de fecunda, problems rapor-tului dintre individ qi societate, dintre individ §i institu-ijiile ii revine Fara indoiala lui W. Thomas. Dupasociale,

www.dacoromanica.ro

4 PSIHOLOGIA ATITUDINILOR SOCIALE

acest autor (155), institutiile sociale pot fi studiate nu nu-mai in ele insele, ca n4te realitati objective, ceeace defapt face sociologia, dar §i in felul cum se reoglindesc elein psihicul individual. Thomas crede ca acest drum indi-rect, in studiul institutiilor sociale, poate fumiza date cumult mai pretioase, decat studiul institutiilor in ere inse-le, Mai mult, institutiile sociale, care in conceptia lui Tho-mas sunt ni§te valori, avand un continut empiric accesi-bil membrilor unui grup social, nu pot fi considerate nu-mai in sine, facand abstractie de totalitatea trairilor su-bjective ale persoanei. Aceste trairi subjective dau na§terela atitudini, care nu sunt altceva, decat pozifiile indivizi-lor fat& de institutiile sociale. Existenta institutiei ca ata-re, este conditionata de modul in care ea tralie§te in indi-vid, de masura in care totalitatea formelor sale concrete§i exterioare se reflects in psihicul individual. In con-secinta, individul nu poate hal inafara formelor sociale §iculturale; dar la randul sau, nici acestea din urma nu potteal inafara de individ. Unificarea celor doi termeni seface prin conceptul de atitudine socials.

Perspectiva deosebit de cuprinzatoare pe care o des-chide conceptia lui Thomas, precum §i posibilitatile expli-cative de majors rezistenta §tiintifica ale conceptului deatitudine, ne indeamna sä poposim asupra unor aspecte aleproblemei §i sal ducem pans la mpat unele consecinte, cerezultA in mod firesc din aceasta perspectival. In felulacesta, vom avea prilejul sal adancim problemele enunta-te mai sus, in legatura cu atitudinea socials.

Mediul in care traie§te individualitatea umana esteextrem de complex qi variat. El se compune din mediulfizic, biologic, social §i cultural. Persoana umana se inte-greaza in acest mediu, in masura in care reu§e§te sal do-bandeascal atitudini fats de el, mai mult sau mai putin de-finite, Integrarea individului in mediu se face treptat. Totastf el, treptat, se formeaza qi atitudinile individului fatsde mediu, Individul incepe prin a se integra in mediulfizic qi biologic qi sfar§e§te prin a se integra in mediul so-cial qi cultural, Concomitent cu acest proces de integrare,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 5

se formeaza atitudinile individului fats de diferiteleaspecte ale mediului inconjurator. Pentru copil, de ex.,mediul fizic si biologic, sau intr'un sens mai larg, lumeaobiectelor si a fiin %elor nu exists in mod real, pang ce elnu dobandeste anumite atitudini fata de ele. Astfel, pen-tru fiecare object $i fiinta exists o atitudine. invers,pentru fiecare atitudine a copilului exists $i un object sauo fiinta in lumea external. Once atitudine presupune capersoana cunoaste si are semnificatia obiectului dorinte-lor actiunilor sale. In sensul acesta, atitudinea poate ficonsiderate ca o determinants a naturii mediului fizic,biologic, social si cultural in care traieste actionea-za individul. Definirea acestui mediu, fixarea raporturilorfunc %ionale cu el, nu se poate face inafara atitudinilor in-dividuale. Pentru exemplificarea acestor consideratiuni, saluam un caz elementar anume, cum devine copilul mem-brul familiei sale. In sens social, copilul devine membrulfamiliei sale, numai in momentul in care a dobandit ati-tudini, mai mult sau mai putin definite fats de mama sa,tatal sau, fratii si surorile sale. Pena la dobandirea aces-tor atitudini, pe care i le formeaza in buns parte chiarpersoanele familiei sale, copilul nu duce decat o existentsstrict biologica. In tot cazul, nicidectun o existents soda-la, intrucat el nu este integrat catuqi de putin, in medialfamilial in care traieste. In acest proces de integrare alcopilului in mediul fizic, biologic si social, rolul formariiatitudinilor este precumpanitor. Conceptia copilului des-pre sine insusi se formeaza deasemenea, in functie de ati-tudinile pe care le dobandeste, fie prin experienta perso-nals, fie prin experienta socials, asupra mediului incon-j ura tor.

Din consideratiunile de mai sus, merits a fi subliniatedou4 fapte. In primul rand, mediul extern devine o reali-tate pentru individ, numai in masura in care el dobandesteatitudini definite fats de acesta. In al doilea rand, defini-rea personalitatii individului nu se poate face altfel, decatprin formarea de atitudini fats de mediul in care el trg-ieste. Aceste constatari gasesc o exemplificare si mai

§i

§i

§i

§i

§i

i§i

www.dacoromanica.ro


concludenta, atunci cand este vorba pe de o parte, de in-fegrarea individului in formele institutionale si culturale,iar pe de alts parte, and este vorba de insasi existentaacestor forme. Ca $i in cazul de mai sus, se poate vedea caatitudinile au o semnificatie deosebita, atat pentru expli-carea celor mai multe aspecte si manifestari ale persona-litatii, cat si pentru explicarea raporturilor acesteia cu in-stiutiile si formele sociale si culturale.

Din punctul de vedere al psihologiei atitudinilor so-ciale, persoana umana traieste intr'un mediu subiectiv, for-mat din totalitatea credintelor, opiniilor, prejudecatilorsi atitudinilor fata de diferite forme sociale si culturale.Trebue sa mentionam din capul Iocului, ca atitudinea per-soanei fats de aceste forme nu este numai o atitudine lo-gica-rationala. In cea mai mare parte, ea este o atitudinesubiectiva dobandita fie prin experienta personals, fieprin experienta socials. Atitudinea socials nu se caracte-rizeaza atat prin cunoasterea obiectiva a institutiilor, catmai curand prin semnificatia si valoarea ce li se acordaacestor institutii. Persoana umana integrate in mediul so-cial, traieste variate §i multiple atitudini fats de diferiteinstitutii. Fata de unele institutii, ea are atitudini de apro-bare, fats de altele, din contra, are atitudini de negare.Multiplicitatea formelor institutionale $i culturale, aducedupa sine o multiplicitate de atitudini. Astfel, exists atitu-dini fats de familie, scoala, bisericA, nationalism, comu-nism, traditie, progres, arta, stiinta, sport, profesiune, ca-satorie, divort, etc., etc. Lista acestor atitudini este inepui-zabila. Intr'un cuvant, exists tot atatea atitudini, ateforme sociale $i culturale exists intro societate. Ceeaceeste important, consta in faptul ca atitudinile individuluifats de realitatile sociale, it determine sa actioneze in di-rectia sau impotriva lor. Ele monopolizeaza o buns partea activitatii individului sau a grupului si de cele mai mul-te ori, constitue singura for preocupare. Un exemplu con-cret ne poate arata mai bine, rolul atitudinii ca factor demotivatie in conduita umana. Cineva are de ex. o atitudi-ne defavorabila fats de biserca. Ce poate rezulta de aici,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

cu privire Ia conduita persoanei respective fats de biseri-ca? Desigur, pot rezulta o serie de fapte de importantasocials neindoielnica. In virtutea atitudinii sale, persoanarespective va fi determinate in actiunile sale in asa fel, caon de cate on se va ivi ocazia, faptele sale nu vor fi pen-tru, ci contra bisericii. Aceasta atitudine defavorabila bi-sericii, nu se va limita desigur numai Ia tin comportamentverbal (defaimarea institutiei, injurii aduse reprezentan-tilor ei), ci se poate extinde la activitati de o durata mailunga, luand adesea forme sociale, mai mult sau mai pu-tin bine organizate. Stint cunoscute in aceasta privintaSocietatile Ateiste Americane", care desfasoara o activi-tate propagandistica asa de mare, impotriva bisericii, im-potriva conceptiilor despre existenta lui D-zeu si in ge-neral, impotriva tuturor lucrurilor religioase, incat o bunsparte din psihologi, care au masurat atitudinile religioasela studen(ii americani, pun in seama influentelor acestor

interesul tot mai scazut al studentilor fats deproblemele religioase fats de institutie ca Mare. Stintconcludente in aceasta privinta, cercetarile experimentaleale lui Allport $i Katz (9), Carlson (24), Nelson (115),Jones (75), Gilliland (61), Vetter si Green (169), etc.,care ne arata ca atitudinea studentilor americani fats debiserica si fats de realitatea lui Dumnezeu, ocupa o pozi-tie mijlocie, cateodata nedefinita si inconsistenta. Aceastase datoreste, explica autorii mai sus citati, fie faptului casocietatile ateiste comuniste au activat in mod public inunele centre universitare, fie interventiei altor factori deordin social si cultural.

Am dat mai sus numai un exemplu. S'ar putea citanenumarate cazuri din care sa se constate cum, nu numaio atitudine defavorabila fats de o institutie socials, dar

una favorabila, duce la o serie de activitati care exer-cita o influents botaritoare in formarea personalitatii.Iata cum, asa dar, pentru psihologia socials, conceptul deatitudine devine o categorie de prima necesitate, in expli-carea fenomenelor psiho-sociale. Fara acest termen, cau-za activitatilor individuale colective nu ar putea fi ex-

7

institutii,9i

9i

si

91

www.dacoromanica.ro


plicate. In virtutea acestui concept, devin explicite celemai multe raporturi dela persoana la persoana, dela per-soana la grup si dela persoana la institutii formele so-dale $i culturale. Ori pentru multi psihologi americani,aceasta formeaza insusi campul psihologiei sociale. Ana-liza succinta a acestor raporturi, ne va arata functiuneape care o indeplineste atitudinea in procesul de integraresocials a personalitatii si aria fenomenelor psiho-sociale lacare ea se aplicd.

Cele mai multe raporturi dela persoana la persoandpot fi privite in lumina atitudinilor interpersonale. 0 per-soana avand o atitudine antagonista fats de alta, se vacomporta cu totul diferit, decat in cazul, cand aceasta ati-tudine ar fi favorabila. Distanta socials intre membriiunui grup, care uneori este atat de accentuate, se data-reste in buns parte atitudinilor antagoniste ale unora fatsde altii. Sunt cunoscute in aceasta privinta atitudinile ra-siale care distanteaza enorm pe oameni, din punct de ve-dere psiho-social, deli existenta for se poate desfasura inacelasi spatiu geografic chiar in acelasi grup social. Inaceasta categorie a atitudinilor rasiale, infra de ex. atitu-dinea antagonista a Albilor fatal de Negri, a Germanilorfatal de Evrei, etc. Intr'un sens mai restrans, aceasta atitu-dine is forma specified a prejudecatilor nationale, confesio-nale de class, profesionale, etc. Astfel, exists de ex. atitudi-nea defavorabila a Francezilor fats de Popoarele balcanice,atitudinea antagonista a mohamedanilor fats de crestini, acrestinilor lath' de pagani, a muncitorilor fats de capita-

a medicilor fats de alte profesiuni, etc. Evident,toate atitudinile acestea, au la baza anumite tendinte,impulsuri alte forte dinamice bio-sociale, analiza ca-rora va forma obiectul capitolului urmator insa forma

expresia sub care ele se manifests este totdeauna aceeaa atitudinilor sociale.

Pe Tanga aceasta functiune de distantare, pe care odefine atitudinea socials, atunci and este antagonista,exists qi una de apropiere cooperare, atunci cand atitu-dinea este pozitiva. Atitudinile interpersonale favorabile,

si

si

si

si

ROL

1i

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 9

.apropie oamenii, identifica interesele unora cu ale altoraduc in felul acesta la actiuni comune. Aceasta se dato-

reste in special faptului, ca prin atitudinea sa, individulse integreaza in grupul social $i ca atare, defineste ra-porturile cu membrii grupului din care face parte, prinpunerea la unison a atitudinilor personale cu atitudinilegrupului in mijlocul caruia traieste. Dace grupul socialeste, de ex., o comunitate religioasa, integrarea individu-lui in grup, nu se poste face altfel, decat prin dobandireade atitudini religioase similare cu acelea ale comunitatiirespective, fatal de institutia religioasa, fats de practicile

ritualurile religioase, fats de credinte mituri, intr'uncuvant, fatal de intregul echipament material, social si cul-tural al institutiei respective.

Rolul atitudinii sociale in ce priveste mijlocirea rapor-tului dela persoand la institutii §i formele sociale si cultu-rale, nu este mai putin important. Consideratiunile de maisus, ne-au dus la constatarea ca persoana tea ieste in lega-tura cu diferite institutii sociale culturale, o serie deatitudini. Aceste atitudini, dupa cum am vazut, nu repre-zinta pozitiile objective ale individului fall de institutii, cistint train subjective, de semnificare si valorificare. Rapor-tul dintre subiectul psihologic Si obiectul institutional, incazul atitudinilor sociale, nu este an raport de existents,ci an raport de valoare. Acest fapt constitue pentru noi,punctul nevralgic in explicarea relatiei dintre individinstitutie. De aid rezulta o serie de consecinte, privitoareatat la existenta formarea atitudinilor sociale, cat cuprivire la existenta institutiilor pentru un grup social dat.Prin valoarea reflectata in constiinta grupului social, in-stitutiile se impartasesc de categoria existentei. Gradulmasura acestei valori, asigurA in acelasi timp, gradul exis-tentei institutiilor sociale, precum $i a formelor culturale.Judecand astfel lucrurile, putem spune ca institutia nu,exists ca realitate pentru grup, cleat in masura valorii cei se acorda, care implicit se manifests prim atitudini so-ciale. Consistenta omogeneitatea acestor atitudini, nearata in acelasi timp, masura in care institutia respective

$i

i§i

si

$i

$i $i

$i

$i

ti

tf

www.dacoromanica.ro


este o realitate pentru grup. Cu alte cuvinte, institutiilesociale nu traiesc decat in $i prin con0iintele membrilorgrupului social. In felul acesta, fiecare institutie doban-de0e o valoare specified, deosebita dela grup la grup §ichiar in cazul aceluia0 grup, dela persoand la persoand.Biserica romano-catolicd de ex., se deosebe0e de cea mo-zaica, pentru ca alta este semnificatia, valoarea §i conti-nutul ei social §i cultural, fats de aceasta din urm5.. Dinaceasta cauza, psihologia socials nu poate vorbi de insti-tutii sociale objective, intrucat realitatea for este asigura-tä tocmai prin subiectivitatea trairilor atitudinale, speci-fice membrilor grupului social. Evident, institutiile socialeau 0 un aspect obiectiv. Nu acesta insd, constitue, in totcazul, campul de cercetare al psihologiei sociale. Pe langaaceasta, este de observat, ca ceeace de f apt e obiectiv in-tro institutie socials ca biserica de ex. (ritualul, practi-cile religioase, diferite objecte, edificiul, etc.), nu poateavea importantd, decat in masura in care dobande0e ovaloare simbolica pentru individ §i treze0e in el o serie detrain atitudinale. Ori, este cazul sa ne intrebam, ce poatefi mai subiectiv decal valoarea simbolica, reflectatd in modparticular, in con0iintele membrilor grupului social. Deaceea, nu este de mirare, ca nimic nu difera mai mult intimp §i spatiu, decat aceasta semnificatie §i valoare atri-build' institutiilor sociale. Nimic nu poate fi mai edificatorin aceasta privintd, decal insd0 varia(ia statistics a atitu-dinilor sociale, fats de aceea0 institutie, dupd cum nearatd." cercetarile experimentale ale diferitilor psihologi.Confirmarea acestor date, poate constitui dealtfel qi par-tea ultima a lucrdrii de feta, care prezinta rezultatele ob-tinute de not in aceasta directiel). Acest fenomen de va-riatie al atitudinilor, nu este altceva, cleat consecinta di-recta a semnificatiilor §i valorilor specifice, pe care letraiesc indivizii in legatura cu institutiile sociale.

In baza celor de mai sus, nu ni se pare hazardata afir-matia, ca din punctul de vedere al psihologiei sociale, nu

1) Vezi cap. IV.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 11

se poate sustine existenta unei institutii, inafara atitudi-nilor traite fats de ea, de membrii grupului social. Nicaierinu se gaseste o institutie, ca realitate psiho-socials, caresa existe dincolo de constiintele membrilor grupului so-cial. Realitatea institutiei se defineste mai curand, prin re-latia dintre ceva subiectiv" si ceva obiectiv"; prin rela-tia dintre psihicul individual sau colectiv si formele exte-rioare si concrete ale institutiilor, dimpreuna cu bagajulfor social si cultural. Termenul mediu al celor doua pre-mise datul intern (psihicul individual) si datul extern(formele objective ale institutiei) it constitue atitudi-nea socials.

Aceasta conceptie asupra interdependentei functiona-le, dintre datul subiectiv sj datul obiectiv, desigur nu con-stitue o problema noua. Ea a fost aplicata in sfera compor-tamentului cognitiv, sau in termeni mai largi, in proble-ma cunoasterii si poate fi aplicata cu succes si in domeniulatitudinilor sociale. Considerand iucrurile din acest punctde vedere si fiind de acord cu conceptiiie psihologice cu-rente, putem spune ca in unul din sectoarele ariei reali-tatilor psiho-sociale, momentul atitudinal este impletit latot pasul cu momentul institutional. intradevar, estefoarte greu sa separam cele cloud aspecte constitutive aleuneia si aceleeasi realitati, pentru a vorbi in consecinta,de atitudini fara sa ne referim la institutii, sau sa vorbimde institutii, fara sa ne referim la atitudini. Intrucat, dupacum am vazut, nicaieri nu exists realitati sociale lipsitede semnificatie sj valoare si ca atare, lipsite de atitudini-le si activitatile grupului in legatura cu ele; dupa cum,nicaieri nu exists atitudini sociale, abstractie facand deobiectul for de referinta. Intrebuintand terminologia con-sacrata, am putea spune, ca in primul caz, am avea conti-nuturi oarbe, jar in al doilea caz, am avea trairi goale decontinut, ceeace in ambele cazuri este exclus.

Astfel se prezinta lucrurile nu numai and este vorbade institutii sociale, da,r si in general, cu referire la oriceaspect al realitatii (fizice, biologice, sociale si culturale),and se pune problema raportului ei, in lumina semnif ica-

i

www.dacoromanica.ro

12 PSIHOLOGIA ATITUDINILOR SOCIALS

fiei si valorii ce i se acorda de personalitatea umana. Infelul acesta, orice lucru reprezintA o valoare socials, daceare o semnificatie pozitiva pentru individ sau grup, putanddeveni astfel, tin motiv de activitate. Stint valori sociale,toate formele materiale si spirituale ale culturii, in masurain care devin motive de actiune pentru individ sau grup,prin directiva atitudinilor sociale. 0 mancare, un instru-ment, o carte, o picture, o biserica, etc., toate stint valorisociale, evident de diferite trepte, intrucat toate comportsatitudini sociale. Toate au un continut, care este sensibilin cazul mancarii si instrumentului; tin continut sensibil$i ideational, in cazul earth si a picturii si in sfarsit, uncontinut complex, format din echipamentul material, prac-tici, ritualuri, simboluri, credinte, credinciosi, etc., in cazulbisericii. Nu putem intelege mai bine semnificatia acestorvalori sociale, decal punand-o in legatura cu multipleleatitudini $i activitati, pe care le pot determina aceste va-lori in grupul social. Astfel, semnificatia unei mancari, re-zulta dintr'o eventuala consumatie a ei. Semnificatia unuiinstrument rezulta din intrebuintarea ce i se se poate da.Semnificatia unei carti si picturi rezulta din reactiunile in-telectuale $i sentimentele estetice pe care acestea le pot tre-zi. In cele din urma, semnificatia unei biserici rezulta din ac-tivitatile spirituale si sociale pe care aceasta le determina.Fats de aceste semnificatii $i valori, atitudinea este o tendin-01 directiva, detinand posibilitatea unor raspunsuri in lega-tura cu ele. Inafara acestor semnificatii $i valori, lucrurilemai sus mentionate, cad de pe planul realiteifilor psiho-so-ciale, pe planul realifafilor naturale, care evident, de'i auexistents, nu pot pune in miscare individul sau grupul so-cial. Numai in momentul in care, realitatile naturale do-landesc o semnificatie si o valoare, ele devin realitati psi-ho-sociale, fats de care, atat individul cat si grupul, potavea diferite atitudini. Familia, scoala, biserica, organiza-tiile politice si culturale, toate sunt realitati pentru indi-vid, numai in mAsura in care el le valorifica sau le depre--ciaza si ca atare, traieste in legatura cu ele atitudini favo-rabile sau defavorabile. In cazul in care individul nu are

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE IX

niciun fel de atitudine, deli aceste institutii pot avea oexistenta inafara de el, totusi, pentruca el nu participa lavieata lor, ele sunt ca inexistente pentru el. Lucrul aces-ta insa, dobandeste o semnificatie cu totul deosebita, candeste vorba nu munai de un individ izolat, dar de un grupde indivizi, care nu valorifica si au atitudini indiferentefatal de unele fenomene sociale. De obiceiu, lucrul acestase intampla mai ales atunci, cand o institutie sau o formasocial& este Inca nou'a ca atare, n'a intrat in vieata so-cials a grupului; sau atunci, and acestea devin haineprea vechi pentru a putea acoperi necesitatile reale alegrupului. In astfel de cazuri, o parte din membrii grupu-lui sunt hotarit impotriva acestor institutii $i an fatal deele atitudini antagoniste. Altii din contra, nici nu se inte-reseaza de existenta lor. Rezultatul este ca, daca acesteinstitutii intradevar n'au nicio valoare, ele duc o existen-ta stearsa pans ce dispar cu totul.

In aceasta privinta, psihologii sociali au deplina drep-tate cand sustin, ca criteriul cel mai sigur pentru diag-nosticarea realitatii unei institutii sau forme sociale,constitue consistenta sau lipsa de consistenta, omogeneita-tea sau eterogeneitatea atitudinilor grupului cu referire laacestea. Una din atitudinile cele mai des masurate esteaceea cu privire la biserica. Cercetarile statistice, mai alesin ultima vreme, si-au indreptat cu predilectie atentiaasupra atitudinilor fats de biserica, pentru a vedea in cegrad este biserica, o realitate pentru diferitele gruparisociale, clase, profesiuni, etc. Si natural, dupa cum era deasteptat, rezultatele sunt diferite. Diferite insa, nu in cepriveste existenta bisericii in sine", ca o realitate obiecti-va, care sub variate forme pe care le imbraca, se gasesteaproape in orice societate. Nu acesta a fost scopul cerce-tarii, intrucat nu pe aceasta cale se putea ajunge la con-statarea, cum §i cat de mult se reflects ci se reoglin-deste biserica in constiinta grupului social. Sau astfelspus, in ce grad este biserica o realitate pentru grup? Siand spunem realitate", ne gandim la acceptia data maisus acestui termen, la aspectul ei subiectiv format din in-

it

si

st

www.dacoromanica.ro

I4 PSEIOLOGIA ATITUDINILOR SOCIALE

tregul complex de semnificatii, valori $i atitudini traite inlegatura cu biserica. Aid, credem noi, zace miezul pro-blemei, care pentru psihologia atitudinilor sociale, are oimportanta infinit mai mare, decat simpla existenta con-cretes a institutiei. Pe cercetatorul atitudinilor sociale, nu1intereseaza existenta in sine" a institutiilor si a formelorsociale si culturale, care pot exista prea bine, fara ca ma-j oritatea membrilor grupului social sa participe la ele.Astfel de institutii si forme au existat $i urma for o putemgasi in arhivele istoriei $i in rafturile diferitelor muzee.Exists si astazi unele institutii si forme sociale, mai multin virtutea traditiei. Edificiul for insa, construit din mate-riale prea vechi $i neprimenite de multa vreme, incepe sase clatine $i Bra indoiala, ele vor dispare incetul cu in-cetul. Problema care se pune este, Ea prin studiul statistical atitudinilor sociale, se poate af la cat de necesare suntunele institutii pentru societate $i mai ales, cum variazaaceasta necesitate dela popor la popor. Aceasta necesitateeste masurabila prin atitudini sociale. Daces in cazul bise-ricii de ex. atitudinile sunt extrem de favorabile, in pro-portie de 60-7001o, aceasta insemneaza cal pentru grupulrespectiv, biserica este o institutie de prima necesitate.Din contra, daces in aceeasi proportie procentuala, atitudi-nile sunt defavorabile bisericii, insemneaza ca ea nu pre-zinta nicio valoare pentru grupul respectiv.

Considerand lucrurile si din acest punct de vedere,ajungem la aceeasi constatare, cu privire la realitatea in-stitutiilor sociale, care este asigurata nu prin existentafor concretes si obiectiva, ci prin valoarea si semnificatiace li se acorda. Ca nu obiectivitatea este factorul esential,care asigura necesitatea institutiilor pentru vieata grupu-lui, it poate constitui si faptul, cal exista o serie de concep-te abstracte care totusi se bucura de vieata si realitate,intrucat majoritatea membrilor grupului social, le acordao valoare deosebita. In felul acesta, ele devin necesaregrupului social. Acesta este bunaoara, cazul realitatii luiDumnezeu. Pentru multe grupuri sociale, acest conceptintra In categoria realitatilor psiho-sociale, intrucat majo-

www.dacoromanica.ro

1NTRODUC E RE 15

Titatea membrilor grupului cred in existenta lui Dumne-zeu, avand astfel atitudini pozitive in aceasta privinta. Dincontra, in alte grupuri sociale, atitudinea fats de realita-tea lui Dumnezeu este negativa §i ca atare, existenta aces-tui concept nu prezinta nicio valoare pentru ele. Ca unpostulat al ratiunii omene§ti, ca necesitate logica de sis-tem, acest concept poate exista prea bine, fare: sa consti-tue totuqi, o realitate in care sa creada majoritatea mem-brilor grupului social qi ca atare, sä traiasca atitudini devaloare fats de el. Ori, criteriul majoritatii este hotaritorpentru existenta realitatilor psiho-sociale. Pot exista oserie de concepte, forme sociale qi culturale, f 'Ara sa tre-zeasca in majoritatea con*tiintelor membrilor grupului,atitudini de valoare. Acest fapt se datore§te in buns parte,insa§i naturii fenomenelor sociale, precum s,i fortei cu careele se impun, sau nu se impun, ca conditii sine qua non devieata pentru grup. Atitudinile sociale, in acest caz, nusunt altceva decat busola care ne arata directiunea sprecare se indreapta dorintele, interesele §i aspiratiile grupu-lui social. Ele ne arata dace aceste interese, dorinte §i

aspiratii se indreapta spre sau impotriva realitatilor so-ciale, on merg cu totul pe alts cale.

Primii care au intrevazut valoarea practice incalcula-bill a acestei probleme, fled indoiala sunt psihologii ame-ricani. De aceea, in America pentru prima data, aceastametoda pentru diagnosticarea valorii §i necesitatii socialea institutiilor pentru grup, a descins de pe piedestalulpreocuparilor pur teoretice, pe planul preocuparilor prac-tice, de toate zilele. Psihologii americani au elaborat o se-rie extrem de mare de teste pentru masurarea atitudinilorpopulatiei, nu numai fats de unele institutii qi forme so-dale existente, dar §i fate de reformele posibile §i parti-cipari viitoare la diferite actiuni, ca razboiul de ex. Men-tionam in treacat scara elaborate de Gilliland §i Katzoff(62), pentru masurarea atitudinii fats de participarea Ame-ricanilor la conflictul european prezent. Aceasta scara afost elaborate In anul 1940 §i aplicata in acela§i an la po-pulatia americana. In felul acesta, din distributia statistics

www.dacoromanica.ro


a atitudinilor mdsurate, se poate §ti care este dorinta ma-joritatiT§i ca atare, se poate prevedea in ce directie se vaindrepta actiunea grupului social. lath', a§a dar, ca pe lin-g& o valoare diagnostics a atitudinilor, cu privire la reali-tatile sociale, exists §i o valoare prognostic& care ne in-dica posibilitatea unei actiuni viitoare a grupului social.De ex., aplicarea unor teste speciale de atitudini la tingrup, in legatura cu pastrarea sau modificarea institutiilor§i a formelor sociale §i culturale, ne poate arata data gru-pul respectiv este traditionalist sau progresist. In baza a-cestui fapt, putem prevedea cum va reactiona grupul, incazul introducerii unor forme sociale noui. Pentru claseleconducatoare, acest fapt este de o valoare practica deose-bita, atunci cand se pune problema ref ormelor sociale.Nesocotirea lui, poate duce la perturbarea echilibrului so-cial luand adesea proportii mai mult sau mai putin extinse.

Desigur, psihologul social trebue sa fie extrem de pru-dent §i un bun cunoscator in alegerea fenomenelor sociale,pentru ca pornind dela masurarea atitudinii WA de ele, sAajunga de ex. la diagnosticarea caracterului traditionalistsau progresist al grupului social. Este de preferat, in ast-fel de cazuri, masurarea atitudinilor feta de institutiilespecifice grupului social. Numai pe aceasta cale se poateajunge la determinarea unui factor traditional sau progre-sist, conform distributiei atitudinilor in jurul unui pol sauceluilalt. SA luam tin exemplu. Exists o serie de institutii§i forme sociale care se gasesc aproape in once societate.In aceasta categoric lilted de ex. divortul. Sa presupunemea am masurat atitudinea Romani lor §i a Americanilor fatsde divort §i am obtinut rezultate diferite: Romanii au atitu-dine intermediary fats de divort, iar Americanii au o ati-tudine defavorabill divortului. Prin urmare, atitudinile ce-lor doua populatii fats de aceeafi forma socials sunt di-ferite. UrmeazA de aid sa tragem concluzia ca. Romanii stintmai liberali, iar Americanii mai conservatori in proble-mele sociale? Catu§i de putin, cu toate ca rezultatele ma-surarii ne pot duce la concluziuni de aceasta naturd. Di-ferenta de rezultate se datore§te in primul rand faptului,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 17

ca semnificatia $i valoarea ce se acorda acestei forme so-ciale nu este identica la cele doua popoare. Aceasta, in-trucat la noi, divortul nu este decat o chestiune diverse,frecventa lui fiind rare. La Americani, din contra, divortuleste o chestiune la ordinea zilei, devenind astfel un peri-col social" pentru societatea americana. Pozitia interme-diary a Romanilor fats de divort, ne indica tocmai faptul,cal la noi divortul nu constitue o problemci socials caatare, nu sesizeaza constiintele membrilor grupului, asacum se intampla lucrurile in cazul societatii americane.Foarte probabil, ca.' am primi aceleasi rezultate si in cazulmasurarii atitudinii Romanilor fats de controlul nasteri-lor", prohibitie", etc., comparativ cu atitudinea America-nilor fats de aceste probleme sociale. Nesocotirea faptelorsubliniate mai sus, poate duce pe examinator de multe onla cercetarea atitudinilor lipsite de un obiect real de re-ferinta, in sens psiho-social, ca atare, se poate ajungeusor la concluziuni pripite eronate.

Iata cum, mergand pe aceasta cale putem vedea, pri-vind problema dintr'un alt aspect al ei, ca atitudineaeste determinate de existenta institutiilor, formelor sociale

culturale, numai in masura in care acestea sunt actuale$i substantlale pentru vieata grupului social. Deasemenea,putem vedea cum la randul sau, atitudinile asigura princonsistenta omogeneitatea lor, vieata acestor institutiiforme sociale $i culturale. In lumina acestui punct de ve-dere, putem usor intelege, dece anumite institutii, formesociale, etc., dispar la un moment dat din vieata grupului,iar altele, demult apuse sunt reeditate, se renasc apardin nou la vieata. Acestea din urma, deli au existat in tre-cut, depozitate apoi in arhivele istoriei, n'au putut fi ac-tualizate decat in momentul in care majoritatea statisticsa constiintelor apartinatoare grupului social, le-a acordato semnificatie si o valoare, mai mult sau mai putin identicasau apropiata de aceea, care le-a asigurat existenta si intrecut. Numai in felul acesta, ele devin realitati vii, in sen-sul psiho-social al cuvantului, parasind locul in care aufost depozitate, pentru a deveni fenomene sociale actuale

2

si

$i

$i

$i

fi

si

si

si

www.dacoromanica.ro


sau contemporane. In ultima instants, chemarea lor la viea-ta poate fi datorita diferitelor cauze, mai mutt sau maiputin strans legate de necesitatile biologice, sociale sauculturale ale grupului social. Insa existenta lor, fara indo-iala, nu poate fi asigurata decat prin reoglindirea lor incon§tiintele membrilor grupului social. In felul acesta, eledobandesc atributul realitatilor sociale vii, pe care 1-aumai avut odata, insa 1-au pierdut.

Din consideratiunile introductive de pans aici, credem,ca rezulta destul de lamurit, importanta teoretica §i prac-tice a studiului atitudinilor sociale. Creditul tot mai marece li se acorda §i cercetarile experimentale tot mai mime-roase ce se fac in aceasta directie, fara indoiala, vor reu§isa arunce a lumina noua asupra unor aspecte ramase Incain umbra ale personalitatii umane.

2. Problemele luerfirii de fat-a. Obiectul studiului defata i1 formeaza patru probleme importante, de natureteoretica §i experimentala, in legatura cu atitudinile so-ciale:

Prima problema se pune in legatura cu determinareanaturei atitudinilor sociale. Se va arata care sunt atribu-tele lor caracteristice, in ce raport §i configuratie stau ele§i prin ce se deosebesc atitudinile, de alte dispozitii alepersoanei, cum sunt tendintele, habitudinile, dorintele, sen-timentele, opiniile, credintele, etc. Se va incerca o clasifi-care a atitudinilor, prin definirea diferitelor criterii care seadopts de obiceiu in clasificare.

A doua problema are de obiect prezentarea zonditii-lor care determine formarea, desvoltarea §i schimbareaatitudinilor sociale. Se va face analiza factorilor care con-ditioneaza formarea, variatia §i modificarea atitudinilor.Tot aici ne vom ocupa de atitudinile grupului social, pen-tru a cunoa§te legile distributiei lor, precum §i influentape care o exercita ele asupra atitudinilor individuale.

Problema a treia se pune in legatura cu elaborareametodelor pentru masurarea atitudinilor sociale. In acestscop se vor expune metodele intrebuintate de altii, pre-cum qi tehnica elaborarii testelor noastre, pentru masura-

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE 19

rea atitudinii fats de biserica, nationalism-internationalismtraditie-progres,

Ultima problems are de obiect studiul diferential alatitudinilor, in baza rezultatelor obtinute prin aplicareatestelor mai sus mentionate, la populatia romaneasca sianume, la elevi, studenti, invatatori si prof esori. Scopulcercetarilor noastre experimentale este studiul diferentialal atitudinilor sociale, in functie de factorii personalisociali, Cunoasterea distributiei statistice a atitudinilor ma-surate, precum si a inkuentei factorilor personali sociali,ne va duce la cateva concluzii de ordin teoretic practic,privitoare atat la natura atitudinilor sociale ale populatieiromanesti, cat $i la natura institutiilor fats de care elesunt traite.

9i

9i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

NATURA ATITUDINILOR SOCIALE

A) Determinarea conceptului de atitudine

1. Consideratiuni generale. Literatura psihologica ex-trem de bogata in legatura cu problema atitudinilor, sepoate caracteriza prin incercarea (a) de a da o definitie catmai adecvata conceptului de atitudine, (b) de a precizanatura §i numarul variabilelor care conclitioneaza atitudi-nile §i (c) de a prezenta o schema adecvata pentru clasi-ficarea atitudinilor.

De§i scopurile cercetarilor sunt de cele mai multe oncomune, rareori se intampla insa, ca vederile psihologilorsa se intalneasca in cele trei puncte. In ce prive§te defini-tia atitudinei, dupa cum vom vedea mai jos, exists o im-presionanta diversitate de pareri. Aproape fiecare psihologatribue o alts semnificatie acestui concept, potrivit dome-niului de fapte in care opereaza. In aceasta privinta exis-ts o lista lunga de definitii, pornind dela parerea extremaca atitudinea este o stare mintala1", pans la cealalta pa-rere extrema ca atitudinea este o actiune fizica". Aceeaqidiversitate de pareri se constata §i cu privire la natura §inurnarul variabilelor care stau la baza atitudinilor, Pentruunii psihologi, aceste variabile au stransa legatura cu fac-torii nativi, pentru altii din contra, ele se reduc la factoriide mediu. Pentru unii, atitudinile se identifica cu tendin-tele, habitudinile, dorintele, sentimentele §i opiniile ner-scanei. Toate acestea fiind componentele atitudinilor. Pen-tru altii, ele se identified cu valorile sociale, cu opiniile

www.dacoromanica.ro

NATURA ATITUDINILOR SOCIALE 21

publice, cu atitudinile grupului, etc. Nici clasificarea atitu-dinilor nu se face dupa o schema unanim recunoscuta.Exists tot atatea clasificatii, call autori exists.

Toate deosebirile enuntate mai sus, cu referire la celetrei puncte, fie ca sunt reale sau aparente, isi vor gasi oexplicare cuvenita, cand vom trece la tratarea problemelorcare ne preocupa in acest capitol. Inainte de aceasta insa,tinem sa mentionam un fapt, care pe langa meritul de ainlatura unele nedumeriri cu privire la acceptia indivi-duals" sau socials" a conceptului de atitudine, it are sipe acela, de a pune dela inceput problema in lumina eireala. Necesitatea acestei lamuriri porneste de acolo, ca oparte din psihologi vorbesc de atitudini individuale, iar oalts parte, de atitudini sociale, ca si cand ar fi vorba dedoua entitati distincte. Pans in prezent, not am vorbit deatitudini sociale, fie cu referire la individ, fie cu referirela grup. Asa dar, care este deosebirea dintre cele doua ac-ceptiuni si cand suntem indreptatiti s'o intrebuintam peuna, cand pe cealalta? Parerea noastra este ca nu existsdecat atitudini sociale. Acest fapt 1-am subliniat in repeta-te randuri in partea introductiva a lucrarii noastre, candam aratat ca once atitudine este traits in legatura cu oinstitutie, forma socials sau culturala; intr'un cuvant, inlegatura cu un obiect social, In aceasta privinta, ne putemsprijini si pe afirmatia lui Brown (19, p. 366), care arataca toate atitudinile sunt sociale in sensul ca ele sunt do-bandite prin interactiune cu altii". In acest sens, toate ati-tudinile sunt sociale, atata doar, ca in unele predominafactorul individual si ca atare ele devin expresiuni unice sicalitati adanci ale persoanei; pe cand in altele predominafactorul social si ca atare, ele se apropie mai mult de ati-tudinile grupului. 0 atitudine personala este posibila, spu-ne Bowden si Melbo (18, p. 62), rareori insa este probabi-la. Cele mai multe atitudini sunt sociale, adica sunt in-dreptate spre alti indivizi sau grupuri sociale. Chiar $i ati-tudinea fats de persoana noastra proprie este socials, in-trucat ea are ca punct de reper o alts persoana sau grupsocial si ca atare, se formeaza prin interactiune cu ele.

www.dacoromanica.ro


Asupra acestui punct vom reveni, cand vom pune proble-ma formarii atitudinilor socialel) .

Aceasta este semnificatia ce intelegem s'o darnconceptului de atitudine, pe care o vom respecta in tot cu-prinsul lucrarii.

2. Definirea conceptului de atitudine. Data fiind mul-tiplicitatea definitillor asupra conceptului de atitudine,pentru o mai buns orientare in problems, se impune gru-parea acestor definitii in trei conceptii §i anume, in (a)conceptia psihologista, (b) conceptia sociologista §i (c) con-ceptia mixta, Necesitatea acestui procedeu se impune delasine, atat din punct de vedere metodologic, in scopul gru-parii diferitelor definitii, extrem de variate §i de multe onopuse; cat §i din punctul de vedere al determinarii naturiiatitudinilor, in lumina caracteristicelor care le sunt esen-tiale iar nu accidentale.

Conceptia psihologista cuprinde toate definitiile careexplica atitudinea in functie de factorii individuali, fie denatura biologica, neurologica, habituala, intelectuala, afec-tiva, etc. Astf el, exists definitii care pun accentul pe fac-torii biologici (trebuinte, impulsuri, tendinte), avem defi-nitii fiziologice §i neurologice, definitii intelectualiste, etc.Cateva definitii reprezentative ne vor arata, cum se carac-terizeaza atitudinea in lumina conceptiei psihologiste.

Atitudinea" in mod original, insemneaza o pozitiea corpului pregatit pentru o actiune oarecare; o pregAtirefizica in stare de actiune. Semnificatia ei este in masurasA acopere toate pregatirile si tendintele spre actiune, fieexterne sau interne si psihice. (Albig, 1, p. 173).

[0 atitudine este] o organizatie posturala a mai mul-tor unitati celulare care sunt stimulate in mod repetatprin viscero-, proprio- si exteroceptorii, pentru a mentineo unitate constientA echilibrata. (Kempf, vezi Dunham, 45,p. 384).

0 atitudine este o dispozitie mintala a individuali-tAtii umane, de a reactiona in directia sau impotriva unui

1) Vezi cap. II.

www.dacoromanica.ro


object definit. Aceasta dispozitie" este compusa in modpredominant din elemente afective. (Droba, 42, p, 451).

[0 atitudine este] o stare de pregatire (readiness)mai mutt sau mai putin permanents a unei organizatiimintale, care predispune un individ sa reactioneze inteuumod caracteristic fats de un object sau situatie cu careel este in relatiel). (Cantril, dupe Allport, 2, p. 804).

0 atitudine este un proces de adaptare al compor-tamentului, in mod esential incomplet sau potential. Eaeste o dispozitie a organismului fats de object sau o si-tuatie Cand adaptarea este facuta, atitudinea disparefiind retinuta in memorie sau in dispozitia habituala aorganismului. (Bernard, 13, p. 246).

0 atitudine este un complex de sentimente, dorinte,convingeri, prejudecati sau once alts tendinta

care aduce o dispozitie sau o pregatire pentru actiune.(Chave, 2, p. 804).

Din definitiile de mai sus se poate vedea usor, ca ter-menul de atitudine este intrebuintat pentru a desemna (a)o organizatie posturala adaptativA, (b) o dispozitie neuro-musculara, (c) un proces de pregatire mintala pentru reac-tiune §i (d) un complex de trairi afective.

Conceptia sociologista incorporeaza toate definitiilecare pun punctul de greutate, in explicarea naturii atitudi-nilor pe factorii sociali culturali, ca diferite institutii,valori sociale culturale, etc. Dam mai jos cateva definitiicaracteristice acestei conceptii:

Prin atitudine socials not intelegem tin proces alconstintelor indivjduale, care determine o activitate realasau posibila a individului in lumea sociall... Atitudineaeste astfel, reversul individual al valorii sociale; activi-tatea, sub once forma, este legatura intre ele. (Thomas siZnaniecki, 155, p. 22).

1) Traducem termenul readiness" cu pregatire", in lipsa unui alttermen mai potrivit in 1. romans. Termenul acesta se refers la acel pro-ces de maturizare al organismului, in virtutea caruia el este capabil deraspunsuri la situatiile din mediu. Warren (in Dictionary of Psy-chology), defineste acest termen readiness", ca fiind o conditiede pregatire a unei parti a organismului, pentru a raspunde la unstimulent dat, sau la un tip de stimulenti.

§i

,

§i

www.dacoromanica.ro


O atitudine este o tendinta spre actiune, pentru saucontra ceva din mediu, care devine astfel, o valoare pozi-tivA sau negativa. 0 atitudine are semnificatie numai inrelatie cu unele valori. (Bogardus, 15, p. 52).

O atitudine este tendinta persoanei de a reactionapozitiv sau negativ la situatia total& Prin urmare, atitu-dinile pot fi definite ca mobilizari ale vointei persoanei...Atitudinile sunt mobilizari organizari de dorinte cu re-ferire la situatii definite. (Park $i Burgess, 120, p. 438).

Atitudinea este un mod de a concepe tut obiect; eaeste reversul mintal al unui obiect. (Faris, 49, p. 8).

Fiindcal atitudinile sunt rezultatul mediului social, inconsecinta, multe din ele pot fi privite dintr'un punct devedere, ca trAsituri apartinatoare grupului social sau me-diului social, ele fiind reflectate sau numai exprimate deindivizi. (Folsom, 58, p. 536).

Conform definitiilor incadrate in conceptia sociologis-ta, atitudinea este un proces, o dispozitie sau o tendintacare duce la actiune in directia pozitiva sau negativa, infunctie de o valoare socials. Cats vreme conceptia psiholo-gista accentueaza latura native in natura atitudinilor, con-ceptia sociologista din contra, pune punctul de greutateaproape exclusiv pe aspectul social al atitudinilor, peobiecte si situatii sociale care prezinta o valoare.

Concepfia mixtci reprezinta un compromis o combi-natie a celor cloud conceptii extremiste. Ea considers inegala masura atat factorii individuali cat $i factorii so-ciali, atat ereditatea biologica cat ereditatea socials. Infelul acesta ea priveste natura atitudihilor prin cele cloudlaturi ale sale, care sunt parti constitutive si inseparabileale uneia aceieeasi realitati. Definitiile care urmeazasunt reprezentative din acest punct de vedere.

O atitudine fpoate fi considerate .drept o dispozitieafectiv5, provenita din integrarea experientei qi a tendin-telor native, care dispozitie modifica intr'un mod generalraspunsurile la obiectele psihologice. (Nelson, 114, p. 381).

O atitudine este o stare mintalA si neuralA de prega-tire, organizata prin experienta, care exercita o influentsdirective sau dinamica asupra raspunsurilor individului,

Si

9i

9i

ci

www.dacoromanica.ro

NATURA ATITUDINILOR SOCIALE or

fala de toate obiectele si situatiile cu care el este in rela-tie. (Allport, 2, p. 810).

O atitudine este o dispozitie mintall spre actiune,intr'un mod specific Ws de o valoare specifica sau si-tuatie. (Bowden si Me lbo, 18, p. 62).

Prin atitudini sociale intelegem atitudinea fats debiserica, scoala, stat, arts, limbaj sau orice alts institu-tie socials, luata in sensul cel mai larg al cuvantului. Elenu se refer% atat la ideile noastre despre aceste institu-tii, cat mai ales la sentimentele, interesele si parerilenoastre fall. de ele, Orice atitudine e, astfel, o idee inva-luita intr'un sentiment si in slujba unei tendinte. (N. Mar-gineanu, 100, p. 10).

Cuvantul atitudine" asa de mult intrebuintat in psi-hologia socials, pare a descrie o stare intermediary intresubiectivare si obiectivare. Ea este o dispozitie evidenta"de a actiona intr'un mod oarecare. (Murray, 111, p. 113).

0 atitudine este o tendinta spre actiune, intr'un modmai mult sau mai putin specific WA de unele obiecte.. Atitu-dinile i¢i dobanclesc expresia in legatura cu fortele sociale,obiceiurile, traditiile toate valorile sociale. Ele se des-volt& prin interactiunea proceselor organice ci sociale ofne arata ca individul gf ereditatea sa socials sunt de faptdoua aspecte ale unei realitati totale. (Brown, 19, p, 344si 367).

Dupa cum se vede, definitiile mixte accentueaza in ega-1a masura, atat (a) asupra laturei dispozitionale a atitudi-nilor, cat si (b) asupra continuturilor sociale si culturale,in virtutea carora ele devin forte de motivatie ale condui-tei umane.

3. Caracteristicele atitudinilor sociale. In lumina deli-nitiilor de mai sus, putem incerca o precizare a atributelorspecifice atitudinilor sociale. Este usor de vaznt, ea atitu-dinea e caracterizata de partizanii celor trei conceptii,printr'o serie de atribute" dintre care unele departe de ase include, din contra se exclud. Astfel, este greu de ad-mis ca atitudinea ar fi o dispozitie posturala adaptativa siin acelasi timp, un proces al constiintei deliberative, legatde o valoare socials. Tot asa, este greu de admis, ca atitu-dinea ar fi o tendinta innascuta spre actiune si in acelasiLimp, o dispozitie rezultata din integrarea experientei. Dea-

si

www.dacoromanica.ro


semenea, nu putem admite ca o atitudine este un raspunsla obiectele $i situatiile specifice si in acelasi timp, un ras-puns la obiectele $i situatiile generale, cum ar fi de ex. ati-tudinea fats de lume si vieata, fats de eternitate, etc. Incele din urma, o atitudine nu poate fi o trasatura specifiedgrupului, in sensul in care ea este o trasatura specified in-dividului.

0 parte din aceste probleme vor fi tratate pe larg,cand vom trece la analiza raportului dintre atitudini si altefenomene, precum si la posibilitatea clasificarii lor. Pentruo justa intelegere a problemei, trebue sa mentionam dincapul locului, ca atributele subliniate in definitiile de maisus, se refers la diferite aspecte si niveluri ale vietii atitu-dinale a persoanei umane. Ele se refers la diferite tipuride atitudini, pornind dela cele elementare si primare, cumsunt atitudinile posturale, si pana la cele complexe $i deri-vate, cum sunt atitudinile de valoare. Problema care sepune este, ca toate atitudinile au anumite caracteristicidominante $i alte caracteristici secundare. Totul se reducein ultima instants, la configuratia si ierarhia acestor carac-teristici, Astfel, fara indoiala, putem vorbi de atitudiniposturale, and ne ref erim la pozitia fizica a organismuluifats de o situatie data. Caracteristicele acestor atitudinisunt dispozitiile neuro-musculare. Ele sunt forme-tipice deadaptare nativa. In acest sens, putem vorbi de atitudiniposturale nu numai la om, dar si la orice animal, care dis-pune de forme tipice de adaptare nativa. Cu totul altfel seprezinta lucrurile, in cazul atitudinilor fata de institutiilesociale si culturale, unde predomina o dispozitie dobandita$i superior integrata de trairi cognitive, afective si conati-ve. Problema care se pune este, data termenul in discutiepoate fi extins in mod justificat, asupra tuturor formeloratitudinale, indiferent data ele sunt native sau dobandite.Daca atitudinea poate fi definita numai ca un proces alconstiintei deliberative, cu angajamente vadite fats de va-lorile sociale, atunci nu putem vorbi de atitudini posturale,neuro-musculare, etc. In consecinta, definitiile fiziologice,neurologice, instinctiviste, etc., cad dela sine. $i intradevar,

www.dacoromanica.ro


ceeace ni se pare a fi esential intro atitudine, nu este pro-cesul de pregatire fiziologica, neurologica, etc., ci procesulconstiintei deliberative, care chiar daca are legaturi cu pri-mul, are in schimb o semnificatie deosebita pentru indi-vid, care nu poate fi inteleasa decat raportata la valorilesociale. De aceea, consideram ca definitiile psihologice,in special cele fiziologice, neurologice.si instinctiviste asu-pra atitudinilor, nu pot duce la explicarea naturii fenome-nului in discutie. Ele se refers numai la o sfera restransaa activitatilor organismului, care sunt de o treapta infe-Hoard. Diferitele trairi atitudinale, in legatura cu religia,arta, stiinta alte manifestari sociale culturale, nu potfi explicate catusi de putin in functie de acest tip de atitu-dint Fara indoiala, dependenta atitudinilor complexe devieata biologica o individualitatii, nu este nicicand anulata.Ea se manifests insa, sub forme mai mult sau mai putinatenuate. Cu cAtne departam de atitudinile primare, traitein legatura cu cerintele biologice ate-organismulut ne a-propiem de atitudinile sociale culturale complexe, cuatat latura organica este mai slabs, iar cea socials si cul-turale este mai puternica. In acest din urma caz, biologi-cal este socializat subordonat astfel, valorilor socialeculturale. Tendintele biologice primare nu lipsesc nicioda-ta, intrucat eletanstitue substratul dinamic al atitudini-lor. Tendintele sunt sursele de energie care alimenteazaatitudinile, insa continuturile acestora din urma sunt tot-deauna sociale culturale. Intensitatea atitudinilor se da-toreste acestor tendinte, insa directiva ci obiectul for dereferinta nu le apartine. In aceasta privinta, Allport qiSchanck (5) au deplina dreptate, cand afirma ca originileatitudinilor sunt instinctive, putand fi influentate prin cul-tura, insa motivatia for este totdeauna personals.

Prin urmare, atitudinea se caracterizeaza prin douaatribute esentiale dominante anume, prin (a) tendin(d§i (b) directiva. Tendintele sunt acelea care alimenteazainitiaza comportamentul atitudinal, iar directivele it in-dreapta spre anumite obiecte si situatii,/De aci rezultaifunctia de rnotivatie a atitudinilor sociale.

§i

§i

§i §i

§1

§i

§i §i

§i

§i §i

§i

www.dacoromanica.ro


Sa ne oprim putin asupra acestui aspect al problemei.Am aratat si in partea introductiva a lucrarii de fata,

ca atitudinea are totdeauna un obiect de referinta, maimult sau mai putin bine definit, fie ca este vorba de atitu-dinea unei persoane fata de alta, sau fata de o institutie,forma socials sau culturala. In tot cazul, prezenta obiec-tului de referinta de natural conceptuala sau empirical

este necesara. Pozitia individului fata de acest obiect,are loc in baza unei tendinte afective, de placere sau re-pulsiune, indreptata spre sau impotriva lui. Ca atare, ati-tudinile sunt pozitive sau negative, favorabile sau defavo-rabile, de apropiere sau departare fata de un obiect dat.Aceasta constitue semnificatia for de motive §i carac-terul for directly. Problema care se pune in legatura cuaceasta este, daca raportul dintre tendinte" §i directi-ve" poate fi privit numai in sensul mai sus specificat §imai ales, daca putem distinge in toate cazurile cele douaaspecte. Cu alte cuvinte, nu cumva exists cazuri, cand nuputem face distinctia dintre puterea motivului §i directiu-nea lui, intre tendinte qi formele de exprimare pe care elele imbraca? Discutand aceasta problema, Allport (2, p.818 qi 4, p. 323) constata ca trebue facuta o distinctiuneelementary in unele cazuri, in care predomina fie tendin-ta" fie directiva", de acelea unde aceasta distinctie nupoate avea loc. El dal exemplul unei puternice atitudini an-ti-fasciste care poate sal provoace o tensiune, determinandindividul la mai multe comportamente agresive, in masu-ra sal -1 ducal la satisfacere. In acest caz, spune Allport, esteimposibil sal facem distinctie intre puterea motivului §i di-rectiunea lui, intre tendinta §i forma de exprimare pe careo imbraca, intre energie §i modul in care ea se manifests.Exists insa cazuri, cand unele atitudini par a fi mai multdirective iar nu motive, avand la baza alte atitudini inten-se §i profunde, care constitue motorul §i forta for de mi--care. In consecinta, Allport face distinctie dintre cloud ti-puri de atitudini §i anume, intre (a) atitudinile motivafio-nale, in care predomina tendintele §i (b) atitudinile instru-mentale, in care predomina modul" sau stilul" de corn-

www.dacoromanica.ro


portare. Asupra acestei distinctiuni se opre*te Troland,aratand ca unele trasaturi au o semnificatie instrumen-tals" intrucat ele indeplinesc o functiune regulativa" asu-pra naturii raspunsului; pe and altele an o semnificatiemotivationala" intrucat ele initiaza" caracterul raspun-sului. Nu mai putin sugestiva este distinctia pe care o faceW. Stern, intre trasaturile tendinte" (Richtungsdisposi-tion), care sunt intentionale §i au o tendinta spre"; qi in-tre trasaturile instrumentale" (Rustungsdisposition), caresunt capacitati §i au o potenta pentru" (4).

Dealtf el, dup61 cum arata Allport, aceasta distinctiuneintre atitudinile tendinte §i atitudinile directive nu estetotdeauna evidenta. Deoarece, ceeace este azi o ati-tudine directiva , poate sa devina in viitor o atitudi-ne tendinta §i invers. Acest fapt it indreptate§te pe Ber-tocci (14) sa propuna intrebuintarea termenului senti-ment", in cazul experientelor avand la baza o tendinta pu-ternica §i aplicarea termenului atitudine", in cazui expe-rientelor mai putin intense. Caci, dup5. Bertocci, atat sen-timentul cat §i atitudinea, acopera o gradatiune a unei sin-gure realitati, ele fiind cauzele apropiate (imediate) alecomportamentului uman; cauzele lui ultime fiind totalita-tea trasaturilor constitutionale native §i totalitatea mediu-lui, care constitue sursa de baza a energiei umanel).

Dupa cum este u§or de vazut, directiva atitudinilor erezultatul experientei personale §i sociale a individului,care traie§te intr'un mediu fizic, social qi cultural. Expe-rientele pozitive ale persoanei o apropie de situatiile res-pective din mediu, cele negative o indeparteaza. Deaici rezulta ca atitudinile sunt dispozitii dobdndite iar nunative, intrucat nimeni nu poate avea o atitudine socials,fare a avea o experienta personala in legatura cu unobiect psihologic sau social. Foamea, setea §i alte tre-buinte primare, toate sunt anterioare obiectului care lemijlocete satisfacerea. Nu acela§i este cazul atitudinilor

') Asupra distinctiunii dintre atitudine si sentiment vom reveni,and vom pune problema raportului dintre cele doua dispozitii.

si

29

www.dacoromanica.ro


sociale, intrucat ele sunt posterioare obiectnlui de referin-ta, care exists indiferent daca atitudinile fata de el s'auformat sau nu s'au format Inca. De aceea, pe buna drepta-te observa Bogardus (15, p. 52), ca o atitudine este maiputin innascuta decat o tendinta de baza sau o dorintafundamentals, ea este cu mult mai bine definita qi organi-zata si pare sa fie legata mai mult, in mod specific, de unobiect din mediu. In consecinta, exists tot atat de multeatitudini, cate obiecte apreciate sau depreciate exists inlumea unei persoane. Deoarece insa, experientele variazadela persoand la persoana §i chiar in cazul aceleea§i per-soane, cu referire la un obiect, de aid rezulta ca §i atitudi-nile sunt variabile flexibile ca atare, se opun trasatu-rilor rigide gi permanente. De fapt, ele reprezinta diferiteniveluri de interpretare semnificativa a unui obiect sau si-tuatii din mediu. Fats de acela§i obiect, mai multe persoa-ne pot trai atitudini diferite, potrivit configuratiei specifi-ce a personalitatii lor. Este cunoscut in aceasta privintaexemplul clasic, citat adesea in manualele §colare, cu pri-vire la semnificatia §i valoarea ce o acorda trei persoaneunui stejar. Prima persoana arata ca stejarul este util dincauza ghindelor care pot servi la ingra§atul porcilor; adoua persoana apreciaza coaja copacului care este utilapentru tabacitul peilor; in sfarqit, a treia persoand 4i ma-nifests placerea de a se odihni la umbra stejarului si de ascrie poezii Astfel, semnificatia, valoarea §i ca atare §iatitudinea, difera in cazul fiecarei persoane, potrivit expe-rientelor antecedente qi ale celor inrudite cu obiectul spe-cificat. Intr'un cuvant, ea difera potrivit cu istoria vietiifiecarei persoane. Cunoa§terea acestei istorii este dealtfel,drumul cel mai indicat pentru cunoa§terea atitudinilorpersoanei. In felul acesta, atitudinile sunt totdeauna spe-cifice persoanei care be traieqte. Ele sunt expresia unicitei-fit sale §i ca atare, se opun caracterului de universalitatepropriu altor dispozitii.

In lumina acestor consideratiuni qi avand in vederecaracteristicele atitudinei, discutate mai sus, putem incer-ca la randul nostru o definitie, in conformitate cu rezulta-

si si

...

www.dacoromanica.ro


tele teoretice la care am ajuns. Atitudinea socials ar fi odispozifie directional& aviind un substrat mai puffin cogni-tiv f i mai mult afectiv fi conativ, o nature mai pu(in native,Si mai mult socialci fi un caracter mai mult dinamic deceitpostural fi static. Ea este o dispozitie directionala" in-trucat se indreapta totdeauna spre un obiect; are un sub-strat mai putin cognitiv (ne-rational) si mai mult afectiv,intrucat baza ei o constitue mai mult ceeace simtim si va-loarea ce o atribuim obiectului, iar nu ceeace gandim des-pre el; are un caracter mai mult dinamic decat postural sistatic, intrucAt determine persoana sa actioneze pentru"sau contra" unui obiect social. In felul acesta, atitudineapoate fi considerate ca unul din motivele fundamentale aleconduitei umane.

B) Raportul atitudinei cu alte forme dispozitionale

Natura conceptului de atitudine nu poate primi o de-terminare complete, dace nu o privim in raport cu alteforme dispozitionale, cum sunt habitudinile, dorintele, sen-timentele, credintele, opiniile, etc. Aceasta cu atat maimult, cu cat pentru unii psihologi sf era atitudinilor se in-cruciseaza si de multe on se identifica cu aceea a forme-lor dispozitionale mai sus mentionate. Multi psihologi so-ciali, intrebuiateaza termenul de atitudine si diferite ti-puri speciale de atitudini, in explicarea unor astfel de fe-nomene, ca de ex. variatiunile de dorinte, sentimente, cre-dinte, prejudecati religioase si rasiale, opinii, etc., specificevietii grupului social. Delimitarea campului si a naturli ra-porturilor dintre fiecare categoric de fenomene de o partesi atitudine de alts parte, se impune astfel cu necesitate.°data cu aceasta, vom avea prilejul sa revenim la unelecaracteristici, pe care le subliniaza autorii definitiilor demai sus, si sa accentuam unele lucruri, ceeace nu am facutmai inainte cleat in treacat.

1. Atitudini si habitudini. Pentru unii psihologi, terme-nul de habitudine este echivalent in mod substantial cuacela de atitudine. Fara indoiala, exista r; relatiune reci-

www.dacoromanica.ro


proca intre atitudini §i habitudini, mai ales in cazul diferi-telor habitlidini care se formeaza in legatura cu scrisul,cantatul la instrumente muzicale, etc. Prin repetitia conti-nua a unor exercitii de aceasta nature, persoana doban-de§te nu numai o habitudine, dar qi o dispozitie atitudina-la care insote§te actiunea habituala. Astfel, persoana poa-te avea o inclinatiune, o predispozitie sau o preferinta dea executa actul inteun anumit mod, mai mult sau mai pu-tin particular, in virtutea obiqnuintei. Aceasta preferintainsa, se refers la un anumit tip de atitudini, am putea spu-ne, la tipul de atitudini habituale. Raportul dintre cei doitermeni se lamure§te dela sine, daca-1 privim in luminadefinitiilor ce li se acorda. Astfel, habitudinea este un tipde reactiune la o situatie definite de stimulenti, ava.nd uncaracter automat, invariabil §i inflexibil. Ori not am va-zut, ca atitudinea nu se aseamana ci se opune dispozitiu-nilor automate, rigide qi permanente, intrucat una din ca-racteristicele sale este flexibilitatea §i variabilitatea. Chiardaca luam habitudinea in acceptiunea sa cea mai larga,aqa cum preconizeaza Dewey (35), sub forma de dispozi-tie generala, care se bucura de un grad relativ de flexi-bilitate, totu§i nu o putem identifica cu atitudinea, care arela baza o semnificatie, o valoare §i o directive. Habitudi-nile sub once forma s'ar prezenta, ele nu au o valoare defi-nite de referinta §i nu sunt insotite de sentimentul de pla-cere sau neplacere, de acceptare sau negare, de simpatiesau repulsiune fats de valoarea respective, aqa cum se in-tampla lucrurile in cazul atitudinilor. Habitudinile par a fimai curand mecanismele actiunii nu §i directivele ei, cumsunt atitudinile sociale. Ele sunt canalurile prin care sescurge actiunea umana, nu qi cauzele care o initiaza, pre-cum nici modurile prin care ea se desf apard.

2. Atitudini, trebuinte, tendinte §i dorinte. Sursa deenergie a comportamentului atitudinal o constitue trebuin-tele, tendintele dorintele. Ele nu pot fi privite spuneAllport, (2, p. 807) ca modi operandi ale conduitei, cimai curand ca surse originale de motivatie. Cu toate aces-tea, alti autori, mai ales in ce priveqte raportul atitudini-

i

www.dacoromanica.ro


lor cu dorintele persoanei, imparta§esc intrucatva pareridiferite.

Astfel, Park qi Burgess, dupa cum am vazut in defini-tia lor, arata ca atitudinile sunt mobilizari §i organizaride dorinte, cu ref erire la situatiile definite". Dorintele, inconceptia acestor autori, sunt componentele atitudinilor.Ca §i atitudinile, dorintele au la randul lor, un obiect dereferinta sau o valoare socials, Aceste obiecte qi valorisunt pozitive sau negative, dupa cum sunt dorintele, pozi-tive sau negative. Cu alte cuvinte, raportul dintre dorinte§i atitudini ar consta in faptul, ca dorintele fundamentalecare sunt totdeauna acelea§i, i§i gasesc un mod de expri-mare diferit, in atitudini. De ex. dorinta de afirmare, careeste o trasatura permanents §i universals a naturii umane,poate lua in cazul unei personalitati egocentrice, formaunei atitudini de supunere §i umilinta excesiva sau a uneilaudaro§enii pretentioase. Ca Si atitudinile, dorintele au labath anumite tendinte care le indreapta spre" sau im-potriva" unor obiecte specifice.

Astfel stand lucrurile, suntem indreptatiti sa tragemconcluzia ca cei doi termeni dorinta §i atitudineaacopera campul uneia §i aceleea§i realitati?

Catu§i de putin. Faptul ca dorintele §i atitudinile stintstrans legate §i de cele mai multe on functioneaza impreu-na, de aici nu urmeaza ca ele sunt realitati identice §i caatare nu trebuesc confundate. Deosebirea fundamentals in-tre dorinte §i atitudini rezida in faptul, ca primele au uncaracter momentan". Ele depind de satisfacerea sau ne-satisfacerea tendintelor lor fundamentale. Atitudinile nuau acest caracter momentan, intrucat nu se refers la obiec-te sau situatii din punctul de vedere al proprietatii aces-tora de a le satisface, ci sunt pozitiile directive ale persoa-nei fats de aceste obiecte §i situatii. De aceea ele ramansub forma potentials sau latenta, chiar §i atunci, cand do-rintele ()data satisf acute, dispar. Evident, intrucat obiec-tele au proprietatea de a satisface sau nu o dorinta, in con-secinta ele dobandesc o valoare pozitiva sau negativa pen-tru persoana. In aceasta privinta, Park §i Burgess au de-

3

www.dacoromanica.ro


plind dreptate, cand accentueaza asupra laturei de valoa-re a obiectelor, in legatura cu dorintele fundamentale alenaturii umane. Dar trebue observat, ca aceasta valoare nupersists decat atat timp, cat persists impulsul dela bazadorintei, care odata satisfacut dispare si impreuna cu el,dispare si dorinta. Ca atare, pe buns dreptate observeBrown (19, p. 396), ca dorinta este un aspect sau o faze in-complete a unui act. Aici, ni se pare, rezida toata distinc-tiunea dintre cei doi termeni. Cats vreme dorinta, in mo-mentul in care e satisfacuta dispare, atitudinea din con-tra, persists fie chiar sub o forma latenta. Exemplul adusde Faris (vezi Brown, 19, p. 383) in aceasta materie, nepoate servi pentru ilustrarea celor de mai sus. Un omspune Faris poate avea o atitudine fata de cafea. Daceel este amator de cafea, la un moment dat se poate treziin el dorinta pentru cafea. Dupe ce consume cateva portiide cafea, persoana respective nu mai are aceasta dorinta,deli atitudinea ei fata de cafea a ramas aceeasi. Evident,mai tarziu aceeasi dorinta pentru acelasi obiect, poate sarevina, In momentul de fata insa, persoana are numai oatitudine fata de cafea, nu $i o dorinta.

Tata asa dar, distinctiunea dintre atitudini si dorinte.Pe langa asemanarea lor, aceea de a fi dinamice si a aveao finalitate, un obiect de referinta, ele au si deosebiri fun-damentale, care consists in caracterul de urgenta al do-rintelor $i in intermitenta lor, ceeace nu constitue carac-teristica atitudinilor. Afars de aceasta, prin impulsurile$i tendintele lor fundamentale, dorintele sunt fortele dina-mice dela baza atitudinilor, sursa lor de energie si ca atare,adesea le sunt subordonate.

3. Atitudini §i sentimente. Asupra laturei afective aatitudinei, dupa cum am vazut mai sus, accentueaza maimulti psihologi in definitiile lor, aratand ca ea este o dis-pozitie afectiva" (Nelson), un complex de sentimente"(Chave), o idee invaluita intr'un sentiment" (Marginea-nu), o sums totals de inclinatiuni si sentimente" (Thurs-tone), o calitate emotionala care poate fi identificata cusentimentele" (Wood, vezi Dunham, 45, p. 359), etc.

www.dacoromanica.ro


Problema aceasta a raportului dintre atitudine qi sen-timent, a fost viu discutata de diferiti autori, dintre careunii reduc campul trairilor afective la sentiment, iar altii

la atitudine. Exists psihologi care inteleg sa aplicecei doi termeni la experiente afective de diferite grade, du-pa cum ele sunt mai mult sau mai putin intense. Intrade-var, problema nu este tocmai ward si ea a fost puss cumulta preciziune descriminativa de McDougall (103), careconsiders totusi, ca numai o teorie adecvata a sentimente-lor §i nu a atitudinilor poate duce la fundamentareaoricarei psihologii sociale. Caracteristicele sentimentelor,dupa McDougall, sunt ca ele predispun individul sa reac-tioneze in directia sau impotriva unei persoane, situatiietc. Ele sunt dispozitiuni emotive, mai mult sau mai putinbine organizate in jurul diferitelor obiecte specifice clasede obiecte. Ca atare, ele pot fi impartite in doua clase,dupa directiva for §i anume, in (a) pozitive (dragoste, ma-nie, afirmare proprie) si (b) negative (ura, frica, supune-re). Structuralizarea experientelor in jurul acestor douaclase de train emotive, duce la raspunsuri pozitive" saunegative" fata de diferitele situatii din mediul persoanei.Astfel, sentimentul patriotic de ex. se caracterizeaza princele cloud laturi pozitiva negativa; prin sentimentulde dragoste fata de prietenii patriei si prin ura fata dedu§manii ei. Pentru McDougall, atitudinea nu poate aveaaceeasi semnificatie, intrucat, pe de o parte, cei mai multipsihologi aplica acest termen pentru a acoperi o multipli-citate de fapte de natura diferita; iar de alts parte, pen-trued atitudinea nu insemneaza altceva, decat pozitia ex-presiva a corpului §i a membrelor individului. Chiar gi

atunci cand atitudinea este intrebuintata in sens metaforiccu referire la conqt:iinta, ea nu poate sa insemneze maimult decat o reactiune particulars actuala, incipienta saupotentials. Din contra, sentimentul, dupa McDougall, estemai putin echivoc poate desemna o serie de comporta.-mente cu mult mai variate intentionale.

Obiectiunile lui McDougall nu sunt valabile, atat in cepriveste (a) caracterul postural al atitudinilor, cat si in cg

3E,

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro


prive§te (b) lipsa de intentionalitate sau directiva pronun-tata a lor. Este adevarat, ca o parte din psihologi aplicatermenul de atitudine la o serie de reactiuni posturale §i odefinesc chiar, ca fiind o dispozitie neuro-musculara adap-tativa, dupa cum am vazut in cazul diferitelor definitiineurologice, fiziologice, etc. Insuficienta explicative a a-cestor definitii a fost semnalata la timpul sau, pentru a maiinsista asupra acestui punct. In tot cazul, acestea nu suntsingurele definitii, ci exista. §i altele, care neglijeaza laturaneurologica §i fiziologica a atitudinilor, accentuand inschimb asupra altor aspecte, pe care McDougall le trececu vederea. Cat prive§te intentionalitatea sau directiva ati-tudinilor, aceasta se pare, constitue una din caracteristicelefor dominante. Aceasta directiva rezulta, dupa cum amaratat, tocmai din semnificatia qi valoarea ce se acorda o-bictelor §i claselor de obiecte, in legatura cu care sunttraite atitudinile. Fara aceasta semnificatie §i valoare §ica atare, fare directiva, atitudinile nu sunt posibile. Mc-Dougall reduce prea mult campul atitudinilor la un anu-mit tip de atitudini, care dealtfel, formeaza numai o micaparte §i nici cel putin esentiala, din aria trairilor §i expe-rientelor care in mod obi§nuit sunt subsumate conceptuluide atitudine. De aici rezulta §i precaderea pe care o dalel sentimentului fatal de atitudine.

In realitate, atat atitudinea cat §i sentimentul suntdoua concepte indispensa bile in psihologia socials. Fieca-ruia din ele, ii apartine un domeniu specific de trairi ex-periente, care nu pot fi explicate suficient, prin substituirea unui concept cu celalalt. Faptul ca atitudinea are tot-deauna o tonalitate afectiva", nu constitue Inca un motivsuficient pentru identificarea ei cu sentimentul. Tot a§a,faptul ca sentimentul se indreapta totdeauna spre un o-biect avand astfel o directiva pozitiva sau negativa, nu neindreptate§te sa-I identificam cu atitudinea. Chiar in ca-drul acestei referinte la obiect §i la aspectul emotiv al -:.e-

lor doua dispozitii, exist& intre ele diferente esentiale.Astfel, dupa cum am vazut chiar in conceptia lui McDou-gall, sentimentul este definit ca un sistem structuralizat de

qi

www.dacoromanica.ro


trairi emotive, organizate in jurul unor obiecte specifice.Pe cand atitudinea, poate fi nu numai specifics dar ginerala, dupa cum se refers la un obiect specific sau estedifuza in ref erinta ei, ca de ex. in cazul atitudinilor fatsde lume $i vieata, eternitate, etc. Exists atitudini avand unobiect de referinta mai putin definit §i de multe on ab-stract, ceeace nu este cazul sentimentelor. In tot cazul,atat atitudinile cat qi sentimentele pot exista concomitentintro persoana, cu referire la un obiect, situatie sau per-soana. Dragostea sau antipatia unei persoane fats de alta,desigur apartin sentimentului; insa ceeace duce la toleran-ta sau persecutie §i antagonism, apartine desigur atitudintiiar nu sentimentului. De alta parte, dependenta sentimen-telor de tendintele emotive este cu mult mai vie, decat de-pendenta atitudinilor de acestea. La un moment dat, atitu-dinile se pot disocia de centrele emotive ale personalitatii,ceeace nu se poate intampla in cazul sentimentelor. Pelanga aceasta, exista atitudini avand o tonalitate mai pu-tin afectiva §i mai mult cognitiva, cum sunt de ex. atitu-dinile §tiintifice, formate in baza cunoaqterii pozitive a fap-telor; cats vreme, nu exista sentimente care sa fie degajatede train emotive.

Acestea sunt, credem, motive suficiente care pledeazapentru distinctia celor doi termeni, fiecare avand, dupacum am vazut, un domeniu specific de trairi §i experiente,care de5i se intalnesc §i se incruci§eazal de multe on invieata persoanei, totu0 nu pot fi explicate in mod sufi-cient prim substituirea unui concept cu

4. Atitudini, interese si valori. Legatura stransa dintreatitudini, interese valori, a dus pe multi psihologi la con-cluzia, ca intre aceste fenomene nu exista deosebiri de na-tural. Fara indoiala, se constata o interdependenta func-tiona1a de o parte, intre interese §i atitudini, iar de altaparte, intre atitudini qi valori, care insa nu poate duce laidentificarea acestor concepte. De multe ori, interesele im-brach' haina unor atitudini mai mult sau mai putin per-manente, in legatura cu o clasa de obiecte; dupa cum lara.ndul sau, atitudinile se organizeaza in jurul unor valori

celalalt.

$i

www.dacoromanica.ro


sociale si culturale. In conceptia lui Thomas si Znaniecki,Paris, Bogardus, Bowden si Melba, etc., pentru fiecare a ti-tudine exista si o valoare corespunzatoare; prima este re-versul celei de a doua si invers..Atitudinile sunt trairilesubjective ale valorilor objective, existente in mediul so-cial. Atitudinile nu se manifests in vacuo, ci totdeauna ;qlegatura cu unele valori din mediu. In felul acesta, campulvalorilor sociale se intretae cu acela al atitudinilor, caresunt raspunsuri incipiente in legatura cu aceste valori, Ati-tudinile si valorile sau obiectele spune Faris (49, p. 10),par a exista totdeauna ca doua aspecte al unei singure uni-tati organizate. Ele sunt doua aspecte al uneia $i aceleeasiexperiente. Biserica de ex. nu reprezinta aceeasi valoaresau object, pentru unul care o iubeste, ca si pentru acelacare o uraste. Experientele fiind diferite, in consecinta sicele clonal aspecte atitudinea si valoarea sunt dife-rite.

Mai ales dela aparitia Studiului Valorilor a lui All-port-Vernon (6, 7), un planar apreciabil de psihologi auaplicat aceasta scars, pentru cunoasterea relatiei dintreatitudini $i valori, atitudini $i interese, etc. De aceasta na-tura sunt cercetarile experimentale ale lui Cantril $i All-port (23), Duffy si Crissy (44), Nelson (116), Pintner(123), Rothney (133), Strong (150), Lurie (97); Van Du-sen, Wimberly $i Mosier (165) etc. De fapt, aceste cerce-tari pornesc dela tipologia lui Spranger (144) care postu-leaza existenta unor tipuri ideale, reprezentand tipuri depersonalitati ale caror experiente, structuralizate in jurulunor valori ultime, duc la atitudini generale fata de lume$i vieata, Dupa Spranger exista case tipuri de interese sivalori care duc persoana la o filosofie unificatoare a vietii.Aceasta filosofie reprezinta de f apt, atitudinile generalefata de existenta si ca atare ne intereseaza in mod deose-bit. Aceste tipuri sunt:

1. Tipul teoretic in care predomina interesul pentruaflarea adevarului. Persoana caracterizata prin interesteoretic, are de predilectie atitudini cognitive. Ele rezultadin sistematizarea cunostintelor asupra realitatii. Deoare-

www.dacoromanica.ro

NATURA ATITUDIN1LOR SOCIALE 39

ce interesul omului teoretic spune Allport (4, p, 228)este empiric, critic si rational, in consecinta, el este un in-telectualist, in mod frecvent un om de stiinta sau un filo-sof. Katz si Schanck (76, p. 445) dau exemplul lui Platon,care reprezinta acest tip teoretic, cand exclude arta dinstatul sau ideal.

2. Tipul economic se caracterizeaza prin atitudini in-dreptate spre utilitatea valorilor sociale si culturale, Aicicunoasterea este evaluata in legatura cu aplicatia ei directsla problemele vietii. Proverbul Onestitatea este cea maibuns politica", ne poate servi ca exemplu despre atitudi-nea omului practic fats de etica.

3. Tipul estetic se caracterizeaza prin atitudini lath devalorile din domeniul imaginatiei. Aici interesul se indreap-ta spre forma, frumos si armonie. Valorile si atitudinileestetice sunt diametral opuse celor teoretice. Prime le se in-tereseaza de diversitate, ultimele de identitatea cu: expe-rienta.

4. Tipul social in desvoltarea sa superioara, se carac-terizeaza prin atitudini de dragoste fatal de oameni. Va-loarea suprema a acestui tip este iubirea sub diferitele eiforme: conjugala, filiala, filantropie, etc. In acest sens,observa Katz si Schanck (76, p. 446), comunitatile comu-niste ale utopistilor, bazate pe principiul armoniei socialesi al iubirii, reprezinta un ideal social. Pe cand atitudinileeconomice accentueaza conservarea proprie, cele estetice,realizarea proprie, atitudinile sociale accentueaza sacrifi-ciul propriu. In aceasta privinta, atitudinile sociale luatesub forma lor pura, se apropie de atitudinile religioase.

5. Tipul politic se caracterizeaza prin interes pentruputere. Atitudinile si valorile acestui tip se indreapta spreputere, autoritate, dominare, conducere, etc. De aceea ati-tudinile de acest tip, se gasesc la toti conducatorii carecauta sa domine pe altii.

6. Valoarea suprema a tipului religios este unitatea".Atitudinile religioase se caracterizeaza prin tendinta de aintelege sensul ultim al vietii. Tipul religios este misticsi cauta sal inteleaga cosmosul ca un intreg, raportandu-se

www.dacoromanica.ro

40 PSIHOLO(ilA ATITUDINILOR SOCIALE

pe sine la aceasta totalitate. Dupe Allport (4) exists mis-tici imanenti si mistici transcendenti. Primii gasesc sensulvietii in afirmarea active a experientelor for religioase. Eidesprind totdeauna un sens divin" in orice manifestarea vietii. Ultimii cauta sal se unifice cu o realitate superioa-ra transcendental. De aceea, in mod obisnuit, ei sunt ascetisi au atitudini de autonegare si meditatie.

Aceste ,case tipuri de valoarel), dupa cum observeKatz si Schanck (76, p. 446-447), nu se refers la tot ata-tea tipuri de oameni, ci mai curand la atitudini generalefats de realitate, care atitudini joaca rolul unor filosofiiunificatoare ale vietii. Evident, ele se gasesc in forme sigradatiuni variate la diferiti oameni, intrucat fiecare per-soana are atitudini, mai mult sau mai putin generale, denature religioasa, estetica, politica, teoretica, socialseconomics. Problema care se pune din punct de vedere ex-perimental este, dace se verified sau nu, corelatia dintreatitudini, interese si valori, in cazul acestor case tipuri ipo-tetice postulate de Spranger. Trei probleme se impun cer-cetatorului in aceasta privinta anume: (a) ce fel de ati-tudini corespund celor Base tipuri de interese, (b) careeste distributia acestei corelatii intre atitudini interesesi (c) care sunt factorii ce o determine.

Rezultatele experiementale in aceasta directie suntdestul de concludente. Astfel, Pintner (123) studiaza ati-tudinea studeatilor fats de biserica, prohibitie, razboi siNegri, in comparatie cu cele vase tipuri de interese sau va-lori. El constata ca studentii cu inclinatiuni teoretice sau

sunt relativ favorabili fats de Negri $i defavo-rabili razboiului, prohibitiei bisericii. Studentii cu inch-natiuni economice sau practice au atitudini defavorabilefats de Negri si prohibitie favorabile fatal de razboi.Din punctul de vedere al problemei care ne intereseaza,retinem faptul ca intre interesele. si valorile teoretice deo parte, iar de alts parte intre atitudinile fats de biserica,

1) Termenii interes" valoare" sunt complimentari, intruciktse definesc unul prin ceralalt,

si

si

si

si

si

SI

www.dacoromanica.ro


exista o corelatie negativa. Cu alte cuvinte, pentru studen-tii examinati de Pintner, stiinta se opune religiei.

De alts parte, cercetarile lui Duffy si Crissy, Lurie,Rothney, Thurstone, Van Dusen, Wimberly si Mosier, etc.,nu sunt mai putin interesante. Problema pe care si-o punacesti autori, unii din ei aplicand aceleasi teste, iar altiiteste diferite, este sa constate corelatia dintre interese siatitudini de valoare. Cu alte cuvinte, ei isi pun aceeasi pro-blems ca si Pintner, dar pe un plan mai extins. Cineva caremanifests inclinatiuni spre anumite profesiuni, ocupatiunisociale, etc., ce fel de atitudini are fats de altele si careeste valoarea ce le-o atribue? Exists cumva o corelatiepozitiva intre anumite interese si atitudini, si o corelatienegativa intre altele? Sau intr'un caz concret, studentiicare au interes pentru medicina, stiinta, preocupari pozi-tive, etc., au atitudini favorabile fats de valorile teore-tice si defavorabile fats de valorile religioase?

Ne oprim asupra catorva rezultate experimenta le. Ast-fel Hans (vezi Duffy, 44, p, 232) constata ca studentii cuinclinatiuni pentru medicina sunt in cel mai Malt grad fa-vorabili valorilor teoretice. Studentii care opteaza pentrudrept, au cota cea mai ridicata la valorile politice. Pentruambele grupe de studenti, cel mai scazut interes prezintavalorile religioase. Duffy si Crissy (44) facand distributiastudentilor dupa obiectele pe care le studiaza, constata castudentii dela biologie si stiintele fizice sunt favorabili va-lorilor teoretice si obtin o cota scazuta la valorile estetice.Valorile religioase au o slabs tendinta de relatiune cu ce-lelalte valori. Cele mai marl diferente pe care le constataautorii in discutie, sunt intre valorile teoretice si esteticede o parte si valorile economice si politice de alts parte.

Este interesant de observat, ea cercetarile experimen-tale f acute in legatura cu cele case tipuri de valoare ale luiSpranger, nu infirma ci in buns parte confirms existentaacestor tipuri. Atata doar, cal aceste tipuri nu au o exis-tents pura, ci in configuratia for infra toate valorile dincategoria celor case, insa diferit ierarhizate. Analiza fac-torials facuta de Duffy si Crissy, Lurie, Thurstone, etc., a

www.dacoromanica.ro


dus la descoperirea unor factori, in cazul fiecarui autor inparte, in ce priveste corelatia pozitiva intre diferitele va-lori. Desi fiecare autor denumeste altfel factorii descope-riti, caracteristica for este insa aceeasi. Primul factor ara-ta o corelatie pozitiva ridicata cu valorile economice si po-litice si o corelatie negativa, cu valorile religioase si este-tice. Acest factor se caracterizeaza prin interesul pentruproblemele de utilitate imediata, pentru putere (autorita-te si conducere) sau prestigiu. Lurie it numeste factorulfilistin", ca atare it accepts si Duffy si Crissy, iar Thur-stone it numeste interes pentru comert". Al doilea factorarata o corelatie pozitiva ridicata cu valorile sociale si ocorelatie negativa cu valorile teoretice. Acesta este fac-torul social", dupe Lurie, Duffy si Crissy, sau interespentru oameni" dupa Thurstone. Al treilea factor are o co-relatie pozitiva cu valorile teoretice si o corelatie negativacu valorile religioase. El este numit factor teoretic" deLurie, Duffy si Crissy (interes pentru probleme abstractede adevar si frumos) si interes pentru stiinta" de Thur-stone. Pe langa acesti factori, Duffy si Crissy pun proble-ma existentei unui factor religios", pastrand insa unelerezerve in lipsa de date suficiente pentru confirmarea a-cestui factor. Se constata totusi, o corelatie ridicata intrevalorile .religioase si cele anti-filistine si anti-teoretice. Intot cazul, existenta acestui factor este mai mult ca proba-bila, intrucat privind problema si in lumina altor cercetari,intreprinse de Carlson, (24), Nelson (115), Thurstone,(160), etc., se constata ca atitudinile si valorile religioasevariaza in raport cu confesiunea, avand in acelasi timp, ocorelatie pozitiva ridicata cu valorile conservatoare si ocorelatie negativ& cu valorile radicale. Aceasta problem&va fi reluata insa, and vom trece la analiza factorilor delabaza atitudinilor sociale').

5, Atitudini, credinle, 'opinii §i prejudecati. Fara indo-iala exists o legatura stransa intre atitudini si credinte,opinii si prejudecati. Problema care se pune este sa deter-

1) Vezi cap. II,

www.dacoromanica.ro


minam relatia dintre acesti termeni. Sunt credintele, opi-niile si prejudecatile determinantele atitudinilor sau in-vers, acestea din urma sunt determinantele celor dintai?Young, P. T. (180, p. 421-422) considers ca atitudinile sicredintele sunt legate in mod intim. Credintele sau necre-dintele, dupa Young, sunt expresiunile atitudinilor. De a-ceea, atitudinile pot fi cunoscute numai prin credintele sinecredintele care sunt exprimate. Intrebarea: Ce deter-mina credinta?", spune autorul citat, nu poate fi deo-sebita de intrebarea: Ce determina atitudinea?" Brown(19, p. 356) arata ca superstitlile, credintele si opiniile suntproductiuni care rezulta din formarea atitudinilor; insa larandul sau, ele conditioneaza atitudinile, Folsom (58, p.541) considers ca opinia far nu credinta sta in opozitie cucunoasterea, credinta fiind mai curand o atitudine emo-tionala decat intelectuala. Park si Burgess (120, p. 438)sustin ca opiniile nu sunt atitudini. Ele sunt expresiuni carefac inteligibila existenta unor atitudini. Ele sunt mai cu-rand explicari si justificari de atitudini, decat tendinte ac-tuale spre actiune. Pentru Symonds (vezi Droba, 42, p.458) opinia este o atitudine verbala", avand o legaturastransa cu atitudinea actuala. Aceasta parere o imparta-seste si Thurstone (161), cand defineste opinia ca fiind oexpresiune verbala a atitudinei". Faptul acesta merits a fisubliniat, intrucat el constitue miezul problemei in construi-rea scarilor de opinii, pentru masurarea atitudinilor so-ciale. Din moment ce opinia simbolizeaza atitudinea, esteexpresiunea ei verbala, cunoasterea atitudinilor nu poatefi facuta mai bine, decat prin cunoasterea opiniilor. Acestaeste punctul de plecare a lui Thurstone, in construirea fai-moaselor sale scarf pentru masurarea atitudinilor sociale.Evident, opinia" nu este totdeauna un termen suficient casa acopere toate expresiunile verbale ale atitudinilor. A-ceasta remarca o face pe buns dreptate Folsom, cand arataca expresiunea verbala a atitudinii cuiva fats de prohibi-tie" poate fi numita o opinie. Insa expresiunea verbala aatitudinii unei persoane fats de explorarea muntelui", numai este o opinie", ci o stare a gustului sau interesului

www.dacoromanica.ro


acelei persoane fata de obiectul respectiv. In tot cazul,problema raportului dintre opinie §i atitudine este de im-portanta capitals pentru cunoa§terea atitudinilor sociale.Masura sau gradul in care opiniile acopera atitudinile delabaza lor, este un fapt care mai poate fi discutat. Insa exis-tenta acestei acoperiri nu poate fi puss la indoiala. Deaceea, neincrederea unora cu privire la faptul, daces opi-niile sunt indicatoarele atitudinilor, ni se pare a fi lipsitade temei. La aceasta chestiune putem raspunde afirmativ,bazati pe cercetarile experimentale curente. Opiniile suntfara indoiala, indicatoarele atitudinilor la care se refersCercetarile lui Rosander (131, 132), Pace (119), etc., careau aplicat scarf paralele §i anume teste de opinii" §i tes-te de situatii" pentru masurarea aceloraqi atitudini in ca.;zul ambelor teste, nu dau diferente semnificative pentrua putea conclude, ca opiniile" nu constitue un criteriu su-ficient de acoperire al atitudinilor".

Atat credintele cat §i opiniile au la fundamentul foranumite atitudini qi ca atare sunt determinate in natura forde acestea. Nu incape indoiala ca termenii ace§tia nu suntechivalenti. Credit* le §i opiniile sunt stari momentane, pecand atitudinile sunt dispozitii mai mult sau mai putin per-manente. Opinia cuiva despre razboiul actual, poate fi re-zultatul unei dispozitiuni momentane, pe cand atitudineapersoanei respective fata de razboi este rezultatul unei dis-pozitii statornice. De aceea, credintele qi opiniile se potschimba de azi pe maine, nu tot a§a de uqor se schimba §iatitudinile. Persistenta sau constanta credintelor §i opinii-lor, fara indoiala este o problema de integrare personala.Daces o persoana a reu§it sa ajunga la un grad relativ deintegrare atitudinala, de consistenta interioara, atunci di-feritele informatiuni §i experiente noui, vor fi integrate pelinia atitudinilor vechi. Independenta opiniilor fata de ati-tudini nu este decat relatives §i momentana, intrucat ten-dinta generala este ca experientele noui §i opiniile despreele, sa fie incorporate vederilor vechi. Cu timpul insa, acu-mularea de experiente noui §i mai ales atunci, cand eleaduc o economie reala pentru adaptarea persoanei, poate

www.dacoromanica.ro


duce la schimbarea §i revizuirea atitudinilor, dar odata cu.aceasta, se schimba qi credintele §i opiniile persoanei. Exis-ts deasemenea cazuri, cand independenta opiniilor §i a cre-dintelor se verifica pe planuri diferite ale vietii atitudina-le. 0 persoana poate avea de ex. unele credinte, opinii §isuperstitii religioase, de§i paralel cu aceasta, ea merge pelinia cercetarii adevarului in mod sistematic. In acest caz,credintele §i opiniile apartin atitudinilor religioase qi nuau legatura substantiala cu experientele qtiintif ice ale per-soanei respective. Aici exists un desacord evident, care sedatoreqte in buns parte qi lipsei de integrare globala a di-feritelor experiente cognitive §i afective. Pe planuri dife-rite, o persoana poate avea atat credinte §i opinii religioa-se bazate pe atitudini neobiective; cat §i credinte, opinii §iipoteze, bazate pe. atitudini objective qtiintifice.

Trecem la ultima chestiune a acestui paragraf, la ra-portul dintre atitudini §i prejudecati. In literature psiho-logica curenta, termenul prejudecata" este adesea intre-buintat pentru a desemna o serie de raporturi antagonisteintre diferite rase, confesiuni, clase sociale, profesiuni, etc.Se vorbe§te astfel, de prejudecata Albilor feta* de Negri,a creqtinilor feta de pagani, a muncitorilor fats de capita-146, a nationali§tilor fats de comuni§ti, etc. Exists preju-decati in toate domeniile vietii sociale qi culturale: preju-decati politice, religioase, morale, artistice, §tiintifice, eco-nomice, etc. In partea introductiva a lucrarii noastre, amatins in treacat aceasta problema, pentru a circumscrienatura raporturilor interpersonale, determinate de acestetipuri speciale de atitudini. Problema care se pune in mo-mentul de feta, este sa aratam substratul psihologic alacestor prejudecati §i legatura for cu atitudinile sociale.

Caracteristica dominants a prejudecatilor rezida innatura lo,r pronuntat afective. Prejudecatile nu au o fun-damentare rationale. Ele nu se formeaza in baza informa-tiei mai mult sau mai putin verificate §i nici in baza argu-mentatiei logice, ci pe simpla afectivitate. De aceea, preju-decatile gasesc o confirmare in natura obiectiva afaptelor, ci se justifica adesea prin ele insele. Astfel este

nu-si

www.dacoromanica.ro


prejudecata germanilor care se considers o rasa superioa-ra in raport cu alte rase. La fel este prejudecata america-nilor fata de negri, care sunt considerati ca facand partedintr'o rasa inferioara. Parerea noastra este ca aceste pre-judecati reprezinta un anumit tip de atitudini, care apar-tin mai mult grupului decat individului, mai mult unor ge-neratii sau epoci, decat unor persoane izolate. Indivizii a-dopts aceste prejudecati in virtutea traditiei si prin con-strangere socials. Rolul experientei personale in formareaprejudecatilor trebue luat in sensul, ca aceasta mijlocestenumai, achizitionarea prejudecatilor deja existente in- me-diul social. Individul foarte greu se poate elibera de pre-judecatile grupului social din care face parte. Nicaieri, cain domeniul prejudecatilor, activitatile grupului nu regle-menteaza si nu controleaza mai bine atitudinile particula-re ale individului. Intr'un grup unde predomina atitudinide casts, prejudecati rasiale, etc., nu se gasesc decat rarpersoane, care sal risce luxul de a avea atitudini opuse,fara a se expune imediat, sanctiunilor riguroase venite dinpartea grupului. Insasi formarea acestor atitudini de castssi rasiale la o persoana, nu poate avea loc, fara conside-rarea atitudinilor respective ale grupului. 0 persoana caren'are prejudecati fata de Negri, poate sa le dobandeascaprintr'o singura experienta neplacuta cu Negrii, insa aceas-ta se poate intampla numai intr'un mediu unde exists inmod definit, o atitudine rasiala fata de Negri. 0 experien-t a similara cu o persoana de alts rasa (de ex. de culoarerosie) nu poate duce la o prejudecata fata de rasa respec-tive, in lipsa de atitudini definite si anterioare ale grupu-lui fata de acea rasa. Americanii de ex. au atitudini ra-siale fata de Negri, nu si fata de Evrei; pe cand Germaniiau atitudini rasiale fata de Evrei, nu qi fata de Negri.

Prin urmare, prejudecata este un anumit tip de atitu-dine, indreptata de cele mai multe on intro singura di-rectie si avand la baza anumite conflicte de ordin econo-mic, social, politic, national, religios, etc. In felul acesta,orice prejudecata este in acelasi timp si o atitudine. Ra-portul acesta insa, nu se poate pune invers, intrucat n'i

www.dacoromanica.ro


orice atitudine este in acelasi timp si o prejudecata. Ati-tudinea este un termen mai larg si mai cuprinzdtor, unconcept pluridimensional, avand directive multiple si pc?-sibilitati de modificare mai multe. Prejudecata, din con-tra, este un termen mai ingust, avand la bazd anumite ten-dinte stereotipe, cu- posibilitati minimale de schimbare.

Concluzii. Aruncand o privire sintetica asupra tuturorproblemelor discutate pand aici, suntem indreptatiti satragem concluzia ea termenul de atitudine, desi are anumi-te puncte comune cu dispozitiile si formele de reactiuneanalizate, are totusi destule diferente semnificative si sub-stantiale, care-i asigura dreptul la vieata independents incampul psihologiei sociale. Desi atitudinea se refers la a-numite tendinte, dorinte si habitudini, ea nu este totusi otendintd, dorinte sau habitudine si ca atare, nu se poatedefini numai prin ele. Desi atitudinile au o tonalitateafective si sunt intretinute de interese si valori sociale,totusi ele nu se identified cu acestea. In cele din urma, desiatitudinile imbraca adesea haina credintelor, opiniilor si aprejudecatilor, ele nu se pot reduce totusi, la credit*, opi-nii si prejudeeati.

Etiologia atitudinilor este extrem de complicate sipsihologul are de intampinat dificultati reale, cand incear-ca precizeze numarul si natura variabilelor care le con-ditioneaza. Explicarea naturii atitudinilor, in ce privestedeterminarea factorilor cauzali, nu se poate face tot asade usor, ca de ex. explicarea cauzalitatii unei trebuinte,emotii sau dorinte. Acestea din urma au o cauzalitate maimult sau mai putin simples, in tot cazul, ea este reductibi-la la cativa factori nativi si de mediu. Nu acelasi este ca-zul atitudinilor sociale, care au o cauzalitate extrem decomplexa §i de multe on insesizabild. Cooperarea factori-lor nativi si a factorilor de mediu nu poate fi usor anali-zata, intrucat ea nu este nicicand aceeasi in cazul a cloudatitudini sociale. Cauzele care duc de ex. cloud persoane laatitudini favorabile fats de biserica, nu sunt nicicand ace-leasi, in ce priveste interactiunea si proportia for de doza-re. Totdeauna se constata prezenta unui factor personal,

sa

www.dacoromanica.ro


care este rezultatul unei configuratii specifice a dispozitii-lor native si a celor dobandite, rezultatul conlucrarii aces-tor dispozitii in forme infinite de combinatie. In felul aces-ta, fiecare atitudine are la baza, o constelatie specified devariabile, apartinand celor trei aspecte ale comportamen-tului cognitiv, afectiv conativ, precum o serie defactori sociali, care in prealabil, au trecut prin sita expe-rienfei personale. Dificultatea cercetatorului in aceastaproblems este marital §i de faptul, ca nu s'a ajuns la o de-limitare decat relative a raporturilor cauzale dintre atitu-dini alte dispozitii, precum nici la determinarea sufi-cienta a factorilor care stau la baza atitudinilor. Cercetari-le experimentale, dupa cum vom vedea in capitolul urma-tor, nu duc totdeauna la rezultate similare, ceeace confir-ma afirmatiunea noastra cu privire la complexitatea pro-blemei, nu mai putin insa cu privire la importanta ei,pentru cunoasterea personalitatii umane.

C) Clasificarea atitudinilor sociale

1. Diferite criterii de clasificare. Semnificatia multiplyce se acorda conceptului de atitudine, precum si numarulextrem de mare de trairi, experiente, etc., la care se refersacest termen, a aratat psihologilor necesitatea unei schemepentru o clasificare cat mai adecvata a atitudinilor. Crite-rile de clasificare insa, difera dela autor la autor.

Allport (2) clasifica atitudinile in mai multe tipuri si anume,in atitudini: (a) pozitive si negative, (b) specifice si generale, (c) pu-blice si private, (d) comune si individuale. Brown clasifica atitu-dinile in sapte tipuri: (a) atitudini de grup, (b) atitudini inconstiente(c) atitudini objective si neonieciive, (d) atitudini complexe, (e) ati-tudini specifice, (f) atitudini organice si (g) atitudini sociale. LaPiere, Richard si Fransworth (dupe Dunham, 45, p. 346), clasificaatitudinile in trei tipuri: (a) atitudini dela persoanA la persoana,(b) atitudini abstracte si (c) atitudini etice. Nelson (114) of era patrutipuri de atitudini sociale: (a) atitudini fats de idealurile personale,(b) atitudini fats de problemele politice, (c) atitudini rasiale si(d) atitudini religioase. Tot patru tipuri de atitudini prezinta siLumley (dupa Droba, 42, p. 456) si anume: (a) atitudini de indifa-

$isi

8i

8i

www.dacoromanica.ro


rents, (b) atitudini practice, (c) atitudini emotionale gf (d) atitu-dini stiintif ice. Bogardus prezinta mai multe tipuri de atitudini so-ciale generale, dupa cum ele sunt pozitive sau negative, de partici-pare sau neparticipare, active sau latente, pro-sociale sau anti-so-dale (15, p. 54). Park si Burgess (120, p. 441) prezentand o conceptiepolara asupra atitudinilor, le clasifica in patru tipuri fundamentale,caracterizate prin tendin(a de (a) retragere, (b) apropiere, (c) do-minare (d) supunere. Folsom (58, p. 537) face distinctia intre(a) atiutdinile personale, care sunt mai mult sau mai putin perma-nente gf (b) atitudinile sociale care sunt mijlocite prin constrangereasocials prin simboluri. Cantril (22) prezinta doul tipuri de ati-tudini, dupa cum ele sunt (a) specifice sau (b) generale. Bernard(13) ofera cinci tipuri de atitudini, care au la baza. (a) rela(iunilecolective (atitudini nationale, rasiale gf -profesionale), (b) scopurisau aspiratuni (atitudini umanitare, de protectie sau exploatare),(c) obiecte de referinta (atitudini fa(a de bani, sex), (d) semnifica(iide valoare (atitudini de aprobare sau desaprobare) (e) referintatemporala (atitudini permanente sau temporale). Thomas 5i Zna-niecki (155, p. 73) reduc intregul comportament atitudinal la patrutipuri fundamentale de dorin(e. Acestea sunt: (a) dorinta de expe-rien(e noi, care de cele mai multe oH constitue baza atitudinilor

(b) dorinta de afirmare proprie, care duce la atitudiniin scopul de a ca.stiga aprecierea stima socials, (c) dorinta dedominare, sau vointa de putere", care sta la baza atitudinilor dedominare despotica sau sub o forma sublimate duce la arnbitiunilaudabile (d) dorinta de securitate, care duce la atitudini de coo-perare.

Fara indoiala, unele din clasificatiile de mai sus, suntmai mult sau mai putin arbitrare. Astfel, pentru a ne refe-ri la un caz, putem spune ca nu exists atitudini de indife-renta" sau atitudini emotionale", despre care vorbesteLumley. 0 persoanA care este indiferenta fats de un obiect,nu are niciun fel de atitudine fats de el. Deasemenea nuputem vorbi de atitudini emotionale" intrucat toate atitu-dinile, dupa cum am vazut, au o tonalitate afectiva si nuexists un tip special de atitudini, care sa se caracterizezenumai prin afectivitate. Alte clasificari sunt incomplete Siunilaterale, deoarece nu cuprind toate tipurile de atitudiniexistente. De aceea, problema care se pune este, dace ati-tudinile pot fi clasificate in mod satisfacator. Din clasifi-catiile de mai sus, se poate constata ca exists patru crite-rii, dupa care se conduc autorii respectivi, aplicand unul

4

si

si

$i

stiintifice,si

$i

www.dacoromanica.ro


sau mai multe din aceste criterii in catalogarea atitudinilor.Astfel atitudinile se clasifica (a) potrivit tipurilor de obiec-te la care se refers, (b) potrivit tipurilor de subiecti sauposesori de atitudini, (c) potrivit gradului in care atitudi-nile sunt favorabile sau defavorabile obiectului de referin-ta (d) potrivit caracterului de specificitate sau generali-tate al atitudinilor. Desigur, exists alte criterii de cla-sificare, cele de mai sus insa, par a fi mai des intalnite.

Asa dar, clasificarea se face cu referire la obiectul, su-biectul, directiva caracterul specific-general al atitudini-lor. Analiza succinta a acestor criterii, ne va arata in cemasura putem vorbi de cele patru tipuri de atitudini, insensul specificat daca nu cumva ele reprezinta, de fapt,aspecte diferite care sunt prezente in cazul oricarei atitu-dini.

a) Criteriul tipurilor de obiecte. Fars indoiala, unuldin componentele esentiale ale unei atitudini este obiectulla care ea se refers. Obiectele la care se refers atitudinilesunt extrem de numeroase. Ele apartin diferitelor manifes-tari, de natural economics, socials, politics, religioasa, edu-cative, etc. In consecinta, exists un numar extrem de marede atitudini, cu referire la toate aspectele vietii sociale, pecare cercetatorii le-au enurnarat clasificat. Pe aceasta li-nie merg clasificarile lui Nelson, La Piere, Richard si Fran-sworth, care vorbesc de atitudini fatal de idealuri personale,legi, moravuri, cenzura, prohibitie, Liga Natiunilor, Negri,biserica, Dumnezeu, religie, stiinta, arta, etica, educatie,etc., etc.

Criteriul clasificarii atitudinilor in functie numai deobiectul de referinta este oarecum arbitrar, intrucat atitu-dinea se caracterizeaza nu numai prin obiectul ei de refe-rinta. Obiectul este indispensabil, dar nu si suficient pentrua defini o atitudine. Obiectul poate fi acelasi in cazul adoua persoane, atitudinile for insa, pot fi diferite, Astfel,doua persoane pot avea atitudini diferite fats de acelasiobiect cum este biserica, dupe cum una este pentru bise-rica, adica favorabila ei, iar cealalta persoana este impo-triva bisericii. Prin urmare, chiar atunci cand facem o cla-

§i

5i

si

si

5i

www.dacoromanica.ro


sificare a atitudinilor dupa tipurile de obiecte la care elese refers, nu am reusit sa le caracterizam daca facem ab-stractie de directiva lor, de ca-racterul for favorabil sau de-favorabil, pozitiv sau negativ.

b) Criteriul tipurilor de subiecti sau posesori. Dupaacest criteriu clasificarea atitudinilor se face dupa cum eleapartin persoanelor particulare sau grupurilor sociale. Ast-fel Allport raporteaza existenta atitudinilor publice $i pri-vate, comune si individuale; Brown afirma existenta atitu-dinilor de grup, Folsom face distinctia intre atitudinilepersonale si sociale, etc. Potrivit acestor clasificatii, atitu-dinile apartinand unui individ particular, sunt denumiteindividuale", private", personale", etc. Atitudinile a-partinand unui grup de indivizi sunt denumite publice",comune", colective", de grup", etc. Distinctiunea din-tre cele doua categorii de atitudini se face in virtutea fap-tului, ca atitudinile de grup sunt considerate ca fenome-ne colective" specifice grupului, iar nu ca simple suma-tiuni de atitudini individuale.

Desigur, exists atitudini avand un pronuntat caracterpersonal, dupa cum exists atitudini avand un accentuatcaracter social. Aceasta distinctiune intre cele doua ti-puri de atitudini, nu pare a fi totusi reala, intrucat ea seface in lega tura cu individul sau grupul care traieste ati-tudinea si nu cu referire la natura atitudinii ca atare. Pelanga aceasta, nu putem vorbi de atitudini individuale fcand abstractie de atitudinile grupului ca'ruia ii apartineindividul, ySi invers, nu putem vorbi de atitudini colective,f Ara a ne referi la atitudinile particulare ale indivizilorcare formeaza grupul. Aceasta distinctiune intre atitudi-nile individuale si colective, pare a fi mai mult de ordinmetodologic. Daca luAm in considerare de exemplu, cotapartials a atitudinii individuale fats de biserica, in acestcaz, putem vorbi de atitudini personale, Daca din con-tra, consideram suma cotelor partiale ale atitudinilor fatsde biserica, apartinand tuturor indivizilor unui grup masu-rat, atunci putem vorbi din punct de vedere statistic, deatitudini colective fata de biserica. Oricum s'ar prezenta

www.dacoromanica.ro


insa lucrurile, intre cele cloud tipuri de atitudini nu existadiferente de natura, ci cel mult, diferente de grad.

c) Criteriul directivei atitudinilor. Clasificarea atitu-dinilor dupe acest criteriu, se face considerandu-se gradulsau masura in care ele sunt favorabile sau defavorabileobiectului de referinta. Dupa acest criteriu se conduce All-port, Bogardus, Park §i Burgess, Bernard, etc., cand cla-silica atitudinile in tipuri pozitive sau negative, de partici-pare sau neparticipare, pro-sociale sau anti-sociale, de a-propiere sau retragere, de aprobare sau desaprobare. Acestcriteriu pare a fi, in tot cazul, cu mult mai semnificativdecat celelalte doua, intrucat el implied in acela§i timp,atat obiectul de referinta cat qi dispozitia directionala aatitudinii, favorabila sau defavorabile obiectului respectiv.Dupa cum observe Droba (42, p. 454), orice atitudine areun obiect de referinta, Obiectul acesta poate fi numit ovaloare. Dace atitudinea este defavorabile obiectului, va-loarea lui devine negativa; dace atitudinea este de classmijlocie, valoarea lui devine medie; iar data atitudineaeste favorabila, valoarea lui devine

Trebue sa mentionam insa faptul, ca in functie deaceste grade defavorabil, mediu §i favorabil, nici cri-teriul acesta nu ofera suficiente posibilitati pentru clasifi-carea atitudinilor. Deoarece, chiar in cadrul aceluia§igrad", pot exista diferente semnificative intre atitudini.Astfel, atitudinile favorabile a cloud persoane, pot aveanuante favorabile" diferite. Una din ele poate fi de ex.extrem de favorabila progresului, iar cealaltd, numai fa-vorabila progresului. Considerand lucrurile §i din punct devedere statistic, in cazul atitudinilor unui grup de indivizifats de progres, distributia for se face adesea intr'un con-tinuu psihologic §i anume, dela gradul extrem de defavora-bil §i pans la gradul extrem de favorabil progresului. 0distributie de aceasta natura am obtinut §i noi, in cerceta-rile f acute asupra atitudinilor populatiei romane§ti fatsde traditie qi progress). In orice caz, clasificarea atitudini-

') Vezi Cap. IV unde suet prezentate rezultatele personale inaceasta. directie.

pozitiva.

www.dacoromanica.ro


for dupa acest criteriu este destul de arbitrara, intrucat artrebui sä ajungem la tot atatea tipuri de atitudini cafe gra-de exists. Mai mult, aceste tipuri pot avea o semnificatiepozitiva sau negativa, numai cu referire la anumite obiectesociale 1(34 de care ele sunt traite. Ori numarul obiectelorsociale este extrem de mare, In consecintd, nici numarultipurilor de atitudini nu poate fi mai mic.

d) Criteriul specificitatii fi gene/T/111(4H. Ultimul cri-teriu de clasificare are ca punct de reper, caracterul speci-fic sau general al atitudinilor sociale. Exists o bogata lite-rature teoretica §i experimentala care cauta sa solutionezeproblema specificitatii qi a generalitalii atitudinilor. Uniipsihologi pledeaza pentru specificitate, altii din contra,pledeaza pentru generalitate. 0 alibi grupa de psihologiadmit ambele pozitii qi clasifica atitudinile in cloud tipuri:specifice generale, In aceasta directie merge Allport(2), Cantril (22), Lentz (87), Bernard (13), Brown (19),etc.

Validitatea acestui criteriu de clasificare al atitudini-lor, in tipuri specifice qi generale, nu poate rezulta maibine decat °data cu lamurirea naturii specifice sau genera-le a atitudinilor sociale. Rana in prezent am avut ocazia sane referim in repetate randuri, la caracterul specific saugeneral al atitudinilor, mai ales atunci, cand am pus pro-blema diferentierii for de alte fenomene. Sunt atitudiniletendinte specifice, de a raspunde intr'un mod definit lasituatiile particulare sau ele se manifests sub forma unordispozitiuni generale, de a raspunde la o intreaga class deobiecte? Care este distinctiunea dintre cele doub." tipuri deatitudini §i este ea reala sau aparenta?

Aceasta este una din cele mai controversate proble-me in psihologia atitudinilor sociale.

In general, distinctiunea majors intre atitudinile spe-cifice qi generale, pare a se face in functie de (a) depen-denta for de situatiile mai mult sau mai putin particulare§i (b) dependenta for de dispozitiile directionale mai multsau mai putin permanente.

Partizanii teoriei specificitatii, definesc atitudinile ca

*i

www.dacoromanica.ro


fiind niqte raspunsuri specifice la situatiile particulare,Atitudinile specifice, spune Krueger §i Reckless (vezi Can-tril, 22, p. 10) sunt un tip de atitudini concrete care suntdirectivate spre obiecte specifice". In consecinta, ele sunttot aqa de numeroase ca §i obiectele la care raspunde per-soana". (Bogardus, 15, p. 52). Cu alte cuvinte, atitudineaunei persoane depinde mai mult de caracterul specific alsituatiei, decat de o dispozitie generala de a reactionastatornic la o class de obiecte. 0 persoana se comports as-tazi conservator, mane radical, este pentru biserica sau im-potriva ei, dupa cum se schimba situatiile din mediul so-cial. Nu exists prin urmare, la baza atitudinilor persoaneio dispozitie sau o trasatura, care sa determine un mod maimult sau mai putin statornic §i constant de reactiune, indi-ferent de situatii. Fara indoiala, cazuri de atitudini speci-fice exists. Ele sunt confirmate prin experienta de toate zi-lele, prin cercetari §i teste. Fats de aceea§i institutie so-ciala, o persoana poate avea atitudini specifice diferite, demulte on opuse, dupa cum ele se refers la diferitele

qi experinte specifice, avute in legatura cu institutiarespective. Astfel, cineva poate fi pentru biserica, dar im-potriva reprezentantilor ei, poate avea cultul institutiei,dar sa deteste practicele qi ritualurile ei. Cu alte cuvinte,sa accepte" §i sa respinga" unele valori in cadrul ace-leea§i institutii. Mai mult, o persoana poate sa accepte aziunele valori §i mane sa le respinga, potrivit configuratieispecifice a situatiilor in care se afla.

Partizanii teoriei generalitatii din contra, definesc ati-tudinile ca fiind ni§te raspunsuri globale" la o intreagaclass de obiecte, care raspunsuri depind mai mult de dis-pozitia interioara statornica, decat de situatiile specificedin mediu. Dupa parerea acestor psihologi, atitudinile suntintretinute de anumite tendinte determinative, care suntcu mult mai constante §i mai durabile decat continuturilespecifice. In aceasta directie merg cercetarile experimenta-le ale lui Cantril (22), care confirms existenta atitudinilorgenerale, in baza existentei tendintelor determinative ge-nerale. 0 atitudine generala, spune Cantril (p. 107), pare

situa-tii

www.dacoromanica.ro


a avea rolul unei influente dinamice sau directive asupraatitudinilor specifice asupra reactiunilor. Astfel, pentrua ne referi la un exemplu, putem city cazul unei persoanereligioase, care va reactiona la diferitele situatii in legatu-

cu biserica, prin raspunsuri de acelasi tip, care sunt infunctie mai mult de dispozitie, cleat de situatiile particu-lare. 0 persoana religioasa nu risca schimbe atitudi-nea sa generala fats de biserica, indiferent in ce situatiise Al, chiar daca participa la diferite intruniri ateiste.Preferintele acestei persoane se indreapta totdeauna spreacele situatii care stmt de acord cu dispozitia sa generalasi de aici rezulta conduita sa statornica. Aceasta este in-fluenta dinamical sau directive a atitudinilor generale asu-pra raspunsurilor particulare ale persoanei, la situatiilediferite si de multe on opuse din mediul social.

Dupes cum se vede, partizanii celor doua conceptii,cauta sa explice natura atitudinilor, punand accentul fie pesituatiile specifice, fie pe dispozitiile generale, fare a leconsidera pe amandoual in acelasi timp. Intradevar, ati-tudini specifice exists, dupe cum exists atitudini gene-rale. Problema care se pune insa, este, daca aceste cloudtipuri de atitudini pot fi privite ca entitati independente.Din punct de vedere teoretic aceste tipuri exists, din punctde vedere practic, nu. Deoarece, tendinta atitudinilor spe-cifice este de a se integra intro dispozitie mai mult saumai putin generala, chiar daca ele s'au format in baza uneisingure experiente. La randul salt, atitudinile generale nusunt libere in mod absolut, de situatiile specifice din me-diu. Dispozitia atitudinilor generale nu este native, ci do-bandito §i dupe cum vom vedea, ea este rezultatul cumu-lativ a diferitelor experiente, de variate trepte de comple-xitate. Prin urmare, dependenta ei de situatiile din mediueste evidental).

In ultima vreme, se incearca un compromis intre celedota pozitii teoretice extremiste, in sensul ca.' nu se maivorbeste de specificitatea sau generalitatea pure a atitudi-

1) Vezi Cap. II, uncle aceasta problems este tratata pe larg.

§i

ra

sä-§i

§i

www.dacoromanica.ro


nilor, ca despre doua notiuni opuse, ci despre diferite gra-de de combinare de specificitate si generalitate. Aceastaconceptie care se dovedeste a fi extrem de fecunda in apli-catii, o preconizeaza N. Margineanu (102, p. 388), care pro-pune explicarea faptelor nu numai in functie de specifici-tate sau numai generalitate, ci in functie de amandoud.

Intradevar, orice atitudine socials are un anumit gradde specificitate si un anumit grad de generalitate, cu deo-sebirea ca in unele atitudini predomina nota specifics, jarin allele, nota generala. Orice atitudine incepe prin a fi spe-cifics si tinde sa devina o atitudine generalizata. Copilulmic incepe prin a avea atitudini specifice fats de diferite-le obiecte particulare. El nu are atitudini generale fats defamilie, scoala, biserica, grupurile de joc, etc., ci are nu-mai atitudini specifice fats de obiectele particulare, apar-tinand mediului in care traieste. Atitudinile copilului suntla inceput neintegrate. El poate avea atitudini pozitivesi negative fats de acelasi object, potrivit experientelorsale si configuratiilor specifice ale situatiilor din mediu. Cutimpul insa, odata cu cresterea, maturizarea si odata cuimbogatirea experientei personale, numeroasele atitudinispecifice care nu au continuturi similare, sunt totusi inte-grate in semnificatii generale $i in dispozitii mai mult saumai putin permanente, de a reactiona prin atitudini de ace-lasi tip, la situatiile diferite din mediu. In felul acesta, re-zulta lamurit, ca o atitudine generala se formeaza cel pu-tin in parte, prin integrarea numeroaselor atitudini speci-fice intro dispozitie generala, care deli n'au la baza ele-mente identice, au in schimb aceeasi semnificatie si valoa-re pentru persoana. Aceasta integrare a diferitelor conti-nuturi specifice in semnificatii generale este graduala. Ease face prin diferite integrari partiale de atitudini specifi-ce, in configuratii si structuralizari noui, luand forma deatitudini generale. Astfel, prin integrarea mai mult saumai putin deplina a diferitelor atitudini specifice de natu-ra religioasa, patriotica, politica, etc., persoana ajunge laatitudini generale favorabile sau defavorabile fats de toateobiectele $i valorile subsumate conceptiei sale despre bise-

www.dacoromanica.ro


rica, patrie, stat, etc. Numai in acest sens se poate vorbi deo atitudine generala religioasa sau anti-religioasa, natio-nalists sau internationalista, traditionalists sau progresis-ta; cand toate experientele §i continuturile specifice aufost integrate intro dispozitie mai mult sau mai putin per-manents; cand aceasta dispozitie este rezultata prin fu-ziunea diversitatii experientelor personale §i sociale introunitate. Pe aceasta tale, ajungem dela specificitate §i di-versitate, la generalitate §i unitate. Dela atitudini specificefata de biserica, natiune, stat, ajungem la o imitate reli-gioasa, patriotica, politica, etc. In felul acesta, religiozita-tea, patriotismul, etc., ale unui individ, devin calitatiadanci §i caracteristice de comportare, colorand toate ma-nif estarile personale §i sociale cu accentuate nuante reli-gioase, patriotice, etc. Privind lucrurile din acest punct devedere qi referindu-ne la exemplul citat, putem spune canatura religioasa, patriotica politica a omului, nu este osums totals de atitudini specifice, ci mai curand un sistemintegral de atitudini genrale. In acest sistem, fiecare partesau element nu poate fi inteles, decat privit in luminastructurii totale a personalitatii.

Revenind la punctul initial at problemei de fata §i

anume, la criteriul clasificarii atitudinilor in doua tipuri,dupa caracterul for specific sau general, credem ca in vir-tutea consideratiunilor de mai sus, rezulta lamurit ea a-ceasta distinctiune este mai mult aparenta decat reala. Nuexists o distinctiune nets intre cele cloud tipuri de atitu-dini, mai ales atunci cand le consideram in functie de opersoana luata ca intreg. Putem vorbi mai curand, dupacum am aratat, despre diferite grade de combinare de spe-cificitate §i generalitate, care se constata in cazul oricareiatitudini sociale apartinand unei personalitati umane.

2. Concluzii. Analiza critics a celor patru criterii declasificare a atitudinilor, ne indreptate§te sa tragem con-cluzia, ca nu exists tipuri de atitudini intre care sa putemtrasa o linie despartitoare. Cele patru criterii ne-au aratatde fapt, nu diferite tipuri de atitudini, ci mai curand dife-rite puncte de vedere din care pot fi privite atitudinile sica atare, au subliniat diferite caracteristici, care dealtfel

$i

www.dacoromanica.ro


sunt prezente in orice atitudine. Astfel, orice atitudine areun object de referinta de nature empirica sau conceptualA;orice atitudine este traits de un individ sau un grup de in-divizi; orice atitudine are o directiva pozitiva sau negativatcare se manifests intr'un mod mai mult sau mai putin spe-cific-general. Postularea unui aspect din cele patru, presu-pune implicit si existenta celorlalte trei. Existenta obiectu-lui de referinta al atitudinii, presupune existenta subiectu-lui care o traieste, precum si directiva favorabila-defavora-bad a atitudinii si caracterul ei specific-general. Existentasubiectului care traieste atitudinea, presupune existentaobiectului de referinta, a directivei favorabile-defavorabilesi a modului specific-general de manifestare al atitudinii,s. a. m. cl.

Referindu-ne la intrebarea pe care o formulam maisus, dace atitudinile pot fi clasificate in mod satisfacator,in baza consideratiunilor de fate, putem raspunde negativla aceasta intrebare: Atitudinile nu pot fi clasificate inmod satisfacator.

Orice clasificare presupune cal faptele clasificate indiferite tipuri sau categorii, au caractere proprii si ca atare,an o existenta mai mult sau mai putin independents. Aces-ta nu este cazul atitudinilor care de o parte, nu sunt enti-tati independente intrucat ele nu sunt unitati", ci comple-te de alte atitudini; car de alts parte, nu sunt independen-te de personalitatea umand integrate diferit, intr'un mediusocial si cultural. Orice clasificare este rezultatul unei ope-ratiuni comparative a caracterelor identice cu cele diferite,care sunt specifice variatelor clase de fenomene. Clasifica-rea atitudinilor ar presupune ca fiintele umane pot fi corn-parate intre ele, in ce priveste modurile de manifestare sicontinuturile atitudinilor. Ori not am vazut ca atitudinilesunt expresiuni unice si caracteristice fiecarei persoane.Ele nu sunt nicicand identice la cloud persoane si nici chiarla aceeasi persoana, luata in diferitele sale etape de des-voliare. De aceea, toate clasificarile de atitudini, deli aduco economie reala in ce priveste orientarea in problems, nupot fi luate cleat ca incercari mai mult sau mai putin pro-vizorii,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

FORMAREA, DESVOLTAREA SI SCHIMBAREAATITUDINILOR

A)Condifiile generale ale fornuirii fi desvoltciriiatitudinilor

1. Consideratiuni generale. Determinarea naturii atitu-dinilor ne-a dus la constatarea ca ele stint produsul coope-rarii proceselor organice cu fortele ereditatii sociale. Elesunt rezultatul interactiunii factorilor nativi §i a factorilorsociali. De aceea, analiza procesului de formare a atitudi-nilor, nu poate fi facuta decat in functie de analiza acesteiinteractiuni, care imbraca forme caracteristice dela per-soand la persoana. §i chiar in cazul aceleea§i persoane, delao atitudine la alta. Faptul ca o persoana accepts sau res-pinge o institutie sau forma socials si culturala, nu poatefi explicat in functie numai de factorii nativi sau numai so-ciali, ci in functie de amandoua. De aceea, problema carese pune este cum un individ, inzestrat cu anumite dispo-zitii native, dupa ce a intrat in ereditatea socials isi des-volta natura sa umana, prin dobandirea de atitudini prinexperienta.

Fiecare individ are istoria sa psihologica, rezultatulcumulativ al experientelor personale, grefate pe factoriinativi. In aceasta istorie psihologica a fiecarei persoane,trebue cautata explicatia formarii atitudinilor sociale. A-ceasta istorie incepe din primele zile ale aparitiei individu-lui la vieata §i este continuata pans la moarte. Ea presupu-

www.dacoromanica.ro


ne totalitatea trairilor *i a experientelor copilului in f ami-lie, grupele de joc, vecinatate, etc. Grupe le primare suntprimele vehicule de obiceiuri *i traditii care influenteazaformarea atitudinilor copilului. Prin influentele for timpu-rii, copilul incepe sa aibe atitudini favorabile sau defavo-rabile fats de diferite persoane, evenimente, obiecte si-tuatii complexe. Lumea in care traieqte copilul nu este olume obiectiva, in tot cazul, nu este lumea obiectiva a omu-lui de *tiinta. Din contra, ea este lumea subiectiva a cre-dintelor, prejudecatilor rasiale, nationale, religioase, etc.,de care se izbe*te copilul la tot pasul in mediul inconju-rator. Aceasta lume subiectiva este pastrata prin traditii

formele ei sunt extrem de numeroase. Ele sunt ni*te re-ziduri sociale", pe care copilul le descopera inafara de el.Ele sunt lipsite de obiectivitate *i au un pronuntat caracteremotional. Copilul is cunoqtinta de ele prin interme-diul persoanelor de incredere, prin parinti, frati, su-rori, rude, etc. Mai mult, ele sunt adesea impuse copilu-lui de membrii grupului din care el face parte. Astfel, pa-rintii impun copiilor lor, propriile credinte, opinii, preju-decati, atitudini valori. Formarea timpurie a atitudini-lor se datore*te in buns parte faptului, ca copilul are operioada de imaturitate destul de prelungita, o perioadaprelungita de plasticitate, in care el este susceptibil la ati-tudinile altora. In felul acesta, atitudinile altora devin ati-tudinile proprii ale copilului, dupa ce au fost trecute prinsita experientei personale. Fara aceasta experienta perso-nals, conditionata de fortele ereditatii biologice *i ale ere-ditatii sociale, copilul nu poate avea atitudini definite fatsde obiecte sau situatii, oricat de simple *i elementare ar fiele. Bunaoara, copilul poate avea o dispozitie organica defrica sau desgust. Aceasta dispozitie nu aduce dupa sine sio atitudine de frica sau desgust, inainte de a avea uncleexperiente personale in legatura cu uncle obiecte sau si-tuatii. Aceste obiecte situatii sunt de obiceiu incarcatede semnificatiile grupului in care traieste copilul. Astfel,desgustul copilului fats de obiectele respective, este diri-jat de atitudinile grupului cu referire la aceste obiecte.

$i

$i

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA SCHIMBAREA ATITUDINILOR 61

Ceeace constitue de ex. un aliment delicios de consumatiepentru un grup, nu trezeOe decat o atitudine de repulsiu-ne desgust pentru altul. Iar copilul care face parte din-tr'un grup sau altul, adopts atitudinea respectiva. In felulacesta, dispozitiile organice ale copilului se definesc ca ati-tudini sociale prin experienta personal& §i sociala. Aceas-ta experienta are totdeauna un colorit unic §i ca atare, ati-tudinile par a fi totdeauna unice. Intrucat fiecare persoa-na are o constitutie specifics, de aici rezulta ca nu existsexperiente identice chiar in acela§i mediu social §i ca ata-re, nu exist& nici atitudini identice,

Prin urmare, copilul apare in campul ereditatii soda-le fara a avea atitudini. Nimeni nu se na§te religios sauateu, fascist sau comunist, conservator sau radical. Fiecarese naqte insa, intr'un mediu social, mai mult sau mai putinreligios, conservator, radical, etc. Pe langa aceasta, copiluladuce cu sine chiar dela naqtere, capacitatea de a-§i for-ma §i desvolta tot atatea atitudini, oricate experiente poateavea in legatura cu fortele ereditatii sociale. Iata cum, aqadar, atitudinile sunt totdeauna rezultatul cooperarii facto-rilor nativi §i a factorilor sociali prin intermediul experien-tei personale. Desigur, ace§ti factori determinanti in for-marea atitudinilor, deqi nu lucreaza separat, totu§i nu exer-cita o influents egala in toate cazurile. Cateodata predo-mina factorii nativi, alteori factorii sociali. Configuratiaacestor factori este specifics fiecarei persoane §i ea dife-ra potrivit cu diferitele momente de evolutie ale persoanei§i cu variatele tipuri de atitudini, Fara indoiala, influentafctorilor sociali este cu mult mai vie in copilarie decat lamaturitate, cand persoana are deja o istorie psihologica,fundamentata pe un reziduu acumulativ de experiente, devariate trepte de complexitate. Adultul are atitudini maimult sau mai putin definite. In virtutea for el selectioneaza

nu accepta mice situatie noua. Copilul din contra, ac-cepta orice atitudine pentruca el nu este format. Exists operioada in care, neavand niciun fel de atitudini, copilulintra direct in situatiile formate din atitudinile grupului §ieste influentat de ele, fara a be putea opune cea mai mica

§i

§i

$1

www.dacoromanica.ro

62 PSIHOLOGIA ATITUDINILOR SOC1ALE

rezistenta. Deoarece in aceasta faza, copilul n'are dispo-zitii atitudinale formate in baza carora sa accepte" sausa respinge situatiile care-i convin sau nu, in felul aces-ta, atitudinile grupului colorate prin aspectul unic al ex-perientei proprii, devin atitudinile sale individuale. Mani-festarea timpurie de exemplu a atitudinilor rasiale la co-pil, nu poate fi explicata decat in functie de atitudinile ra-siale ale grupului, din care copilul face parte. Sa luam bu-naoara cazul formarii atitudinilor rasiale fata de negri, laun copil nAscut intro familie americana. Inca de timpuriu,copilul devine martorul diferitelor discutii qi actiuni amembrilor familiei in legatura cu negrii. Parintii discutadespre inferioritatea negrilor, despre influenta for nefastain vieata socials, dispretuesc comunitatile negrilor, evitaorice contact cu ei, voteazA impotriva lor, etc. In mod na-tural se formeaza un sentiment de ostilitate la copil, careare deplina incredere in parerile §i conduita parintilor sal.Animozitatea copilului este §i mai mult adancita., °data cuintrarea in $coals, unde el adopta o atitudine negativa fatsde negri qi se asociaza cu copii care-i urasc pe negri. Dui:acum se vede, aceasta atitudine negativa se formeaza inain-te ca el sa fi avut o experienta personals directs cu cne-grii. Este u§or de ghicit care va fi atitudinea §i comporta-mentul copilului, cand va veni in contact direct cu negrii.In tot cazul, ea va fi aceea§i pe care o impartaqesc Itotimembrii grupului din care face parte copilul. Care sunt§ansele ca atitudinea lui de animozitate, formats in bazaunei experiente indirecte, prin influenta venita din parteaatitudinilor grupului social, sa se schimbe in sens favorabil,in cazul unei experiente directe cu negrii? Aceste §ansesunt minimale, dace nu chiai inexistente. acesta este ingeneral, cazul formarii tuturor atitudinilor copilului fatsde diferitele obiecte, persoane §i situatii sociale, mai multsau mai putin complexe.

Exists a§a dar, in formarea atitudinilor individuale unproces de integrate in atitudinile grupului, care sunt sem-nificative in sensul cal individul i§i formeaza de obiceiu,atitudini proprii cu referire la obiecte, persoane qi situatii,

Si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA $1 SCHIMBAREA ATITUDINILOR 63

dupa cum ele au fost definite deja de altii. Dar aceasta nueste decat o latura a problemei. Exists si un alt aspect alei, care a fost mentionat mai sus si asupra caruia revenim,intrucat nu este mai putin important, Atitudinile grupu-lui sunt decisive nu numai cu privire la integrarea indivi-dului in grupul social, datorita' carui fapt el devine mem-brul psihologic al acestuia; dar si cu privire la toate con-ceptiile personale ale individului, despre altii si despresine insusi, precum si in legatura cu toate posibilitatile deadaptare atitudinala in multiplele situatii sociale.

Conceptiile personale ale individului despre obiecte,persoane, probleme si situatii sociale, nu sunt decat atitu-dinile grupului, pe care individul respectiv le adopta. Elesunt rezultatul tuturor experientelor pe care le-au avutmembrii grupului in trecut, fiind pastrate si transmise fie-carui membru in parte.

Conceptia despre sine insusi, despre persoana propriese formeaza prin pozitia socials pe care o define individulin grup si prin valoarea ce i-o atribue acesta. Evident, nutotdeauna exists un acord deplin intre valoarea reala a in-dividului si valoarea presupusa ce i-o atribue grupul. Numai putin adevarat este insa faptul, ca individul nu poateajunge la constiinta valorii sale proprii, fara a avea con-stiinta valorii sale sociale. Indiferent daca acesta valoareisi gaseste o confirmare prezenta sau una viitoare. Oricesocietate are un standard ierarhic de valori, la care aspiratoti membrii ei. Cu cat o persoana reuseste mai mult, sase ridice la o treapta superioara de valori, cu atat maimult ea este recunoscuta de altii ca o valoare, cu atat maimult atitudinile altora ii sunt mai favorabile. In acelasitimp insa, creste si constiinta valorii proprii a persoaneirespective. Grupul social promoveaza unele valori, pe al-tele le respinge, Conformarea sau neconformarea la valo-rile grupului aduce dupa sine aprecierea sau depreciereapersoanei. Grupul social are el insusi constiinta valorii salenationale, rasiale, de clash', etc., care se rasfrange asupraconstiintei valorii personale. Clasa careia ii apartine ci-neva, afiliatiunea sa nationala, ereditatea sa socials, etc.,

www.dacoromanica.ro


toate duc la formarea constiintei de sine si la o serie deatitudini caracteristice prin care se recunosc membrii carefac parte din acelasi grup social. Prin atitudinile for co-mune membrii grupului se recunosc intre ei ca prieteni qise deosebesc de altii ca dusmani, prin atitudinile for anta-goniste. In felul acesta, limita diferentiala a atitudinilor in-dividuale, in raport cu atitudinile grupului, nu poate fi preamare, Daca atitudinile individuale sunt prea mult deviatesi diferite de atitudinile grupului, aceasta duce la desapro-barea socials. Daca atitudinile individuale sunt apropiatede atitudinile grupului, aceasta duce la aprobarea socials.In felul acesta, grupul dispune de o metoda de control careasigura conformitatea atitudinala.

Prin procesul de integrare al atitudinilor individualein atitudinile grupului, persoana dobandeste multiple posi-bilitati de adaptare atitudinala in mediul social in caretraieste. Grupul social dispune de infinite tehnici adapta-tive in legatura cu toate situatiile sociale. Nasterea, casa-toria, divortul, activitatile economice §i politice, manifesta-rile religioase, artistice, §tiintifice, etc., toate sunt fenome-ne sociale in legatura cu care exista tehnici de adaptareatitudinala, specifice fiecarui grup social. Ele sunt formeconsacrate de adaptare atitudinala, pe care individul nutrebue sa be mai inventeze, ci le primefte pe de-a-gata, pen-tru a le intrebuinta la diferite ocazii. Copilul invata acesteforme care-1 ajuta la adaptarea sa atitudinala in vieata so-ciale de mai tarziu. In felul acesta, atitudinile grupului re-glementeaza si controleaza comportamentul individual. Infamilie, in scoala., in biserica, in vieata profesionala si poli-tica, in raporturile de subordonare si supraordonare, in di-ferite conflicte nationale si rasiale, etc., persoana se con-duce dupa tehnicile grupului in adaptarea sa atitudinala,Dupa cum omul de rand, nu trebue sa descopere legi pen-tru explicarea fenomenelor naturale, intrucat acestea exis-ta dej a in societate, tot asa, exista o multiplicitate de ati-tudini sociale care faciliteaza adaptarea individuals fareprea mari eforturi. Este suficient ca individul sa adopte f or-mele existente de adaptare atitudinala, pentru a putea

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA SCH1M13AREA ATITUDIN1LOR 6b

face fats oricarei situatii din mediul social. Formarea aces-tor tehnici atitudinale este timpurie si de multe on incon-stienta. In tot cazul, ea este conditia majora pentru adap-tarea individului in grup si in vieata social& si culturala.Mai mult, ea este specified fiecarui grup si ca atare, fieca-rui individ. Un individ poate dispune de atitudini adapta-tive specifice unui grup sau unui aspect al vietii sociale,lard a se putea adapta in acelasi timp in alt grup sau as-pect al vietii sociale. Astfel, o persoana avand un complexreligios, o structuralizare a personalitatii in legatura cuvalorile religioase, care exclud activitatile lumesti ca dan-sul, jocul de carti, fumatul, etc., este puss in situatii desa-daptate in raport cu persoanele care sunt interesate deaceste activitati. invers, acestea din urma puse in situa-tiile specifice unei vieti religioase de inalt ascetism, nu vordispune de atitudini adaptative ca si persoanele care aucrescut si s'au format sub influenta mediului religios.

Prin urmare, influenta atitudinilor grupului social estehotaritoare din mai multe puncte de vedere, in formareaatitudinilor individuale. Dupa cum am vazut, aceasta in-fluenta are o origine timpurie in vieata atitudinala a grupu-rilor primare, f ara a se reduce numai la ele. Desi atitudi-nile individuale se formeaza sub influenta directs a grupu-rilor primare, avand tendinta de a ramane cele mai puter-nice, totusi exists si alte influente, venite din partea gru-purilor secundare, a formelor sociale si culturale, care joa-ca un rol hotaritor in formarea atitudinilor persoanei. In-stitutiile sociale si culturale, organizatiile politice, comuni-tatile religioase si formele materiale si spirituale ale cul-turii, toate sunt factorii care influenteaza formarea atitudi-nilor individuale. In masura in care individul participa lavieata acestor institutii si forme, in aceeasi masura el do-bandeste atitudini caracteristice, potrivit experientei per-sonale si sociale. Nu trebue uitat insa faptul, ca procesulformarii atitudinilor este extrem de complicat. In generalvorbind, orice atitudine este rezultatul interactiunii facto-rilor nativi si sociali. and se pune insa problema determi-ndrii gradului de contributie a fiecarui factor in parte, in

6

SI

www.dacoromanica.ro


cazul atitudinilor unui individ concret, atunci rasar o se-rie de dificultati care nu tocmai usor pot fi depasite, A-ceasta intrucat, procesul de formare al unei atitudini, nici-cand nu este reductibil la anumite tipare mai mult sau maiputin generale, care in consecinta sä poata fi aplicate inexplicarea oricarei atitudini. Fara indoiala: factorii nativisi factorii ereditatii sociale sunt totdeauna prezenti in ori-ce atitudine. Combinatia si ierarhia for insa, in cazul acloud atitudini oarecare, nu este nicicand identica, Fiecareatitudine are o istorie proprie si ireductibila la istoria alteiatitudini, Iata dece, dupa cum vom vedea mai jos, cerce-tarile experimentale ale diferitilor psihologi, in legatura cudeterminarea factorilor care contribue la formarea qi des-voltarea atitudinilor, nu duc totdeauna la rezultate simila-re. Mai mult, chiar atunci cand diferiti factori sunt desem-nati ca fiind hotaritori in formarea atitudinilor, trebueconsideram sub rezerva ca operatiunea for nu este nicicandidentica, in cazul aceleeasi persoane in diferitele ei atitu-dini. Mecanismele formarii atitudinilor sunt extrem decomplicate. Unele atitudini se formeaza prin acumulari deexperiente de variate trepte de complexitate. Ele se for-meaza de ex. prin influenta educatiei si persists, cu toateca isi imbogatesc in mod continuu continutul social. Alte-le, desi se formeaza sub influenta continua a acelorasi fac-tori, se pot schimba prin experiente subite si raman astfelpans la sfarsitul vietii. In sfarsit, altele se formeaza inbaza unei singure experiente emotionale intense (traumati-ce), cum se intampla adesea in cazul atitudinilor rasiale.Prin urmare, problema formarii atitudinilor este extrem decomplexa si cere psihologului o grija deosebita in inter-pretarea rezultatelor experimentale si in enuntarea conclu-ziilor bazate pe aceste rezultate.

2. Factorii mecanismele form6rii atitudinilor, Scopulcercetarilor experimentale in legatura cu problema atitu-dinilor este in parte, sä determine natura factorilor carecontribue la formarea si desvoltarea lor, precum sa deter-mine si gradele de combinatie ale acestor factori, Dupacum vom vedea mai jos, numarul factorilor variaza dela

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA $1 SCHIA1BAREA AT1TUDINILOR 67

autor la autor, ceeace confirms Inca odata afirmatiunilenoastre, cu privire la caracterul unic si ireductibil al proce-sului formarii atitudinilor sociale.

Cercetarile experimentale intreprinse de diferiti psi-hologi, prin aplicarea testelor de atitudini paralel cu alteteste pentru masurarea diferitelor dispozitii capacitati,la variate categorii grupari sociale, la diferite etati, con-ditii economice, confesiuni, nationalitati, rase, profesiuni,

universitati, etc., duc la constatarea unei serii de fac-tori individuali $i factori sociali, care determine formarea

desvoltarea atitudinilor. In prima categorie, a factorilorindividuali, intra etatea, sexul, inteligenta, introversiunea

extroversiunea, constitutia, stabilitatea ci instabilitateaemotive, rasa, dominarea-supunerea, etc. In a doua catego-rie, a factorilor sociali, infra familia, ccoala, biserica, orga-nizatiile politice, conditiile economice, mediul rural-urban,clasele sociale, profesiunea parintilor, opiniile religioase cipolitice ale parintilor, informatiunea generala, lectura,propaganda, cinematografele, etc.

Fiecare autor accentueazA in parte, influenta unora din acestifactori in formarea atitudinilor de care se ocupa. Astfel, Bolton (17)aratA importanta inlormafiei in formarea desvoltarea atitudinilor.Desigur, absenta informatiei nu inseamn5. absenta atitudinilor, ci maicurand prezenta unor atitudini bazate pe ignorant& si o informa-tiune proasta. Bolton constata o corelatie pozitivA intre informatie

atitudinile favorabile fatA de Negri, Tot in legAturA cu formareaatitudinilor rasiale, Doob (vezi Dunham, 45) aratA influenta facto-rilor economici in ce priveste atitudinea neutra fat& de Negri a Al-bilor saraci" din Sudul Americii. Aceasta se datoreste faptului, ex-plica autorul citat, ca agresiunea stereotipil naturals a Albilor fatade Negri, a fost deplasatA printr'o ostilitate reala asupra clasei plan -tatorilor. Lasker (dupa Droba, 42) citeazA numeroase cazuri in care-copii de rase diferite se joacA intre ei, f Aral a avea nicio urmA deatitudini rasiale. Acestea ins& se pot forma printr'o singura expe-rienta neplAcuta, traumaticA. In felul acesta, experienta cumulative,dui:4 Lasker, constitue un factor minor in formarea atitudinilor. Dincontra, experienfa traumatica este adesea un factor principal in for-marea atitudinilor rasiale. Hendrickson si Zeligs (vezi Dunham, 45)scot in evident& rolul experienfei personale in formarea atitudinilorrasiale la copii. Aceasta se dovedeste a fi cu mult mai importanta

§i

§i

§coli,

§i

§i

$i

ii

www.dacoromanica.ro


decat once idee rasiala" cu privire la o rasa. Carlson (24) ajungela concluzia, prin analiza factorials multipla, ca in formarea atitu-dinilor opereaza un factor intelectual, liberal si conservator. Dexter(36) consider& ca influenta mediului rural este hotaritoare in for-marea atitudinilor conservatoare, iar aceea a mediului urban, in for-marea atitudinilor radicale. Sims 5i Patrick (139) sugereaza influentafactorului geografic in formarea atitudinilor, intrucat studentii dinNordul Americi aflati in scolile din Sud, manifests o crestere aprejudecatilor fats de Negri. Hayes (66-69) masurand atitudinilepolitice ale votantilor in legatura cu partidul, ocupatiunea si sexullor, gaseste ca atitudinile socialistilor sunt cu mult mai consistentedecat atitudinile membrilor celorlalte partide. In studiul sat' asupraformarii atitudinilor revolutionare la 163 conducatori comunisti dinRusia Sovetica, Davis (dup5. Allport, 2) prezinta o lists de 25 in-fluente formative, dintre care cele mai importante aunt comunitatilestudentesti, invatatorii, comunitatile muncitoresti, cartile, periodicelesi familia. Cercetarile lui Davis arata ca trei patrimi din conducatoriau inceput activitatea radicals in preajma etatii de 21-26 ani. Acea-sta constatare este semnificativi in ce priveste efectul decisiv al ati-tudinilor formate in adolescent& si tinerete, pentru activitatile ul-terioare. Insemneaza ca in aceasta epoca se formeaza $i se incheecele mai multe atitudini, nu numai fatal de politics, dar si fats deoameni, religie, sex, asistenta socials, casatorie, divort, etc. Cu pri-vire la mecanismele formarii atitudinilor, Davis constata efectul in-tegrativ al experientelor de persecutie care dau cel mai mare numarde atitudini revolutionare. In al doilea rand, cele mai multe atitudinirevolutionare se formeaza prin incidentele traumatice, cand o singuraagresiune se generalizeaza asupra tuturor experientelor trecute 5iviitoare. In al treilea rand, atitudinile revolutionare se formeaza prindiferenfiere, adica prin separatiunea experientelor desirabile fats decele indesirabile. In cele din urma, yin atitudinile formate prin in-fluenta atitudinilor deja existente, ale asociatiunilor studentesti, mun-citoresti, etc. Stagner (145, 146) studiind atitudinile. studentilor fatsde fascism, gaseste ca factorul economic este semnificativ in forma-rea atitudinilor, cats vreme etatea, sexul 5i inteligenta nu sunt fac-tori semnificativi. In acela5i sens, Wilke (175) masurand atitudinileradicale ale studentilor in raport cu etatea sexul, nu gaseste ocorelatie semnificativa intre radicalism $i etate, deli studentele suntintrucatva mai radicale cleat studentii. Fay 5i Middleton (51-53)studiaza relatia dintre atitudinile liberal-conservatoare ale studen-tilor 5i urmatorii factori: profesiunea tatalui, marimea ora5ului, pre-ferintele politice ale tatalui, sexul, etc. Autorii citati constata castudentii can yin dela orasele mari, cu o populatie peste 500.000locuitori $i ai caror parinti au fost socialisti, au pareri politice cumult mai liberale cleat ceilalti studenti. Prin urmare, se constata

sf

www.dacoromanica.ro


aici, influenta mediului si a orientArii politice a parintilor, asupraformarii atitudinilor copiilor.

Influenta profesiunii pArintilor asupra atitudinii copiilor estestudiatA de Nelson (113), care aratA ca studentii avand pArinti in-valtatori sau asistenti sociali, manifest& atitudini cu mult mai liberaledecal studentii ai ca'ror parinti au alte profesiuni. Intr'un alt studiu,in legatura cu atitudinea studentilor fate de religie, Nelson (115)constatA influenta factorului geografir, a confesiunii, a sexului si ainstructiunii in formarea si variatia atitudinilor religioase. Astfel, stu-dentii dela Sud sunt cu mult mai religiosi decal studentii dela Nord;studentii dela colegiile confesionale sunt mai religiosi cleat studentiidela universitAtile de Stat; femeile sunt mai religioase deceit bArbatiist incepAtorii sunt cu mult mai religiosi deceit cei inaintati in studii.Kirkpatrick si Stone (80) studiind geneza atitudinilor religioase, con-statA ca influenta bisericii in formarea acestor atitudini este evidenta'si gAsesc diferente semnificative intre aceia care frecventeala si nufrecventeaza biserica. Sisson si Sisson (140) gAsesc o diferentA ne-semnificativA intre introvertiti si extrovertiti in ce priveste atitudi-nea for fag de muzica si poezie. In schimb, se constata o diferentAsemnificativA la scara de valori a lui Allport-Vernon. Davidson (dupeDunham, 45) arata ca medial familial este cu mult mai semnificativdeceit scoala, in formarea atitudinilor sociale. Comportamentul siatitudinile pArintilor pot fi considerate astfel, ca fiind puncte focalein formarea atitudinilor copiilor. Un studiu care subliniaza efectulcumulativ al propagandei in formarea atitudinilor noui este acela alui Gardner (59). El accentueazA asupra efectului a trei stimulentisociali si anume, asupra lecturei, istoriei si conversatiei, care de-termine atitudinile studentilor americani fats de rAzboi si prohibitie.Gurnee (dupe Dunham, 45) constata ca atitudinile se formeaza nunumai prin experienta personal& directs, dar si prin diferite con-tacturi secundare, prin lecture:, sfaturi si opinii.

Bowden si Melbo (18, p. 78-81) discuta patru metocte de for-mare a atitudinilor: ritualul, instructiunea, autoritatea si sublimarea.Prin ritualul specific diferitelor institutii, forme si practici sociale,copilul adopt& o serie de reactiuni atitudinale, care se formeaza demulte on in mod automat si inconstient. In felul acesta, el doban-deste atitudini de curtuazie, politete si numeroase forme de eticheta:socials, care devin factorii de control ai conduitei sale. Prin instruc-(tune i se impun copilului o serie de idei, credinte si opinii prin in-termediul pArintilor, invAtAtorilor sau altor persoane. Copilul acceptAtoate acestea fall a avea o prealabila baza rationale. In acest fel,el dobandeste atitudini fate de diferitele obiecte si situatii sociale,asa cum le vAd altii sau doresc se' le vadA copilul. Rolul autorildfilparintilor, invaltAtorilor, profesorilor, iar mai tarziu a oamenilor destiinta, a expretilor in diferite materii, nu este mai putin important

www.dacoromanica.ro


in formarea atitudinilor copilului, tanarului chiar adultului. Prinautoritate se impun idei, conceptii, ipoteze opiniicredinte, de cele mai multe on nu pe calea argumentarii logice, ciin baza prestigiului social de care se bucura persoana care le co-munica. Copilul, in tot cazul, este supus autoritatii parintilor sal, hindobisnuit sa i se comande felul in care sa" se comporte, atitudinile pecare sa le adopte in scoala, biserica si in general in diferitele si-tuatii sociale. Prin mecanismul sublimdrii se formeaza o alt serie deatitudini specifice copilului, dar mai ales omului matur. 0 serie deimpulsuri pot fi sublimate sub forma diferitelor activitati socialeculturale aprobate de societate. Astfel, impulsul sexual poate fi su-blimat in activitati artistice, religioase, de dans, etc. Impulsul pa-rental poate fi sublimat in activitati filantropice, servicii sociale,etc. Odata cu aceste activitati se formeaza o serie de atitudinisociale, care nu sunt altceva decat forme subjective, canalizate demanifestare ale impulsurilor primate.

Fara indoiala, cele patru metode de formare a atitudinilor, auo aplicabilitate practice deosebita in educatie in general si in per-sonalizarea individualitatii in special.

Intr'un studiu asupra atitudinii studentilor fatal de industrie,biserica, familie, moralitate personals $i scoala, Smith (142) constatadependenta for mai mare de influenta parintilor, decat de aceea ainvatatorilor sau profesorilor. Vetter si Green (169) studiind genezaatitudinilor antireligioase la membrii unei asociatiuni americane pen-tru progresul ateismului, gasesc patru moduri prin care s'au formatatitudinile acestora yj anume: (a) prin integrarea (acumularea) in-fluentelor provenite din lecture, (b) prin diferentierea datelor dintr'oconceptie generals asupra vietii, cum ar fi de ex. filosofia materia-lista, care se reflecteaza asupra cazurilor particulare ale comporta-mentului atitudinal, (c) prin experiente traumatice (d) prin in-fluenta prietenilor a caror conceptie ateista a fost adoptata. Dupecum se vede, rezultatele la care ajunge Vetter si Green, cu privirela mecanismele formarii atitudinilor, sunt similare cu acelea la careajunge Lasker $i Davis, de care ne-am ocupat mai sus. Tot asupraacestor mecanisme accentueaza Allport (2) cand discuta problemagenezei atitudinilor. Bazat pe cercetari proprii, precum gj pe cerce-tarile altora, Allport preconizeaza existents a patru condifii comunein formarea atitudinilor, care dealtf el sunt aceleasi ca conditiilepe care be mentioneaza Lasker, Davis, Vetter si Green.

Cercetarile experimentale de mai sus, pot fi privite dinpunctul de vedere al asemanarii factorilor §i mecanisme-lor in formarea atitudinilor, dupa cum pot fi considerateqi din punctul de vedere al deosebirii lor. Unele cercetari

si

si

sishintifice, tO

si

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA SI SCHIMBAREA ATITUDINILOR 71

ajung la constatarea ca atitudinile se formeaza si se des-volta sub influenta factorului economic, ceilalti factori cainteligenta, sexul, etatea, etc. nefiind semnificativi. Alteledin contra, accentueaza importanta tocmai a acestor fac-tori, desconsiderand factorul economic, geografic, etc. Totasa, unele subliniaza rolul experientei personale directein formarea atitudinilor, altele din contra, scot in evidentainfluenta contacturilor secundare, mijlocite prin lecture,sfaturi, opinii, etc. Unele gasesc diferente semnificativeintre profesiuni, sexe, scoli, colegii, etc., in ce priveste in-fluenta acestora in formarea atitudinilor, altele nu gasescaceste diferente. In consecinta, atat factorii nativi cat sifactorii sociali, nu au o influenta universals in formareaatitudinilor. Ace lasi este rezultatul si cu privire la meca-nismele formarii lor. Dupe_ unii, atitudinile se formeazaprin integrare, diferentiere, experiente traumatice; dupaaltii, ele se formeaza prin imitatie, ritualuri, instructiune,autoritate, etc. Asa dar, nici mecanismele formarii atitudi-nilor nu sunt general valabile in toate cazurile.

Diversitatea factorilor si a mecanismelor la care ajungcercetarile experimentale, ne arata ca atitudinile socialeau o cauzalitate extrem de complexa. Procesul formArii sidesvoltarii for este un proces care angajeaza, dupa cum amvazut, fortele ereditatii biologice si ale ereditatii sociale,in infinite posibilitati de raporturi interactionale. Ordineasi ierarhia acestor raporturi nu este determinate a priori.Aceste raporturi nu sunt dinainte stabilite, ca in cazul cau-zalitatii altor dispozitii, unde un anumit factor produce unanumit efect psihologic. In cazul atitudinilor sociale se in-tampla adesea, ca anumite cauze devin efecte atitudinale,iar efectele pot deveni la randul sau, cauzele altor atitu-dini. Conlucrarea diferitilor factori de care ne-am ocupatmai sus, nu poate fi luata decat in acest sens. Acesti fac-tori reprezinta de fapt, anumite conditiuni generale careopereaza spontan fi liber de orice determinism in produce-rea atitudinilor. De exemplu etatea, far& indoiala este unfactor important in variatia atitudinilor, nu este insa unfactor necesar in sensul in care este in cazul altor dispo-

www.dacoromanica.ro

72 P3II-10LOGIA ATITUDINILOR SOCIALE

zitii. Etatea conditioneaza atitudinea, nu insa in aceeasim'asura in care ea conditioneaza bunaoara inteligenta. In-tre etate si atitudine nu sta.' raportul in aceiasi termeni, incare se pune intre ea si inteligenta. In cazul inteligenteinormale, dispozitia este traductibila in termeni de etate,intrucat etatea mintala corespunde etatii cronologice. Exis-ts aici, asa dar, un raport de echivalenta, dat fiind faptulca inteligenta se desvolta in anumite etape traductibile intermeni de etate. In cazul inteligentei unui copil dat, existsposibilitatea de a face nu numai o diagnoza dar si o prog-noza a ei, in sensul ca, dace la o anumita etate coeficientulde inteligenta (C. I.) este X, la o etate mai inaintata C. I.va fi Y. Nu acelasi este cazul atitudinilor sociale, undeetatea poate fi considerate doar ca o faze exterioara a dis-pozitiei, reprezentand timpul in care s'au acumulat on auavut loc diferite experiente personale.

In acelasi sens pot fi discutati si ceilalti factori indi-viduali, influenta carora deli este adesea evidenta in pro-ducerea si desvoltarea atitudinilor, totusi nu este a priorideterminate. Inteligenta de ex. sau in termeni mai largi,factorul intelectual are o influenta neindoielnica asupraatitudinilor radicale, care insa, nu se verified in toate ca-zurile. Cercetarile experiemtale semnaleaza de obiceiuoperatiunea inteligentei in producerea atitudinilor radi-cale. Carlson, Allport, Dexter, Nelson, Thurstone si altii,gasesc o corelatie mai mult sau mai putin ridicata intreinteligenta si atitudini radicale. Insa atitudinile radicale,dupa cum am vazut, se formeaza si sub influenta altor fac-tori, ca experientele traumatice, prin integrare, diferen-Vere, lecture, mediul urban, etc. Asa dar, inteligenta nuconstitue decat un factor probabil intre multi altii, in pro-ducerea atitudinilor radicale. Afars de aceasta este inte-resant de observat ca exists cazuri, cand intre inteligentasi tipul discutat de atitudini nu se constata niciun fel decorelatie. Astf el Moore (107) bazat pe cercetari experimen-tale, afirma ca intre inteligenta si atitudini radicale nuexists niciun fel de corelatie. In consecintd, deli inteli-genta este un factor care se afirma de multe ori, totusi nu

www.dacoromanica.ro


este un factor exclusiv in producerea atitudinilor radicale.Foarte probabil ca atitudinile radicale sunt specifice

mai curand unei persoane cu o inteligenta superioard, de-cat unei persoane cu o inteligenta normala sau inferioara.Functiunile inteligentei ne indreptatesc aceasta. parere. In-teligenta este o functiune adaptativa de prima categorie.Faptul ca cineva este inteligent, f ara indoiala ii da posi-bilitatea unei comparatiuni aprecieri juste a situatiilornoui, in raport cu cele vechi $i a prevederii avantajiilorcare pot rezulta din cele dintai. Daca situatiile noui pre-zinta o economie reala pentru adaptarea individului in me-diu, ele vor inlocui fara indoiala situatiile vechi. In felulacesta, o persoana inteligenta sesizeaza mai curand valoa-rea situatiilor noui fata de cele vechi, in raport cu altspersoana, mai putin inteligenta. De aici rezulta de obiceiu,ca prima persoana prefera schimbarea inlocuirea forme-lor vechi prin cele noui, pe cand a doua persoana preferapastrarea conservarea formelor vechi. In consecinta, ati-tudinile unei persoane inteligente sunt mai curand radi-cale, decat ale unei persoane cu o inteligenta normal& sauinferioara. Preferintele acesteia din urma se indreapta tot-deauna spre institutiile cu un caracter conservator si spreacele forme sociale in care ea s'a obisnuit sa traiasca. Des-lipirea de aceste forme este un proces dureros pentru per-soana preintampinarea lui se face prin reactiuni antago-niste fata de orice schimbare socials. Forme le vechi devieata sunt forme cunoscute, ele nu cer eforturi adaptativeinteligente cum este cazul formelor sociale noui. tocmaipentruca ele sunt forme cunoscute, obisnuite comode, elesunt acceptate pe cand formele noui de vieata sunt res-pinse.

Pentru intelegerea justa a naturii raporturilor celordoua categorii de factori nativi sociali in formareadispozitiilor atitudinale, trebue sa avem in vedere impor-tanta relativa a fiecaruia din ele, in cazul fiecarei atitudiniin parte. De multe on aceiasi factori duc la atitudini di-ferite factori diferiti duc la atitudini mai mult sau maiputin apropiate. Aceasta, intrucat conlucrarea diferitilor

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro


factori nu se face niciodata in aceeasi forma, grad si pro-portie. Ea imbraca totdeauna aspectul unui factor perso-nal unic ireductibil.

Dependenta dispozitiilor atitudinale de factorii sociali,fare indoiala este mai mare decat de factorii nativi, intru-cat atitudinile sunt dispozifii dobandite. Cats vreme incazul dispozitiilor native, influenta factorilor sociali esteconditionata mai mult de dispozitie, in cazul atitudinilorsociale, dispozitia este conditionata mai mull de factoriisociali. Aptitudinea tehnica, muzicala, capacitatea de in-vatare, etc. conditioneaza limita influentelor de mediu.Aceste influente nu pot depasi posibilitatile dispozitionalenative. In toate aceste cazuri, gradul directiva influen-telor sociale este previzibila. In cazul atitudinilor socialelucrurile se prezinta invers. Dispozitia religioasa, nationa-lista, progresista, etc, a unei persoane este conditionata delimita gradul influentelor sociale asupra capacitatilor na-tive, si mai ales de forma specifics in care se petrec acesteinfluente. De aceea, dispozitiile atitudinale sunt forme carese adauga si se suprapun in arhitectonica persoanei. Elesunt niste suprastructuri sociale de diferite niveluri. Pro-cesul formarii for nu este identic cu acela al potentialitati-lor native. Acestea din urma au o eficienta native, ele sedesvolta printr'un proces continuu, pornind dela un datuminitial si virtual. Dispozitiile atitudinale nu au un punctinitial de plecare. Formarea for incepe numai dupa o anu-mita etapa de desvoltare a persoanei, dela un anumit mo-ment al evolutiei sale si in baza conlucrarii neprevazute adiferitilor factori, De aceea despre evolutia for nu putemvorbi in sensul evolutiei dispozitiilor native. Inteligentaunei persoane are o limits de maturizare determinate na-tiv. Experientele personale oricare ar fi natura lor, nu potafecta dispozitia native si nu pot opri sau abate directiu-nea desvoltarii ei. Dispozitiile atitudinale din contra, suntsupuse intro mare masura naturii experientelor personale

ca atare, dupa cum vom vedea, pot fi redirectitiate,schimbate sau modificate. Configuratia elementelor introdispozitie atitudinala poate primi oricand o noua structu-

si

pi

si

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA SCHIMBAREA ATITUDINILOR

ralizare care in consecinta modified orientarea dispozi-tiei atare. Aceasta nu se intampla in cazul dispozitiilornative. De aici rezulta independenta relatives a dispozitii-lor atitudinale fates de cele native. Se intampla adesea cao dispozitie atitudinale devine autonoma $i se manifestsin alte directil, de multe on opuse finalitatii dispozitiilornative. In personalitatea umand se formeaza adesea dispo-zitii atitudinale care merg paralel $i independent de altedispozitii, determinand-o la actiuni care sunt in contra-dictie cu natura sa reala. De ex. o dispozitie atitudinale denatura politics, integrata intro anumita conceptie despreStat, poate duce persoana la hotariri actiuni de o cru-zime nebanuita, in contradictie cu mila bunatatea sa na-turals. Aici, fares indoiala se verified autonomia prepon-derenta dispozitiilor atitudinale fats de alte dispozitii, numai putin caracteristice persoanei,

Sub o forma mai mult sau mai putin anormala si demulte on invecinats cu patologicul, aceasta autonomie poa-te duce la scindarea personalitatii sau la directivarea in-tregii vieti psihice, spre un domeniu particular si unilateralal vietii sociale ca atare, la interpretarea semnificativapartials si de multe on false a intregii vietii sociale, infunctie numai de valorile specifice acelui domeniu. Acestaeste cazul oamenilor care explica de ex. toate fenomenelevietii sociale i culturale in functie numai de valorile eco-nomice, care cauta cu tot dinadinsul elemente religioase instiinta sau elemente nationaliste in arta; care rastalmacesc

falsifica cu buns credinta adevarul, gasind bunaoaraelemente crestine in operile artistice, literare filosoficepagane; care neglijeaza realitatea istorica si o interpre-teaza intr'un mod subiectiv fads. Ni se intampla adeseasa intalnim astfel de cazuri, care pot fi explicate ca fiindrezultatul generalizarii experientelor particulare, asupratuturor aspectelor realitatii, oricare ar fi natura lor, Acea-sta se datoreste structuralizarii personalitatii in jurul unuitip specific de valori, care sunt aplicate tuturor aspectelorvietii.

In lumina consideratiunilor de mai sus, dispozitiile ati-

ca

$1 75

gi

gi

$i

gi

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro


tudinale ne apar ca fiind niste tipare ireductibile a poste-riori, caracteristice personalitatii, in care se toarna dif e-rite continuturi si care se aplica astf el, diferitelor aspecteale vietii sociale $i culturale. Desi sunt dobandite si se for-meaza prin achizitionarea de experiente, ele devin cu tim-pul dispozitii formale care directiveaza conduita umana in-tr'un mod statornic. Ele devin trasaturi caracteristice

adanci ale persoanei, degaj ate de continuturile specifi-ce. In felul acesta, distinctiunea dintre atitudini $i trasaturiatitudinale este evidenta. Orice atitudine, dupa cum am va-zut, are un obiect bine definit de ref erinta, fie de naturamaterials sau conceptuala, pe cand trasaturile atitudinalenu au o raportare definita la obiecte. Pozitiile favorabilesau defavorabile ale cuiva fats de biserica, nationalism,traditie $i progres sunt atitudini, insa modul sau stilul decomportare al cuiva, religios, nationalist, conservator sauradical, se datoreste trasaturilor atitudinale. Caracterul foreste mai mult stilistic. Deasemenea, atitudinile pot fi spe-cifice sau generale, pe cand trasaturile atitudinale sunt nu-mai generale. Insa, atat atitudinile cat si trasaturile suntdobandite, deoarece nimeni nu se naste cu atitudini favo-rabile sau defavorabile fats de obiecte si valori sociale,dupa cum nimeni nu se naste religios, nationalist, conser-vator sau radical.

Problema care se pune este cunoasterea naturii aces-tor trasaturi atitudinale si a organizarii atitudinilor in ju-rul acestor trasaturi, in arhitectonica personalitatii umane.Cu alte cuvinte, care sunt atitudinile unei persoane con-servatoare, in raport cu atitudinile unei persoane radicale?Care este structuralizarea valorilor in personalitatea con-servatoare, in raport cu cea radicals, nationalists, religioa-sa, ateista, etc.? Care sunt atitudinile valorile ce se in-clud si care se exclud? Care sunt trasaturile for caracte-ristice?

In felul acesta se pune problema raportului atitudini-lor cu aspectul integral al personalitatii, precum deter-.minarea factorilor personali care stau la baza comporta-mentului atitudinal. Pans in prezent am tratat problema

Ca-

litati

1i

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA BSI SCHIMBAREA AT1TUDINILOR 77

atitudinilor din punct de vedere analitic, desi ne-am refe-rit uneori la persoana hied ca intreg. Aceasta s'a facut insa,

--.mai mult in scopul definirii naturii atitudinilor, precum stin scopul cunoasterii formarii si desvoltarii lor. In cele ceurmeaza, vom trata problema din punct de vedere inte-gral, pentru a defini nu atitudinile prin persoana, ci per-soana prin atitudini. Ne vom opri la cateva tipuri pe carele imbraca personalitatea umana, datorita organizarii sistructuralizarii caracteristice a atitudinilor in jurul trasa-turilor atitudinale.

3. Atitudinile si aspectul integral al personalitiltii. Cer-cetarile experimentale mai ales din ultima vreme, se in-dreapta cu predilectie spre cunoasterea trasaturilor atitu-dinale comune, a factorilor generali care sta la baza atitu-dinilor unei persoane. Aceste cercetari ajung la constata-rea repetat verificata, ca exists o parte comund intre dife-rite variabile atitudinale, o intercorelatie a lor, care poatefi redusa la unul sau mai multi factori generali, ce deter-mina faptele si comportamentul atitudinal al persoanei.Factorii descoperiti sunt destul de numerosi si se refers ladiferite aspecte ale vietii atitudinale. Dupa cum am avutocazia sa vedem la Cap. I, Duffy si Crissy, Lurie si Thur-stone descopera trei factori in legatura cu interesele per-soanei, care se repercuteaza asupra vietii sale atitudinale.In cele ce urmeaza ne vom opri la analiza unor factori ge-nerali, care sunt in legatura cu partea experimentala a lu-crarii noastre si existenta carora am avut ocazia sa verifi-cam si noi. Acesti factori sunt: radical-conservator (pro-gresist-traditionalist), nationalist-internationalist §i religios.

Desigur, acesti factori sub forme si gradatiuni variateexists la aceeasi persoana. Problema care se pune insa,este ca predominarea unui sau celuilalt factor, duce la ti-pul fie radicalist sau conservatorist, nationalist, interna-tionalist, religios, etc. Aceste tipuri Fara indoiala, nu sunttipuri pure", intrucat nu se extind asupra tuturor varia-bilelor, in ce priveste modul sau stilul de comportare. Estegreu de presupus ca o persoana radicalista se comportstotdeauna in stil radical, in legatura cu toate vaIorile so-

www.dacoromanica.ro


ciale si culturale. Este posibil ca ea sa fie radicalista inpolitica, in problemele religioase si sociale, dar sa fie con-servatoare in arta, morals, etc. Ace lasi este cazul si al ce-lorlalte tipuri. Cineva poate fi nationalist in problemeleeconomice, sociale, politice, dar sa fie internationalist in.stiinta, arta, morals, etc. Valorile sociale si culturale suntasa de numeroase, incat este foarte greu daca nu imposi-bil, sa se ajunga la o unitate functionalci in atitudinile per-soanei fata de aceste valori. Cercetarile noastre experi-mentale, ne-au dus adesea la constatarea unor persoaneconservatoriste care resping unele opinii traditionaliste siaccepts altele progresiste. Aceasta se datoreste faptului,ca persoanele respective n'au ajuns in atitudinile lor, la ointegrare deplina a experientelor personale si ca atare, lao imitate functionala. Cad daca o persoana este conserva-torista si ca atare doreste pastrarea starilor anterioare sise opune tuturor reformelor si situatiilor noui, in acest cazea nu poate dori schimbarea institutiilor si inlocuirea for cualtele, daca se bucura de o integrare interioara deplina. Inrealitate lucrurile nu se prezinta in felul acesta si chiardaca se prezinta, atunci intr'un mod foarte rar. Cu cat ex-perientele personale sunt mai numeroase si variate, cu atatunificarea persoanei este mai Brea si cu atat este mai pu-tin posibila o atitudine generala permanents, de un nivelconstant de intensitate. De aceea, nu putem vorbi de tipuriatitudinale pure, de un traditionalism sau progresism pur,de un nationalism sau internationalism pur, de o religio-zitate pura, intrucat in realitate nu exists decat diferitegrade de combinatie de traditionalism-progresism, nationa-lism-internationalism si religiozitate-antireligiozitate. Candin unele cazuri predomina primul pol al factorului traditio-nalist-progresist, atunci avem tipul traditionalist sau con-servatorist. Cand in alte cazuri predomina al doilea pol,atunci avem tipul progresist sau radicalist. In acelasi sensse pune problema si a tipului nationalist, internationalist,religios, etc.

Pe langa aceasta, tipurile discutate nu sunt pure, nunumai din punctul de vedere al stilului de comportare, dar

www.dacoromanica.ro


si din punctul de vedere al continuturilor valorilor so-dale culturale, care deli sunt caracteristice fiecarui tip,totusi se intalnesc de multe on la tipuri diferite. Astfel, va-lorile religioase si atitudinile favorabile lor, nu sunt spe-cifice numai tipului religios dar tipului conservatoristnationalist. Deasemenea, atitudinile negative fats de va-lorile religioase nu sunt caracteristice numai tipului anti-religios, dar tipului radicalist si internationalist. Exists

o alts serie de valori caracteristici, dupa cum vom ye-dea mai jos, care sunt comune de o parte, tipului traditio-nalist, nationalist §i religios, iar de alts parte, tipului pro-gresist, internationalist si antireligios.

Ceeace constitue caracteristica acestor tipuri, nu suntvalorile considerate in sine, ci organizarea, structuraliza-rea unificarea personalitatii intro forma specifics injurul acestor valori, care duce la o unitate functionala inatitudinile persoanei.

Ne oprim asupra catorva rezultate experimentale pen-tru a putea defini caracteristicele tipurilor de mai sus, prinanaliza factorilor dela baza lor. In aceasta directie mergcercetarile lui Allport (2, 3), Carlson (24, 25), Dexter (36),Fay (51-53), Ferguson (56), Garrison $i Burch (60), Gilli-land (61), Moore (107), Lentz (87), Nelson (115), Thurs-tone (160-161), Thomas (155), Vetter si Green (168, 169),etc.

De§i cercetarile experimentale utilizeaza adesea me-lode diferite, totusi ele ajung la rezultate asemanatoare.Astfel Allport (2, 3) bazat pe rezultate experimentale,constata existenta unui factor radical-conservator in jurulcaruia se grupeaza atitudinile sociale1). Dupa Allport, acestfactor nu este altceva decat rezultatul intercorelatiei dife-ritelor atitudini, urmarea unor trasaturi dispozitionale per-manentizate in trairi constante, care prin configuratia lordau na§tere la doua tipuri: conservator (traditionalist) $iradical (progresist). Studiind atitudinile sociale la elevi qistudenti, Allport constata ca traditionalistii sunt mai pre-

1) Vezi articolul nostru (27) unde discuta'm aceasta problema.

91

9i

si 9i

sisi

www.dacoromanica.ro


judicioqi, generalizeaza experienta particulara asupra uneiexperiente viitoare posibile, dau dovada de mai putin simt.critic §i inteligenta, sunt mai rau informati qi raspund lachestiuni de care nu sunt siguri, sunt religio§i, nu posed&o distinctive putere de intelegere, nu sunt agresivi, voteazaconsecvent cu convingerile lor, sunt introvertiti, etc. Pro-gresi§tii din contra, sunt mai putin prejudicio§i, au mai pu-tine informatiuni proaste, dau dovada de o putere de pa-trundere qi discernamant cu mult mai mare, sunt mai agre-sivi, mai putin sentimentali, nu cred in realitatea lui Dum-nezeu, nu au sentimentul de dependents fata de grup, suntinconsecventi la vot, sunt extrovertiti, etc.

Din aceasta in§irare de trasaturi psihice se poate ve-dea cum, de o parte predomind nota conservative, iar dealts parte cea radicala. Pentru a putea verifica existentavreunei intercorelatii in chiar sfera aceluia§i tip, Allporta cautat sa determine gradul de concordant& al fiecarei in-su§iri in parte, cu tipul general al insuqirilor respective.Cu alte cuvinte, el a incercat sa constate in ce masura unelev prejudicios de exemplu, face parte din tipul traditio-nalist. Examinand elevii prejudicioqi, Allport constate caei sunt religio§i, mai putin buni la §coala, mai prost infor-mati, mai putin inteligenti, dau dovada de mai putin simtcritic, voteaza consecvent cu convingerile lor, etc. Prin ur-mare ei detin toate insu§irile tipului conservator" claditpe factorul general. Aceasta concordanta intre insuqirileinglobate in cadrul aceluia0 tip, ne arata ca existenta ti-pului conservator qi radical nu este determinate de factoriiexterni, ci inainte de toate de factorii interni, pe care seclade§te un sistem congruent de atitudini sociale.

Carlson (24) facand analiza factorials multiple a tes-telor de atitudini sociale, deasemenea constate existentaunui factor radical-conservator, care opereaza asupra ati-tudinilor studentilor fata de prohibitie, realitatea lui Dum-nezeu, pacifism, comunism qi controlul na§terilor. Conside-rand ca. o persoana este conservatoare cand ea adera la oordine existenta de lucruri §i se opune schimbarii acesteiordini", Carlson conclude ca persoanele care cred in rea-

www.dacoromanica.ro


litatea lui Dumnezeu, sunt pentru prohibitie, pastreaza oatitudine negativa fats de pacifism, comunism, etc. sunttraditionaliste. Din contra, persoanele care au atitudiniopuse sunt progresiste. Din cercetarile lui Carlson se con-stata ca studentii dela stiintele sociale sunt mai progresistidecat studentii dela stiintele naturale, intrucat au atitudinimai liberale fats de comunism si pacifism decat acestia dinurma. Studentii dela stiintele sociale nu cred in realitatealui Dumnezeu, nu sunt pentru controlul nasterilor, pentruprohibitie, etc., pe cand studentii dela stiintele naturale auatitudini favorabile fats de aceste probleme. Influenta fac-torului religios se constata deasemenea, intrucat catoliciisunt cu mult mai conservatori decat protestantii, iar mo-zaicii au atitudini mai liberale fats de problemele sociale.Prin urmare exists o legatura neindoielnica intre factorulreligios factorul conservator, intrucat conservatorii suntpentru biserica, cred in realitatea lui Dumnezeu, iar per-soanele religioase sunt pentru pastrarea ordinei existentea lucrurilor si se opun schimbarii lor, sunt impotriva divor-tului, sunt pentru controlul nasterilor, pentru prohibitie,etc. Cu alte cuvinte, ele intrunesc toate insusirile caracte-ristice conservatorilor.

Aceasta legatura intre factorul religios si conservatoraccentueaza si Nelson (115), care constata o corelatie po-zitiva intre cei doi factori. Dealtfel, dupa cum remarca pebuns dreptate Nelson, insasi religia ar fi o indiscutabilaforts sociala conservatoare.

La rezultate asemanatoare cu acelea ale lui Allport,ajunge si Dexter (36) care constata ca in comparatie cuconservatorii, radicalii sunt de obiceiu mai bine si mai inte-ligent informati, au iuteala actiunii hotaririi mai putinpronuntata, sunt mai suficienti de sine, mai dominanti, su-fera mai frecvent de sentimentul de inferioritate, sunt maiintrovertiti si in mod rar sunt produsul oraselor mici. Nuexists diferente semnificative intre cele cloud tipuri in cepriveste conditiunea economics si sociala a familiei, insta-bilitatea intensitatea emotiva, precum capacitatea deinvatare. Dexter arata valoarea prognostica a acestor tra-

6

si

st

5i si

www.dacoromanica.ro


saturi specifice radicalistilor, in sensul ca, daca o persoanaeste bine si inteligent informata, suficienta de sine, domi-nants, etc. atunci ea trebue sa fie radicalista.

Rezultatele lui Allport si Dexter se deosebesc numaiinteun punct important $i anume, in legatura cu introver-siunea §i extroversiunea celor doul tipuri. Dupa Allportradicalistii par a fi extrovertiti, iar traditionalistii introver-titi. Rezultatele la care ajunge Dexter, it indreptatesc sa."traga concluziuni tocmai contrare. Dealtfel, problema a-ceasta ramane Inca deschisa asteapta o verificare si con-firmare ulterioar a.

Moore (107) asemanator constatarilor lui Allport, ga-seqte ca progresistii nu au sentimentul de dependenta fatade grup, intrucat in proportie de 88%, rezista la influentamajoritatii si nu se intereseaza de ceeace spun altii.

Thurstone elevii sai au construit 34 teste de atitu-dini sociale, care supuse analizei factoriale au fost redusela 12 teste mai importante. Bazat pe analiza factorials acelor 12 teste de atitudini, Thurstone (160) ajunge la con-cluzia ca toate atitudinile pot fi reduse la doi factori gene-rali: nationalism - internationalism §i radicalism-conserva-torism (progresism-traditionalism). Figura 1 reprezinta inmod geometric, gruparea celor 12 teste de atitudini socialein jurul celor doi factoril).

Interpretarea psihologica ce poate rezulta, in bazagruparii atitudinilor in jurul celor doi factori, este destulde concludenta. Astfel radicalistii sau progresistii au atitu-dini favorabile fat& de divort, doctrinele evolutioniste, con-trolul nasterilor si libertatea avorturilor, precum fatade comunism. Este interesant de notat, ca inteligenta e co-relata pozitiv cu atitudinile radicale sau progresiste. In a-ceasta privinta, rezultatele lui Thurstone se intalnesc cuacelea ale lui Allport, Carlson si Dexter. Prin urmare, per-soanele mai inteligente au atitudini radicale sau progre-siste fata de problemele sociale si au tendinte ateisteantagoniste fata de problemele religioase.

1) Pentru Intelegerea analizei factoriale, vezi N, Mirgineanu (101),

si

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA SCHIMBAREA ATITUDINII.OH 83

Traditionaliqtii sau conservatorii se plaseaza, dupacum se vede in diagrama factorials, in directia tocmai o-pusa progresiqtilor. Ei au atitudini favorabile fats de bise-rica, prohibitie, repaos duminical §i cred in realitatea luiDumnezeu ca persoana. Factorul conservator pare a se con-

Asenilism

Onah:rm.

AnI.6 Ina!: ndrrm P

Fig. 1. Diagrama factorials a celor 12 teste ale atitudini.

funda aici cu factorul religios, care se opune factorului ra-dical, intrucat persoanele religioase sunt de obiceiu impo-triva doctrinelor evolutioniste, controlului na§terilor, liber-tatii avorturilor §i divortului. In tot cazul, factorul religiosse subordoneaza factorului radical-conservator. Dealtfel,dupa cum observa Thurstone, problema care prezinta undeosebit interes psihologic este sä §tim, daca acest factorcomun poate fi atribuit diferentelor temperamentale qi in-telectuale sau mai curand educatiunii religioase.

Constatarile in legatura cu celalalt factor prezentat in

www.dacoromanica.ro


diagrama, nu sunt mai putin semnificative. Nationalistiisunt pentru patriotism si au atitudini favorabile fata derazboi; pe cand antinationalistii au atitudini defavorabilefata de patriotism si razboi si destul de favorabile fata deGermanial). Pe Tanga aceasta, se constata ca patriotismulsi comunismul sunt diametral opuse in diagrama factorials.Thurstone constata o corelatie negativa de 0,44 intre pa-triotism si inteligenta la studentii examinati. Cu alte cu-vinte, studentii mai inteligenti par a fi indiferenti fata depatriotism si nu glorifica razboiul ca studentii nationalisti.

Fara a anticipa rezultatele la care am ajuns in cerce-tarile noastre, credem ca este locul potrivit sa aratam, caele confirms in buns parte constatarile psihologilor maisus examinati. Prin aplicarea testelor de atitudini socialela aproximativ 1300 subiecti si prin intercorelatia acestorteste, am ajuns la urmatoarele rezultate2): Traditionalistiisunt favorabili bisericii si nationalismului si defavorabiliprogresismului si internationalismului. Nationalistii au ati--tudini favorabile fata de biserica si traditie si defavora-bile fata de internationalism si progresism. Persoanele re-ligioase au atitudini favorabile fata de traditie si nationa-lism si defavorabile fata de internationalism si progresism.Lucrurile se prezinta invers in cazul progresistilor, inter-nationalistilor si antireligiosilor. Progresistii sunt pentruinternationalism si ateism si impotriva nationalismului sibisericii. Internationalistii sunt pentru progres si ateism siimpotriva bisericii si traditiei. Persoanele cu atitudini de-favorabile bisericii sunt pentru internationalism si progre-sism si impotriva traditiei si nationalismului.

Conform rezultatelor experimentale de mai sus, exis-tenta factorilor generali care stau la baza atitudinilor so-male este neindoielnica. Acesti factori fiind rezultatul in-tercorelatiunii diferitelor insusiri, dau un colorit specific

Atitudinea favorabila fata de Germania, fara indoiala se re-feri la Germania de acum 15 ani. Astazi probabil atitudinea e inversa.

2) Rezultatele personale sunt ;prezentate la Cap. IV.

')

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA $I SCHIMBAREA ATITUDINILOR 85

personalitatii traditionalistilor, progresistilor, nationalisti-lor, etc.

B) Schimbarea atitudinilor sociale

1. Analiza procesului §i a conditiilor schimbarii atitu-dinilor. Studiul naturii atitudinilor sociale ne-a dus la con-statarea ca ele sunt dispozitii directionale flexibile va-riabile indreptate totdeauna spre un obiect de natura ma-terials sau conceptuala; iar analiza procesului formariidesvoltarii lor, ne-a aratat ca ele se produc prin acumu-lari integrari continui de continuturi sociale cultu-rale, luand forma de dispozitii mai mult sau mai putinpermanente. Considerand problema din acest punct de ve-dere, schimbarea atitudinilor sociale nu poate fi privitadecat in legatura cu schimbarea obiectului lor de referinta

cu modificarea dispozitiei dela baza lor. De aceea, pro-blema care se pune este cunoasterea procesului si a con-ditiilor care determine aceasta schimbare a atitudinilor.

Orice atitudine este o reactiune (R) a fiintei umanela o situatie (S), care poate fi de natural interns sau ex-terns. SR formeaza un cuplu de forte psiho-sociale carese conditioneaza reciproc. Termenii dati in ecuatia SRsunt corelativi, intrucat postularea unuia presupune exis-tenta celuilalt, Mai mult, raporturile dintre SR sunt ra-porturi unice ireductibile. Reactiunea atitudinala esteconditionata de natura caracteristica a situatiei, formatsdin obiecte clase de obiecte. Totdeauna obiectele au osemnificatie specified pentru persoana ca atare duc lareactiuni atitudinale caracteristice. Mahomed nu este pro-fetul lui Dumnezeu pentru cretin, dupe cum Isus nu estefiul lui Dumnezeu pentru musulman. Prin urmare, obiec-tele nu sunt receptate in mod pasiv $i automat $i de aceeaele nu pot fi considerate in sine" ca niste conditii objec-tive ale reactiunilor atitudinale. Ele sunt mai curand re-zultatul experientelor semnificative organizate ca atarereprezinta obiecte-valori, iar tendinta subiectiva de reac-

anumitatiune fata de ele, este atitudinea. In consecinta, ovaloare a obiectelor situatiilor comports anumite reac-

§i

§i §i

§i

§i

§i

§i

§i

fi

gi

www.dacoromanica.ro


tiuni atitudinale. Raportul dintre SR nu poate fi pus intermeni universali, ci numai cu ref erire la situatiile §i reac-Ounile atitudinale caracteristice fiecarei persoane. Deaceea in loc de SR in general, avem S1R1, S2-R2,S3-R3 SnRn, in care fiecare raport dintre cei doitermeni, reprezinta un cuplu unic §i ireductibil de fortepsiho-sociale,

Atat timp cat raporturile dintre SR raman constan-te §i atitudinile persoanei stint constante. In tot cazul elenu se schimba. In momentul in care insa, echilibrul dintrecei doi termeni este perturbat §i intervine un proces al con-§tiintei deliberative, efectul este formarea unui nou obiectprin experienta ci ca atare, a unei noui atitudini fata deel. Prin urmare, schimbarea obiectului prin incarcarea luide semnificatii §i valori noui, aduce dupa sine ci schimba-rea atitudinii. De ex. atitudinea favorabile a lui Othelofata de obiectul iubit care este Desdemona, nu se schimbain atitudine defavorabila, decat odata cu modificarea sem-nificatiei §i valorii obiectului respectiv. In acest caz, seproduce o noua structuralizare §i o reorganizare a elemen-telor care stau la baza dispozitiei atitudinale §i ca atare,comportamentul este redirectivat. In baza acestei reorga-nizari care poate fi mai mult de suprafata sau mai adanca§i structurala, ajungem dela atitudini favorabile la atitu-dini defvorabile, dela tendintele de apropiere, pro-sociale,etc., la tendintele de retragere, antisociale, etc. Lucrurilepot lua qi aspectul invers, Atitudinile antagoniste se schim-ba adesea in atitudini favorabile. Tendintele de retragereqi antisociale se schimba adesea in tendinte de apropiere§i pro-sociale. Intr'un conflict cum este razboiul de ex., ati-tudinile noastre se schimba repetat, dupa cum participan-tii sunt sau devin prietenii sau du§manii noctri. Cand unpopor este aliatul nostru avem atitudini favorabile fata deel, cand el trece in tabara ducmanilor, atitudinile noastrefata de el se schimba ci devin antagoniste.

Persistenta ci schimbarea atitudinilor depinde de maimulti factori, care se leaga atat de natura atitudinilor, ince privecte consistenta sau lipsa de consistenta a lor, cat

www.dacoromanica.ro


si in legatura cu influenta conditiilor de mediu, mijlocitaprin experienta personala. 0 atitudine care este bazata peo dispozitie bine integrata $i consistenta, desigur se vaschimba mai grew decal o atitudine care nu are la baza odispozitie superior integrata. La aceasta se adauga fap-tul, dace in sanul dispozitiilor atitudinale sunt acumulatesi integrate continuturi care corespund sau nu, naturii rea-le a obiectelor si valorilor sociale. Se poate intampla caaceste continuturi sa alba un pronuntat caracter afectiv sisemnificatii prejudiciate ca atare, neadecvate naturiireale a obiectelor sociale. In acest caz, continuturile pot fioricand verificate infirmate de experienta personala sausocials ca atare, se poate naste acel proces de crizci sauconflict de nature interioara, care are ca efect schimbareaatitudinii. Cand o dispozitie atitudinala este bazata pecontinuturi semnificatii false, atunci mice experientanoua poate produce o criza in atitudini, o schimbare onoua orientare a lor. In acest sens, toate atitudinile bazatepe elemente pronuntat afective sunt susceptibile de schim-bare, intrucat ele detin in mod potential conflictul sau cri-za care poate fi actualizata la un moment dat, cand inter-vine o experienta noua.

Cele mai numeroase crize atitudinale sunt de naturereligioasa si politics, intrucat atitudinile specifice acestordomenii ale vietii sociale sunt cladite adesea pe elementepronuntat afective. Mai rar intalnite sunt crizele atitudi-nilor intelectuale, ale atitudinilor stiintifice care se bazea-za pe cunoasterea mai mult sau mai putin adecvata a rea-litatii si a valorilor sociale si culturale. De aceea, schimba-rea atitudinilor religioase politice este mai frecventa de-cat schimbarea atitudinilor intelectuale. Conversiunile re-ligioase politice isi gasesc o explicare deplina in functiede acest proces al crizei atitudinilor, prin care se ajungela reorganizarea continuturilor vechi in configuratiistructuri noui ca atare, la redirectivarea orientareanoua a comportamentului atitudinal. Este cunoscuta inaceasta privinta conversiunea religioasa a Sf. Pavel caresi-a schimbat in mod brusc atitudinea antagonista fats de

$1

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§1

§i

§i §i

www.dacoromanica.ro


cre§tini intr'o atitudine favorabila, devenind apoi unul din-tre cei mai aprigi propovaduitori ai cre§tinismului. Faraindoiala, Sf. Pavel era familiarizat cu opiniile, credintele,traditiile §i doctrinele creqtine. Acestea insa, n'au avut oinfluenta pozitiva asupra propriilor lui credinte religioase,pans la declararea subita a conflictului sau crizei interioa-re, care corespunde timpului and Pavel mergea spre Da-masc pentru a persecuta pe cre§tini. Datorita acestei crize,care a produs fulgerator o desorganizare emotive, atitudi-nile vechi au fost parasite iar locul for 1-au luat atitudinilenoui, formate prin reorganizarea §i redirectivarea elemen-telor vechi aflate in experienta trecuta.

Schimbarea atitudinilor sociale poate fi a§a dar, lentasau subita. Ea se produce adesea pe nesimtite, in decursulmai multor ani, sub influenta continua a educatiei, propa-gandei, lecturei, etc. Sunt cazuri insa, cand schimbarea ati-tudinilor se produce brusc, printr'o singura experientatraumatica (dramatics), care transforms radical vieataatitudinala anterioara a persoanei. Tot in categoria pro-cesului de schimbare a atitudinilor, intra §i diferitele gra-de de intensificare sau atenuare a lor, sub influenta mo-mentana a unor stimulenti sociali. De ex. cineva are o ati-tudine favorabila fats de razboi, de un anumit nivel de in-tensitate. Dace persoana respective participa la o confe-rinta sau la un film, in care se elogiaza se prezinta va-loarea, eroismul §i maretia razboiului sau din contra, seprezinta ororile §i dezastrul provocat de razboi, lard in-doiala ca atitudinea persoanei va suferi o schimbare, insensul cal va fi intensificata sau atenuata. Gradul acesteischimbari sau deviatii se datore§te influentei momentanea stimulentilor sociali respectivi. De aceasta nature suntcercetarile experimentale ale lui Gardner (59) Thursto-ne (158) care arata influenta stimulentilor sociali in schim-barea atitudinilor. La randul nostru, am incercat sa stu-diem influenta organizatlei politice actuale a Statului, asu-pra schimbarii atitudinilor §i am ajuns la rezultate destulde semnificativel).

1) Rezultatele sunt prezentate in Cap. IV.

si

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA DESVOLTAREA 51 SCHIMBAREA ATITUDINILOR 89

Studiile experimentale asupra schimbarii atitudinilor sunt ex-trem de numeroase. Ele incearca sa precizeze natura factorilor so-cfali care determine aceasta schimbare. In general, dupe cum vomvedea mai jos, aceati factori nu se deosebesc de factorii care contri-bue la formarea atitudinilor. Astfel, Telford (154) constata influentaspecifics a instructiunii in atiintele sociale psihologice, asupraschimbarii atitudinii studentilor ai invatatorilor, in directia uneilibertati mai pronuntate, fata de pozi(ia for anterioara. Jones (75)studiind atitudinile studentilor americani fata de rizboi, rasa, religie,etc., in decursul a patru ani, gaseate o schimbare semnificativa da-toriti influentelor venite din partea studentilor mai inaintati. Knower(81-83) constatA influenta propagandei in schimbarea atitudinei fatade prohibitie, aratand efectul (a) argumentelor scrise, (b) argumen-telor orale convingatoare ai (c) argumentelor logice orale. Studiindschimbarea atitudinilor in report cu etatea, la 1600 adolescenti aitineri, Rosander (132) gAseste schimbAri semnificative intre uneleetati dela 15-25 ani, far intre altele nu gaseate nicio schimbare.Buck (20) constata o schimbare uaoars a atitudinii studentilor indecursul unei zecimi de an, in directia unei liberalizari. AllportKatz (9), in Cap. XVII al lucrArii lor, se ocupa de schimbarile reli-gioase petrecute in timpul vietii studentilor in colegiu. In general seconstata un proces de intelectualizare a fiintei superioare, °data cuthaintarea in studiu. Factorii care conditioneaza schimbarea atitudi-nilor religioase sunt: cunoatintele, influentele personale, maturizarea,influenta profesorilor, etc. Petersen ai Thurstone (vezi Nelson, 114),studiind influenta ,propagandei asupra schimbarii atitudinilor la copii,fata de nationalism, crime, pedeapsa criminalilor, rasa ai prohibitie,ajung la concluzia ca cea mai izbitoare ischimbare se constata in ati-tudinea copiilor fata de Negri. Deasemenea, autorii citati constatA caparerile altora au un efect neinsemnat asupra atitudinilor, in schimbun nutriar mai mare de convingeri apartinand unor manifestari so-ciale, pot avea un efect cumulativ in modificarea atitudinilor. Thorn -dike (156) considerl ca schimbarea atitudinilor poate fi produsal prinimitatie, asociatie, reflex conditionat adaptare negative. Meltzer(106) testand doua grupe de copii in anii 1934 ai 1938, cu privirela atitudinea for fatA de pacifism si razboi, comparand rezultateleobtiunte, ajunge la concluzia cA atitudinile copiilor s'au schimbat inmod simtitor in decursul anilor mentionati. Influenta sexului in per -sistenfa ai schimbarea atitudinilor este studiata de McNamara aiDar ley (105). In urma unei testari retestari a 100 barbati ai 100femei, in decursul unei perioade de 9 luni, autorii citati constataca atitudinile femeilor sunt mai putin persistente ai mai schimbatoarecleat atitudinile barbatilor.

Dupa cum se vede, factorii care conditioneaza schim-barea atitudinilor sunt extrem de numerosi si nu se deo-

sf

si

sf

si

sf

www.dacoromanica.ro


sebesc de aceia care contribue la formarea atitudinilor. In-fluenta for este insa relativa, intrucat, dupa cum am va-zut, ea depinde de natura dispozitiei atitudinale, precumde gradul ei de consistenta interioard. 0 dispozitie atitu-dinala conservatoare, desigur opune o rezistenta mai mareinfluentei stimulentilor sociali ca atare se schimba maigreu, decat o dispozitie radicals, care prin insasi natura saeste indreptata spre stimulenti sociali noui, Bind astfelsusceptibila de schimbare. Deasemenea, o dispozitie atitu-dinala avand la baza continuturi sociale bine integrate,poate fi mai greu redirectivata decat o dispozitie, in carecontinuturile nu se bucura de o coeziune interioara preamare.

Dealtfel, schimbarea atitudinilor nu trebue privitynumai in functie de individ, dar $i in functie de grup demediul social si cultural specific, in care traieste grupul.Intr'un mediu social in care predomina manifestarile reli-gioase, schimbarea atitudinilor se va face mai curand inaceasta directie decat in altele. Din contra, intr'un mediuin care predomina preocuparile stiintifice, schimbarea ati-tudinilor se va face mai curand in aceasta directie si maiputin in directia religioasa. De ex. in America, unde inte-resul public pentru rdligie descreste, iar interesul pentrustiinta si mai ales pentru aplicatiunile ei practice creste,este natural ca influenta stimulentilor sociali asupra atitu-dinilor, sa fie mai mica in primul domeniu si mai mare inultimul. Intrucat circulatia valorilor religioase este mairestransa in America, iar aceea a valorilor practice-poziti-ve mai extinsa, in consecinta religia redirectiveaza cu multmai rar comportamentul atitudinal, in raport cu stiintacu toate activitatile practice rezultate din ea. Este semnifi-cativ in aceasta privinta faptul, ca in America este permisalupta deschisa impotriva religiei si a bisericii. Influenta so-cietatilor ateiste americane, in formarea atitudinilor ateis-te, a fost aratata mai sus pentru a mai insista asupra ei.Mentionam doar faptul, ca intr'un mediu de aceasta na-tura, religia dispune de putine sanse de a avea aderenti

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA s1 SCHIMBAREA ATITUDINILOR 91

convinsi, intrucat exists o serie de stimulenti sociali careanuleaza influentele ei.

Privita si din punct de vedere statistic, problemaschimbarii atitudinilor sociale dobandeste o semnificatiedeosebita atat pentru individ cat si pentru grup. Din punctde vedere statistic, ne intereseaza inainte de toate, direc-fia §i proporfia schimbarii atitudinilor membrilor unui grupsocial dat, intrucat de aceasta depinde echilibrul social.Schimbarea unei atitudini individuale in directia opusa ati-tudinilor grupului, are o semnificatie mai mult pentru in-divid si eventual pentru desintegrarea sa socials, nu areinsd semnificatie si pentru echilibrul social al grupului.Tot asa, schimbarea atitudinilor comune membrilor grupu-lui, in proportie ridicata dar in aceeasi directie, deli e oschimbare socials ", totusi ea nu afecteaza echilibrul so-cial. Cand insa schimbarea atitudinilor se face in propor-tie ridicata si in directiuni diferite, discordante si de multeon opuse, atunci echilibrul social este perturbat, iar efectuleste desintegrarea socialci. De aceea, studiul statistic alatitudinilor are o importanta deosebita, nu numai pentrucunoasterea nivelului de intensitate al atitudinilor unuigrup social dat, dar si pentru cunoasterea directiei si pro-portiei for distributive, care ne indica atat valoarea institu-tiilor sociale pentru grup, cat si omogeneitatea sau eteroge-neitatea, consistenta sau inconsistenta vietii sale atitudinale.In legatura cu aceasta se pune problema cunoasterii legi-lor dupa care se face distributia statistics a atitudinilor.

2. Distributia statistics a atitudinilor. Problema cen-trals care se pune in legatura cu distributia statistics aatitudinilor este cunoasterea normelor dupa care ea se facesi daca ele corespund sau nu curbei normale de distributie,dupa principiile statistice cunoscute. Cu alte cuvinte, suntatitudinile niste variabile continui, ale caror cote aranj atedupa rang, ne dau curba gausseana normala? Este distri-butia atitudinilor sociale similara cu aceea a trasaturiiornative, ca de ex. trasaturile fizice, temperamentale, inte-lectuale, etc.?

Studiul formarii atitudinilor sociale ne-a aratat pang

www.dacoromanica.ro


acum, ca ele nu sunt independente unele de altele inacelaqi limp, de atitudinile grupului care exercita un con-trol mai mult sau mai putin riguros asupra lor. Exists o Se-rie de forme sociale care exercita o constrangere exterioa-ra, in masura sa anuleze variatia naturals" a atitudinilor.Ceeace nu se intampla in cazul trasaturilor native. Catsvreme trasaturile fizice, temperamentul §i inteligenta cuivasunt determinate nativ §i se manifests independent de tra-saturile fizice, temperamentul qi inteligenta altora, lucru-rile nu se petrec identic in cazul atitudinilor sociale. Atitu-dinile sociale sunt determinate mai mult de interacfiunea

decat de legile probabilitatii, la care se supunedistributia trasaturilor biopsihice. Cats vreme de ex. inte-ligenta individului A, este independenta ca functiune deinteligenta individului B, atitudinea individului A fats deindividul B, nu este independenta de atitudinea grupului(fats de individul B) din care individul A face parte. Ast-fel, atitudinea Americanului fats de Negri nu este indepen-dents de atitudinea grupului american fats de Negri. De-asemenea, atitudinea negativa a mahomedanului fats decrestini, nu este independenta de atitudinile celorlalti ma-homedani fats de creqfini. Prin urmare, exists aid un con-formism atitudinal, care opereaza asupra distributiei anor-male a atitudinilor sociale.

Cercetarile experimentale care s'au facut in aceastadirectie, ne indreptatesc sa tragem concluzia, ca distribu-tia statistics a atitudinilor se face extrem de rar §i intam-plator, in forma curbei gaussiene normalel). De cele maimulte ori, aceasta distributie nu este catuqi de putin gaus-seana, ci imbraca forma diferitelor curbe tip-U sau tip-J,de variate nuance asimetrice. Curbele tip-U se caracteri-zeaza printr'o distributie bimodalii, in sensul ca frecventamajoritatii cazurilor se plaseaza la extreme qi nu la mij-loc, luand forma mai mult sau mai putin asemanatoare aliterei U. In cazul atitudinii fats de biserica de ex., and

1) Pentru larnurirea acestei notiuni, vezi N. Margineanu: Ele-mente de Psihometrie. Edit. Institutului de Psihologie, Cluj, 1938.

si

www.dacoromanica.ro

FORMAREA, DESVOLTAREA SI SCHIMBAREA ATITUDINILOR 93

majoritatea indivizilor se grupeaza in jurul celor doi poli,reprezentand atitudinea extrem de defavorabila §i extremde favorabila bisericii, iar la mijloc se grupeaza o minori-tate de cazuri, atunci avem curba tip-U. Sau expriman-du-ne in limbaj procentual: cand 40-45°/o subiecti suntimpotriva bisericii §i 40-45°/o sunt pentru biserica, iar in-tre aceste extreme 10--20°/o subiecti pastreaza o atitudinemedie fats de biserica, in acest caz avem curba tip-U. 0distributie bimodala de aceasta natura am obtinut §i noi,in cazul atitudinii studentilor evrei fats de biserical).

Distributia statistica a atitudinilor se face in formacurbei tip-J, cand frecventa majoritatii cazurilor se gru-peaza in jurul unei singure extreme, in cazul citat mai sus,in jurul polului extrem de favorabil sau extrem de defavo-rabil bisericii. Cu alte cuvinte, cand majoritatea indivizilorse plaseaza in 1-2 unitati de variatie, iar restul se distri-bue, mai mult sau mai putin proportional, in celelalte uni-tati de variatie. Fara indoiala, acestea nu sunt singureletipuri de curbe, dupa care se face distributia statistica aatitudinilor sociale. Adesea distributia for imbraca formacurbelor leptokurtice sau platikurtice, on forma diferitelorcurbe asimetrice pozitive sau negative. Distr:butia lepto-kurtica a atitudinilor este oarecum gausseana, atata doar,ca aceasta distributie nu este proportionala, intrucat free-yenta maxima este la mijloc §i se face in 1-2 unitati devariatie. Cand mijlocul curbei este foarte ridicat avemcurba tip-I. In cazul distributiei platikurtice a atitudini-lor, frecventa maxima e tot la mijloc, insa este egal dis-tribuita in cateva unitati de variatie, luand forma de pla-tou. Aceasta este curba tip-P. Figura 2 reprezinta cele pa-tru tipuri de curbe, care sunt cel mai frecvent intalnite,in distributia statistica a atitudinilor sociale.

Dupal cum se vede din Fig. 2, exists un contrast izbitor intredistributia curbelor normale si a celor anormale. Cele patru tipuride curbe sunt mentionate de Graham (63-65), care studiaza atitu-dinile studentilor fats de diferite valori sociale, precum si natura

9 Vezi rezultatele la Cap. IV.

www.dacoromanica.ro


distributiei atitudinilor in raport cu adaptarea socials. Interesantde notat este faptul, ca cea mai frecyenti distributie obtinuta deGraham, se face in forma curbei tip-J. Apoi yin curbele tip-P §i tip-U.

ri.c 'N 111

-5CI

"0 00. 0CT ,0.5 ...5

1,3: .....

= I Cfs

5: .1 .4CO ,:".t '0..0;' Z0 NCI a

Ca..1 (*I to

O 00 C

.4 tZ43_

O 00 0C5c 2 1:1 ,,,

.. P).0C 0,

R. 0.r,17 6ii31 -0-NP..

'0or

Z'0 84Pk .4 c-, 4..

a a-I

:....... 0. 4'SI) '13 00'. M113 1 C U'

5 ....

0'0

0

0 oe

3 00

33a

$1.

ln

Allport si Hartman Nazi Rice, 127, p. 83), ma.surand atitudi-nile fall de Liga Natiunilor, gasesc o distributie anor-malA a lor, in sensul cA frecventa maxima se face la extreme si nula mijloc. In felul acesta, distributia is forma curbei tip-U. Studiul

r'l

......, et, w

.....

0.1

0 0 j 2 N t d "

t

Americanilor

www.dacoromanica.ro


lui Schanck (76, p. 36-37) asupra atitudinii methodistilor WA dedoctrinele religiei lor si fatal de reprezentantii bisericii lor, ne aratao distributie a atitudinilor extrem de asimetrice in forma curbeitip-J. Frecventa maxima se face la extrema favorabila bisericii, inproportie de 92%, ceeace ne arata consistenta foarte ridicata a ati-tudinii methodistilor examinati. MAsurand atitudinile studentilor fatsde divinitate, Allport $i Katz (9) constata ca atitudinile studentilorcatolici se distribue in forma curbei tip-J, deoarece majoritatea ca-zurilor (89.8%) se plaseaza la extrema stanga, favorabila credinteiin realitatea lui Dumnezeu.

Prin urmare, dupa cum ne arata cercetarile experi-mentale, distributia statistical a atitudinilor sociale, nu esteo distributie gausseana normala, ci imbraca forma diferi-telor tipuri de curbe mai mult sau mai putin asimetrice.Fara a postula existenta unor legi statistice, dupa care seface distributia atitudinilor, putem vorbi totusi desprecloud tendinte generale care determine variatia lor. Aces-tea sunt: (a) tendinta de omogeneizare-similitudine si (b)tendinta de diferenfiere-polarizare. In primul caz, atitudinilesociale tind sal devina extrem de apropiate, a caror repre-zentare grafica dal nastere la diferite curbe asimetrice, cuconcentratiunea majoritatii cazurilor in putine clase de free-yenta, la extreme sau la mijloc. In acest sens avem curbeletip-J si tip-I. In al doilea caz, atitudinile au tendinta sal sediferentieze, luand forma distributive a diferitelor curbe cunuance bimodale, mai mult sau mai putin pronuntate. Deaceasta natural sunt curbele tip-U si tip-P.

Factorii care determine distributia atitudinilor, in for-ma tipurilor de curbe mai sus discutate, farce indoiala suntmultipli. Acesti factori an legatura fie cu tendintele atitu-dinale comune membrilor unui grup social dat, indreptatespre acelasi obiect, de unde rezulta omogeneitatea si uni-formitatea comportamentului atitudinal; fie cal au legaturacu tendinte atitudinale diferite, de unde rezulta eteroge-neitatea atitudinilor. In primul caz, putem avea o distri-butie a atitudinilor in forma curbelor tip-J sau tip-I; in aldoilea caz, putem avea o distributie tip-U sau tip-P.

Insa aceasta uniformitate si eterogeneitate a atitudini-lor, poate fi determinate si de factorii de control ai insti-

www.dacoromanica.ro


tutiilor sociale, in masura in care acesti factori au un ca-racter mai mult sau mai putin coercitiv. Exists o serie deinstitutii care au un pronuntat caracter regimentar, in ma.-sura sa exercite un control riguros asupra atitudinilor in-dividuale, prin sanctiuni, pedepse, legi, aprobare si desa-probare socials, propaganda, etc. Dupa cum exists dease-menea, institutii cu un control mai putin riguros. In primulcaz, al institutiilor regimentare, conformismul atitudinaleste deplin asigurat, iar distributia atitudinilor se va apro-pia mai curand de tipul -J, decat de alte tipuri ale curbeide variatie. In al doilea caz, al institutiilor cu un caractermai liberal, conformismul atitudinal fiind mai putin asigu-rat, in consecinta distributia se va apropia mai curand detipul-U si tipul-P al curbei de variatie. Conformismul $iomogeneitatea atitudinilor stint mult mai probabile in cazulbisericii romano-catolice, care se bucura de un pronuntatcaracter regimentar, decat in cazul bisericii ref ormate.Dealtfel, aceste consideratiuni teoretice, isi vor gasi o con-firmare experimentala in Cap. IV al lucrarii de fats.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

MASURAREA ATITUDINILOR SOCIALE

A) Diferite metode pentru mcisurarea atitudinilor

Domeniul psihologiei experimentale qi metrice nu selimiteazd numai la studiul aspectului cognitiv al individua-litatii, adeca la senzatii, perceptii, reprezentari, inteligen-tä, etc. sau numai la temperament, caracter, etc., ci cuprin-de §i domeniul atitudinilor sociale. Exactitatea masurari-lor psihologice, privitoare la domeniul atitudinilor sociale,este in general egala cu exactitatea celorlalte masuraripsihologice mai de mult §i mai bine cunoscute. Principiileexperimentale §i metrice care stau la baza masurarii atitu-dinilor sunt in general aceleaqi, ca §i principiile care stauIa baza celorlalte masurari, devenite clasice. De aceea, va-liditatea metodelor curente pentru masurarea atitudinilorsociale este deplin asigurata §i valoarea acestor metode eunanim recunoscuta.

Exists o literature voluminoasa cu privire Ia masura-rea atitudinilor sociale §i desigur, expunerea tuturor incer-carilor in aceast6 directie nu sta. in intentia noastra. Pre-zentarea metodelor mai mult sau mai putin detailata, poatefi gasita in diferitele tratate de psihologie socials, precum§i in diferitele studii publicate in revistele americane. Men-tionam pe cele mai insemnate §i cunoscute qi anume, peacelea datorite lui Albig (1), G. W. Allport (2), Fl. All-port §i Katz (9), Droba (41), Dunham (45), Folsom (58),

7

www.dacoromanica.ro


Margineanu (100), G. Murphy si L. B. Murphy (110), Nel-son (114), Symonds (151), etc.

In cele ce urmeaza vom incerca sa delimitam stadiileprincipale pe care le-a parcurs metoda masurarii atitudi-nilor sociale.

1. Metoda recensamlintului. Cea mai simpla metodapentru cunoasterea si masurarea atitudinilor sociale estemetoda recensamantului. Ea consists dintr'o simpla ope-ratie de numerotare a persoanelor care sunt pentru saucontra unei institutii sau valori sociale. Prin metoda recen-samantului se poate determina numarul persoanelor caresunt pentru sau contra bisericii, nationalismului, traditiei,progresului, razboiului, etc. Metoda aceasta este simpla siexpeditiva. Cu ajutorul ei noi putem masura in mod rudi-mentar rangul si distributia opiniei publice. Insa, dupacum observa Allport (2), noi nu putem determina intensi-tatea opiniei unui individ dat, intro problems oarecare.Cand am discutat natura atitudinilor sociale, am vazutcare este importanta intensitatii lor, intrucat prin aceastaatitudinile se diferentiaza intre ele. In cazul unei atitudinifavorabile fats de nationalism exists diferite grade de in-tensitate, pornind dela atitudinea favorabila pans la ceaextrem de favorabila. In primul caz, o persoana poate faceun efort real in favoarea nationalismului, prin diferite con-tributiuni materiale sau spirituale; in al doilea caz, ea poa-te fi capabila de sacrificiul vietii pentru nationalism, ceea-,ce constitue o deosebire considerabila, intre cele cloud ati-tudini ale persoanelor respective.

0 alts insuficienta a metodei recensamantului, rezidain faptul ca ea nu este susceptibila de control statistic, cuprivire la fidelitatea si validitatea ei, Ea se bazeaza maimult pe buna credinta a cercetatorului, care evident, nuconstitue o garantie suficienta a obiectivitatii stiintifice.

2. Metoda chestionarului. Pentru masurarea atitudini-lor sociale se intrebuinteaza adesea metoda chestionaru-lui. Exists diferite forme de chestionar si in general, ele'variaza dela autor la autor. Aceasta metoda se construestemai mull in baza consideratiunilor logice, decat empirice.

www.dacoromanica.ro

MASURAREA ATITUDINILOR SOCIALE 99

De aceea ea este cunoscuta sub numele de metoda a prio-ricci. Psihologul elaboreazal mai multe intrebari, in legatu-ra diferitele manifestari $i activitati economice, politice.educative, religioase, etc., in tot cazul, cu privire la aceleaspecte ale vietii sociale, in legatura cu care vrea ma-soare atitudinile populatiei. La aceste intrebari subiectiipot raspunde prin da" sau nu". Numarul intrebarilorcuprinse intr'un chestionar de atitudini poate varia dela10-100 $i chiar mai milt. Un chestionar de aceasta na-tura este si aceea elaborat de Symonds (153). El cuprindein total 115 intrebari in legatura cu manifestarile socialecurente, la care se poate raspunde prin da" sau nu'',adeca prin acceptare sau negare.

Care sunt avantajele chestionarului fats de metodarecensamantului? Chestionarul se bucura de avantajul dea putea aprecia nu numai prezenta atitudinii dar si inten-sitatea ei. Pe langa aceasta, el poate fi supus controluluimetodelor statistice.

Intensitatea atitudinii este masurabilal prin chestionar,in virtutea faptului ca fats de aceeasi institutie sau valoa-re socials, exists mai multe intrebari, care comports maimulte faspunsuri pozitive sau negative, de nuance diferite.Cata, vreme prin metoda recensamantului, subiectul erapus sal raspunda intro singura directie, pentru sau contrainstitutiei sociale; prin metoda chestionarului, el poate ras-punde la mai multe intrebari. Suma raspunsurilor pozitivene arata intensitatea atitudinii sale. Pentru a cunoaste deex. atitudinea unei persoane fats de biserica, persoana nueste intrebata pur simplu daca este pentru sau contra bi-sericii. Ea este puss sal raspunda la diferite chestiuni, inlegatura cu respectul fats de biseria, credinta in Dumne-zeu, rostul bisericii pe pamant, participarea la slujbele re-ligioase, etc.

Chestionarul poate fi supus metodelor statistice decontrol, cum este criteriul fidelitatii. In tot ca-zul, pentru ca rezultatele obtinute prin aplicarea chestio-narului sä fie demne de incredere, trebue ca el sal se bu-cure de fidelitate si validitate interns si external. In acest

cu

sal

validitatii 5i

www.dacoromanica.ro


scop, impartim chestionarul in doua parti egale dacesrezultatele unei jumatati, corespund cu rezultatele celei-lalte, atunci chestionarul este o metoda fidela valida,adeca masoara ceeace era desemnat sa masoare. Dease-menea, o alts metoda de control este aceea a fidelitatiiprin repetire. Cand rezultatele obtinute prin doua sau maimulte aplicari sunt aceleasi, in acest caz chestionarul estebun. Exists alte criterii de validitare a chestionaruluiasupra carora nu ne mai oprim, retinand doar faptul, cain raport cu metoda recensamantului, chestionarul oferamijloace suficiente pentru masurarea atitudinilor sociale.

0 imbunatatire perfectionare a tehnicei chestiona-rului, caracterizat prin raspunsuri alternative Ida" saunu", este adusa de FL Allport si Katz (9) si Bogardus,(vezi G. W. Allport, 2). Aceasta perfectionare permite oapreciere mai justa a intensitatii unei atitudini printr'osingura intrebare, la care se pot da mai multe raspunsuri.In felul acesta, persoana examinata are libertate sa-sialeaga raspunsurile care corespund intensitatii atitudiniisale, intre cele doua limite: extrem de favorabila si extremde defavorabila. Masurand atitudinea Americanilor fatsde diferitele nationalitati, pentru determinarea distanteisociale" intre aceste nationalitAti, Bogardus a formulatintrebarile in felul urmator: Ai fi capabil

1. sa to casatoreW cu un Francez');2. sa ai prieten de club pe un Francez;3. sa ai pe strada ta un vecin Francez;4. sa ai in intreprinderea ta un Francez;5. sa ai in Cara ta cetAteni Francezi;6. sa ai in Cara ta numai ca vizitatori pe Francezi;7. sa excluzi din tam ta pe Francezi.

Dupes cum se vede, intrebarile formulate de Bogardusau o diferenta de intensitate, dand astfel posibilitate su-biectului sa-si aleaga raspunsurile care corespund nivelu-lui de intensitate al atitudinilor sale. Desi metoda chestio-narului este infinit superioara, comparativ cu metoda re-

1) Cuvantul Francez" poate fi inlocuit prin once alt cuvant, ca:German, Eng lez, Italian, Polonez, Rus, etc.

si

$i

si

www.dacoromanica.ro


censamantului, totusi ea e susceptibila de unele obiectiuni.Astfel, gradele de intensitate ale diferitelor raspunsuri, nuconstitue un continuu linear, in cazul celor §apte intrebaride mai sus. Din contra, exists diferente inegale intre dife-ritele grade. De ex. diferenta de intensitate intre raspunsul1 si 2 este cu mult mai mare decat intre raspunsul 4 si 5.Nu este tot una sa ai prieteni de club straini sau sa fii ca-satorit cu un strain. Daca ai Inca cetateni straini in Sarata, in cele din urma accep1i prezenta for proportionala inintreprinderi. Asa dar, diferenta de intensitate intre ras-punsurile 1-2 ca atare, intre atitudinile care sunt ma-surate prin aceste raspunsuri, este cu mult mai mare caintre raspunsurile 4-5. Asupra acestei insuficiente a ches-tionarului accentueaza pe buns dreptate Allport (2), ara-tand ca inegalitatea gradelor de intensitate a raspunsuri-lor, duce la diferenta inegalitate de atitudini ca atare,exactitatea masurarii este afectata.

Aceste lipsuri inerente chestionarului sunt evitate inmetoda testelor de opinii, dupa cum vom vedea mai jos.

3. Testele de opinii. Metoda testelor de opinii sau ascarilor de opinii tehnica construcliunii lor, se leaga inspecial de numele lui Thurstone (157-161), care fara in-doiala este unul dintre cei mai proeminenti statisticienicontemporani, in domeniul stiintelor psihologice sociale.Dupa cum am avut ocazia sa vedem in Cap. I, cand am pusproblema raportului dintre atitudini opinii, pentru Thur-stone opiniile sunt expresiuni verbale" ale atitudinilor.Acest fapt constitue punctul central in construirea scarilorde opinii pentru masurarea atitudinilor sociale. Masurandopiniile unei persoane fats de o institutie sau valoare so-cials, not masuram in realitate atitudinile ei. Metoda luiThurstone este denumita $i psihofizica, intrucat ea se ca-racterizeaza prin tendinta graduala de a acoperi fenome-nele psihice calitative prin simboluri cantitative. Deaseme-nea, ea se caracterizeaza, dupa cum observa Dunham (45),prin incercarea de a masura comportamentul potential inlegatura cu o situatie dinafara, prin raspunsuri verbale ac--tuale.

si si

6i

si

www.dacoromanica.ro


Principiile dela baza metodei lui Thurstone pornesc dela insAsinatura atitudinilor, concepute ca niste gradatiuni afective, indreptatespre sau impotriva unei institutii sau valori sociale. Cu alte cuvinte,prin metoda lui Thurstone se masoara gradul favorabil sau def avo-rabil al fiecArui subiect dintr'un colectiv dat, fata de unele obiectesau valori, ca biserica, nationalismul, razboiul, progresul, etc. FatAde metoda chestionarului, scArile de opinii se bucura de avantajul dea avea mai multe gradatiuni si mai ales egale, Inca aranjate dupaintensitatea lor, opiniile constitue un continuu linear. La un capatal acestui continuu avem, de ex. in cazul unui test pentru masurareaatitudinii fata de razboi opiniile cele mai favorabile razboiuluirfar la celAlalt capat avem opiniile cele mai defavorabile razboiului.Intre aceste extreme se plaseaza in mod continuu egal gradat,alte opinii care pot varia la numar, pastrandu-se insa diferentelede grad intre diferitele opinii. Pe langa aceasta, Thurstone introduceo noun serie de criterii de validitare a testelor, ceeace mareste exac-titatea de mAsurare a metodei.

Datorita acestor calitati de care se bucura metodapreconizata de Thurstone, ea a fost adoptata de foartemulti psihologi, in elaborarea diferitelor scarf specificegenerale. Sari le specifice sunt menite sa masoare atitudi-nile fata de diferite tipuri de obiecte, valori, institutii, ma-nifestari sociale §i culturale, etc. Mai ales in ultima vreme,au fost construite numeroase scarf specifice, pentru masu-rarea atitudinilor fata de candidatii oficiilor electorale,§coli de doici, productiuni dramatice, distanta socials, cu-riozitate §tiintifica, educatie, feminism, libertatea copiilor,numarul orelor de lucru, parinti, actiuni sociale, prof esiuni,etc. Lista acestor teste este extrem de lunga. Sari legenerale inglobeaza de fapt opinii specifice, referitoare ladiferite valori sociale §i masoara atitudinile complexe. Eleau fost elaborate pentru a masura atitudinile fata de paci-fism-militarism, radicalism-conservatorism, nationalism-in-ternationalism, activitati sociale existente qi altele posibile,atitudini fata de grup, etc.

Din prima categorie a testelor specifice fac parte scArileelaborate de Gilliland (62), E. D. Hynckley si M. B. Hynckley (71),Margineanu (99), Rosander (131), Thurstone Chave (161), etc.Din a doua categorie a testelor generale fac parte scarile ela-borate de Draser (38), Droba (40), Lentz (86-87), G. Murray (112),

si

5i

www.dacoromanica.ro


Pace (119), Chircev (28), etc. Dealtfel, intre cele doua tipuri de scarfnu exists deosebiri de nature, intrucat testele generale sunt con-struite in baza opiniilor specifice ca atare, pot fi aplicate in loculscarilor specifice. La randul sat', acestea din urma pot inlocui testelegenerale, atunci cand sunt administrate intr'un numar mai mare,in legatura cu diferitele domenii aspecte ale vietii sociale.

Metoda lui Thurstone este destul de complicate siconstruirea scarilor de opinii, conform principiilor preconi-zate de autorul in discutie, presupune elaborari si faze mul-tiple. Aceasta metoda a fost impamantenita la not in tarsde N. Margineanu (100), sub conducerea caruia am elabo-rat testele noastre pentru masurarea atitudinii fats de tra-difie- progres .Tehnica fazele acestei metode vor fi dis-cutate cand vom trece la prezentarea testelor noastre. Inacelasi timp, vom avea ocazia sa insistam asupra unorameliorari aduse de N. Margineanu (100) metodei lui Thur-stone, care este tratata pe larg in studiul citat.

4. Testele de situatii. Testele construite conform meto-dei preconizate de Thurstone, se bazeaza dupe cum amvazut, pe reactiunile verbale care se manifests sub formade opinii, Atitudinea unui subiect este cunoscuta conformraspunsurilor pozitive" sau negative" la aceste opinii.Opiniile acestea insa, sunt de multe on echivoce $i gene-rale, far raspunsurile la ele sunt adesea intelectualizate,incat nu acopera deplin situatiile la care se refers. Pen-tru a preintampina aceste lipsuri relative si pentru a puteaverifica validitatea testelor de opinii si pe alts cale decatcea obisnuita, se incearca mai ales in ultima vreme, elabo-rarea unor scant de situatii menite sa masoare atitudinilesociale in baza comportamentului actual deschis (overt).Prin urmare, cat& vreme testele de opinii se bazeaza pereactiuni verbale, testele de situatii se bazeaza pe compor-tamentul format al persoanei.

In aceasta directie merg cercetarile lui Corey (31), Pace (119),Rosander (131, 132), etc. R. Pace elaboreazA doua teste, unul desituatii" altul de opinii" menite sa masoare atitudinealiberal-conservatoare. In acest scop, primul test inglobeaza toatesituatiile §i raspunsurile caracteristice, ref eritoare la liberalism-con-

$i

si

si

Si

www.dacoromanica.ro

104 PSIHOLOGIA ATITUTINILOR SOCIALE

servatorism. In virtutea acestui test, subiectul este pus sA-si aratepreferintele si sa rasptmda la o varietate de situatii caracteristice,descrise in mod specific. Testul constA din 30 sifua(ii- rdspunsuri,bine determinate §i selectionate din doul forme preliminarii. Cela-lalt test reprezintA o scard de opinii meniti sa masoare aceeasi ati-tudine liberal-conservatoare. El cuprinde deasemenea 30 fragmente(items) ca gi primul. Prin urmare, primul test se bazeazA pe corn-portamentul format at individului, ca indicator at atitudinilor; celde al doilea se bazeazA pe opiniile formate ale individului, ca indi-catoare ale atitudinilor. Ambele teste au un numar egal de fragmentesau grade, in asa fel intocmite, incit exists o corespondent& intreele. Fiecare fragment din testul de opinii a fost bine frazat si areun fragment corespondent in testul de situatii. In felul acesta, fie-care fragment corespunzator din cele doua teste, mAsoara in modesential aceeasi atitudine. Fragmentul 1 din testul de opinii, con-denseazA intr'o forma prescurtata, ceeace fragmentul 1 din testulde situatii, descrie intr'un detaliu cu mult mai specific. Ace Iasi estecazul si at celorlalte fragmente cuprinse in cele doul teste.

Prin studiul analiza rezultatelor obtinute la celecloud scarf, autorul in discutie constata care este valoareacelor cloud tipuri de teste, ca indicatoare ale atitudinilorsociale. Astfel, Pace ajunge la concluzia, ca testul de si-tuatii se dovedeste a fi un instrument cu mult mai discri-minativ ca atare, mai eficace pentru masurarea atitudi-nilor, in raport cu testul de opinii.

Dealtfel, fiecare din cele cloud teste isi are valoarea saneindoielnica si atunci cand sunt aplicate paralel, ele con-stitue o metoda excelenta pentru masurarea atitudinilor.Nu sunt lipsite de interes aprecierile f acute de subiectiiexaminati, in legatura cu cele data tipuri de teste. In cepriveste testul de opinii, subiectii sunt de pall-ere, ca ma-joritatea fragmentelor (gradelor) cuprinse in el se intelegmai usor, se pot rezolva mai repede, decid mai usor la rals-puns, sunt mai putin confuze, etc. Referitor la testul desituatii se afirma ca el constitue un mijloc adecvat pentruexprimarea parerilor asupra unei probleme, ca fragmen-tele sunt mai bine definite, dau posibilitatea unui faspunscu mult mai specific si sunt o expresie fidela a atitudinilor.Intre cele dou'a teste, acesta din urma este preferat celuidintai. Aceste pareri cu privire la cele doua teste, nu sunt

st

www.dacoromanica.ro


lipsite de importanta pentru cercetator. Ele reoglindesc ft-del calitatile fieca'rui test $i constitue un indiciu asupravalorii practice a fiecaruia.

Din cele patru metode discutate mai sus, ultimele cloud'sunt cele mai indicate pentru masurarea atitudinilor so-ciale. Ele corespund intrutotul exigentelor practice si prin-cipiilor experimentale $i metrice care stau la baza meto-delor clasice cunoscute.

B) Tehnica elaborcirii testelor noastre

Testele aplicate in lucrarea de fats au fost elaboratein cadrul Institutului de Psihologie al Universitatii dinCluj, in anul 1937, sub directa conducere a d-lui N. Mar-gineanu. Tehnica elaborarii testelor pentru masurarea ati-tudinii Mid de bisericd si nationalism-internationalism,fiind expusa de E. N. Margineanu (98) si M. Draser (38),in cele ce urmeaza vom prezenta principalele faze in ela-borarea testelor noastre, pentru masurarea atitudinii laidde traditie- progres.

1. Colectarea opiniilor. Dupa cum am aratat mai sus,opiniile sunt reactiuni verbale prin care se exprima atitu-dinile. Ele sunt formulate in propozitii, fiind raspandite inpopulatie intr'un numar extrem de mare. De aceea, primaproblems care ni se impune este cunoasterea opiniilor for-mulate in propozitii, cu privire la traditie si progres, carecircula in populatie. In acest scop am intocmit un formularspecial, pentru colectarea opiniilor despre traditie si pro-gres, care a fost distribuit la un numar de aproximativ 200studenti dela toate Facultatile.

Din totalul de 200 formulare distribuite au fost reina-poiate aproximativ 100, fiecare continand 5-10 pareri. Infelul acesta, am obtinut un numar aproximativ de 500 opi-nii, asupra fraditiei si progresului.

2. Selectionarea opiniilor. Din cele 500 opinii colectate,unele bineinteles se repeta. De aceea ele au fost supuseunei operatiuni de triere si selectionare. Regula dupa carene-am condus in selectionarea opiniilor colectate a fost ur-

www.dacoromanica.ro


matoarea: fiecare opinie trebue sa indeplineasca anumiteconditii de continut forma. In primul rand, sa exprimeo afirmatiune sau negatiune cu privire la traditie §i pro-gres, sau o forma intermediary gradata, intre cele doulextreme. Opiniile care n'au intrunit aceste conditii au fosteliminate. In al doilea rand, opiniile trebue sa indepli-neasca §i anumite conditiuni de forma. SA fie dare, dis-tincte §i lipsite de echivocitate. Multe din opiniile colecta-te, lasau de dorit din acest punct de vedere, ele fiind for-mulate in propozitii prea complicate §i de multe on conf u-ze. In consecinta §i acestea au fost eliminate, dupa ce inprealabil ne-am consultat cu alte persoane,pentru ca eli-minarea for sa nu fie subiectiva.

In urma acestei operatiuni de selectionare, am obtinutun numar de 111 opinii, care au fost supuse elaborarilorstatistice ulterioare.

3. Evaluarea §i clasificarea opiniilor. Prin selectiona-rea opiniilor am ajuns la un numar de sentinte care aco-pera variatia fenomenului studiat. Aceste opinii pot fi aran-jate intr'un continuu psihologic, dela opinia cea mai favo-rabila traditiei §i defavorabila progresului, pans la opiniacea mai favorabila progresului §i defavorabila traditiei.Opiniile pot fi astfel cantarite sau evaluate, cu referire lagradul for de intensitate §i pozitia for in continuul linearat variabilei traditionalism-progresism. Fiecare opinie poato primi un numar, dela 1 pans la 111, potrivit gradului eide aderenta sau neaderenta la traditie §i progres. Prin ur-mare, la un capat al continuului psihologic se afla tradi-tia, iar la celalalt capat se afla progresul. Intre aceste ex-treme se in§ira, dela un capat la celalalt toate opiniile caremerg descrescand in intensitate pang la mijloc, in ce pri-vqte gradul for de aderenta la traditie, iar dela mijlocmerg opiniile crescand in intensitate, in ce prive§te gradulfor de aderenta la progres. Daca in mod geometric am re-prezenta o linie, la un capat at careia ar fi progresul iarla celalalt capat traditia, atunci fiecare punct de pe linie arreprezenta o opinie, mai mult sau mai putin favorabilaprogresului sau traditiei, dupa cum este mai apropiat sau

i

www.dacoromanica.ro

MASURAREA ATITUDINILOR SOCIAI.E 107

mai departat de un capat sau celalalt al liniei. Din punctde vedere teoretic, presupunandu-se un numar infinit deopinii asupra traditiei si progresului, ar trebui sal admitemo continuitate ideals o trecere graduala imperceptibilaintre opinii. In acest caz, conventia pe care am face cu pri-vire la distanta unitatilor de marime ale acestui continuu li-near, s'ar rezolva matematic. Ar fi suficient sal impartimcontinuul statistic in unitati egale, pentru a obtine o scarsdefinitive. Ori din punct de vedere practic, evaluarga fie-carei opinii qi gasirea locului ei adecvat pe continuul psi-hologic, este un lucru destul de greu. Aceasta intrucat dis-criminarea opiniilor invecinate este de multe on greu deatins, date fiind diferentele de grad de multe on mici $i in-sesizabile. Dealtfel, dupa cum observe pe buns dreptateN. Margineanu (100) exigentele de exactitate ale miatiinoastre, precum si exigentele practice nu sunt prea marl.Ele nu cer nicicand mai mult de zece clase. In consecinta,evaluarea fiecarei opinii in parte, poate fi inlocuita cu eva-luarea opiniilor pe clase. Numarul claselor poate fi diferit.Noi ne-am oprit la numarul de 11 clase, adoptate dupa sis-temul lui Thurstone.

Distributia schematics a celor 11 clase sau unitati demarime ale continuului psihologic, se poate reprezenta infelul urmator:

Traditie I 1 1 1 1 1 1 1 1 IV 1 V 1 VII VII I VIII 11X 1 X I XI Progres+31+41 +31+21 +11 0 I +a I +9 1 +31±41 ±5

Considerand clasa a VI-a mijlocul continuului psiho-logic, am notat clasele dela stanga cu I-V care merg des-crescand in ce priveste atitudinea favorabila fatal de tra-ditie. Clasele dela dreapta sunt notate cu VII-XI elemerg crescand in ce priveqte gradul de favoare fats deprogres. Deasemenea, dedesubtul liniei am notat valoareapozitiva negativa a fiecarei clase in parte, cu referire latraditie progres. Astfel clasa I are valoarea +5 in cepriveste traditia si 5 in ce priveste progresul. Clasa XIare valoarea +5 in ce priveste progresul si 5 in ce pri-veste traditia. Cu alte cuvinte, opiniile grupate in clasa I,

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro


au 5 grade de intensitate pozitiva fats de traditie §i 5 gra-de de intensitate negativa fats de progres. Lucrurile seprezinta invers in cazul opiniilor grupate in clasa XI, careau 5 grade de intensitate pozitiva fats de progres §i 5 gra-de de intensitate negativa WA de traditie. Opiniile grupatein clasa VI, reprezinta o atitudine mijlocie fats de traditie

progres.Odata continuul psihologic impartit in 11 clase §i ca

atare, numarul unitatilor de evaluare a opiniilor hotarit,problema care se pune este aceea a clasificarii celor 111opinii selectionate, in clasele respective. Care este criteriuldupa care ne vom conduce pentru a §ti locul fiecarei opiniiin clasa ei adevarata?

Exists doua posibilitati §i anume, clasificarea opinii-,for sa fie facuta de o singura persoana sau de mai multe.Cum in primul caz nu putem evita subiectivitatea in clasi-ficare, am recurs la al doilea. Numarul persoanelor asupracaruia ne-am oprit pentru clasificarea opiniilor este 40.Numarul acesta este suficient, intrucat un numar mai mare,nu aduce un spor de obiectivitate in clasificare. Impor-tant este ca cele 40 persoane sa aibe semnificatia justa afiecarei opinii. In cazul nostru acest lucru a fost uqor deatins, intrucat cele 40 persoane au fost studenti, adecatocmai persoanele facand parte din populatia dela care amcolectat opiniile.

Trecand la partea practica a clasificarii celor 111 opinii, amscris fiecare opinie pe o bucata de carton, pentru ca ele sa poet& fisortate independent unele de altele. Alte 11 cartoane au fost flume-otate dela IXI, reprezentand cele 11 unitati de variatie ale conti-nuului psihologic. Ele au fost asezate pe o masa in ordine crescanda,dela I la XI. Pe cartonul I am scris: Traditia", car in paranteza:Cele mai favorabile opinii". Pe cartonul VI am scris Parer' mijlo-cii", far pe cartonul XI am scris Progresul" si in paranteza: Celemai favorabile idei". Odata cu aceasta s'au dat subiectului, inaintede a incepe clasificarea, instructiuni speciale cu privire la procedeulce trebue urmat in clasificarea parerilor. Pe lacga aceste instructiuniscrise, s'au mai dat si unele instructiuni orale child era cazul, re-feritoare nu la evaluarea opiniilor ca atare, ci la unele nedumeririin legatura cu tehnica de clasificare.

si

www.dacoromanica.ro


Cele 111 cartoane numerotate dela 1 la 111, au fostadministrate succesiv pentru clasificare la 40 studenti. Re-zultatele obtinute s'au trecut pe un tablou avand 11 coloa-ne destinate fiecarei clase in parte, in care s'au inregistratnumerile opiniilor respective. Dupe ce operatiunea de cla-sificare a fost terminate, s'a procedat la fixarea pozitieifiecarei opinii in continuul psihologic. Dace toti subiectiiar fi clasificat opiniile in mod identic, atunci fixarea pozi-tiei fiecarei opinii s'ar rezolva in mod simplu. Ori opiniile,cum era de aqteptat, n'au fost clasificate in mod identic.Aceleaqi opinii au fost clasificate adesea in clase diferite._In felul acesta se pune problema, cum putem stabili clasaadevarata a fiecarei opinii?

La aceasta intrebare raspunsul ar putea fi urmator:Clasa adevarata a opiniei este aceea, asupra careia au ca..-zut de acord mai multi indivizi. Evident, aceasta este o so-lutie deqi nu cea mai buns, intrucat qi celelalte clase i§i auimportanta for neindoielnica pentru opinie. Pentru a evitaaceasta lipsa, Thurstone propune aplicarea metodei media-nului, in cazul fiecarei opinii. Operatiunea de calculare amedianului se face dupa metoda in general cunoscuta, a§aca nu insistam asupra ell). 0 inovatie in aceasta directie,care are meritul de a da rezultate mai exacte, este aceeapreconizata de N. Margineanu (100), prin calcularea me-diei aritmetice a fiecarei opinii. Aceasta cale am adoptat-o§i noi, in calcularea cotelor fiecarei opinii. Ea se face dupaformula!

1) Cota opiniei = MA ---= n

Un exemplu concret ne va arata procedeul urmat in calculareacotelor celor 111 opinii. Punem cazul ca o opinie a fost clasificata de20 subiecti la clasa VI, de 10 la clasa V si de 10 la clasa VII. Con-form formulei de mai sus, cota opiniei se afla facand suma (1) frec-ventelor (f) inmultite cu clasa (X) in care a fost distribuita opinia$i impartind rezultatul la numarul total al clasificArilor (n), carein cazul nostru este 40. Astfel avem:

2 f X

1) Pentru calcularea medianului si a celorlalte care urmeaza,vezi N. Margineanu: Elemente de Psihometrie.

www.dacoromanica.ro


(20 X 6 + 10 X 5 + 10 X 7) 120 + 60 + 70 24040 40 40 6.00

Cota opiniei respective este 6.00. Facand aceasta operatiune incazul fiecarei opinii in parte, am obtinut o variatie a cotelor dela2.00 la 10.70. Desigur, multe cote asezate intre aceste extreme auo valoare identica, iar altele, o valoare extrem de apropiata.

4. Criteriul echivocitatii. Calcularea cotelor celor 111opinii ne-a aratat, ca ele nu se bucura de claritate in egalamasura. In timp ce unele opinii sunt clasificate aproapede toti subiectii in aceea§i clasa, altele din contra suntclasificate in mai multe clase uneori chiar in toate. Acea-sta se datoreqte fare indoiala, lipsei de claritate echi-vocitatii lor. Cu cat o opinie are un inteles mai bine defi-nit §i este mai clara, cu atat ea este clasificate mai regulatin aceea0 clasa. invers, cu cat o opinie este mai con-fuza echivoca, cu atat clasificarea ei va fi mai dificila§i ea va fi sortata in mai multe clase.

Problema care se pune este cum putem cunoaqte echi-vocitatea unei opinii. Media aritmetica este un criteriu bun,pentru a arata clasa adevarata a fiecarei opinii, insa nueste suficienta pentru determinarea gradului de echivoci-tate al unei opinii. Media aritmetica nu ne indica qi gra-dul de regularitate in clasificarea opiniilor, Doua opinii potavea aceea§i medie aritmetica, insa regularitate de clasifi-care §i echivocitate diferita, Sa ne referim la ex. de maisus. Opinia respective are cota 6.00, intrucat a fost clasifi-cate de 20 persoane in clasa VI, de 10V §i de 10VII,0 alts opinie este clasificate de toti subiectii in clasa VI§i ca atare, cota ei medie este: (40X6) :40 =6.00. Dupe cumse vede cotele celor doua opinii sunt egale, insa gradul deregularitate in clasificare e diferit. Prima opinie este maiechivoca intrucat a fost clasificate in trei clase in loc de una.Care este criteriul pentru diagnosticarea echivocitatii opi-niilor?

Thurstone preconizeaza metoda variatiei quartile, iarN. Margineanu aplica metoda variatiei medii. Intrucat a-ceasta din urma este mai simpla §i mai expeditiva, ea se

§i

$i

si

1i

www.dacoromanica.ro


dovedeste a fi mai practices in determinarea echivocitatiiopiniilor. Ca atare am adoptat-o si not conform formulei:

f x2) Echivocitatea opiniei Vm =

Pentru calcularea echivocitatii unei opinii stabilim diferentele(x) dintre media calculate conform formulei (1) si fiecare clasa',inmultim aceste diferente cu frecventa (f) opiniilor clasificate lao clasa si impartim cu numarul (n) total al indivizilor care au clasi-Heat. Lin exemplu concret ne va arata procedeul urmat. Daces o opi-nie a fost clasificati de 22 subiecti la clasa I, de 11 la clasa II, de5 la clasa III, de 1 la clasa IV $i de 1 la clasa VI, aplicand formula(1) de mai sus pentru calcularea mediei aritmetice obtinem:

22 X 1 +11 X 2+5 X3 +1 X 4 +1 X6 6940

Aplicam in continuare formula (2) pentru calcularea variatieimedii a opiniei respective. In acest scop stabilim in primul randdiferentele dintre media aritmetica. (1.7) si fiecare clasa in parte.Astfel avem: 1-1.7 = 0.7; 2-1.7 = 0.3; 3-1.7 = 1.3; 4-1.7 = 2.3;6- 1.7 =4.3. Inmultim diferentele obtinute cu frecventa clasei, adecacu numarul indivizilor care au clasificat opinia la clasa respectiveimpartim rezultatul la 40:

(0.7 X 22 + 0.3 X 11 + 1.3 X 5 + 2.3 X 1 + 4.3 X 1) 31.840 0.8

Gradul de echivocitate al opiniei respective este 0.8.In tabela I dam mediile aritmetice si variatiile medii cal-culate pentru fiecare opinie in parte.

Tabela I ne arata" ca." gradul de echivocitate al opinii-lor nu este acelasi. Astfel, unele opinii au o variatie mediecare se ridica pand la 1.9 (de ex. opinia Nr. 84), iar alteleau o variatie medie care coboara pang la 0.0 (opinia Nr.107). Analiza atenta a acestei echivocitAti ne arata cal ease produce dupes oarecare regularitate. Ea este mai putinfrecventa" in cazul opiniilor extremiste si mijlocii si multmai frecventa in cazul opiniilor care se plaseaza intre mij-loc si extreme). Aceasta inseamna ca echivocitatea este

1) Opiniile extremiste sunt indicate in Tabela I, prin mediilearitmetice cuprinse intre 2.0-3.5 si 9.0-11.0. Cele mijlocii se gru-peaza in jurul MA=6.0.

Z

si

.

www.dacoromanica.ro


TABELA I.Media aritmeticii ai variatia medie a celor 111 opinii

Nr. MA. Vm. Nr. MA. Vm. Nr. MA. Vm. Nr. MA. Vrn.

1 2.0 0.9 29 3.6 1.2 b7 9 5 1.1 8b 5.9 0.22 5.9 0.2 30 3.3 1.3 58 1.9 0.9 86 8.3 0.83 5.9 0.2 31 4.6 1.5 59 4.6 1.6 87 5.8 0.34 4.6 1.1 32 10 2 1.0 60 5.4 1.0 88 60 0.35 6.4 1.5 33 5 7 1.4 61 5 7 0.5 89 4.1 1.36 5.6 0.5 34 9.5 1.0 62 4.3 1.3 90 2 2 0 87 10.2 0 9 35 6.6 1.5 63 4.8 1.7 91 8.1 1.58 1.7 0.8 36 1 5 0.7 64 9.3 1.2 92 5.7 0 69 9.4 0 7 37 5.6 1.4 65 6 0 0.1 93 8.7 J .4

10 4.5 2.0 38 9.3 1.7 6.1 4.0 1.5 94 5.5 1.111 6.0 0 1 39 6 2 1.4 67 8.7 1 4 95 7.6 0.712 9 0 1.0 40 8 9 1.5 68 1.7 0 8 96 3.7 1.613 5 4 1.2 41 8.3 1 6 69 3.2 1.5 97 8.4 1.314 3.7 1.4 42 9.2 1.0 70 8.3 1.4 98 10.1 0 915 9.0 1.1 43 7.9 1.2 71 7.9 1.3 99 49 0.916 4.3 1.5 44 6.2 1.1 72 8 3 0.9 100 7.1 1.717 6.8 1.2 45 9.3 1.5 73 8 6 1.4 101 9.6 1.818 5.3 1 2 46 5.6 1.6 74 5.9 0.2 102 10.1 1.319 6.7 1 5 47 6.1 0.6 75 6.6 1.6 103 3 7 1.620 9.1 1.4 48 5.8 0.5 76 4,9 1.1 104 1.7 1.021 7 3 0.9 49 8.9 0.8 77 3.0 1 2 105 1.8 0,822 6.6 0 8 50 9.6 1.4 78 5.6 1.6 106 6.9 0.123 9.2 1.5 51 2.0 1.3 79 6.1 0.1 107 6.0 0.024 1.8 0 8 52 5.9 0.2 80 10.5 0.7 108 6.9 1.225 7.0 0.7 53 5.8 0.6 81 5.6 1.3 109 1.9 0.926 4.8 0.8 54 9.1 13 82 6.9 0.9 110 6.5 1.227 4.7 1.5 55 10.1 0 8 83 7.1 1 0 111 10.7 0.528 8.9 1.0 56 5.9 0.3 tq 2.3 1.9

Nr. = numSrul parerilor, MA = media aritmeticA, Vm = variatia medie.

conditionata in buns parte, nu numai de lipsurile opiniilorin ce prive§te preciziunea qi claritatea frazarii lor, dar §ide subiectivitatea criteriului de clasificare al fiecarei per-soane. Insemneaza ca opiniile intermediare sunt mai greude clasificat, din cauza lipsei caracterului hotarit de ade-rental sau neaderenta la traditie §i progres. Dealtfel, acea-sta lipsa sta in natura lucrurilor, intrucat opiniile interme-diare sunt exprimate intro forma verbala atenuata de ade-renta sau neaderenta §i ca atare, gradatiunea for sau in-tensitatea pozitiva on negativa este greu de perceput. Opi-niile extremiste sunt mai putin echivoce, pentruca expre-

O'ggT4Onn',;::nn:::1O'n'a"4

F,.' 4"4 3 2 .1

www.dacoromanica.ro


siunea for verbala imbraca forma hotarit afirmativa saunegativa. Clasificarea unei opinii ca: Sunt pentru progrescu once pret" sau Sunt hotarit impotriva traditiei"este usor de facut. Tot aq.a de usor se clasifica opiniilemijlocii ca de ex. Traditia trebue sa mearga mans inmans cu progresul". In cazul acestor opinii, aderenta ma-xima la progres, antagonismul fatal de traditie pozitiamijlocie sunt evidente. Mai putin evidente sunt gradele deintensitate ale opiniilor intermethare, care se plaseaza lastanga si la dreapta, dela mijlocul continuului psihologic.Lipsurile acestea, pe care de altfel le semnaleaza diferitispecialisti in materia masurarii atitudinilor, se leaga de in-sasi natura problemei, de insuficientele limbajului de a ex-prima gradatiuni cantitative, asa cum ele se exprima prinalte metode. In tot cazul, potrivit mijloacelor de care dis-punem, echivocitatea opiniilor poate fi determinata in mod

on aceasta este lucrul esential.Odata gradul de echivocitate al fiecarei opinii stabilit,

procedam la o noua operatiune de selectionare a lor, eli-minand toate opiniile ale caror variatii medii sunt preamari. In urma acestei operatiuni, am obtinut un numar de58 opinii, cu un inteles bine precizat si lipsit de echivoci-tate.

5. Criteriul popularitatii. Prin criteriul echivocitatiine-am asigurat despre gradul de exactitate obiectivitateal pozitiei pe care ocupa fiecare opinie in continuul psiho-logic. Scopul nostru fiind intocmirea unei scarf de atitudinifats de traditie-progres, primul lucru pe care 1-am urma-rit, a fost aflarea treptelor acestei scarf, reprezentate prinopinii. In cazul dat, nu ne-a interesat atitudinea personalsa subiectului fats de opinii, daca pe unele le accepts iarpe altele le respinge, conform convingerilor $i inclinatiilorsale. Din contra, ne-a interesat aprecierea logics si ratio-nale, iar nu psihologica a opiniilor. De aceea, etalonul ob-tinut prin elaborarea statistics a opiniilor este un etalonlogic. El se bazeaza pe valoarea intrinseca a opiniilor asacum ele au fost clasificate prin consensul celor 40 subiecti.Dace insd, administram aceste opinii unui colectiv, cu sco-

8

1i

stiintific,

www.dacoromanica.ro


pul de a cunoaste atitudinea lui reala fats de traditie siprogres, si pentru a determina propor1ia distributiei lor,atunci obtinem un etalon psihologic care va fi specific frag-mentului de populatie examinat.

Pentru a supune testul unor noui criterii de validitare,I-am aplicat la un nurnar de aproximativ 150 studenti. Inacest scop, opiniile au fost prezentate subiectilor in formade test, fiind insotite de instructiuni speciale.

Rezultatele obtinute in urma acestei examinari suntprezentate in tabela II, de unde se pot vedea mediile arit-metice ale opiniilor, precum si frecventa sau popularitatealor. Mediile aritmetice au fost calculate facand suma cote-lor pozitive si impartind rezultatul la numarul lor.

TABEL A. II.

Media aritmetice qi popularitatea opiniilor

Nr. MA P. Nr. M A P. Nr MA P.

1 1.5 70 21 92 41 7.9 652 1.7 84 22 85 42 8.3 613 1.7 70 23 96 43 8.3 894 17 5 24 103 44 8.9 675 1.8 74 25 82 45 8 9 866 1.8 11 26 88 46 9.0 907 1.9 12 27 62 47 9 0 298 19 70 28 67 48 9.2 559 2.0 71 29 60 49 9.4 66

10 2.0 4 30 90 50 9.5 3111 2.2 85 31 81 51 9.5 2112 3.0 80 32 95 52 9.6 8013 3.6 73 33 89 53 10.1 6214 4.3 55 34 90 54 10.1 2315 4.6 28 35 67 55 10.2 7816 4.9 89 36 97 56 10.2 3417 4.9 73 37 58 57 10.5 3118 5.4 82 38 83 58 10.7 6919 5.4 81 39 7620 b.5 61 40 67

Nr. = numArul opiniilor, MA = media aritmetice, P = popula-ritatea opiniilor.

Din tabela II se poate verifica intro masura oarecareafirmatia, ca popularitatea opiniilor creste la mijloc iarla extreme scade. Distributia opiniilor, dupe cum se vede

6 85.85.95.95.95 95.95.95.96.06.06.06.06.16 66.97.17.17.37.6

,

www.dacoromanica.ro


din tabela de mai sus, se supune unei regularitati quasigaussiene. Prin urmare, cu cat ne apropiem de extreme,numarul indivizilor care opteaza pentru opiniile extremistescade invers, cu cat ne departam dela extreme §i neapropiem de mijloc, numarul indivizilor create. Cu cat oopiniune este mai favorabila traditiei sau progresului, cuatat numarul indivizilor care adera la ea este mai mic; cucat opinia se apropie de o valoare mai mijlocie, cu atat nu-marul indivizilor care adera la ea este mai mare. Prin ur-mare, in cazul nostru se verified regularitatea distributieigaussiene cunoscute. Desigur, aceasta nu este o lege. In totcazul, ea este mai putin caracteristica distributiei atitudi-nilor sociale si mai mult variatiunii trasaturilor native. Dis-cutiunea cercetarilor experimentale, f acuta la Cap. II, neindreptateste aceasta parere. Atitudinile sociale pot luaforma distributive specified distributiei gaussiene, insa potlua o alts forma, specifies diferitelor tipuri de curbe J,U, I §i P, care au fost discutate in capitolul mentionat.Este adevarat ca Thurstone gaseste o distributie gaussea-na a atitudinilor, aceasta insa, nu se verified in toate Ca-zurile. Chiar testele elaborate de Thurstone, aplicate de di-feriti psihologi americani, nu confirms existenta unei dis-tributiuni gaussiene normale a atitudinilor. Asa dar, distri-butia atitudinilor poate lua cateodata forma curbei gaus-siene, altadata insa, nu. Si cazurile din urma, se verifieamai frecvent dec'at cele dintai. Intr'un Stat totalitarist estenormal ca popularitatea opiniilor, extrem de favorabile

sa fie mai mare decat inteun Stat democrat.In acest caz regularitatea gausseana este infirmata, intru-cat frecventa maxima se constata nu la opiniile mijlocii, cila opiniile extremiste. In consecinta, insasi valoarea crite-riului popularitatii este conditionata de acesti factori so-ciali, iar scarile elaborate intro tars, nu au aceeasi valabi-litate si in alts tars.

Dupe cum am aratat, popularitatea celor 58 opinii nueste egala $i se apropie de distributia gausseana. Astfel,pentru unele opinii mijlocii opteaza 103 subiecti (Nr. 24),pe cand pentru opiniile extremiste §i intermediare, numa-

si

si

na-tionalismului,

www.dacoromanica.ro


rul este cu mult mai redus. In acelaqi timp, se constata caunele opinii se abat prea vault dela regula frecventei gene-rale, cum sunt de ex. opiniile Nr. 4, 6, 7, 10, 15, 47, 50, 51,54 §i 57, In consecinta ele an fost eliminate. In felul acestaam obtinut un numar total de 48 opinii. Intrucat numarulacesta este destul de mare §1 nu aduce un spor de exacti-tate, fats de un numar de doua on mai mic, in consecintaam procedat la injumatatirea testului, pentru a obtine douascarf, menite sa masoare una si aceea§i atitudine, traditio-nal-progresista. Impartirea opiniilor in doua parti egale,s'a facut dupa un criteriu obiectiv §i anume, prin separa-rea opiniilor avand un numar cu sot de o parte, fats deacelea fare sot, de alts parte. In felul acesta, fiecare testformeaza un continuu psihologic, pornind dela cotele opi-niilor cele mai mici qi terminand cu cotele cele mai mari.Pentru a da o forma definitive testelor noastre, am sortatopiniile in a§a fel, ca gradatiunea cotelor sa nu fie conti-nua. Cu alte cuvinte, langa o cots mare am pus una mijlo-cie, mai mica etc. In felul acesta, avem siguranta ca ras-punsul la o opinie, nu afecteaza raspunsul la opinia inve-cinata. Forma ultima a acestor teste este data la anexe".

Tabela III.Cotele opiniilor la cele doui scan (A qi B).

Nr. A. B. Nr. A. B. Nr. A. B. Nr. A. B.

1 6.0 10.7 7 6.5 1.7 13 1 7 1.8 19 5.9 2.02 9.4 3.0 8 10 1 6.4 14 5.9 7.9 20 7.1 4.95 2.2 7.3 9 6.0 9.6 15 1.9 9.2 21 8.9 6.94 7.1 4.3 10 6.1 70 16 5.9 10.2 23 10.2 6.06 8.3 6.9 11 3.6 8.3 17 9.0 6.6 23 5.8 5.86 1.5 8.9 12 5.4 5,9 18 6.9 5.9 24 7.6 5.9

Nr. = numarul opiniei, A.= forma A, B.= forma B.

Tabela III prezinta cotele opiniilor la cele cloud scarfparalele, dupa care s'a facut cotarea testelor, aplicate pen-tru cunoa§terea atitudinii fats de traditie progres la po-pulatia romaneasca,

8i

www.dacoromanica.ro

MASURAREA ATITUDINILOR SOCIALE

Tabela IV.Etalonul logic al atitudinii fate de traditie-progres.

117

Unitatide marime Semnificatia li interpretarea cotelor

1.0 2.9 Extrem de favorabil traditiei3.0 3 9 Foarte favorabil traditiei4.0 4.9 Favorabil traditiei5.0 6.9 Pozitie intermediary7.0 7.9 Favorabil progresului8.0 8.9 Foarte favorabil progresului9.0 11.0 Extrem de favorabil progresului

Tabela IV reprezinta etalonul logic al atitudinii fatsde traditie si progres, asa cum a fost stabilit prin consen-sul a 40 persoane, care au apreciat valoarea intrinseca afiecarei opinii in parte, hotarind cota ei. Mijlocul etalo-nului logic este 6.0. El reprezinta pozitia mijlocie teore-tica fats de traditie si progres. Acest mijloc nu este obti-nut prin popularitatea sau frecventa maxima a opiniilordela mijloc, asa cum este cazul etalonului psihologic, dupacare mijlocul Toate fi la o extrema sau alta, in tot cazulacolo unde frecventa este mai mare. Acelasi este cazul sial celorlalte unitati de marime, fie ca se aseaza la extre-me sau se apropie de mijloc. Valoarea for este logica, re-prezentata prin unitati de marime iar nu prin unitati de va-riatie. De aceea, problema care se pune este, in ce masuracorespunde etalonul logic, etalonului psihologic.

Tabela V reprezinta etalonul psihologic al atitudiniistudentilor fats de traditie si progres, examinati in anul1937. Raportand unitatile de marime ale etalonului logic(tabela IV), la unitatile de variatie ale etalonului psiholo-gic (tabela V), constatam o corespondents surprinzatoareintre cele doua categorii de unitati.

Astfel pozitia intermediary a etalonului logic (5.0-6.9) corespunde unitatilor de variatie ale etalonului psiho-logic, in cazul mbelor scarf. Cu alte cuvinte, studentii ro-mani au o pozitie intermediary fats de traditie $i progres.Este interesant de observat, ca atitudinea studentilor fatsde traditie $i progres nu s'a schimbat in decursul anilor

www.dacoromanica.ro


Tabela V.Etalonul pathologic at atitudinii fail de traditie-progres.

I Testul :C e n t i 1 e

10 20 25 30 40 50 60 70 75 80 90

Forma A : 6.4 5.5 6.6 5.6 b.8 6.0 6.1 6,3 6.4 6.6 7.4

Forma B: Ea 5.9 6.9 6.0 6.1 6.2 6,3 6.4 6.5 6.6 7.3

1937-1940, intrucat masurarile ulterioare nu dau rezul-tate deosebite, dupa cum vom vedea in capitolul urmator.

6. Fidelitatea §i validitatea testelor. Problema fideli-tatii §i validitatii testelor noastre, se pune in legatura cuintrebarea, daca ele masoara ceeace sunt menite sa ma-soare, adeca atitudinea fata de traditie-progres. Cu altecuvinte se pune problema corelatiei dintre test §i criteriu.Pe de alts parte, dat fiind faptul ca criteriul n'a mai fostmasurat qi prin alte teste qi ca atare nu este cunoscut, sepune problema validitatii testului. La aceasta ajungem fa-and corelatia dintre cele doua teste (A §i B), pe carele-am obtinut prin injumatatire. Deasemenea, intrebareacare se mai pune este: cat masoara testul din criteriu sidaca masoara in mod constant,

Coeficientul de fidelitate prin injumatatire este 0.77.El ne arata gradul de incredere pe care-1 putem avea intest. Indicele de fidelitate este 0,87; el ne arata corelatiadintre test care este o masurare imperfecta a atitudinii§i masurarea perfecta a ei, pe care am putea s'o obtinem,cand numarul de teste ar fi infinit. Eroarea etalon a coteieste 1,7 §i ne arata probabilitatea de 2 contra 1, ca micecots bruta, a oricarui individ, este cuprinsa intre +0,96§i 0,96. Prin urmare, in baza coeficientilor de mai sus,fidelitatea testului nostru poate fi socotita ca foarte satis-facatoare, ceeace este §i natural, dat fiind faptul ca ela-borarea testului a fost supusa atat criteriului ambiguitatii,cat §i celui al populatiei.

Validitatea teoretica ne indica gradul de acoperire alcriteriului, in cazul nostru a atitudinii fata de traditie §iprogres. Prin ea se fixeazd limita peste care nu putem tre-

www.dacoromanica.ro

MASURAREA ATITUDINILOR SQCIALE 119

ce, Validitatea teoretica a testului nostru este 0,93. In con-secinta ea trece peste pragul de 0,90 si ca atare este foartesatisfacatoare. Corelatia exterioara ne arata daca testulmasoara constant ceeace are de masurat. Corelatia dintreForma A si Forma B a testului nostru este 0,77. Ea fiindsatisfacatoare, avem toata garantia ca testul acopera cri-teriul masoara constant atitudinea. fata de traditie-pro-gres.

Nu sunt lipsite de interes unele constatari, ce se potface, studiind distributia statistics a atitudinilor fata debiserica, nationalism-internationalism si traditie-progres,prezentate grafic si in tabele, in Cap. IV. Intrucat in ca-pitolul de fata ne ocupam de problema metodei, credemca este locul potrivit sal facem cateva mentiuni critice, cupH:vire la testele aplicate de noi in lucrarea de fata. Dupacum vom avea ocazia sal semnalam la timpul potrivit, dis-tributia statistics a atitudinilor populatiei examinate denoi, este asimetrica negativa in cazul bisericii nationa-lismului-internationalismului si este intermediary in cazultraditiei-progresului. Prin urmare, in primul caz, distribu-tia statistics a atitudinilor nu este gausseana, iar in ulti-mul caz, ea se apropie de aceasta forma, Astfel stand lu-crurile, rasare in mod legitim intrebarea, daca nu cumvadistributia mai mult sau mai putin simetricii si mai alesintermediary a atitudinilor fata de traditie-progres, se da-toreste unor insuficiente metodologice, intrucat scara deatitudini a fost construita in forma unui singur continuuartificial", care in realitate, poate este compus din douavariabile deosebite ca natural? Cu alte cuvinte, distributiagausseana a atitudinii fatal de traditie-progres, nu cumvase datoreste tocmai faptului, ca am contopit doua moduriopuse de adaptare atitudinala, intr'un continuu linear, inloc sal avem doua scarf deosebite: una pentru masurareaatitudinii fatal de traditie, iar alta, pentru masurarea ati-tudinii fata de progres? In acest din urma caz, n'ar fi ex-clusa posibilitatea unei distributii asimetrice, care insa afost anulata prin juxtapunerea opiniilor traditionaliste

$i

* **

$i

$i

www.dacoromanica.ro


progresiste intr'un singur test. Luand un ex. concret, se in-tampla ca un individ, de§i opteaza pentru unele opinii tra-ditionaliste §i pentru altele progresiste, obtine totui o cotamedie, apropiata de atitudinea intermediara, iar nu extre-ma, cum se prezinta lucrurile in realitate. In acest sens,tendintele atitudinale extremiste sunt anulate prin cotamedie intermediara, care este rezultatul sumatiunii diferi-telor opinii extremiste. Atentia noastra s'a oprit asupraacestui fapt, in urma constatarii unei distributii extrem desimilare, intre atitudinile diferitelor grupuri fata de tradi-tie-progres. Impresia generala este ca primele doua teste,pentru masurarea atitudinii fats de biserica §i nationalism-internationalism, sunt mult mai consistente, decat testulpentru masurarea atitudinii fats de traditie-progres. Catsvreme in cazul primelor cloud teste se constata adesea di-ferente semnificative intre diferite grupuri, in cazul ulti-mului test, aceste diferente sunt nesemnificative §i mai multintamplatoare. Dealtfel, confirmarea sau infirmarea aces-tor presupuneri, nu poate fi facuta decat odata cu elabora-rea a doua scarf separate, pentru masurarea atitudiniiWA de traditie de o parte, iar de alts parte, a atitudinii;rata de progres. Numai in acest caz se va putea verifica,daca la baza atitudinii fats de traditie-progres sta o sin-gura trasaturi sau doua trasaturi §i daca aceste trasaturisunt opuse sau complimentare. Parerea noastra este ca inacest continuu linear traditionalism-progresism suntimplicate de fapt doua trasaturi, alaturarea carora introsingura scars de atitudini este pe deplin justificata, dinpunctul de vedere al semnificatiei adaptative a individului,care dupd cum am vazut mai sus, reactioneaza prin com-portament integrat, la opiniile specifice prezentate in tes-tul nostru. Cu alte cuvinte, persoana accepts unele opinii,iar altele le respinge, dupa cum ele se conformeaza saunu notei sale generale traditionalist sau progresiste1).

1) In vederea elucidarii problemei mentionate mai sus, se elabo-reaza in cadrul Institutului de Psihologie, noui teste de atitudinifats de traditie si progres, care urmeaza sA fie aplicate paralel cucele vechi.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALE

Preliminarii. Scopul experimental al studiului de fataeste cunoasterea atitudinilor populatiei romanesti fall de

nafionalism-internafionalism §i tradifie-progres. Invederea acestui scop, au fost elaborate in cadrul Institutuluide Psihologie din Cluj-Sibiu, trei teste pentru masurareaatitudinei fata de valorile sociale respective. Prime le douateste, elaborate de M. Draser (39) si E. N. Margineanu(99) sunt menite sa masoare atitudinea fata de biserica siatitudinea fata de Stat. Cum in general, Statul imbracaforma de organizatie nationals sau internationals, atitu-dinea fata de el, este masurata prin testul de nafionalism-internafionalism (39). Fara indoiala, Statul sj biserica stintdoua institutii fundamentale, pe care se cladeste vieata so-cials si importanta lor, pentru vieata particulars si socialsa individului este evidenta. Al treilea test, prezentarea ca-ruia a fost facuta in capitolul precedent, este menit sa ma-soare atitudinea fata de toate institutiile sociale si cultu-rale si anume, fata de pastrarea sau schimbarea lor, adecafata de traditionalism si progresism.

Cele trei teste de atitudini sociale au fost aplicate laun nurnar de aproximativ 1300 cazuri, asupra elevilor, stu-dentilor, invatatorilor si profesorilor dela liceele secundare.Examinarile au avut loc in decursul anilor 1937-1941, siau fost facute in diferitele centre ale tarii, in Cluj, Tirni-soara, Iasi, Tg. Mures si Sibiu. In felul acesta, ne-am asi-gurat asupra conditiilor de omogeneitate ale populatiei,

biserica,

www.dacoromanica.ro


care conditii trebuesc respectate in orice masurare psiholo-gica. De asemenea, testele au fost aplicate la diferite na-tionalitati: Romani, Germani, Unguri, Evrei, etc., $i la di-ferite confesiuni, etati, conditii sociale si economice. In fe-lul acesta, rezultatele sunt reprezentative pentru populatiaromaneasca. In cele ce urmeaza, trecem la prezentareainterpretarea rezultatelor obtinute, in ordinea succesiva,la (a) elevi, (b) studenti si (c) invatatori si profesori.

A) Atitudinea elevilor MN de biserica, nationalism-in-ternationalism fi tradifie-progres.

Numarul elevilor asupra carora s'au aplicat cele treiteste, se ridica la aproximativ 300 cazuri, dela liceele teore-tice, militare, comerciale, industriale si confesionale. In con-secinta, interesul psihologic se indreapta nu numai asupracunoasterii atitudinii elevilor in general, dar asupra va-riatiei acestei atitudini, in functie de influentele instruc-tiunii, etatii, sexului, etc, Natura acestor variatii ne vaarata natura influentelor venite din partea factorilor nativisi a factorilor de mediu, importanta carora a fost discutata.'in capitolele precedente.

1. Atitudinea filth' de biserica. Tabela VI reprezinta dis-tributia atitudinii elevilor fats de biserica pe licee. Ana-liza statistics a acestei distributii ne duce la doua consta-tari: (a) cu privire la asimetria pronuntat negativa a free-ventei celor trei categorii de elevi (b) cu privire la unelediferente intre atitudinea elevilor dela diferite licee. Astfel,frecventa maxima se face in toate cazurile la extremadreapta, in doua unitati de variatie (8-9), apropiindu-sede distributia tip-J. In cazul elevilor dela liceele teoreticeavem 35.55% si 30.00%, in unitatile de variatie 8 $i 9, Laelevii liceelor militare avem 28.00% $i 48.00%, in unitatilede variatie 8 si 9; iar la elevii liceelor comerciale $i indus-triale se distribue in aceleasi unitati de variatie 53.76%$i 16.12°/o,

Cu alte cuvinte elevii au atitudini foarte favorabilebisericii.

ti

si

si

www.dacoromanica.ro

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOC!ALE 123

Tabela VI.Distributia atitudinii fag de biserica, nationalism-internationalism

gi traditie-progres, pe licee.

Atit. LiceulUnitati de variatie

2 3 4 5 6 I 7 I 8 I 9 10 Total ?g,

I I

T : 2.22 3 33 4.44 5.55 5.55113.33 35.65 30.00 99.97M : - 1.33 2 66 - 118.86 28.00 48.00 1 33 99.98

Cd4 : - 1.07 1.07 3.22 8.60,16.12 53.76I

16.12 - 99.96

T : 1.09 6.59 3.29 4.39 14.28 19.78 45.05 5.49 - 99.96M : - - - 1.17 14.11 25.88 49.41 9.41 - 99.98

Cd-I : - - 1.07 1.07 6 46 38.70 51 61 1.07 - 99.97

T : - - 1.08 33.69 54.34 9.78 1.08 - - 99.97M : - - 3.65 60.00 40.24 6.09 - - - 99.98

Cd4 : - - - 41.93 68.06 --: - - - 99.99

T = liceele teoretice, M= liceele militare, C+I = comerciale siindustriale.

In ce prive§te diferenta distributive a atitudinilor, estede observat, ca deplasarea spre dreapta este mai mare incazul elevilor dela liceele militare. Cu alte cuvinte ace§tiasunt in proportie mai mare extrem de favorabili bisericii,comparativ cu elevii dela celelalte licee.

Tabela VII.Etalonul psihologic al atitudinil elevilor fag de biserica, nationa-

lism-internationalism qi traditie-progres.

Atit. Liceul :C e n t i 1 e

10 20 25 130 40 150 60 70 175 80 90

T.: 4.9 6.7 7.2 7 5 8.3 8.7 8.9 9.0 9.0 9.1 9.2M.: 7.6 7.8 8.1 8.4 8.7 8.9 9-1 9.3 9.3 9.3 9.6

C -FI: 6.6 7.6 7.9 7.9 8.3 8.4 8.6 8.8 8.9 9.0 9.1

T : 4.5 6.2 6.8 6.9 7.6 8.1 8.3 8.5 8 6 8.7 8.9M : 6.7 7.1 7.7 7.8 7.9 8.2 8.4 8.6 8.8 8 9 9.0

Cd-I : 7.0 7.4 7.5 7.6 7.8 8.1 8 3 8.4 8.5 8.6 8.8

T : 5.5 6.7 5.8 5.9 6.1 6 2 6.4 6 6 6.6 7.1 7.3M: 5.3 5.6 6.7 5.7 5.9 6.0 6.1 6 2 6.3 6.4 6.7

C-14 : 6.6 5.8 5.9 6.0 6.1 6.1 6.2 6.2 6.3 6.3 6 5

Legenda : aceeasi ca gi la Tabela VI.

11.,..,

11

*,,4

-

9,

'C

-,9

4 9

4

.12

www.dacoromanica.ro


Comparand etalonul psihologic al atitudinii elevilorfats de biserica, in raport cu pozitia intermediary a etalo-nului logic, reprezentata prin cota 6.0, constatam ca depla-sarea spre dreapta, adeca spre polul foarte favorabil bise-ricii se face au 2.7 unitati de cota, in cazul elevilor delaliceele teoretice; cu 2.9 unitati de cota in cazul elevilorBela liceele militare si cu 2.4 unitati de cota la elevii li-ceelor comerciale si industriale. Dupa cum se vede si inacest caz, se verified atitudinea foarte favorabila Ltd debiserica a elevilor examinati. Intre cele trei deplasari parea nu exista o diferenta pronuntata. Totusi ea exista sieste foarte semnificativa. La aceasta constatare am ajunscalculand eroarea standard a diferentelor dintre mediile gru-purilor respective, dupa formula data de Garrettl). La pri-mul grup media aritmetica este 7.83, la al doilea grup este:8.63, iar la al treilea, este: 8.14. Erorile standard ale mediilorrespective sunt: .185, .120, .113. Eroarea standard a dife-rentelor dintre prima si a doua medie este .220; dintre pri-ma si a treia este .216 si intre a doua si a treia este .164.Daca diferenta dintre cele cloud medii aritmetice, intreceeroarea standard a diferentelor inmultita cu trei, insem-neaza ca exista diferente semnificative intre atitudinile gru-purilor respective. Daca ea n'o intrece, inseamnd ca dife-rentele dintre cele cloud' medii nu sunt semnificative. In cazulnostru, diferenta dintre mediile primului si al doilea grup es-te de .80. Ea intrece eroarea standard a diferentelor celordoua medii inmultita cu trei. Cu alte cuvinte intre eleviiliceelor militare si teoretice exista diferente semnificativede atitudini fats de biserica, in sensul ca cei dintai sunt maireligiosi cleat ultimii. Deasemenea exista diferente semni-ficative intre elevii liceelor militare si comerciale-indu-striale, primii fiind mai religiosi decat ultimii. Insa, intreelevii liceelor teoretice si comerciale-industriale, nu exis-ta diferente semnificative.

') Garrett, H. E.: Statistics in Psychology and Education. Long-mans, Green & Co. 1935, la pag. 211:

a aMgEroarea standard a diferentelor =°D sau IM1M2= \I

M1-1-dintre doua menii

www.dacoromanica.ro

STUDIUL D1FERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALE 125,

Pentru a preciza gradul de abatere at curbei reale delacurba ideals, am calculat coeficientul de asimetrie, in cazulfiecarei distributii in parte. Astfel putem cunoaste depla-sarea spre dreapta sau spre stanga, negativa sau pozitivaa fiecarei curbe. Deasemenea am calculat sigma, coeficien-tul de variatie, boltire, eroarea standard a sigmei si a me-diei. acestor calcule este neindoielnica, intru-cat ne arata increderea ce o putem avea in rezultatele ob-tinute de o parte,' iar de alts parte, constitue criterii sigurepentru exprimarea economic& a rezultatelor.

La prima grupa. (liceele teoretice) am obtinut: a = 176.V=22.47 (coeficientul de variatie), As = 1.41 (coeficientul de asi-metrie), ku=0.418 (coeficientul de indoiturA, kurtosis care preci-zeaza tipul curbei in ce priveste abaterea ei platikurtica sau lepto-kurticA) aM=.185 (eroarea standard a mediei), as =.131 (eroarea stan-dard a sigmei).

La grupa a doua (liceele militare) am obtinut: a =1.04 V=12.05,As= .807, ku=.625, aM =.120, as =.084. La grupa atreia: a =1.09,As .743, V=13.39, ku=.414, a M=.113, ag=.079.

2. Atitudinea fats de nationalism-internationalism. Frec-yenta maxima a distributiei cazurilor se face (tabela VI)in tmitatile de variatie 7 si 8, in cazul atitudinii fats denationalism-internationalism. Prin urmare, elevii sunt favo-rabili nationalismului defavorabili internationalismului,in proportie ridicata. Procentul cel mai ridicat it dau ele-vii liceelor comerciale industriale (51,61%) in unitateade variatie a 8-a, apoi vin elevii liceelor militare (49,41%)qi elevii liceelor teoretice (45,05). Deviatia dela pozitia in-termediary a etalonului logic se face au 2,07 unitati de cot&in cazul grupului intaiu, cu 2,15 unitati de cots in cazulgrupului at doilea cu 2,07 unitati de cots in cazul gru-pului at treilea. Exists diferente sernnificative intre atitu-dinile nationalist ale celor trei categorii de elevi. Cei mainationalist stint elevii liceelor militare, apoi yin elevii li-ceelor comerciale industriale, si in cele din urma, eleviiliceelor teoretice. Aceasta, intrucat diferenta dintre medii-le aritmetice a primelor doua grupe, care este de .62, in-

Importanta

§i

§i

§i

§i

.

www.dacoromanica.ro


trece eroarea standard a diferentelor inmultita cu trei, eaHind egala cu .187. Intre atitudinea elevilor dela liceeleteoretice de o parte si industriale comerciale de altsparte, nu exsita diferente semnificative prea accentuate.In schimb exists diferente semnificative, intre elevii licee-lor militare elevii liceelor comerciale industriale.

Valorile medii, distributive si diferitii coeficienti calculati, lacele trei grupe sunt:

La prima grupa : MA=7.43, a =1.60, V = 2.15, As= 1.20,ku =.395, aM = .167, ay = .118.

La a doua grupa: MA=8.05, a = .268, V= 3.03, As=- 1.16,ku =-- .477, aM = .027, cra=,019.

La a treia grupa : MA = 7.94, a= .235, V =2.96, As = 1.65,ku= .505, aM = .024, acy = .017.

3. Atitudinea fats de traditie-progres. Cats vreme incazul atitudinii fats de biserica si nationalism-internatio-nalism, frecventa maxima se face la extrema dreapta, incazul atitudinii fata de traditie-progres, ea se face in uni-tattle de variatie mijlocii (5-6), dupa cum ne arata ta-bela VI. Cu alte cuvinte, majoritatea elevilor apartinandcelor trei grupe examinate, au atitudini intermediare fatsde traditie progres. Deplasarea etalonului psihologic(tabela VII) dela pozitia intermediary a etalonului logic,se face in medie la cele trei grupe cu 0.06 unitati de cots.Fata de celelalte deplasari, pe care le-am obtinut la ati-tudinea fats de biserica si nationalism-internationalism,care trec peste 2.00 unitati de cots, in cazul de fats, di-ferentele sunt concludente cu privire la pozitia interme-diary a elevilor fata de traditie si progres. Insa, in toatecele trei cazuri de atitudini, tendinta generala de omoge-neizare se verifica. Atata doar, ca la atitudinile fata debiserica si nationalism-internationalism, concentratiuneamajoritatii cazurilor se face la extrema dreapta, apropiin-du-se mai mult sau mai putin de distributia-J, pe cand laatitudinea fats de traditie-progres, frecventa maxima seface la mijloc, apropiindu-se de distributia-P. Aceasta se-verifica mai ales in cazul atitudinii elevilor dela liceelecomerciale industriale, unde avem 41.93% si 58.06%,

si

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALE 127

adeca un total de 99.99 procente, grupate in unitati de va-riatie mijlocii.

La prima grupa: MA = 6.22, a= .205, V = 3.29, As = +1.0 2ku .435, aM=.021, aa=,015, aD=.087 (II1).1)

La a doua grupa.: MA=5.96, a =.170, V =2.85, As:---- +.176,ku=.467, aM=.018, aa = .013., aD=.064 (IIIII).

La a treia grupa: MA=6 05, a =.106, V =1 85, As= .566,ku=.465, aM = 010, aa=.007, aD=.068 (I-111).

Interpretarea valorilor coeficientilor de mai sus, in-tareste afirmatiunile facute. Coeficientul de variatie (V) estemai mare la prima grupa, decat la celelalte doua. El nearata marimea variatiei atitudinilor celor trei grilpe. Cucat variatia este mai mare, cu atat omogeneitatea atitudini-lor este mai mica. Si invers, cu cat variatia este mai mica,cu atat distributia atitudinilor se face in mai patine clasede frecventa si cu atat apropierea intre ele este mai mare.Sigma nu ne poate da aceste indicatiuni, intrucat calcula-rea ei se face in functie de medie. Ca atare, marimea eidepinde de marimea mediei. Ori in cazul nostru, mediilesunt diferite. In schimb coeficientul de variatie ne poatearata diferentele de atitudini. Cea mai mica variatie a forse constata in cazul grupei a treia, ceeace ne arata omo-geneitatea cosistenta for mai ridicata, in raport cu ati-tudinile celorlalte doua. grupe.

Coeficientii de asimetrie (As) $i de boltire (ku) pre-cizeaza calitatea $i tipul abaterii celor trei distributii, carepot fi reprezentate grafic. Reprezentarea for ne-ar duce inprimele doua cazuri, la curbe asimetrice pozitive, iar incazul al treilea, la o curbs asimetrica negativa. Toatecurbele au insa o accentuate tendinta platikurtica, in-trucat frecventa inclivizilor care se grupeaza la mijloc estefoarte mare. Eroarea standard a diferentelor dintre medii( GD), ne arata ea nu exists diferente semnificative intreatitudinea elevilor dela liceele teoretice militare, com-parativ cu atitudinea elevilor dela liceele comerciale

1) Cifrele romane (III), (IIIII) si (IIII) reprezinta gru-pele la care s'au calculat erorile standard a diferentelor dintre medii.

$i

si

si

www.dacoromanica.ro


industriale. In schimb exists diferente semnificative intreatitudinea grupului intaiu si al doilea de elevi, in sensulca elevii dela liceele militare sunt mai traditionalisti decatelevii dela liceele teoretice.

In concluzie se poate spune ea in general, atitudineaelevilor (a) fats de biserica este foarte favorabila, (b) fatade nationalism-internationalism este favorabila si (c) fa(dde tradifie- progres este intermediara. In ce priveste dife-rentele intre cele trei tipuri de atitudini, se constata caelevii dela liceele militare sunt mai religiosi, mai nationa-listi si mai traditionalisti decal elevii dela celelalte licee.Fara indoiala, aceasta se datoreste influentei factorilorsociali, care opereaza asupra atitudinii elevilor dela li-ceele militare, sub forma de lecture, istorie nationals, spi-rit de corp, etc. In tot cazul, factorii /de control social suntcu mult mai puternici la liceele militare, decat la celelaltelicee. Autoritatea, disciplina, pedepsele, etc., determineintr'o masura mai mare conformismul atitudinilor si re-gimentarea lor, in cazul liceelor militare decat al celor-lalte licee.

4. Distributia atitudinilor in raport cu etatea. Testele.de atitudini sociale au fost aplicate la elevii de 18-19ani, adeca la o etate cand poate fi vorba de atitudini maimult sau mai putin bine definite, facia de biserica, natio-nalism, etc. Elaborarea statistics a rezultatelor a fost f a-cuta qi din acest punct de vedere, pentru a cunoaste influen-ta etatii in variatia atitudinilor sociale. Tabela VIII repre-

Tabela VIII.Distributia atitudinilor in report cu etatea elevilor.

Atit liV,

'';.1' 2

Unitati de variatieI 3 4 5 6 7 I 8 I 9 1 10 Total %

Biserica 18 - 1 3.22 2.15 5 37 7.52 20.43127.95 33.33 - 99.9719 1.06 1.90 2.85 2.85 1.90 14.28,44.76 28.57 0.95 99.96

National . 181 1.06 3.15 3.15 4,21 14.73 28.42 40.00 5.26 - 99.98Internat . 19 - 2.70 0.90 0.90 10.81 22.52 56.75 5.40 - 99.98

Traditie- 18 - - 2.10 35.7853 68 7 361 1.05 - - 99.97Progres 19 - - 1.80 45.04145.04 6.30 0.90 0.90 - 99.98

I

www.dacoromanica.ro


zinta distributia atitudinilor in raport cu etatea elevilor.Analiza acestei distributii ne arata ca exists unele dife-rente mai mult sau mai putin mari, in cazul celor trei ati-tudini sociale. In ce privegte distributia atitudinilor fatalde biserica, frecventa maxima se face pentru ambele etati,in unitatile de variatie 8-9. Nu se face insa in mod egal,Proportia este mai ridicata in ultima unitate de variatie,la etatea de 18 ani decat la etatea de 19 ani. Cu alte cu-vinte, la etatea de 18 ani, elevii sunt foarte favorabili bise-ricii, intr'un numar mai mare, decat elevii la etatea de 19ani. Diferentele acestea insa, nu sunt semnificative, intrucateroarea standard a diferentelor celor doua medii aritme-tice, inmultita cu trei, intrece diferenta mediilor respective(tabela IX). Dealtfel, abaterea medianului dela pozitia in-termediary a etalonului logic, nu este prea diferita .1acele doua etati (tabela IX).

In ce prive§te atitudinea fatal de nationalism-interna-tionalism, aici diferentele suet intradevar semnificative,intre cele doua etati. Intrucat diferenta dintre cele douamedii este egala cu .60, iar eroarea standard este .175 (ta-bela IX). Cu alte auvinte, elevii de 19 ani sunt mai favora-bili nationalismului gi mai defavorabili internationalismu-lui, decat elevii de 18 ani.

Tabela IX.

Atit. f.d M. MA. D. a As. ku. am. ag. D.

Biser;cA 1

8.5 8 08.2

1 201 1 488 8 1.51

1.011.23

.434.302

.163

.147.108.104 56

National.Internat.

8.08.36.16.0

7.37.96.16.1

1 1

.60

1.00 1I 1

1 411.06

0 760.99

.460.676

.144

.100.102.071

.175

TraditieProgres

0.190 21

+0 80+0.67

.289.407

.019

.020.013.014

00

M = median, MA = media aritmetica, D = diferenta dintre M1si M2, a = sigma, As = coeficientul de asimetrie, ku = coef, de boltire,aM = eroarea standard a meliei, ao. = eroarea standard a sigmei.

In ce prive§te atitudinea fats de traditie §i progres,nu exists nicio diferenta intre cele doua etati, intrucat

9

1

1 I 1 1 1 1

I I I

I

I

www.dacoromanica.ro


mediile aritmetice sunt egale, dupes cum se vede in ta-bela IX.

A§a dar, singura diferenta semnificativa se constatanumai in legatura cu atitudinea fats de nationalism-inter-nationalism. Diferenta aceasta poate fi atribuita in parteetatii, dar in parte §i influentelor mediului social. Intrucatatitudinile elevilor fats de biserica §i traditie-progres, nudifera in mod semnificativ in raport cu etatea, este greude presupus ca aceasta ar avea un rol deosebit, in variatiaatitudinilor fats de nationalism-internationalism.

Calm land coeficientii de corelatie dupes metoda pro-duselor (dupes formula lui Pearson)1) la cele trei teste pa-ralele (Forma A §i B) care au fost aplicate in acelaqi timpla elevi, am obtinut rezultate foarte satisfacatoare. Ast-fel, corelatia dintre Forma A §i Forma B, a testului pentrumasurarea atitudinii fats de biserica este +.97; dintreForma A §i B, a testului de nationalism-internationalismeste +.95; *i intre Forma A §i B, a testului de traditie-progres este +.76. Ace§ti coeficienti ne asigura asupravaliditatii §i fidelitatii testelor aplicate §i in acela§i timp,asupra exactitatii rezultatelor obtinute. In consecinta atatmetoda cat §i rezultatele sunt demne de incredere.

5. Influenta organizatiei politice a Statului asupra ati-tudinilor. Pentru a determina gradul influentelor venite dinpartea stimulentilor sociali noui, asupra schimbarii atitu-dinilor la elevi, am aplicat in tuna Martie a. c., cele treiteste de atitudini, la un numar aproximativ de 100 cazuri.Diferenta intre rezultatele obtinute prin examinarea re-centa rezultatele mai sus expuse, ne va arata influentaschimbarilor sociale, petrecute in ultima vreme la not intars, asupra modifickrii atitudinilor elevilor. Tabela X re-prezinta aceste rezultate, obtinute prin cele doua exami-nari. Pentru compararea rezultatelor noui cu cele vechi,ne folosim de rezultatele anterioare ale elevilor dela liceeleteoretice, intrucat examinarea recenta s'a facut asupraacestei categoric de elevi.

1) Pentru calcularea coeficientului de corelatie conform formuleilui Pearson, vezi N. Margineanu: Elemente de Psihometrie.

si

www.dacoromanica.ro


Tabela X.Analiza comparative a atitudinilor masurate in 1937 *i 1941.

Atit. f. d. Anul Qi M. MA. D Qs. a cra cID

Biserica 19371941

78

26

8.79.1

7.88.4 .60 1 9.0

9.81.761.36

.186

.136 '229

Internet.1937

7.18,7'., 70:04 .601 g..26

1.60.1170 *194+

Traditie-I

Progres19371941

6.86.9

I 6.26.5

6.26.1

.1011

6.67.1

.205

.218.021.002 .0 70

Qi = quartilul inferior, M = median, MA = media aritmeticA,D = diferenta intre cele 2 medii, Qs = quartilul superior, a = sigma,Q6 = eroarea standard a sigmei, CD = eroarea standard a diferentelorcelor douA medii.

Dupa cum se vede din tabela X, schimbarea atitudiniisau mai exact spus, deplasarea ei spre extrema dreapta,s'a facut in mod semnificatio numai intr'un singur caz $ianume, fats de nationalism-internationalism. Dupa cum nearata eroarea standard a diferentelor celor cloud medii, de-plasarea atitudinii spre polul favorabil nationalismuluidefavorabil internationalismului, este reala semnifica-tiva. Prin urmare atitudinea elevilor fats de nationalism,s'a deplasat $i mai mult spre polul favorabil, in timpul dinurm a. Aceasta se datoreste fare indoiala, schimbarilor so-dale care au avut loc in timpul din urma la not in lard.Este interesant de notat, ca deli exists diferente intrecele doua examinari, in ce priveste atitudinea fats de bi-serica traditie-progres, ele totusi nu sunt semnificative.Aceasta se poate explica prin faptul, ca in acest domeniunu s'au produs schimbari sociale. Cum insa ele s'au produsin domeniul vietii nalionale politice, ca atare, influentelefor s'au repercutat asupra atitudinii elevilor fats de na-tionalism si fate de Stat.

B. Atitudini sociale la studenti

1. Distributia atitudinilor pe Faeultati

a) Atitudinea fatei de biserica. Numarul studentilorasupra carora am aplicat cele trei teste de atitudini, se

(

§i

I 1 1 I1

I I 1 1

I I

I I

8'

si

$i

www.dacoromanica.ro


ridica Ia peste 800 cazuri, cuprinzand un fragment suficientreprezentativ de subiecti, dela toate Facultatile qi sec %iileapartinatoare lor. Fig. 3 0 tabela XI reprezinta distributiaatitudinii studentilor fats de biserica pe Facultati. Ana-liza statistics a celor 7 'curbe de varia %ie, exprimate in uni-tati de cots bruta, ne arata ca este vorba de curbe asime-trice qi anume, asimetrice negative). Frecventa maximase face la o extrema a crubei §i anume, la extrema dreapta,

Fig. 3. Curbele de variafie ale atitudinii laid' de biserica, obfinutecu scara A fi B.

apropiindu-se de distributia-J, leptokurtica. Cu alte cu-vinte, majoritatea studentilor se grupeaza in spre atitu-dinea foarte favorabila bisericii.

Comparand distributia curbelor intre ele, constatam incazul curbelor 2, 5 0 7 o frecventa mai mare a cazurilorin unitatile de variatie 8-9. Astfel, in cazul curbei 5, seplaseaza in cele doua unitati (8-9) 55.88 % 0 32.35% dintotalul subiectilor. In cazul curbei 7 se grupeaza in ace-

1) Cote le brute reprezinta media cotelor aceluia*i subiect, Iacele dota teste paralele (Forma A *i B).

1 I e Ire

2 _____leapt3 Mau inci

to 5 efronout,comer}

3 4. J 6 7 8 9 4o

6o I

.... -.4-6.s7

www.dacoromanica.ro

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOC1ALE 133

Tabela XI,Frecventa atitudinilor feta de biserica, nationalism-internationalism

traditie-progres, pe Facultall1

Atit. Facult,Unitati de variatie 1

213 415 6 718 9 Total%L. 4.90 1 96 3.92 4.90 8 82 9 8u 40.19 25 49 99.98D. 2.22 - 4.44 6.55 2.22 8.88 26 66 49.99 99 96M. 1.65 2.47 2.47 5.78 4 95 11.57 37.19 33 88 99.96St. 2.17 1.44 4 34 6.07 2.17 13.04 26.08 45 65 99.96A. - 0.98 0.98 2.94 - 6.86 55 88 32 35 99 99C. - - 1.36 2.73 4.79 12.32 41.09 37.67 99.96P. 2.97 1.98 2.97 2.97 0.99 12.87 34.65 40.59 99.99L. - 5.88 9.80 6 88 16.66 18.62 34.31 8.82 99.97D. 1.12 - 7.86 5.61 13.48 17.93 40.44 13.48 99.92M. - 2.47 2.47 0.82 6.61 23.96 58.67 4.95 99.95St. - 1.44 7.97 7.97 11,59 32.60 33,33 5.07 99.97A, - 1.96 0 98 7.84 23.52 61.76 3.92 99 98C. - - 4.10 6.84 31.50 54.79 2.73 99 96P. 0.99 0.99 1.98 6.93 6.93 18.81 62.47 10.86 99.99L. - - 0.98 24.50 60.78 13.72 - - 99 98D. - - 1.12 20,22 65.16 6.74 4.49 2.24 99.97M. - - - 31.96 54.91 9.01 4.09 - 99.97St - - 2.17 28.26 49.27 18.84 1.44 - 99.98A. - - 34.31 65 88 9 80 - - 99.99C. - - 0.68 47.94 47.26 3.42 0.68 - 99.98P. - - - 29.70 56.43 11.88 1.98 - 99.99

L = Litere D = Drept, M = MedicinA, St = Stiinte, A = A gro.nomie, C = Comert, P = Politehnica.

lea§i unitati de variatie 34.65 ° /o §i 40.59°/o din totalul su-biectilor; iar in cazul curbei 2, se distribue 26.66% §i49.99%. In ce masura aceste diferente sunt sau nu semni-ficative, ne spun eroarea standard a diferentelor dintremedii, care este data pentru fiecare grupa de studenti intabela XII, Exists diferente semnificative intre studentiidela Litere §i Agronomie, in sensul ca ace§tia din urmasunt mai religio§i; intre studentii dela Litere ci Comert,ultimii fiind mai religio§i decat primii §i intre studentiidela Medicina-Agronomie §i Comert care sunt mai reli-gio0 decat primii.

Prin urmare, se poate trage concluzia, in baza celorde mai sus, ea influenta instructiunii are un rol neindoiel-nic in diferentierea atitudinilor religioase.

Abaterea mediilor aritmetice dela pozitia intermediarya etalonului logic, se face cu 2.54 unitati de cots spre polul

ei

,.1

,,i4P]

--

www.dacoromanica.ro


Tab ela XII.Eroarea standard a diferentelor dintre mediile celor 7 categorii

de studenti.

1

....;..r...

<ds'-'

-.Q.,

_..., Drept Med. Sdince Agron. Comert Politeh.

D. °D. D. °D. D. °D. D. °D. D. °D. D. I 93.

L. 7.81 .56 .246 .27 .211 .43 .238 .73 .207+ .66 .201+ .44.243D. 8.38 - - .39.19: .13 .222 .17 .189 .10 .181 .12 .228M. 8.08 - - - - .16 .181 .46 .129+ .39 .128+ .17 .188St. 8.24 - - - - - - .30 .177 .23 .169 .01 .184A. 8.54 - - - - - - - - .07 .123 .29 .184C. 8.47 - - - - - - - - .22 177

L. 7.19 .42 .192 .79 .189+ .18 .196 .84 182+ .66 .173+ .71 .203+D. 7.61 - -. .37 .147 .24 .155 .42 .138+ 24 .125 .29 .126M. 7.98 - - - - .61 .152+ .05 .134 .13 .121 08 .161St. 7.37

8.03-- - -- -- -- .66 .143+- - .48 .131 .53

.13.169+

A. - 18.110 .152C. 7.85 - - - - - - - - - - 05 .142

L. 6.236.40

.17 .101 .06 .084.084

.12 .073 .01 .076 .12.29

.070 .13 .033D. - - .11 .05 .092 .18 .094 .090+ .04.099M. 6.29 -- - - - .06 .073 .07 .076 .18 .070 .07

.01.082

$t. 6.35 - - - - .13 .063 .24 .056+ .070C. 6.11 - - - - - -- - - - .25 .067+P. 6.36 - -- -

(Diferentele semnificative sunt notate cu semnul ).

foarte favorabil bisericii la Agronomie, cu 2.47 unitati decots la Comert, cu 2.38 unitati de cots la Drept, cu 2.25unitati de cots la Politehnica, cu 2.24 unitati de cots la

cu 2.08 unitati de cots la Medicinal §i cu 1.81 uni-tati de cots la Litere. Prin urmare, cei mai religio§i suntstudentii dela Agronomie §i cel mai putin religioqi suntstudentii dela Litere, din cele qapte categorii de studenti.

Asimetria cea mai mare se constata (in baza coeficien-tilor de asimetrie calculati) la curbele 5 6, la celelaltecurbe ea fiind aproximativ egala. Omogeneitatea de atitu-dini este mai mare la studentii dela Agronomie §i Comers,de§i in general, consistenta atitudinilor este evidenta latoate categoriile de studenti.

b) Atitudinea Iota de nationalism-internationalism. Dis-

I

g11s

-1El gi

-: 4,1. -0i P. 7.90 - - - - _ _ -

+

$tiinte,

§i

I

I ;

-4

a

I's

www.dacoromanica.ro

STUD/UL D1FERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALE 135

tributia atitudinei studentilor fats de nationalism-interna-tionalism este reprezentata grafic in Fig. 4 si procentualin tabela XI. 0 simply privire aruncata asupra celor 7curbe de variatie ne arata ca ele sunt asimetrice negative.Deplasarea frecventei majoritatii cazurilor, -se face sprepolul favorabil nationalismului defavorabil internatio-nalismului. Distributia maxima se face in unitatile de va-riatie 7 si 8. Ea este mai ridicata in ultima unitate de varia-tie la studentii dela Agronomie (61.78%), Medicina

Here2. dell3 .__ftedicii2d:

S _aft ocr.na

comert7...pc:Ltd) nica;

2 3 y r 6 d 9

Fig. 4. Curbele de variafie ale atitudinii fay de nationalism-in-ternationalism (Scara A+B).

(58.67°/o)., Comert (54.79 ° /o) si Politechnica (52.470/o), simai scazuta la Drept (40.44%), Litere (34.31%) si yStiinte(33.33%). Cu alte cuvinte, in aceasta proportie studentiisunt favorabili nationalismului defavorabili internatio-nal;Fmului. Consistenta omogeneitatea atitudinilor estemai ridicata la studentii dela Agronomie, Comert, Poll-tehnica qi Medicina, in raport cu celelalte grupe de stu-denti. Exist& diferente semnificative de atitudini, dupa cumne arata tabela XII, intre urmatoarele Facultati: (a) Li-tere--Medicina, Agronomie, Comert Politehnica, in sen-sul ca studentii dela acestea din urma, au atitudini mai fa-

§i

(VI.

f.----stiir4e. 0 1t: .{

I; t 11* A ....,

/ kell.I

4 "/

§i§i

§i

aa

www.dacoromanica.ro


vorabile nationalismului decat studentii dela Litere; (b)Drept Agronomie, in favorul acesteia din urma; (c) Me-dicina Stiinte, in favorul celei dintai, (d) $tiinte--Agro-nomie, Comert si Po litelmica.

Prin urmare, atitudinile fats de nationalism-interna-tionalism variaza in raport cu Facultatea pe care o urmea-za studentii, Cele mai multe diferente semnificative seconstata intre atitudinile studentilor dela Litere si atitudi-nile studentilor dela celelalte Facultati, in sensul ca pri-

60 2i }ereic 134

3 m cAticinA.4.. 4 nte

airrunorneorwert

7. , ,politehhia

1:

41 I.'

I1

/*/

g 9Fig. 5. Frecuenfa alitudinii Wit- de tradifie-progres (Scara A+B).

mii sunt pentru nationalism, intro proportie mai putin ri-dicata decat ultimii, Apropiata de distributia studentilordela Litere este aceea a studentilor dela Drept (tabela XI),care se face in mai multe unitati de variatie, cu o frecven-ta aproximativ proportionala.

c) Atitudinea 1(0 de tradi ( ie- progres. Exceptandcurba a 6-a, care reprezinta atitudinea studentilor delaComert (Fig. 5), putem spune ca celelalte vase curbe seaseamana foarte mutt intre ele. Dupa cum ne arata ta-bela XI, frecventa maxima se face la mijloc, intre unita-tile de variatie 5-6. Cu alte cuvinte atitudinea studenti-

vi

vi

7

vi

r

2 S 4 5 6

www.dacoromanica.ro

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALS 137

for fats de traditie §i progres este mijlocie, intrucat eacorespunde pozitiei intermediare a etalonului logic. Dife-fente semnificative exists intre atitudinile studentilor delaComert de o parte si Drept, Stiinte §i Politehnica de altsparte (tabela XII).

Tragand concluziile generale in baza rezultatelor demai sus, in legatura cu cele trei atitudini sociale la stu-denti, constatam urmatoarele:

(1) Studentii au atitudini foarte favorabile bisericii,atitudini favorabile nationalismului si defavorabile inter-nationalismului, si pastreaza o atitudine mijlocie fats detraditie-progres.

(2) Grupe le de studenti care sunt cele mai favorabilebisericii sunt in acelasi timp, mai favorabile nationalismu-lui si mai defavorabile internationalismului. Exist a, asadar, o relatie evidenta intre aceste doua tipuri de atitudini.

(3) Exists diferente semnificative la cele trei tipuri deatitudini, intre studentii diferitelor Facultati. Prin urmare,influenta studiului qi a instructiunii se repercuteaza asupravariatiei atitudinilor sociale.

2. Distributia atitudinilor in raport cu confesiuneastudentilor

a) Atitudinea fatii de bisericd. Distributia atitudiniistudentilor fats de biserica, in raport cu confesiunea foreste reprezentata grafic in Fig. 6 si procentual, in tabelaXIII. Analiza statistics a celor 5 curbe, ne arata ca in-fluenta confesiunii constitue un factor destul de importantin diferentierea atitudinilor religioase. Prime le patru curbe(1-4) sunt asimetrice negative, cu tendinta de concentra-re a majoritatii cazurilor in unitatile de variatie 8-9.Frecventa nu este insa egala in toate cazurile. Ea este maimare in ultima unitate de variatie, la studentii de confesiu-ne greco-catolica (51.77°A) si mai mica la studentii deconfesiune reformats (25.350/o), adeca se reduce tocmai lajumatate. Cu alte cuvinte, studentii gr.-catolici sunt in-

www.dacoromanica.ro


tr'o proportie mai ridicata foarte favorabil bisericii, decalstudentii de confesiune reformats. Intre aceste doua ca-zuri se situeaza studentii de confesiune ortodoxa si rom.catolica, cu o frecventa aproximativ egala in cele douaiunitati de variatie dela extrema dreapta. Explicatia aces-tui fapt, trebue cautata in legatura cu insasi natura ca-racterul mai mult sau mai putin regimentar al institutiilorreligioase respective, din care fac parte studentii exami-natl. Fara indoiala, cel mai pronuntat caracter regimentar

20

4 ori.2. - - - - Yr. rah3. -....- kom4 refolqn aFds. - moz ca.

/40

tea_

2 .3 4 r 6 7 8 9Fig. 6. Reprezenlarea grafted' a frecventei atitudinilor fafd de bi-

serica, pe confesiuni (Scara A+B).

it au bisericile greco- romano-catolice. Ca atare, influen-ta pe care o exercita ele asupra membrilor apartinatorilor, este cu mult mai mare $i mai puternica, decal in cazulbisericii ortodoxe dar mai ales a celei reformate, bazata: peprincipii cu mult mai libertare. In consecinta, conformis-mul atitudinal este asigurat mai mult, in cazul primelor bi-serid, cleat in cazul celor din urma.

In ce priveste curba 5 (Fig. 6), reprezentand distri-butia studentilor de confesiune mozaica, se constata o frec-venta neproportionala a cazurilor, cu o depresiune la mij-loc cu o usoara tendinta bimodalci. Aceasta distributie ce

r.. de

§i

§i

gt

so

cat

www.dacoromanica.ro

STUDIUL D1FERENTIAL AL AT1TUDINILOR SOCIALE 139.

Tabela XIII.DIstributia studenlilor pe confesiuni, la cele trei atitudini sociale

Adt. Confe-siunea

1Unitati de variatie

2 I 3 I 4 5 6 7 I 8 9 Total %

Ort. 1.80 1.20 2.10 3.30 2.10 10.21 44 14 35.13 99 98Bloc- Gr. cat. 0.60 1.01 0.50 2.03 3.04 7.10 33 50 51.77 99.95

Rom. cat. - 2.95 3.56 5.32 17.15 31.36 39.64 99.97rica Reform. 2.81 1.40 2.81 5.63 9.85 15.49 36.61 25.35 99.95

Mozaica 7.36 6.31 12.63 15.78 7.36 14.73 25.26 10.52 99.95

Ort. 0.60 0.60 2 10 3.61 6.02 23.19 58.43 5.42 99.97Gr. cat. - - 3.03 2.52 9.09 25.75 61 01 8 .58 99.98Rom. cat. - 1.19 3.57 4.76 8.33 29.76 47.02 5. 35 99.98Reform. - 2.81 4.22 2.81 16.90 28.16 36 61 8.45 99.96Mozaica 1.05 11.67 16.84 12.63 24.21 16.84 13.68 3.15 99.97

Ort. - - 1.20 35.73 53.45 8.10 1.201 0.30 99.98Gr. cat. - - - 36.86 54.04 7.07 1.511 0.50 99.98Rom. cat. - 2 39 32 93 56 08 9.58 - - 99.98Reform. - - - 25.00 62.50 9.72 2.77 - 99.99MozaicA - - - 19.79 53.12 20.83 6.25 99.99

se apropie de tipul curbei-U, constitue un indiciu, ca stu-dentii de confesiune mozaica au atitudini definite fats debiserica, favorabile sau defavorabile, mai putin insa inter-mediare. In raport cu studentii de alte confesiuni, mozaiciiau atitudini mai putin favorabile bisericii, intrucat la ex-trema dreapta a polului ei, se grupeaza numai 10.52% ca-zuri. Raportand acest procent la acela al studentilor gr.catolici (51.77 ° /o), diferenta rasare in mod izbitor. aceas-ta diferenta este semnificativa, nu numai intre mozaici qigr. catolici, dar intre toate confesiunile raportate la ceamozaica, dupa cum se vede mai jos, din eroarea standarda diferentelor dintre mediile aritmetice respective (tabelaXIV). Deasemenea exists diferente semnificative intre stu-dentii de confesiune gr. catolica de o parte §i confesiuneortodoxa §i reformats de alts parte, in sensul ca primiisunt mai religio*i decat ultimii. Prin urmare, confesiuneapoate fi considerata ca unul din factorii care produce va-riatia atitudinilor rata de biserIca.

b) Atitudinea laid de nafionalism-internafionalism.Distributia statistics a atitudinilor fats de nationalism-in-ternationalism, face o asimetrie negativa, in cazul primelor

1

2 tr.0

-

Si

www.dacoromanica.ro

0 000


Tabela XIV.Controlul diferentelor de atitudini grupate pe confesiuni.

ConfesiuneaBiserica Nation.-Internat. Trad.-Progres

D I °D. D. I °D D. °D.

Ort.- gr.-cat. . .33 .110+ .10 .093 .03 .050Ort.-r.-cat. . . .04 .120 .16 .109 .02 .050Ort.-ref. . . . .45 ,210 .34 .159 .16 .070Gr.-cat.-r.-cat .29 .121 .06 .117 .01 .056

, -ref. . .78 202+ .24 .164 .18 .080R.-cat.-ref. . . .49 .210 .lo .174 .17 .080Ort.-moz. . . 1.80 .230+ 1.71 .182+ .41 .084+Gr.-cat.-moz. . 2.13 .230+ 1.61 .187+ .44 .088+R cat.-moz. . 1.84 .235+ 1.55 196+ .43 .088+Ref.-moz. . . 1.35 .286+ 1.37 .227+ .26 .104

D = diferenta dintre cele douit medii, CD = eroarea standard adiferentelor ; diferentele semnificative sunt notate cu semnul +.

patru confesiuni, dupa cum se vede in tabela XIII. Frec-yenta maxima se face intre unitatile de variatie 7-8. Cualte cuvinte, studentii de confesiune ortodoxa, gr. catolica,rom. catolica reformats sunt favorabili nationalismului

defavorabili internalionalismului. Diferente semnificati-ve, intre atitudinile celor patru grupuri nu exista, dupacum se vede in tabela XIV. Ele exista numai intriun singurcaz, raportate fiMd la confesiunea mozaica. Intradeva'r,este surprinzator de constatat, cal intre atitudinea mozaici-lor fats de nationalism-internationalism atitudinea ce-Iorlalte grupe, exista diferente foarte marl. Aceasta se da-toreste faptului, ca in timp ce atitudinea primelor patrugrupe vadeste o asimetrie pronuntata spre polul favorabilnationalismului, atitudinea grupului mozaic se distribue inmod aproape egal, in toate unitatile de variatie, dela uncapat la celalalt al continuului linear. De aid obtinem ocurbs, cu pronuntate caractere platikurtice. Cu alte cuvin-te, studentii de confesiune mozaica sunt in proportii apro-ximativ egale, favorabili atat nationalismului cat $i interna-tionalismului.

Intrucat diferentele dintre atitudinile primelor patrugrupe sunt nesemnificative, este greu de presupus ca in-fluenta confesiunii ar avea un rol deosebit, in variatia ati-

I

siai

1i

www.dacoromanica.ro


tudinilor fata de nationalism-internationalism. Desigur, lip-sa aceasta de diferentiere poate fi datorita §i faptului, catoate confesiunile creqtine au stransa legatura cu vieatanationals a Statului §i aceasta mai ales la not in tars. Caatare, influents confesiunii poate fi evidenta, nu insa in di-iectia diferentierii atitudinilor, ci in directia omogeneizariitor. Din contra, in cazul confesiunii mozaice, se constata aproportie apreciabila de cazuri, care pastreaza atitudininegative fata de nationalism §i pozitive fata de internatio-nalism. Acest fapt se leaga, foarte probabil, mai mult dealte conditiuni complexe, cleat exclusiv de influentele con-fesiunii.

c) Atitudinea Thiel de traditie-progres. Tendinta gene-rals de concentratiune a majoritatii cazurilor se indreaptaspre mijloc, intre unitatile de variatie 5-6. Cu alte cuvin-te, cele cinci grupuri confesionale pastreaza o pozitie in-termediary fata de traditie-progres. Diferente semnifica-tive nu exists intre primele patru confesiuni, dupa cum sevede in tabela XIV. Deasemenea, nu exists diferente sem-nificative intre studentii de confesiune mozaica §i refor-mats. In schimb, exists diferente semnificative intre mo-zaici §i celelalte confesiuni.

In concluzie, studiul variatiei atitudinilor in raport cuconfesiunea, ne arata ca influentele ei sunt destul de mariin sfera atitudinilor fata de biserica, mai putin pronuntatein cazul atitudinilor fata de nationalism-internationalism §inesemnificative in ce prive§te traditia §i progresul. Relatiadintre atitudinile religioase §i nationalist se constata maiales in cazul studentilor gr. catolici, care au cele mai favo-rabile atitudini fata de biserica §i nationalism, comparativcu studentii de alte confesiuni. Prin urmare, operatiuneafactorului religios este evidenta in acest caz.

3. Distributia atitudinilor dupa originea etnicaa studentilor

a) Atitudinea studentilor Romcini, Germani, Ungurifi Evrei fats de bisericci. In cazul primelor trei grupe etni-

www.dacoromanica.ro


ce, se constata o distributie asimetrica spre dreapta, adecaspre polul favorabil bisericii (tabela XV). Ea este mai omo-gena la studentii Romani §i Unguri, mai putin omogena laGermani §i cu totul lipsita de consistenta la Evrei. Dealt-fel, despre atitudinile acestora din urma, am avut ocaziasa vorbim mai sus, cand ne-am ocupat de variatia atitudi-nilor in raport cu confesiunea studentilor. Dam totu§i, intabela de mai jos §i distributia atitudinii lor, pentru a pu-tea face comparatie cu atitudinile studentilor de alts ori-gine.

Tabela XV.Distributia atitudinilor stud. Romani, Germani, Unguri si Evrei.

Atit. Origineaetruca

Unitati de variatie2 3 4 6 6 7 8 9 Total %

Romani 0 77 0.96 1.51 2.55 2.51 8 89 40.42 42.35 99.95Germ. 2.32 1.16 3 48 8 13 9.30 24.41 30 23 10.93 99.96Unguri 0.60 - 3.01 1.20 6.42 12.04 36.74 40.96 99.97Evrei 7.36 6.31 12.63 15.78 7.36 14.73 25.26 10.52 99.95

Romani - 0.57 2.11 2.50 7.32 23.89 56 84 6 74 99.97Germ. 0.60 1.81 4.24 5.45 9.69 34.54 35.15 8.48 99.96Unguri - 2.36 2.32 1 16 11.62 17.44 61.79 3.48 99.97Evrei 1.05 11.57 16.84 12.63 24.21 16.84113.68 3.15 99.97

Romani - 0.77 36 03 53.94 7.70 1.15 0.88 99.97Germ. - - 2.35 35.29 55.29 7.05 - - 99.98Unguri 1.21 28.48,57.57 11.51 1.21 - 99.98Evrei - - - 19.79I 53.12 20.83 6.25 - 99 99

Dupa cum se vede din tabela de mai sus, frecventa inultimele doua unitati de variatie este aproximativ egala laRomani (40.420/o §i 42.35°/o) §i Unguri (36.74°/o *i 40.96%).In schimb diferenta este mai pronuntata intre RomaniUnguri de o parte §i Germani qi Evrei de alts parte. Aces-te diferente sunt semnificative, dupa cum ne arata eroareastandard a diferentelor dintre mediile aritmetice ale grupe-lor comparate (Tabela XVI). Cu alte cuvinte, studentii denationalitate romans §i maghiara sunt mai favorabili bise-ricii decat studentii de origine germana, §i cu atat mai

I

5Ps

- git

.i.5z 3

L., e*

e EELIA.,

- -

si

www.dacoromanica.ro


Tabela XVI.Controlul diferentelor de atitudini intre grupele etnice.

OrigineaetnicA

Biserica National-Intern Traditie Frogres

D. °D. D. °D. D. °D.

RomaniGermani . . .

Unguri . . .Evrei . . . .

GermaniUnguri . . .Evrei .

...

.

...Unguri

.82.05

1.97.77

1.161.93

.174+.104.223+.190+.273+.235+

0.00.37

1.73.37

1.761.39

.121

.108+178+

.150

.246+

.201+

.01

.09

.43

.10

.44

.34

.058.025+.072+.069.030+.081+

D = diferenta dintre mediile grupelor respective, aD = eroareaSt. a diferentelor dintre cele doua medii. Cele semnificative = +.

mult, decat studentii evrei. La randul sau, studentii de ori-gine germana sunt mai favorabili bisericii decat studentiievrei. Singurele diferente nesemnificative se constata in--tre grupul etnic roman si maghiar.

Asa dar, concluziile ce rezulta in mod firesc din acesteconstatari sunt evidente. Originea etnica este unul din fac-torii care produce diferentierea atitudinilor fats de bise-rica.

b) Atitudinea diferitelor grupuri etnice fatci de natio-nalism-internationalism. Dupa cum se vede din Fig. 7 sitabela XV, distributia celor patru grupuri etnice nu se facein mod identic. In primul rand, se constata o asimetrie ne-gativa foarte pronuntata la curbele 1-2, care vadesc otendinta leptokurtica apropiata de distributia-J; in al doi-lea rand, se constata la curbele 3-4, o curbura mai putinridicata o distributie mai putin omogena consistenta.La primele cloud curbe frecventa maxima se face in unita-tea de variatie a 8-a anume, la grupul etnic roman avem56,84°/o, iar la grupul etnic german avem 61.79°/o, din to-talul cazurilor. Cu alte auvinte, studentii romani germanisunt intro proportie ridicata favorabili nationalismului.Intr'o proportie mai redusa, sunt favorabili nationalismu-lui studentii unguri, dar mai ales evrei, la care se constatao frecventa imprastiata a cazurilor, in procente aproxima-tiv egale, la toate unitatile de variatie. Cata vreme primelecloud grupuri etnice nu sunt in aceeasi proportie defavora-

,

si

si

$i

I I

I

ti

www.dacoromanica.ro


bili nationalismului in care ii sunt favorabili, studentiievrei sunt defavorabili §i favorabili nationalismului in pro-portii aproximativ egale. De aici rezulta §i diferentele sem-nificative dintre atitudinile fatal de nationalism, de o parteinrte studentii evrei, iar de alts parte intre celelalte gru-puri etnice (tabela XVI). Intre grupul etnic roman qi ger-man nu exists diferente semnificative. Exists in schimb,intre grupul etnic roman §i maghiar. In tot cazul, origineaetnica, luata nu numai sub forma ereditatii biologice, dar§i a ereditatii sociale, ca un complex de traditii, experiente

2 if f 6 7 1 9Fig. 7. Reprezentarea grafica a frecventei atitudinilor fafci de na-

tionalism-internationalism. (Scars A +B).

§i trairi specifice fiecarui grup etnic, este un factor carecontribue mult la diferentierea atitudinilor nationalist.Ori aceasta se verifica qi in cazul nostru.

c) Atitudinea celor patru grupuri etnice fatal de tradi-fie-progres. In general vorbind, atitudinea celor patru gru-purl etnice fats de traditie §i progres este mijlocie. Ten-dinta de grupare a majoritatii cazurilor, nu este nici spredreapta nici spre stanga, ci spre mijloc. Distributia atitudi-nilor celor patru grupuri are un pronuntat caracter lepto-

C. i. roinahi2.-- - ---SeYrytftvai3,._..-- la 72.14;ri

4. Cocci;

//... .. .

lo

--'

www.dacoromanica.ro


kurtic, apropiindu-se de tipul curbei-I, intrucat are un mij-loc foarte ridicat. Astfel, se paaseaza la mijloc, intre uni-tatile de variatie 5-6, in cazul grupului etnic roman:89,97°/o, in cazul grupului etnic german: 90.58°/o, in cazulgrupului maghiar: 86.05°/o §i in cazul grupului ultim:72.91°/o, din totalul studentilor examinati (tabela XV).Exists totusi diferente semnificative intre grupul etnic ro-man si maghiar, in sensul ca studentii roman sunt intru-catva mai traditionalisti decat studentii unguri (tabelaXVI), Deasemenea, exists diferente semnificative intre stu-dentii evrei de o parte si celelalte grupuri etnice, de altsparte. Asa dar, influenta origin etnice se verifica si in ca-zul variatiei atitudinilor fats de traditie progres,

4. Distributia atitudinilor pe sexe

Tabela XVII.Distribulia atitudinilor fag de biserica, nationalism-internationalism

$i traditie-progres, pe sexe

Atit. Sex.Unitati de variatie

213141516 718 9 frotal%

Biserica B.1.4711.96 0.'49F.1.86 1.18 3.381 4.74 3.22

2.94 4.41 6.86136.7612.54137.62 35.25 99.79

45.091 99.98National- 1 B. 0.19' 1.18 5.09 4.24 8.82 22.75150 42 7.30 99.99Internat. 1 F. 1

2 941 4 90(12.25 31.37140.68 5.391 99.98Traditie- 1 B. 1 1 0.67129.51156.15 11.63 1.85 0.16 99.97Progres 1 F. 1 1 0.98139.'70150.00 7.351 1.47 0.491 99 99

B=bArbati, F=femei. Totalul cazurilor : B=592, F=204.

Eroarea standard a diferentelor dintre mediile aritme-tice ale celor doua grupe, in cazul atitudinii fata de biseri-ca este .113, iar diferenta dintre medii este .35; in cazulatitudinii fats de nationalism - internationalism, eroareastandard = .097, iar diferenta = .19; in cazul atitudiniifats de traditie-progres, eroarea St. = .033, iar diferentadintre medii este egala cu .13 unitati de cots. Prin urma-re, exists diferente semnificative intre studenti studen-te, in ce priveste atitudinea fats de biserica §i traditie-progres, in sensul ca studentele sunt mai religioase qi maitraditionaliste decat studentii. Intre atitudinile celor doua

10

Ai

I 1

1

si

www.dacoromanica.ro


sexe fata de nationalism-internationalism, nu exists dife-rente semnificative, intrucat inmultita cu trei, eroareastandard depaseste diferenta dintre mediile aritmetice alegrupelor respective. Cu alte cuvinte, atat studentii cat sistudentele sunt in egala masura favorabili nationalismului

defavorabili internationalismului.

5. Distributia atitudinilor in raport cu etatea

a) Atitudinea MN- de bisericci. Dupa cum se vede dintabela XVIII, distributia atitudinilor fata de biserica a ce-lor vase grupuri de etati este aproximativ egala si frecven-

Tabela XVIIIDistributia atitudinilor fats de biserica, nationalism-internationa-

lism traditie-progres, pe etati.

'.1.4 l EtateadUnitAti de variatie

21314151617 I 8 I 9Total

0/.1

so..Y.

s...

,°;,'

iiii

19 ani202122-2324 -`2526- ,

0 860.801.761.631.368.57

0.860.801.172.451.36-

2.603.222.353.272.732.85

9.565,242.943.274.101.12

4.343.223.524.096.471.42

10.4312.9012.3531.9112.3211,42

36.5237.6033.5236 2439.7250.00

34 7835.8842.3544.2632.8724 28

99.9599.5699 9699.1299.9399 96

d 19 ani,I- 20 ,0 21

1' 22-23Z 24-2526-

---0.82-1.42

0.871.611.750.82-4.2M

5.264.044 096.612.734.28

9.644.041.752.474.108.57

10.5210.12 25.918 77

10.7413 325.71

26 31 40,35

26.3128.0919.1714.28

48.5848.5342 9752.0557.14

7,015.668.777.439.584.28

99.9699.9699.9799.9599.9599.96

04., 19 anibns..,

20?,s,. 21

bt. 22-23 :7,1; 24 -25 ,

I/,'-,4 26- ,

------

------

-1.200.580.81-1.42

33.3333.8732.3532.7820.5434.28

51.7557 8353.5253,2769.8644.28

13.158.06

11.769.839.58

17.14

1.751.611.173.27-1.42

-0.40---1.42

99.9899.9799.3899.9699.9899.96

to maxima se face in unitatile de variatie 8-9. Cu alte cu-vinte, toate etatile sunt foarte favorabile bisericii. Diferen-te semnificative insa, intre diferite etati nu exists, dupacum se vede din tabela XIX. Rezulta deci, ca, etatea nu

si

,

gi

,

www.dacoromanica.ro


onstitue un factor de diferentiere al atitudinilor fats debiserica, in cazul studentilor examinati. Amintim aici, caetatea poate fi luata - ca factor care influenteaza varia-lia atitudinilor, - numai in sensul aratat la Cap. II al lu-crarii noastre. Ea nu este un factor intrinsec atitudinilorsociale, ci poate fi considerata numai ca un indiciu, cu pri-vire la timpul cand s'au acumulat experientele personale

sociale ale fiecarei persoane. OH in cazul nostru, fiindvorba de o fazes a etatii destul de restransa, (19-26 ani) este natural ca in majoritatea cazurilor, na-tura influentelor sociale sa fie limitata la ca.tiva ani, in de-cursul carora, continuturile sociale culturale acumulate,n'au reusit sa influenteze in mod semnificativ diferentie-Tea atitudinilor religioase.

Tabela XIX.Controlul diferentelor de atitudini pe etati.

EtateaI Biserica Nat.-Internat. Traditie-Progr.

D. I °D. D. °D. D. °D.

19-20 .18 .153 .16 .143 .04 .03119-21 .21 .172 .28 .153 .02 .02419-22+23 .23 .195 .09 .172 .02 02819-24+25 .08 .189 36 .175 .10 .028+19-26 .21 .262 .03 .222 .07 .03620-21 .04 .124 .12 .118 .07 .02820-22+23 06 .168 .07 ,141 .06 .03120-24+25 .09 .161 .20 .144 .14 .031+20-26 .21 .262 .19 .199 .11 .033+21-22+23 .02 .182 .19 .152 .00 .02421-24+25 .13 .175 .08 .156 .08 .024+21-26 .42 .252 ,31 .206 .05 .03322-24+25 .15 .197 .27 .174 .08 .028

22+23-26 .44 .268 .12 .220 .05 .03624+25-26 .29 .264 .39 .223 .03 .036

D = diferenta dintre M1 si M2. OD = eroarea St. a diferentelor

b) Atitudinea fafci de nationalism-internationalism.Ca $i in cazul atitudinii fates de biserica, distributia sta-tistics a atitudinilor fates de nationalism-internationalism,nu se face in proportii semnificativ diferite, la cele sasegrupuri de etati. Frecventa maxima se face in unitatile devariatie 7-8 (tabela XVIII), adeca la extrema favorabila

31

si

www.dacoromanica.ro


nationalismului vi defavorabill intemationalismului. Dif e-rente semnificative intre cele vase grupuri de etati nu exis-ts, dupa cum se vede in tabela XIX. Ava dar, etatea nuconstitue un factor de diferentiere al atitudinilor fatal denationalism-internationalism, la studentii examinati. Ten-dinta generala de omogeneizare a atitudinilor se constata latoate etatile, vadind o pronuntata asimetrie negativa.

A

r4

fI 11

4. .24-2.T r

2Cipaste

5 0 2 9Fig. 8. Distribufia alitudinii studenfilor laid de tradifie-progres,

pe daft.

c) Atitudinea laid de fradifie progres. Singurele di-ferente semnificative, in distributia atitudinilor pe etati, seconstata in cazul acelora fall de traditie-progres. Dupacum se vede din Fig. 8, exists o diferenta izbitoare intrecurba 5 de o parte vi curbele 1-4 vi 6, de alts parte. Primacurba are o frecventa pronunlat leptokurtica, apropiin-du-se de tipul curbei-I. In cele doua unitati de variatie mij-locii, se distribue un total de 90.400/0 cazuri, ceeace neamintevte despre rezultatele °Minute de altii, in aceastadirectie. Deasemenea, exists diferente semnificative intre

/.-- cosi

z - - -- 241

G....

4amatb.

fi

www.dacoromanica.ro


etatile de 20 *i 26 ani, dupa cum se vede din tabela XIX(diferentele semnificative sunt notate cu +), in sensul cagrupul din urma este mai putin traditionalist decat primul.

Calculand coeficientii de corelatie la scarile paraleleale celor trei teste de atitudini (Forma A+B), am obtinuturmatorii coeficienti pozitivi:

Biserica r = +.89Nationalism-internationalism r = +.82Traditie-progres . . . . r = +.77

Coeficientii de mai sus fiind destul de ridicati, ne asi-gura asupra fidelitatii qi validitatii examinarilor qi a rezul-tatelor obtinute.

In rezumat, din interpretarea rezultatelor °Minute prinaplicarea celor trei teste de atitudini sociale la studenti,se constata ca:

(1) Studentii au atitudini foarte favorabilefavorabile nationalismului qi intermediare fats de traditie-progres,

(2) Exists diferente semnificative intre atitudinilestudentilor dela diferite Facultati, intre confesiuni, originietnice, sexe qi etati. In consecinta, influenta acestor fac-tori este evidenta in producerea variatiei atitudinilor so-ciale.

(3) Diferentele sunt mai mari qi mai frecvente, in ca-zul atitudinilor fats de biserica qi nationalism-internatio-nalism *i mai mici, in cazul atitudinilor fats de traditie-progres, intre grupurile examinate. In consecinta, studiilepe care le urmeaza studentii, religia pe care o profeseaza,ereditatea rasiala §i etnica careia ii apartin, sexul §i etateasunt factorii care influenteaza mai mult diferentierea ati-tudinilor fats de biserica O. nationalism-internationalism,decat fats de traditie-progres.

C) Distributia atitudinilor la invata-tori i profesori

Rezultatele prezentate in tabela XX sunt concludente.Exists diferente semnificative intre cele doua grupuri, insensul ca invatatorii sunt extrem de favorabili bisericii,

bisericii,

www.dacoromanica.ro

150 PSIHOLOOIA ATITUDINILOR SOCIALE

foarte favorabili nationalismului si foarte defavorabili in-ternationalismului, pastrand atitudini mijlocii fata de tra-ditie-progres. Profesorii au atitudini intermediare fatal debiserica, nationalism-internationalism $i in proportie de23.29°/o, sunt favorabili progresului.

Tabela XX.Distributia atitudinilor fag de biserica, nationalism-Internationalism

si traditie-progres, la invitatori ri profesori.

AtitudineaUnitati de variatie

2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 'Total%

Biserica Inv.Prof.

0 9610.67

- I5.821 7.76 23-.30

4.80 12.50139.42:42.3030.10

99.9819.41: 2.911 - 99.97

National. Inv. - - 0.96 3.84 22.11 56.73:16.34 99.98Internat. Prof. 7.76 4.85 9.71 14.56 29.12 24.27 9.701 - 99.97Traditie- Inv. - - 1 6.6) 57.54 33.961 - 0.94 0.94 99.98Progres Prof. ' - - 1 4 85 41.74 30.09 19.41 3 881 - 99.57

Pentru a studia diferentele de atitudini la elevi, stu-denti, invdtatori §i profesori, am calculat eroarea standarda diferenteIor dintre mediile aritmetice ale grupelor res-pective, §i am ajuns ra urmatorul rezultat, care se poatevedea §i din tabela XXI: In cazul atitudinii fata de bise-rica exists diferente semnificative intre elevi profesori,studenti qi profesori, §i invatatori §i profesori, in sensul caprimii sunt mai religioqi cleat ultimii. Intre cele trei gru-

Tabela XXLControlal diferenlelor de atitudini la elevi, studenti, invititori

profesori.

Atitudinea fata de : Biserica National.-internat.

Traditie-Progres

Eroarea St. a diferen-telor dintre medii D. °D. D. M. D. °D.

Elevi-studenti . . . ., -1nvAtAtori . . . .

r oifnevs

Stilde-nti: agtriato'ri. : .

Prpcfge°sroiri. .

I

InYltAteri--

.01

.45

2:4342.44

.158

.168

.7134+

.11a

.14

.43

11t37

2.:63

.112

.121+

.0280±

:1779+

.23

.16

.318

.08

.030-.020-

:10:4-t-

.111

Diferentele semnificative sunt notate cu semnul plus ( +).

- 1

-1

1

1

1 1 1

'

1

5i

ai

www.dacoromanica.ro

STUD1UL DIFERENTIAL AL AT1TUDINILOR SOCIALE 151

puri insa, cei mai religioqi sunt invatatorii. In cazul atitu-dinii fats de nationalism-internationalism, diferente sem-nificative exists intre toate grupele, cu exceptia raportu-lui dintre elevi §1 studenti. Cei mai nationaliqti stint inva-tatorii. In cele din urinal, exists diferente semnificative $iin ce priveste atitudinea fats de traditie-progres, intretoate grupele afara de studenti §i profesori. In consecinta,influenta factorilor sociali multipli, se constata si din acestpunct de vedere, in diferentierea atitudinilor fats de bise-rica, nationalism-internationalism qi traditie-progres.

Intercorelatia celor trei atitudini sociale. Analiza re-zultatelor experimentale de pans acum, ne-a aratat in re-petate randuri, ca exists o relatie evidenta intre cele treiatitudini masurate, in sensul ca frecventa maxima sprepolul favorabil bisericii, aduce dupa sine o frecventa apro-plata spre polul favorabil nationalismului qi o tendintaspre traditionalism, in cazul unui grup dat. Astfel, stu-dentii catolici de ex. sunt cei mai favorabili bisericii, na-tionalismului si traditiei, in raport cu alte grupuri confesio-nale. Deasemenea am constatat si cazul invers, cand ten-dinta de grupare spre polul opus bisericii, aduce dupa sinetendinta de grupare similara spre polul internationalismu-lui si progresului. Acesta este cazul studentilor de confe-siune mozaica. In primele doua capitole a lucraii de fats,am pus problema existentei unor factori generali, era"-Mild ca atitudinile sociale nu sunt niste reactiuni specificela situatii specifice, ci sunt dispozitii integrate in jurul unortrasaturi comune, care opereaza asupra comportamentuluiatitudinal al fiecarei persoane. Am aratat deasemenea,bazati pe cercetari experimentale, existenta unor factoricomuni descoperiti de diferiti autori, cum este de ex. fac-torul radical-conservator, nationalist-antinationalist, etc.Pornind dela aceste consideratiuni, am incercat la randulnostru, sa dovedim pe cale experimentall, existenta unor1)&0 comune in atitudinile persoanei, in baza carora eareactioneaza prin atitudini religioase, traditionaliste, na-tionaliste sau invers, prin atitudini antireligioase, interne-tionaliste si progresiste. Prin urmare, am incercat sa eri-

www.dacoromanica.ro


ficam gradul acestei intercorelatii intre prima §i a douacategorie de atitudini. In ce masura o persoana avand ati-tudini favorabile fats de biserica, va fi pentru nationalism§i traditie qi impotriva internationalismului §i progresis-mului? invers, in ce m5.sura o persoana care este impo-triva bisericii, va fi in acela§i timp impotriva nationalismu-lui §i traditionalismului, dar pentru internationalism §i pro-gresism?

In acest scop, am calculat intercorelatia celor trei tes-te de atitudini, aplicate la un numar de aproximativ 1300cazuri qi am obtinut urmatoarele corelatii pozitive:

Traditie-progres nationalism-internationalism r = +.686Biserica nationalism-internationalism r +.784Traditie-progres biserica r = +.678

Dui:4 cum se vede, corelatiile sunt ridicate qi ca ata.-re, concludente pentru afirmatiunile de mai sus. Prin ur-mare, o persoand care prezinta o cots ridicata la testul deatitudini fats de biserica, prezinta o cots ridicata §i la tes-tul de nationalism-internationalism §i o cots scazuta latestul de traditie-progress). ySi invers, o persoan5 ava.nd ocots scazuta la testul de atitudini fats de biserica, va pre-zenta o cots scazuta qi la testul de nationalism-internatio-nalism, dar o cola ridicata la testul de traditie-progres.Acest fapt constitue o valoare deosebita nu numai diagnos-tics, dar §i prognostica, intrucat o persoana care a obtinuto anumita cots la un test de atitudini, foarte probabil vaprimi o cots corespunzatoare sau apropiata de aceasta co-respondenta §i la celelalte cloud teste. In consecinta, atitu-dinile sociale nu sunt reactiuni specifice la situatii speci-fice, prezentate sub forma de opinii in cele trei teste. Dincontra, dupd cum ne arata corelatiile pozitive foarte ridi-

1) Cote le mici la testul de atitudine WA de traditie-progres,reprezinta atitudini favorabile traditiei, iar cele ridicate reprezintaatitudini favorabile progresului. (Vezi cap. III wade dam semnificatiaaotelor).

=

www.dacoromanica.ro

STUDIUL DIFERENTIAL AL ATITUDINILOR SOCIALS 153

cate intre cele trei teste, ele sunt dispozitiuni statorniceau la baza un factor comun, care nu poate fi altul decatfactorul tradifional-progresist. Operatiunea acestui factoreste neindoielnica, intrucat traditionali§tii sunt biserico*i,nationali0 §i sunt impotriva internationalismului *i pro-presismului. Cu alte cuvinte, sunt pentru pastrarea ordineiexistente a lucrurilor §i se opun schimbarii acestei ordini.NationaNtii sunt pentru biserica §i traditie, dar impotrivainternationalismului qi progresismului. Biserico0 sunt pen-tru traditie §i nationalism §i impotriva internationalismu-lui Si progresismului. Progresi§tii au atitudini favorabile fa-la de internationalism, situandu-se la extrema defavorabilabisericii, nationalismului §i traditiei. Cu alte cuvinte, eisunt pentru schimbarea ordinei existente a lucrurilor §i seopun pastrarii acestei ordini. Internationali§tii sunt pro-gresiqti, atei §i se opun traditiei, bisericii §i nationalismului.In cele din urma, persoanele anti-religioase sunt pentruinternationalism §i progresism, dar impotriva traditiei §i

nationalismului.Existenta factorului traditional-progresist este evi-

denta in arhitectonica celor §ase tipuri mai sus analizate,dupa cum rezulta din intercorelatia atitudinala, ca-racteristica fiecarui tip in parte. Dealtfel, dupa cum ara-tam in unul din capitolele precedente, aceste tipuri nu suntpure, intrucat la baza for nu sta un factor traditionalist-progresist, general in sens absolut, purificat de orice con-tinut specific. Desigur, este importanta combinatia de tra-ditionalism §i progresism, §i ca atare, prevalenta unui polsau a celuilalt al factorului discutat.

3i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

CONSIDERATIUNI FINALE

Ajunqi la capatul cercetarilor noastre teoretice §i

experimentale, credem ca este necesara §i nu lipsita deinteres, o privire globala aruncata asupra unor problemecare au stransa legatura cu psihologia socials in general,precum §i cu psihologia epocii §i a. poporului nostru in spe-cial. Fiind vorba de atitudini sociale definite ca feno-mene rezultate din interactiunea socials §i culturala"incercarea de a interpreta diferentele dintre persoane, gru-puri sociale, popoare, etc. in lumina atitudinilor sociale,nu poate fi lipsita de interes pentru psiholog. Natura aces-tor diferente precum §i cauzele ce le determine, au o im-portanta cu totul deosebita in explicarea procesului interac-tiunii sociale §i culturale. Actiunile ci reactiunile indivi-duale §i colective, raporturile dintre grupuri, clase sociale,generatii, popoare, etc. privite in perspectiva atitudinilorsociale, dobandesc o explicatie psiho-sociala, pe care oncealt concept din domeniul psihologiei individuale sau dindomeniul sociologiei, nu le-o poate oferi.

Departe de a fi partizanii teoriilor biologice, psiho-logice §i rasiale, care explica deosebirile dintre indivizi,clase sociale, generatii §i popoare, in functie numai de fac-torii rasiali sau psihici, not credem ca aceste deosebiri suntde natural bio-psiho-sociala. Mai mult, consideram ca elese datoresc in mod predominant diferentelor de culture qica atare, diferentelor de atitudini. Caci atitudinileaid suntem de acord cu sociologul american Thomas (155)

si

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI FINALE 1511

nu sunt altceva decat latura subiectiva a culturii. $1atunci, cauza deosebirilor dintre persoane, clase sociale,generatii, popoare, etc. trebue cautata mai curand in le-gatura cu variatia atitudinilor sociale §i culturale, decatin legatura cu deosebirile ereditare. Ceeace apropie saudistanteaza persoanele, clasele sociale, generatiile §i po-poarele; ceeace duce la actiuni comune, la cooperare, saula actiuni antagoniste, la conflicte, nu stint desigur, dife-rentele de aptitudini, inteligenta sau once alts dispozitienativa. Intrucat acestea din urma, s'au dovedit a fi apro-ximativ egal distribuite la toate generatiile, popoarele, etc.In aceasta privinta diferentele sunt nesemnificative, jude-cand lucrurile din punct de vedere statistic. Mu Ha lume acrezut §i mai crede §i astazi, ca exists diferente semnifi-cative de inteligenta §i aptitudini intre diferitele popoare.Astfel, se presupune ca Francezii ar fi mai inteligenti de-cat alte popoare europene, ca Albii ar fi mai inteligentidecat Negrii, etc. Aceste afirmatiuni sunt de o validitateindoielnica, intrucat judecand lucrurile prin prisma rezul-tatelor experimentale curente, nu constatam diferente deinteligenta intre popoare, care sa fie demne de semnalat1).Diferente marl §i semnificative exists intre popoare, daraceasta nu atat cu privire la inteligenta §i aptitudini, catmai curand cu privire la interesele, inclinatiile, preferintele,convingerile, atitudinile sociale Si culturale ale popoarelorrespective. Toate aceste diferente sunt determinate maimult de mediul economic, educativ, social §i cultural, sauexprimandu-ne in termenii sociologului relationist germanLeopold v, Wiese, sunt determinate mai mult de atmosferasocialci specifics fiecarui popor, decat de factorii ereditari.

Prin urmare, ceeace constitue caracteristica popoarc-lor sunt atitudinile for sociale §i culturale. Aceste atitu-dini trebuesc puse in legatura cu categoriile fundamentalede valori: economice, politice, sociale, teoretice, estetice

1) In aceasta privinti vezi lucrarea recent apiiruti, a D-lui N.MArgineanu: Psihologia Persoanei. Sibiu, Instit. de Psibologie, 1941_

www.dacoromanica.ro


ci religioase. Ele devin motive de ac(iune individuals icolectiva. Cand sunt indreptate in aceeasi directie duc lacooperare, iar atunci cand sunt indreptate in directii opuse

antagoniste, duc la contlicte. Scara de atitudini valorimai sus mentionate diferai dela popor la popor. In cazulunor popoare predomina atitudinile teoretice si estetice(de ex. la Grecii antici), in cazul altora, cele politice (deex. la Romani), sociale, religioase, etc. Pornind dela acea-sta realitate, credem ca o teorie adecvata a atitudinilor so-ciale culturale, ar putea forma baza unei Psihologii apopoarelor, ap cum a conceput-o Wundt (Volkerpsycho-logie), utilizaad dealtfel, mijoace $i metode diferite, Infelul acesta, studiul diferential al atitudinilor sociale ar ficea mai indicates cale pentru fundamentarea unei psiholo-gii a popoarelor, mai ales ca s'ar sprijini pe date experi-mentale.

Dar nu trebue sa mergem asa de departe la studiulcomparativ al psihologiei popoarelor pentru a dovedi cadeosebirile de mediu economic, social, educativ si cultural,duc la diferente semnificative de atitudini. Aceste dife-rente se constata in chiar cadrul aceluiasi popor, dupes cumam vazut in partea experimentala a him-Aril noastre. Existsdiferente semnificative de atitudini valori, intre diferiteclase sociale, partide politice (legate de organizatia poli-tica. a Statului), generatii, profesiuni, confesiuni, etc. Ana -liza a diferentelor de atitudini, ne va arata ca.ele sunt determinate, inainte de toate, de factorii econo-mici, sociali culturali, specifici fiecalrei grupari sociale.°data cu aceasta, vom incerca sa facem $i unele referintecu privire la psihologia epocii noastre, pentru a reliefaacele atitudini sociale, care constitue nota caracteristica atimpurilor actuale.

Fars indoiala, clasele sociale au o puternica infaurireasupra atitudinii membrilor care le compun. Unii ganditorimerg asa de departe, inat considers ca" nu numai rapor-turile de cooperare sau raporturile antagoniste pot fi pri-vite in perspectiva claselor sociale; ci insasi variatia.conceptillor despre lume vieata, si chiar variatia con-

succinta

sisi

si gt

si

gt

si

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI FINALE

ceptelor filosofice fundamentale. Fiecare class socials areo mentalitate specifics, atitudini fats de lume Si vieataproprii caracteristice, opuse acelora ale altor clase so-ciale. Este sugestiva in aceasta privinta distinctia pe careo face Max Scheler1), intre clasele inferioare, proletareclasele superioare, capitaliste, sub raportul atitudinilorsociale cuturale. Dupa M. Scheler, clasele inferioaresunt progresiste, intrucat ele sunt pentru schimbarea ordi-nei existente a lucrurilor, care nu le asigura decal mij-loace insuficiente de traiu. De aceea, ele stint pentru ideeade evolutie, devenire schimbare, care le va oferi intr'unviitor mai mult sau mai putin apropiat, conditiuni optimede traiu. Atitudinile proletarilor stint directivate spre vii-tor *i se indreapta impotriva trecutului istoric, care nu le-da nicio garantie niciun drept de a ie*i din situatia ac-tuala in care se afla. Deasemenea, proletarii accepts ideeadeterminismului mecanic, i prin aceasta ei cred intr'o evo-lutie necesara a lucrurilor, pe baza de forte a caror des-f a*urare nu poate fi oprita in loc. Conceptia for despre.lume vieata este empirica pragmatica.

Clasele superioare capitaliste, din contra, stint tra-difionaliste. Ele sunt pentru pastrarea ordinei existente alucrurilor, sunt pentru trecutul istoric, care le da toatagarantia drepturilor necontrolabile, privesc viitorul cunelini*te, intrucat acesta be poate rapi oricand suprematiafor in societate. De acea, este natural ca atitudinea forfata de lume *i vieata sa fie fundamenata pe o conceptieteleologica, spiritualists apriorista. Capita cred inideea unei ordini imutabile supreme, in numele c5.reia iiiapara drepturile de exploatare conducere a claselor in-ferioare.

Iata, a*a dar, doua atitudini diametral opuse, douamentalitati deosebite, care sunt rezultatul conditiilor eco-nomice, sociale culturale in care traiesc cele doua clasesociale discutate. Dar privind raporturile dintre clasele

1) M. Scheler: Die Wissensformen and die Gesellschaft. Leipzig,.1926.

$i

$i

$i

167

1i

gt

sisi

ai

ai

9i

www.dacoromanica.ro

158 PSIHOLOOIA ATITUDINILOR SOCIALS

sociale si in lumina interactiunii dintre ele, care in tini,-purile din urma a luat forma extrem de acuta a conflic-tului, problema atitudinilor sociale dobandeste o semnifi-catie cu totul deosebita. Intradevar, se pare ca una dincaracteristicele timpurilor noastre este lupta de class, ca-re anima si sta la baza atitudinilor antagoniste intre claselesuperioare, capitaliste clasele inferioare, proletare. Inunele tari, cu regimuri democratice, aceasta lupta persists;in alte tari cu regimuri dictatoriale, ea a disparut sau estepe cale sa dispara. In acele tari unde s'a incercat o schim-bare radicals in organizatia politica a Statului, care schim-bare a atins insasi structura societatii, reformele aduse nus'au oprit numai la desfiintarea cadrelor exterioare aleclaselor sociale, ci s'a mers mull mai departe. Reformelesociale politice nu s'au limitat, de ex. in Rusia Sovietica,numai la daramarea vechiului regim burghez si la inlo-cuirea lui prin altul nou; ci s'a cautat schimbarea vechiimentalitati conceptii burgheze despre societate $i vieatasi inlocuirea ei printr'o mentalitate noua. Conducatorii Rusi$i -au dat seama ca schimbarea transformarea socialsurmarita, nu poate avea sorti de izba.'nda decat °data cuschimbarea mentalitatii poporului, adeca, odata cu schim-barea vechilor atitudini burgheze fats de societate, lumesi vieata, substituirea for cu atitudini sociale noui. Deaceea actiunea de formare a noului tip de om, a tipuluicomunist, incepe dela scoala, unde copilul invata sa urascatoate formele sociale si institutionale vechi, fats de care elnu poate avea decat atitudini negative.

Dealtfel, aceasta actiune de transformare a vechii men-talitati inlocuirea ei prin alta noua, a avut loc si in altetari, ca de ex. in Germania; Italia, Turcia, etc. Nu discutamaici, daca actiunea aceasta de schimbare ce se petrecesub ochii nostri a vechii mentalitati inlocuirea ei cu-o noua ideologie politico-sociala, este buns sau nu. Caciinteresul cercetatorului de fapte pozitive, nu este sa enuntejudecati de valoare asupra unor realitati studiate, ci saconstate sal explice fenomenele in lumina rezultatelorla care a ajuns. Totusi, ceeace se poate spune in aceasta

si

$i

8i

si

si

si

$i

$i

www.dacoromanica.ro

CONSIDERATIUNI FINALE IbA

privinta, dealtfel pe baza de date pozitive, este ca miceactiune de transformare mai ales atunci cand suntemin domeniul realitatilor sociale culturale specifice unuipopor trebue sa porneasca dela cunoasterea adecvata arealitatii ce urmeaza a fi schimbata. Nu este suficientanumai o aplicate rationalif a unor metode pentru trans-formarea mentalitatii, organizatiei politice, institutiilorformelor sociale culturale specifice unui popor. Oricatde perfect ar fi aplicate aceste metode, ele nu sunt decatconstrangeri exterioare care trezesc atitudini negative, da-Ca se opun firii si structurii spirituale proprii unui popordat. Fiecare popor are felul sau propriu de a fi, conditiiproprii de existents psiho-socials, legate de trecutul istoricsi de traditii, care inlocuite brusc duc la desechilibru so-cial. Iata de ce, orice reforms politico - socials, trebue saporneasca de jos, dela interesele, credintele, convinge-rile, inclinatiile si atitudinile sociale ale unui popor iarnu de sus sau dinafara. Multe reforme politico-sociale aupacatuit tocmai in aceasta privinta, intrucat nu s'au bazatpe fapte realitati, ci pe teorii, care oricat de seduca-Ware au fost, s'au dovedit ca sunt false.

Influents hotaritoare asupra variatiei atitudinilor so-ciale actuale, au desigur partidele politice. Fiecare gru-pare politica are ideologia sa politico-sociala, problematicasi atitudinile sale. Dace luam exemplul partidelor politiceconservatoare si a celor democratice, diferenta de ideolo-gie, mentalitate atitudini sociale ne apare in mod izbitor.Desi fiecare grupare politica urmareste realizarea idea-lului national, felul insa cum se intelege atingerea scopuluiurmarit, difera dela un partid la altul. Dar manifestareasocials a partidelor politice, trebue privita mai ales astazi,in legatura cu organizatia politica a Statului. In generalastazi, Statul imbraca forma de organizare nationals sauinternationals, iar structura partidelor politice este deter-minate de aceasta organizatie. State le nationale, dar maiales State le totalitare, imprima o fizionomie specifice gru-parilor sociale, o mentalitate conceptie despre societate

vieata, care de cele mai multe on vine dinafara si este

$i

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro


bazata pe constrangere. De aceea, in State le totalitare di-ferentele de opinii, credit* si atitudini sent aproape ine-xistene. In aceste State valorile qi atitudinile nationalistestint acelea care primeaza asupra celorlalte atitudini sivalori. Aceste atitudini valori, par a forma a doua ca-racteristica a timpurilor noastre, alaturea de atitudinileantagoniste dintre clasele sociale, pe care le-am discutatmai sus. Pe langa suprematia economics, ce sta la bazaatitudinilor conflictelor dintre clase, se ridica in timpu-rile din urma, cu o putere nestavilita, suprematia valori-lor nationale, fundamentate pe ideologii politico-sociale,care in buns parte stint cauza conflictelor dintre popoare

natiuni. Fiecare popor vreasa impuna celuilalt, valo-rile sale nationale, felul de organizatie, structura socials

mentalitatea politica proprie. State le cu organizatie de-mocratica internationals, la randul lor, nu stint mai pu-tin imperialiste, intrucat ele find sa refaces omenirea con-form valorilor conceptiilor proprii despre vieata sock-tate. De aceea, in ultima analiza, se constata ca valorilenationale constitue idealul suprem nu numai al State lortotalitare, dar qi al acelora cu organizatie democraticainternationals. Cad acestea din urma, in ciuda ideilor pa-cifiste trambitate la tot pasul, nu ezita sa is armele inmans sa impuna astfel cu forta, propriile idealuri va-lori nationale.

Iata cum, asa dar, organizatia politica a Statului, ideo-logiile politico-sociale, imprima omului de astazi, o men-talitate atitudini caracteristice, incest omenirea este des-partita in grupuri adverse, pornite pe lupta qi exterminare.

Ne oprim in cele din urma la ceeace ni se pare ca for-meaza a treia caracteristica a timpurilor noastre: la atitu-dini rasiale, care reguleaza raporturile antagoniste dintrepopoare. Sfera acestor raporturi e cea mai larga si estebazata pe credinta superioritatii unor rase asupra altora.In aceasta categorie infra de ex. atitudinea antagonists aGermanilor fata de Evrei, a Albilor fata de Negri, etc.Aparut in Germania sub forma pe care o cunoastem, cu-rentul antisemit a inceput sa prinda radacini, in timpurile

si

si

si

si

si

si si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro


din urma, si la alte popoare, indiferent ca ele apartin sau nurasei nordice. In felul acesta, ne aflam astazi in fata uneiactiuni commie, intreprinsa de diferite popoare, impotrivarasei semite. Avand ca substrat motive si interese de na-ture economics, politica si culturala, mascate insa si ca-muflate in dosul unor pretinse teorii filosofice, conflictelesi atitudinile antagoniste rasiale, sunt de fapt, rezultatulimperialismului si a tendintei de dominare a unor popoareasupra altora. Nu diferentele ereditare si rasiale (pe careteoreticienii le scot in evidenta) sunt acelea care despartrasele si le pun in raporturi de dusmanie si ura, ci di-ferentele -de interese, inclinatiuni, credinte, convingeri,prejudecati si atitudini. OH toate acestea din urma, s'auformat sub influenta specified a mediului economic, edu-cativ, social si cultural, propriu fiecarei rase.

Consideratiuni similare celor de mai sus cu apli-catiuni speciale la epoca noastra se pot face si in le-gatura cu atitudinile antagoniste si conflictele dintre ge-neratii, profesiuni, religii, etc., toate fiind determinate maimult de diferentele de mediu social si cultural decat deereditate. De aceea, pentru psihologul social prezinta in-teres, in egala masura, atat studiul atitudinilor in ce pri-veste locul pe care-1 ocupa ele in arhitectonica persoanei,cat si studiul atitudinilor grupului, claselor sociale, gene-ratiflor si popoarelor, in ce priveste influentele for in for-marea persoanei si determinarea diferentelor interperso-nale. Cad personalitatea umana totdeauna este integrateintr'un grup, class socials, generatie, popor, etc. Toateacestea au o atmosfera socials si culturala caracteristicacare imprima o fizionomie specifics persoanei, Persona-litatea umana face parte dintr'o arie socials ,si culturaldsi de aceea, dupa cum observe Folsom (58), multe din tra-saturile semnificative ale personalitatii, sunt mai mult tra-saturi ale culturii grupulti in care ea s'a format, si maiputin trasaturi ale individualitatii sale proprii. Intr'unsens mai larg s'ar putea vorbi de atitudini apartinand in-tregii culturi nationale si regionale, pe langa atitudinile decare ne-am ocupat in partea teoretica si experimental& a

11

www.dacoromanica.ro


lucrarii noastre, si care apartin valorilor sociale cu o sferamai restransa. Mergand pe aceasta linie, psihologul so-cial ar putea intreprinde un studiu asupra corelatiei din-tre anumite tipuri de cultures §i anumite tipuri de perso-nalitati, caracterizate prin atitudini specifics ariilor cultu-rale respective. Aceasta corelatie o mentioneaza pe bunsdreptate Folsom (58, p. 560), cand afirma ca cele maimulte tipuri de personalitati, in sensul strict al acestuicuvant, sunt reflectiuni ale atitudinilor culturale". La carepropozitie noi am adauga si atitudini sociale".

In felul acesta, credem ca rezulta destul de lamurit,ca diferentele interpersonale, precum qi diferentele dintregrupuri, clase sociale, generatii, popoare, etc., sunt deter-minate in mod predominant de diferentele de culturesca atare, de atitudinile sociale culturale.

Consideratiile de mai sus, f acute cu scopul de a aratainfluenta factorilor sociali culturali in variatia atitudi-nilor interpersonale, precum $i in regularea raporturilor decooperare sau antagoniste dintre diferitele grupAri sociale,generatii, popoare, etc., pot gasi o exemplificare con-cretes mai ales in cazul poporului nostru. Fiind vorba decercetari experimentale pe care ne vom baza in cele demai jos, credem ca suntem indreptatiti sa tragem conclu-ziuni de valabilitate neindoielnica. Mu lta vreme s'a vorbitla noi despre o constiinta nationals comuna, despre o uni-tate de credinte, convingeri atitudini religioase, natio-naliste, etc., precum despre o legatura indisolubila din-tre diferitele straturi sociale, generatii, etc, Desi acesteafirmatiuni sunt f acute mai mult in baza unor observatiunisimple $i necontrolate, totusi in ele exists o parte de ade-var. Rezultatele experimentale la care am ajuns in cerce-tarile noastre, ne vor da prilejul sa verificam validitateaunor credinte atat de raspandite in cercurile noastre in-telectuale cu privire la psihologia poporului nostru.

Una din constatarile ce se desprinde in mod lamuritdin cercetarea rezultatelor experimentale, este clistributia

isi

gi

si

tf

sisi

www.dacoromanica.ro


statistics a atitudinilor populatiei romanesti. Aceasta dis-tributie nu este catusi de putin gausseana, intrucat ea nuse face dupa principiile statistice cunoscute ale curbei nor-male. Dupa cum am aratat in diferite tabele si reprezentarigrafice, distributia atitudinilor populatiei de origine etnicaromans, se caracterizeaza printr'o tendinta accentuate deomogeneizare si contopire a majoritatii cazurilor in ca-teva unitati de variatie, fie la o extrema, cum este cazulatitudinilor fata de biserica si nationalism-internationa-lism, fie la mijloc, cum este cazul atitudinilor fata de tra-ditie-progres. Contrar rezultatelor obtinute de psihologiiamericans, care gasesc o atitudine intermediary si de multeon inconsistenta la elevi, studenti alte categorii exami-nate, in ce priveste biserica, realitatea lui Dumnezeu si ingeneral, toate atitudinile religioase; not am constatat oatitudine extrem de omogena consistenta fata de bise-rica. Deasemenea, am constatat o atitudine foarte omogena

consisteta fata de nationalism. Cu alte cuvinte, Romaniisunt pentru biserica si nationalism; sunt impotriva inter-nationalismului si pastreaza atitudini intermediare Ltd'de traditie-progres.

Fara indoiala, omogeneitatea primelor doua categoriide atitudini, se datoreste, in parte, factorilor de control

coercitiunii sociale care exercita o influents foarte pu-ternica in vieata noastra socials si culturala. In felul ace-sta putem explica uniformitatea conformismul atitudini-lor, ce se constata in aproape toate grupele examinate.Integrarea atitudinilor individuale in atitudinile grupuluieste evidenta. Dar afara de aceasta, omogeneitatea atitu-dinilor si in sens mai larg, a constiintelor, trebue puss inlegatura cu timpurile prin care trecem, cu evenimenteleInternationale pe care be traim ca popor. Aceste evenimen-te sociale si politice, au sporit in timpul din urma senti-mentul de nesiguranta a zilei de maine, punand la greaincercare instinctul de conservare al omului. Consecintadirects a acestor fapte este apropierea dintre indivizi,consolidarea legaturilor, identificarea inclinatiunilor si aconvingerilor, in fata unui pericol comun. Divergentele

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro


dintre atitudinile individuale dispar, fiind amalgamate siunificate in constiinta grupului social. De aici rezulta pre-dominarea factorului colectiv asupra factorului individual,substituirea convingerilor personale prin opiniile publice, aatitudinilor individuale prin atitudini comune.

In cele din urma, omogeneitatea si consistenta atitudi-nilor populatiei romanesti, trebue puss in legatura cu in-sasi constiinta noastra nationals, cu solidaritatea poporu-lui nostru fata de trecutul sau istoric, fata de .tradit.ii, da-tini, credinte, etc. Dar asupra acestui punct ce ni separe extrem de important vom reveni mai jos.

A doua concluzie ce se desprinde din interpretarearezultatelor obtinute, este influenta factorilor sociali si cul-turali in variatia atitudinilor populatiei romanesti. Intra-devar, dupes cum am constatat pe cale experimentala,distributia atitudinilor pe Facultati, confesiuni, origini et-nice, profesiuni, etc, ne arata multe diferente semnificativedela un grup la altul. Aceste variatii nu sunt insa de di-recfii opuse, ci sunt indreptate totdeauna spre aceeasi ex-trema, foarte favorabila bisericii, favorabila nationalismu-lui si defavorabila internationalismului. Prin urmare, delifactorii sociali si culturali diferentiaza atitudinile, dela ungrup la altul, totusi interesele, convingerile, credintele siatitudinile religioase si nationalist ale populatiei roma-nesti, se indreapta in aceeasi directie. In acest sens, nuse constata atitudini opuse fata de aceeasi institutie, ladiferite grupuri, care sä clued astfel la actiuni antagoniste.Ca atare, in baza omogeneitatii atitudinilor populatiei ro-manesti, fata de biserica si nationalism, se poate sustineCa aceste valori sociale sunt realitati vii, intrucat se re-flects si sunt traite intens de majoritatea statistics a con-stiintelor individuale. Aderenta maxima a majoritatii laele, privita din punt de vedere psihologic, ne arata nece-sitatea for practices pe plan social, pentru fragmentul depopulatie examinat, care deatfel, este suficient reprezen-tativ pentru intreaga populatie romaneasca.

A treia si ultima constatare pe care o facem, este maimult generala si oarecum de natures practices. Ea decurgedin primele doua constatari si se leaga de felul specific

www.dacoromanica.ro


de a fi a poporului nostru. Omogeneitatea de atitudini fa-ta de institutiile fundamentale ale Statului nostru, ne arataexistenta unei constiinte comune, o solidaritate organicscu .valorile trecutului nostru istoric, cu institutiile socialeculturale prezente, precum cu aspiratiile idealurileproiectate in viitor, Fata de divergentele aparente de opi-nii individuate de natura socials si politica, care rasar peici-colo, exists marea majoritate a constiintelor care gan-desc, simt $i sunt Bata de actiuni comune. Dovada omoge-neitatii noastre nationale, a solidaritatii cu valorile perma-nente ale Neamului, o poate constitui dealtfel faptul, cala noi conflictele dintre generatii, dintre clasele sociale,dintre partidele politice, etc., n'au luat niciodata formaacuta sub care s'au manifestat ele aiurea. Dar si atunci, candaceste conflicte au avut loc la noi, ele n'au putut duce ladesechilibru social, la desagregarea elementelor constitu-tive ale societatii noastre. Desigur, aceasta se datoreste inbuns parte, idealurilor nationale comune, stadiului de evo-lutie in care ne' aflam, precum si structurii noastre socialeoarecum nediferentiate. Conflictele nu s'au ivit intre gene-ratii, in forma acuta, pans in timpurile din urma, pen-truca idealurile acestor generatii au fost totdeaunacomune, ducand astfel la coordonarea activitatilor peteren politic, social si cultural. Deasemenea, nu cunoastemconflicte intre diferite straturi clase sociale, asa cums'au ivit ele in alte tari, chiar cu regimuri democratice.Aceasta, intrucat la noi trecerea dela o class la alta, delao treapta socials inferioara, la o treapta superioara esteaccesibila oricarui individ dotat cu capacitati reale, Do-vada este ca un procent destul de ridicat de intelectualieste recrutat din paturile de jos, in bung parte din tarani,incat legatura dintre diferite straturi sociale persists. Con-flictele dintre clasele capitaliste cele proletare, iarasin'au luat forma acuta a raporturilor antagoniste, cum seintampla in alte tari. Aceasta, de o parte, se datoreste fap-tului ca noi nu suntem o tars industrials, care sa duca laconstituirea unei clase a capitalistilor si a proletarilor (cumeste de ex. in America); iar de alta parte, pentruca aproa-pe intregul capital a fost in mana unor persoane de ori-

§i

Si

si

$i

gi

www.dacoromanica.ro


gine etnica strains, ceeace a deplasat conflictul §i luptade class, dandu-i un caracter mai mult de ordin national.Tot asa, nu cunoastem conflicte de ordin religios, de ta-lia acelora care au avut loc in alte tari si care au dus laexterminarea membrilor de acelasi sange a unui popor.Singurele conflicte care au avut loc la not sent acelea denature politica si nationala, aceasta mai ales atunci, cands'a pus problema vitals a integritatii noastre teritoriale sia fiintei noastre etnice ca popor independent.

Dar daca aceasta este realitatea, daca avem dovadaunitatii noastre spirituale, a constiintei noastre nationale,a solidaritatii cu trecutul nostru istoric, cu institutiile sitraditiile mostenite dela ascendenti, cu valorile noastre na-tionale si cu idealurile spre care tindem; once actiunevenita de sus sau dinafara de a ne impune idealuri pecare not el traim de multa vreme, este, in tot cazul, de-plasata. Mai periculoasa insa, pentru echilibrul nostru so-cial, este orice actiune de a ne impune idealuri streine defiinta noastra ca popor independent. Fiecare popor, in-tocmai ca si fiecare individ, are felul sau propriu de a fi,cercuri organice de existenta socials culturala, un stilpropriu de vieata. Si adevarul acesta ni se aplica $i nouaca popor. De aceea, orice tentative de a ne impune alteconditii de existenta socials culturala, departe de a ducela atingerea fiintei noastre etnice, va avea ca efect, re-zistenta darza a maselor, exprimata in atitudini actiuniantagoniste.

Ast5.zi, and intreaga lume este inclestata in cel maimare conflict din cate a cunoscut Istoria, child respectulpentru vieata libertate individuals colectiva an de-venit simple vorbe, pentru a masca intentiile imperialisteale unor puteri intrate in lupta, intelegerea dintre popoarenu poate fi asigurata decat °data cu crearea unei menta-litati politico-sociale noui, in care forta sa nu primeze drep-tul. In locul atitudinilor antagoniste, mereu alimentate,care stau la baza conflictelor actuale, se impune cultivareaatitudinilor de cooperare fata de valori idealuri comune,care sa fundamenteze solidaritatea spirituala dintre na-tiuni, cu conditia respectarii fiintei etnice a fiecaui popor.

si

si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

RESUME

LA PSYCHOLOGIE DES ATTITUDES SOCIALES

Le present ouvrage a pour objet l'etude theorique etexperimentale des attitudes sociales.

La partie theorique renferme trois problemes fonda-mentaux: (a) la determination de la nature meme des atti-tudes sociales; (b) l'etude de leur formation, de leur de-veloppement et de leur changement, et (c) l'atialyse criti-que des methodes utilisees pour leur mesurage.

La partie experimentale et statistique a pour objet:(a) l'elaboration des tests d'opinions pour le mesurage del'attitude envers tradition-progres, d'apres la technique deThurstone, et (b) l'etude differentielle des attitudes, surla base des resultats obtenus par l'application des testsd'attitudes envers eglise, nationalisme-internationalisme ettradition-progres. Ces tests ont ete appliqués a une collec-tivite de plus de 1300 sujets, form& par des eleves, etu-diants, instituteurs et professeurs. Les premiers deux testsont ete elabores par E. N. Margineanu et M. Draser, et ledernier par l'auteur meme de cet ouvrage. Les examensont eu lieu dans differents centres du pays (Cluj, Timi-soara, Iasi, Tg. Mures et Sibiu) pendant les annees 1937-1941.

L'elaboration statistique des resultats a ete faite aupoint de vue de la distribution de chaque attitude prise apart, ainsi que de leur distribution par lycees, facultes,confessions, origines ethniques, ages, sexes, etc.

1. Les eleves des lycees theoriques, militaires, commer-

www.dacoromanica.ro


ciaux et industriels ont, en general, des attitudes fres fa-vorables envers eglise, favorables envers nationalisme etintermediaires envers tradition-progres. II y a cependantquelques differences significatives entre les quatre groupesd'eleves. Les eleves des lycees militaires sont moins reli-gieux, plus nationalistes et plus traditionalistes que leseleves des autres lycees. Leurs attitudes sont plus homo-genes et plus consistantes, par comparaison aux attitudesdes autres groupes d'eleves. II n'y a pas de doute que cefait est du aux facteurs de controle social, lesquels sont,dans le cas des lycees militaires, plus puissants que ceuxdes autres lycees.

L'etude de l'influence des stimulents sociaux nou-veaux, sur le changement d'attitudes chez les eleves, de-montre que la modification des attitudes a eu lieu dunemaniere significative seulement dans le cas de l'attitudeenvers nationalisme-internationalisme. En examinant deuxgroupes d'eleves pendant les annees 1938 et 1941, nousavons constate que la nouvelle organisation politique deI'Etat a contribue a l'accroissement de l'attitude favorableau nationalisme et defavorable a l'internationalisme.

2. a) De la distribution statistique des attitudes des etu-diants par Facultes ressort qu'ils sont tres favorables hl'eglise, favorables au nationalisme et defavorables a l'in-ternationalisme, en gardant une position intermediaire en-vers tradition-progres. Le role de l'instruction est evidentdans la differenciation des attitudes, puisque des differen-ces significatives existent entre les differentes Facultes.Crest ainsi que les etudiants en Agronomie et ceux en Com-merce sont plus religieux que les etudiants es Lettres; lesetudiants en Agronomie sont plus religieux que les etu-diants en Medecine. I1 n'y a pas des differences signi-ficatives entre les etudiants es Lettres, en Droit, Sciences,et Polytechnique.

En ce qui concerne l'attitude envers nationalisme-in-ternationalisme, on constate des differences significativesentre les categories d'etudiants suivantes: (a) Lettres-Me-decine, Agronomie, Commerce et Polytechnique; dans le

www.dacoromanica.ro

RESUME 169

sens que les premiers sont moins nationalistes que les der-niers; {b) Droit-Agronomie, a l'avantage du nationalismedes derniers; (c) Medecine-Sciences, a l'avantage des pre-miers, et (d) Sciences-Agronomie, Commerce et Polytech-nique. Ces differences nous montrent l'influence du milieuculturel sur la variation des attitudes envers nationalisme-internationalisme. Quant a l'attitude envers tradition-pro-gres, it y a des differences significatives seulement entreles etudiants en Commerce, d'une part, et les etudiants enDroit, Sciences et Polytechnique d'autre part.

b) L'etude de la distribution des attitudes par rapporta la confession des etudiants demontre que le facteurreligieux exerce une influence indubitable sur la differen-tiation des attitudes sociales. Des cinq groupes confessio-nels examines, les etudiants de confession catholique-grec-que sont les plus religieux et les moins religieux sont lesetudiats de confession mosaique. Entre ces deux confes-sions viennent se placer, dans l'ordre de leur religiosite,les confessions: catholique, orthodoxe et protestante. Ladistribution des attitudes des confessions catholique-grec-que et catholique est la plus homogene et la plus col:Isis-tante. La moins lomogene, en rendant manifestes des le-geres tendances bimodales, est la distribution des etudiantsde confession mosalque. A l'extreme droite, tres favorablesa l'eglise, se groupent en deux unites de variation 85.27%du total des sujets, dans le cas de la confession catholique-grecque, et seulement 35.780/o du total des sujets de con-fession mosaique. Il y a des differences significatives d'at-titudes religieuses entre la confession mosaique et toutesles confessions chretiennes dont nous nous sommes occu-pes. De meme, it y a des differences significatives entre lesconfessions chretiennes suivantes: catholique-grecque, or-thodoxe et protestante, a l'avantage de la religiosite plusaccentuee de la premiere confession.

En ce qui concerne l'attitude envers nationalisme-in-ternationalisme et tradition-progres, it n'y a pas des dif-ferences significatives entre les confessions chretiennes. IlIT en a seulement entre celles-ci et la confession mosaique.

www.dacoromanica.ro

170 PS11-10LOCIIA ATITUDINILOR SOCIALE

Tres probablement, les differences d'attitudes en ce cas-lasont dues aussi a l'influence d'autres facteurs et non pas auxinfluences exclusives de la confession. En tout cas, en ce quiconcerne l'influence de la confession sur la differentiationdes attitudes envers eglise, les resultats obtenus sont con-cluants. Its sont en echange moires concluants en ce quiconcerne la differentiation des attitudes envers nationalis-me-internationalisme et tradition-progres.

c) La distribution des attitudes selon l'origine ethniquedes etudiants nous indique l'existence de quelques diffe-rences significatives chez les trois attitudes que nous avonsmesurees. En ce qui concerne l'attitude envers eglise it ya des differences significatives entre tous les groupes eth-niques (Roumains, Allemands, Hongrois et Juifs), excep-tes les Roumains et les Hongrois, entre lesquels it n'y apas des differences significatives d'attitudes religieuses.Toutefois, ces deux groupes ethniques sont plus favorablesa l'eglise que le groupe ethnique allemand et juif. En ce quiconcerne l'attitude envers nationalisme-internationalisme,les plus favorables au nationalisme et defavorables a inter-nationalisme sont les Roumains et les Allemands, entre les-quels it n'y a pas des differences significatives. Moires favo-rables au nationalisme que ceux-ci sont les Hongrois et sur-tout les Juifs, dont la distribution est inconsistante et de-pourvue d'homogeneite. Les quatre groupes ethniques ont desattitudes intermediaires envers tradition-progres, a l'excep-tion des Juifs, qui penchent legerement vers progressisme.Il n'y a pas des differences significatives d'attitudes entrele groupe ethnique allemand, d'une part, et les groupesethniques roumain et hongrois d'autre part. Mais ellessont significatives, en revanche, entre les autres groupesethniques. Par consequent, Von vient de constater que l'o-rigine ethnique, consideree non seulement sous l'aspect del'heredite biologique des groupes, mais aussi sous celui deleur heredite sociale, comme un complexe de traditions,de contenus sociaux et d'experiences specifiques a chaquegroupe, est sans doute un facteur qui contribue a la diffe-rentiation des attitudes sociales.

www.dacoromanica.ro

RESUME 171

d) La distribution statistique des attitudes par rapportaux sexes demontre que les etudiantes sont plus religieu-ses et plus traditionalistes que les etudiants. Les deuxgroupes sont egaux en ce qui concerne l'attitudes favorableau nationalisme et &favorable a l'internationalisme.

e) La differentiation des attitudes par rapport a ragedes etudiants est significative seulement dans le cas de l'at-titude envers tradition-progres, entre les ages de 19, 20 et21 ans, dune part, et de 24-25 d'autre part; de meme en-tre les ages de 20 et 26 ans. En ce qui concerne les autresdeux attitudes, les differentiations ne sont point significa-tives.

En conclusion, l'on constate de l'etude differentielledes trois attitudes que: a) les etudiants ont des attitudesfres favorables a l' eglise, favorables au nationalisme et de-favorables a l'internationalisme, en gardant une positionintermediaire envers tradition-progres; b) it y a des diffe-rences significatives entre les differents groupes, par fa-cultes, confessions, origines ethniques, sexes et ages; c)differences sont plus grandes et plus frequentes dans le casdes attitudes envers eglise et nationalisme-internationalisme,et moindres dans le cas des attitudes envers tradition-pro-gres. Par consequent, les specialites que les etudiants sui-vent, la religion qu'ils professent, l'heredite raciale et eth-nique a la quelle ils appartiennent, le sexe, etc., sont lesfacteurs qui influencent davantage la distribution des attitu-des envers eglise et nationalisme-internationalisme, qu'en-vers tradition-progres.

3. La distribution des attitudes chez les instituteurs etprofesseurs est la suivante: Les instituteurs sont extreme-ment favorables a l'eglise, fres favorables au nationalismeet gardent des attitudes intermediaires envers tradition-progres. Les professeurs ont des attitudes intermediairesenvers les deux premieres attitudes, et en proportion de23,29% sont favorables au progres. Les differences entreles deux groupes sont significatives pour toutes les troisattitudes.

les,

www.dacoromanica.ro


4. L'intercorrelation des trois attitudes mesurees nousa donne les coefficients de correlation suivants:

Tradition-progres-nationalisme-internationalisme r= +.686Eglise-nationalisme-internationalisme . . r=+.784Tradition-progres-eglise r= +.678

Ces correlations, qui sont tres elevees, nous montrentque les attitudes mesurees ne sont point des reactions spe-cifiques a des situations specifiques, mais ce sont des dis-positions integrees ayant a la base un facteur commun, quiest le facteur traditionel-progressiste. L'action de ce fac-teur est evidente, parceque les traditionalistes ont des at-titudes favorables a l'eglise et au nationalisme et Mayo-rabies a l'internationalisme et au progres. Its sont pour lerespect de l'ordre existant des choses et s'opposent auchangement de cet ordre. Les nationalistes ont des attitu-des favorables a la tradition et a l'eglise, et defavorablesa l'internationalisme et au progressisme. Les personnesayant des attitudes favorables a l'eglise sont, en memetemps, pour la tradition et pour le nationalisme et contrele progres et l'internationalisme. Les choses se presententinversement dans le cas des progressistes, des internationa-listes et des personnes irreligieuses, qui sont contraires al'eglise, au nationalisme et a la tradition.

Par consequent, les attitudes de la personne sont desdispositions directivees et integrees, qui determinent lapersonne a des comportaments globaux envers les valeurssociales et culturelles. El les sont des dispositions plus oumoins permanentes et dependent davantage de l'organisa-tion et de la structuralisation interieure de la personne, quedes situations specifiques du milieu.

5. Les conclusions qui se degagent de la considerationdes resultats experimentaux auxquels nous avons abouti,peuvent servir comme indices pour la determination de lastructure psychique du peuple roumain et de sa vie socialeet culturelle. La distribution statistique des attitudes de lapopulation examinee ne se conforme pas tout a fait aux

www.dacoromanica.ro

RESUME 173

principes connus de la courbe gaussienne, Cette distribu-tion n'est pas normale, parceque la frequence maxime sefait a une extreme en 1-2 unites de variation, par exempledans le cas de l'attitude envers eglise et nationalisme-inter-nationalisme, ou au milieu, comme dans le cas de l'attitudeenvers tradition-progres. Cette homogeneite et cette consis-tance tres grande des attitudes montrent la caracteristiquereligieuse et ni.tionaliste du peuple roumain, ainsi que le roledes facteurs de controle qui assurent le conformisme attitu-dinal, specifique a notre vie sociale et culturelle. L'homo-geneite des attitudes demontre que les attitudes indivi-duelles sont integrees dans les attitudes du groupe et queles institutions par rapport aux quelles elles sont prises sontdes realites vivantes, parce qu'elles exercent un controlerigoureux sur la vie attitudinale de la population examinee.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE1)

Prescurtari

Amer. Journ. of Psychol. = American Journal of Psychology.Amer. Journ. Sociol. = American Journal of Sociology.Genet. Psychol. Monog. = Genetic Psychology Monographs.Journ. of Abn. and Soc. Psychol. = Journal of Abnormal and Social

Psychology.Journ. Appl. Psycho!. = Journal of Applied Psychology.Journ. of Educ. Psychol. = Journal of Educational Psychology.Journ. of Exper. Psychol. = Journal of Experimental Psychology.Journ. of Geller. Psychol. = Journal of General Psychology.Journ. of Psycho!. = Journal of Psychology.Journ. of Soc. Psychol. = Journal of Social Psychology.Psycho!. Rev. = Psychological Review.Rev. de Psihol. = Revista de Psihologie.

1. ALBIG, W.: Public Opinion. McGraw-Hill Book Comp. New-York(Pp. 170-234).

2. ALLPORT, G. W.: -Attitudes. Chapter 17 in Murchison's Hand-book of Social Psychology. Clark University Press, Wor-cester, 1935. (Pp. 798-844).

3. The composition of political attitudes. Amer. Journ. Sociol.,1929, 35, 220-238.

4. Personality. Henry Holt. & Comp. New-York, 1937.5. ALLPORT, G. W., and SCHANCK, R. L.: Are attitudes biologi-

cal or cultural in origin? Character and Personality, 1936,4, 195-205.

6. ALLPORT, G. W., and VERNON, P. E.: A study of values.Boston, Houghton Miflin, 1931.

7. A test for personal values. Journ. of. Abn. and Soc. Psy-chol. 1931, 26, No. 3.

8. ALLPORT, F. H.: Social Psychology. New-York, Houghton Mif-flin, 1924. (Pp. 244-247, 320-335).

9. ALLPORT, FL., and KATZ, D.: Students'attitudes. New-York,Craftsman Press, 1931.

1) Scrierile autorilor citati in corpul lucrarii sunt notate nu-mai cu numarul de ordine din bibliografie.

www.dacoromanica.ro


10. ANDERSON, J. E.; The occupation attitudes of college men..Journ. of Soc. Psychol., 1934, 5, 435-466.

11. BAIN, R.: Changed beliefs of college students. Journ. of Abn.and Soc. Psychol., 1936, 31, 1-11.

12. BECKHAM, A. S.: A study of race attitudes in negro children,of adolescent age. Journ, of Abn. and Soc. Psychol., 1934,29, 18-29.

13. BERNARD, L. L.: An Introduction to Social Psychology. Lon-don, G. Allen & Unwin, 1927. (Pp. 246-261, 425-437).

14. BERTOCCI, P. A.: Sentiments and attitudes. Journ. of Soc..Psychol., 1940, 11, 245-257.

15. BOGARDUS, E. S.: Fundamentals of Social Psychology. New-York, Century Comp., 1931, (Pp. 52-77, 343-345, 359).

16, BOLTON, E. B.: Measuring specifc attitudes toward the socialrights of the negro. Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1937,31, 384 -397.

17. Effect of knowledge upon attitudes towards negro. Journ. ofSoc. Psychol., 1935, 6, 68-90.

18. BOWDEN, A. 0., and MELBO, F. R.: Social Psychology of

Education. New-York, McGraw-Hill Book Co., 1937. (Pp.62 94).

19. BROWN, L. G.: Social Psychology. New-York, McGraw-HillBook Co., 1934. (Pp. 344-370).

20. BUCK, W, A.: Measurement of changes in attitudes and interestsof University students over 10-year period. Journ. of Abn.and Soc. Psychol., 1936, 31.

21. BUGELSKI, R., and LESTER, 0. P.: Changes in attitudes in agroup of college students during thier college course and'after graduation. Journ, of Soc. Psychol., 1940, 12, 319-332.

22. CANTRIL, H.: General and specific attitudes. Psychol. Mono-graphs, 1932, 42, 1-109.

23. CANTRIL, H., and ALLPORT, G. W.: Recent aplications of thestudy of values. Journ. of Abn. and Soc. Psychol.,

"259-273, 1933.24. CARLSON, H. S.: Attitudes of undergraduate students. Journ.

of Soc. Psychol., 1934, 5, 202-213.25, Intelligence and student's attitudes. Psycho]. Bull. 1933, 30,

578,

26. CHANT, S. N., and SAL1 ER, M, D.: The measurement of atti-tudes toward war and the galvanic skin reflex. Journ. ofEduc. Psychol., 1937, 28, 281-289.

27. CHIRCEV, Mdsurarea atitudinii fatii de tradifie i progres,Rev. de Psihol., 1938, 1, 333-340.

28. Atitudinea laid de tradifie fi progres. Test, (Forma A si B).Instit. de Psihologie, Cluj, 1938.

28.

A.:

-

-

-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 177

29, Atitudini sociale la studenti. Rev. de Psihol., 1940, 3, 345-372.30, CLARKE, H. M.: Consious attitudes. Amer. Journ. of Psychol.,

32, 214-249.31. COREY, S. M.: Professed attitudes and actual behavior. Journ.

of Educ. Psychol., 1937, 28, 271-280.32. Attitude differences betwen college classes. Ibid., 1936, 27,

321-330.33. Signed versus unsigned attitude questionnaires. Ibid., pp.

144-148.34. CUPCEA, S.: Constitufia individualci in circulatia valorilor cul-

turale. Rev. de Psi hol., 1940, 3, 181-189.35, DEWEY, J.: Human nature and conduct. New-York, Holt. 1922.36. DEXTER, E. S.: Personality traits related to conservatorism and

radicalism. Character and Personality, 1939, 7, 230-237.37, DOOB, L. W.: Some factors determining change in attitude.

Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1940, 35, 549-565,38. DRASER, M.:Atitudinea laid de nationalism si internationalism.

Rev. de Psihol., 1938, 1, 438-455.39, Atitudinea fatei de nationalism fi internationalism. Test. (For-

ma A si B). Instit. de Psihologie, Cluj, 1938.40. DROBA, D. D.: A scale of militarism-pacifism. Journ. of Educ.

Psychol., 1931, 22, 96-111,41, Methods for measuring attitudes. Psychol. Bull., 1932, 29,

309-323.42. The nature of attitudes. Journ. of Soc. Psychol., 1933, 4,

444 463.43. Political parties and war attitudes. Journ. of, Abn. and Soc.

Psychol., 1934, 28, 468-472.44. DUFFY, E., and CRISSY, W. J.: Evaluative attitudes releted to

vocational interests and academic achievement. Journ. of Abn.and Soc. Psychol., 1940, 35, 226-245.

45, DUNHAM, H. W.: Topical summaries of current literature: so-cial attitudes. Amer Journ, of Sociol., 1940, 46, 344-375,

46. EDWARDS, A. L.: Four dimensions in political stereotypes.Journ, of Abn. and Soc. Psychol 1940, 35, 566-572,

47. Studies of stereotypes: I. The directionality and uniformity ofresponses to stereotypes. Journ. of. Soc. Psychol., 1940, 12,357-366.

48. ELLIS, D. B., and MILLER, L, W.: Theachers'attitudes andchild behahvior problems. Journ. of Educ. Psychol,, 1936,27, 501-511.

49. FARIS, E.: The concept of social attitudes. In Social Attitudes(Ed. K. Young), New-York, Holt, 1931. (Pp. 3-17).

50. FRANSWORTH, P. R: Changes in attitude toward war duringto college years. Journ. of Soc. Psychol., 1938, 8, 274-279,

12

www.dacoromanica.ro


51. FAY, P. J., and MIDDLETON, W. C.: Certain factors relatingto liberal and conservative attitudes of college students. I.Fathers'occupation; size of town. Journ. of Soc. Psychol,,1940, 11, 91-105.

52. II. Fathers'political preference; presidential candidates fa-vored in the 1932 and 1936 elections. Ibid., pp. 107-119.

53. III. Sex, classification, fraternity membership, and majorsubject. Journ. of Educ. Psychol 1939, 30, 378-390.

54. FERGUSON, L. W.: The influence of individual attitudes onconstruction of an attitude scale. Journ. of Soc. Psychol.,1935, 6, 115 -117.

55. The requirements of an adequate attitude scale. Psychol.Bull., 1939, 36, 665-673.

56. Primary social attitudes. Journ. of Psychol., 1938, 8, 217-223.57. Two methods of representing the distribution of an attitude

in a group. Journ. of Soc. Psychol., 1935, 6, 474-479.58. FOLSOM, I. C.: Social Psychology. New-York, Harper & Bro-

thers Publ. 1931.59. GARDNER, I. C.: Effect of a group of social stimuli upon

attitudes. Journ. of Educ. Psychol.,1935, 26, 471-478.60. GARRISON, K. C. and BURCH, V.S.: A study of racial attitu-

des of college students. Journ. of Soc. Psychol., 1933, 4,230-235,

61. GILLILAND, A. R.: The attitude of college students towardGod and church. Journ. of Soc. Psychol., 1940, 11, 11-18,

62. GILLILAND, A. R., and KATZOFF, E. T.: A scale for themeasurement of attitudes toward American participation inthe present European conflict. Journ. of Psychol., 1941, 11,173-176.

63. GRAHAM, J. L.: Some attitudes toward values. Journ. of Soc.Psychol., 1940, 12, 405-414.

64. The influence of general predisposition on specific attitudes.Ibid., pp. 415 -422.

65. The nature of attitude distribution and thier relation to so-cial adjustments. Ibid., 423-429.

66. HAYES, S. P.: Political attitudes and party regularity. Psycho].Bull., 1935, 32, 575-576.

67. Occupational and sex differences in political attitudes. Journ,of Soc. Psychol., 1937, 8, 87-113.

68. Voters'attitudes tovard men and issues. Ibid., 1936, 7, 164-182.

69. The inter-relations of political attitudes: II. Consistency invoters'attitudes. Ibid., 1939, 10, 359-378.

70. HINCKLEY, E. D.: The influence of individual opinion on con-struction of an attitude test. Journ. of Soc. Psychol., 1932,3, 283-296.

-

-

-

--

-

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 179

71. HINCKLEY, E. D., and HINCKLEY, M.measuring the influence of the workof Psychol., 1939, 8, 115-124.

72. HORST, P.: Measuring complex attitudes.1935, 6, 369-374.

73. JENNES, A.: Formation of attitudes. Journ. of Abn. and Soc.Psycho!. 1932, 27, 29-34,

74. JONES, E. S.:Opinions of college students. Journ. Appl. Psychol.1926, 10, 529.

75. JONES, V.: Attitudes of college students toward war, race,and religion, and the changes in such attitudes during fouryears in college. Psychol. Bull, 1936, 33, 731-732.

76. KATZ, D., and SCHANCK, R. L.:Social Psychology. New-York,J. Wiley & Sons, 1938, (Pp. 442-450).

77. KATZ, D., and BRALY, K. W.: Racial prejudice and racialstereotypes. Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1935, 30,

175-193.78. Racial stereotypes of one-hundred college students. Ibid.

1933, 28, 280-290.79. KIRKPATRICK, C.: Inconsistency in attitudinal behouiar with

special reference to attitudes toward feminism. Journ. ofAppl. Psychol., 1936, 20, 535-552,

80. KIRKPATRICK, C., and STONE, S.: Attitude measurement andthe comparison of generations. Ibid., 1935, 19, 564-582.

81, KNOWER, F. H.: I. Effect of oral argument on changes of at-titude. Journ. of Soc Psycho!. 1935, 6, 315-347.

82. IL A study of the effect of printed argument on changesin attitude. Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1935-36, 30,p. 552.

83. Some incidences of attitude changes. Journ. Appi. Psychol.1936, 20, 114-127.

84. KROLL, A.: Theacher's influence on social attitudes of boys.Journ. of Educ. Psychol., 1934, 25, 274-280.

85. KULP, D. H., and DAVIDSON, H. H.: The application of theSpearman two-factor theory to social attitudes. Journ. of Abn.and Soc. Psychol., 1934, 29, 269-275.

86, LENTZ, T, F.: Reliability of opinionaire technique studied byretest method. Journ. of Soc. Psychol., 1934, 5, 338-364.

87. Generality and specificity of conseruatorism - radicalismJourn. of Educ. Psychol., 1938, 29, 540-546.

88. LIKERT, R., ROSLOW, S., and MURPHY, G.: A simple andreliable method of scoring the Thurstone attitude scales. Journ.of Soc. Psychol., 1934, 5, 228-238.

89. LIKERT, R.: A study of the attitude of 800 citizens of New-York city toward payment of the bonus. Psycho!. Bull., 1935,32, 577.

B.: Attitude scale forrelief program. Journ.

Journ. of. Psychol.

-

--

-

www.dacoromanica.ro


90. LITTERER, 0, F.: Stereotypes. Journ. of Soc. Psychol. 1933,4, 59-69.

91. LORGE, I.: Attitude stability in older adults. Psychol. Bull.,1936, 33, 759.

92. Prestige, suggestion and attitudes. Ibid., 1935, 32, 747-748.93. The Thurstone attitude scale. I. Reliability and consistency

of rejection and acceptance. Journ, of Soc. Psychol. 1939,10, 187--198.

94. II. The reliability and consistency of younger and older in-tellectual peers, Ibid, 199-208.

95. LORGE, I., and CURTISS, C. C.: Prestige, suggestion andattitudes. Ibid., 1936,7, 386-402.

96. LUND, F. H.: The psychology of belief. Journ. of Alan. and Soc,Psychol. 1925, 20, 23-81.

97. LURIE, W. A study of Spranger's value-types by the methodfactor analysis. Journ. of Soc. Psychol., 1937, 8, 17-37,

98. MARGINEANU, E. N.: Atitudinea fajd de bisericii. Rev, de Psi-hol., 1939, 2, 44-57.

99, Atitudinea fajei de bisericd. Test (Forma A si B), Instit.de Psihologie, Cluj, 1938.

100. MARGINEANU, N.: Mdsurarea atitudinilor sociale. Rev. dePsihol. 1938, 1, 10-32.

101. Analiza factorilor psihici. Cluj, Instit. de Psihologie, 1938.102. Generalitate specificitate. Rev. de Psihol. 1940, 3, 373-

390.103. MCDOUGALL, W.: The energies of men. London, Methuen & C1).

1932.104, MCGREGOR, D.: The attitudes of workers toward layoff policy.

Journ. of Abn, and Soc. Psychol., 1939, 34, 179-199.105. MCNAMARA, J, W., and DARLEY, J. G.: A factor analysis

of test-retest performance on altitude and adjustment tests.Journ. of Educ. Psychol., 1938, 29, 652-664.

106. MELTZER, H.: Attitudes of american children toward peacefuland warlike nations. Journ. of Psychol. 1939, 7, 369-384.

107. MOORE, H. T.: Innate factors in radicalism and conservatorism.Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1925, 20, 234-244.

108. The comparative influence of majority and expert opinion.Amer. Journ, of Psychol., 1921, 32, 16-20.

109. MOORE, G., and GARRISON, K, C.: A comparative study ofsocial and political attitudes of college students. Journ. ofAbn. and Soc. Psychol., 1932, 27, 195-208.

110. MURPHY, G., and MURPHY, L. B.: Experimental Social Psy-chology. New-York, Harper & Brothers Publ., 1931. (Pp.613-693).

111. MURRAY, H.: Explorations in Personality. New-York, OxfordUniv. Press, 1938. (Pp. 111-113).

A:

f i

---

-

--

-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 181

112. MURRAY, G.: The construction of a scale for measuring atti-tude toward militarism-pacinsm. Journ. of Soc. Psychol.,1940, 11, 383-392.

113. NELSON, E.: Father's vocation and certain student attitudes.Journ, of Abn. and Soc. Psychol., 1939, 34, 275-279.

114. Attitudes. I. Their nature and development. II. Social atti-tudes. III. Their measurement. Journ. of Gener. Psychol1939, 21, 367 -436.

115. Student attitudes toward religion. Genet. Psycho!. Monog1940, 22, 323-423.

116. NELSON, E., and NELSON, N.: Student attitudes and vocationalchokes. Journ. of Abn. and. Soc. Psychol., 1940, 35, 279-282.

117. NOLL, H. V.: Measuring the scientific attitude. Journ. of Abn.and Soc. Psychol., 1935, 30, 145--154.

118. NYSTROM, G. H.: The measuring of filipino attitudes towardAmerica by use of the Thurstone technique. Journ. of Soc.Psychol., 1933, 4, 249.252.

119. PACE, R. C.: Stated behavior vs. stated opinions as indicatorsof social-political-economic attitudes. Journ. of Soc. Psychol.,1940, 11, 369-381.

120. PARK, R. E., and BURGESS, E. W.: Introduction to the Scienceof Sociology. Univ. Chicago Press, 1924. (Pp. 438-478).

121. PARK, R. E,:Human nature, attitudes, and the mores. In SocialAttitudes, (Ed. K. Young), New-York, Holt, 1931. (Pp. 17-44),

122. PECK, L., and BECKMAN, E.: An experimental study of chil-dren's attitudes toward relief. Journ. of Soc. Psychol., 1937,8, 205-218.

123. PINTNER, R.: A comparison of interests, abilities and attitudes.Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1933, 27, 351-357.

124. PINTNER, R., and FORLANO, G.: Influence of attitude onscaling of attitude itmes. Journ. of Soc. Psychol 1937, 8,39-45.

125. RAZRAN, G. H. S.: Attitudinal control of human conditioning.Journ. of Psychol., 1936, 2, 327-337.

126. REMMERS, H. H., and SILANCE, E. B.: Generalized attitudescales. Journ. of Soc. Psychol., 1934, 5, 298-312.

127. RICE, S. A.: Quantitative methods in politics. New-York, Knopf,1928. (Pp. 51-185).

128. The development of rural attitudes: A semi-intuitive inquiryby James Mickel Williams. In Methods in Social Science.Chicago, Univ. Press, 1931. (Pp. 458-467).

129. ROCK, R. T.: Factors related to individual differences in theconstancy of expressed attitudes. Psychol. Bull., 1934, 21,630-631.

130. ROSANDER, A. C.: The Spearman-Brown formula in attitude

www.dacoromanica.ro


scale construction. Journ. of Exper. Psychol., 1936, 19,486-495.

131. An attitude scale based upon behavior situations. Journ ofSoc. Psychol., 1937, 8, 3-16.

132. Age and sex patterns of social attitudes. Journ. of Educ.Psychol., 1939, 30, 481-496.

133. ROTHNEY, J. W. S.: Evaluative attitudes and academic succes.Journ. of Educ. Psychol., 1936, 27, 292-298.

134. ROUCEK, J. S.: Social attitudes of the soldier in war time.Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1935, 30, 164-174.

135. SCHANCK, R. L.: A study of change in institutional attitudesin a rural community. Journ. of Soc. Psychol., 1934, 5,121-128.

136. SCHILDER, P.: The attitude of murderers toward death. Journ.of Abn. and Soc. Psychol., 1936, 31, 348-363.

137. SCHILDER, P., and WECHSLER, D.: The attitudes of childrentoward death. Journ. of Genet. Psychol., 1934, 45, 406-451.

138. SHAFFER, L. F.: The Psychology of Adjustment. Boston, Hough-ton Mifflin Co. (Pg. 150-156).

139. SIMS, V. F., and PATRICK, J. R.: Attituide toward the negroof northern and southern college students. Journ. of Soc.Psychol., 1936, 7, 192.204.

140. SISSON, E. P., and SISSON, B.: Introversion and the athleticattitudes. Journ. of Gener. Psychol., 1940, 22, 203-208.

141. SKAGGS, E. B.: Sex differences in moral attitudes. Journ. ofSoc. Psychol., 1940, 11, 3-10.

142. SMITH, J. J.: Comparative social attitudes. Journ. of Educ.Psychol., 1938, 28, 681-693.

143. SOWARDS, G. S.: A study of the war attitudes of college sta.dents. Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1934, 28, 328-333.

144. SPRANGER, E.: Lebensformen. Halle, Niemeyer, 1927.145. STAGNER, R.: Fascist attitudes: An exploratory study. Journ.

of Soc. Psychol., 1936, 7, 309-319.146. Fascist attitudes: Their determining conditions. Ibid., pp.

438-454.147. Material similarity of socio-economic attitudes. Journ. of

Appl. Psychol., 1938, 22, 340-346.148. STAGNER, R., and DROUGHT, N.: Measuring children's attitu-

de toward their parents. Journ. of Educ. Psychol,, 1935, 26,169-176.

149. STOGDILL, R. M.: Measurement of attitude toward parentalcontrol and the social adjustment of children. Journ. Appl.Psychol., 1936, 20, 359-367,

150. STRONG, E. K.: Aptitudes vs. attitudes in vocational guidance.Journ. of Appl. Psychol., 1934, 18, 501-515.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 188

151. SYMONDS, P. M.: Diagnosting Personality and Conduct. New-York, Century Co., 1931.

152. What is an attitude? Psychol, Bull., 1927, 24, 200.153. A social attitudes questionnaire. Journ. of Educ. Psychol.,

1925, 16, 316-322.154. TELFORD, C. W.: An experimental study of some factors in-

fluencing the social attitudes of college students. Journ. ofSoc. Psychol., 1934, 5, 421-428.

155. THOMAS, W. I., and ZNANIECKI, K.: The Polish peasant inEurope and America. Vol. I, p. 1-302. New-York, A. Knopf.1927.

156. THORNDIKE, E. L.: The Psychology of Wants, Interests andAttitudes. New-York, D. Appleton-Centruy Co., 1935

157. THURSTONE, L. L.: Theory of attitude measurement. Psycho].Rev., 1929,36, 222-241.

158. Measurement of change in social attitudes. Journ. of Soc.Psychol., 1931, 2, 230-235,

159. The measurement of social attitudes. Journ. of Abn. and Soc.Psychol,, 1932, 26, 249-269.

160. The vectors of mind. Psychol. Rev., 1934, 41, 1-32.161. THURSTONE, L. L., and CHAVE, E. J.: The measurement of

attitude. Chicago, Univ. Press, 1929.162. TRAXLER, A. E,: Evaluation of scores of high school pupils on

Droba-Thurstone attitude toward war scale. Journ. of Educ.Psychol., 1935, 26, 616-622.

163. TUTTLE, H. S.: Habit and attitude. Journ. of Educ. Psychol,,1930, 21, 418428.

164. UHRBROCK, R. S.: Altitudes of 4,430 employees. Journ. of Soc.Psychol., 1934, 5, 365-377.

165. VAN DUSEN, A. C., WIMBERLY, S., and MOSIER, T. C.: Stan-dardization of a values inventory. Journ. of Educ. Psychol.,1939, 30, 53-62.

166. VERNON, P. E.: The attitude of the subject in personality testing.Journ. of Appl. Psychol., 1934, 18, 165-177.

167. VETTER, G. B.: The study of social and political opinions.Journ. of. Abn. and Soc. Psychol., 1930, 25, 26-39.

168. The measurement of social and political attitudes and therelated personality factors. Ibid.,149-189.

169, VETTER, G. B., and GREEN, M.: Personality and group factorsin the making of atheists. Journ. of Abn. and Soc. Psychol.,1932, 27, 179-194.

170. WANG, C. K.: Suggested criteria for writing attitude statements.Journ. of Soc. Psychol., 1932, 3, 367-373.

171. WATSON, W. S., and HARTMANN, G. W.: The rigidity of abasic attitudinal frame. Journ. of Abn. and Soc. Psychol.,1939, 34, 314-335.

--

---

-

www.dacoromanica.ro


172. WEGROCKI, H. J.: The elect of prestige suggestibility on emo-tional attitudes. Journ. of Soc. Psychol., 1934, 5, 384-394.

173. WEST, G. A.: Race attitudes among teachers in the Southwest.Journ. of Abn. and Soc. Psychol., 1936, 31, 331-337,

174. WHISLER, L. D.: Multiple factor analysis of generalized atti-tudes. Journ. of Soc. Psychol., 1934, 5, 283-297,

175. WILKE, W. H.; Student opinion in relation to age, sex, and ge-neral radicalism. Journ. of Soc. Psychol., 1936, 7, 244-248.

176. WILLIAMSON, E. G., and DARLEY, J. G.: Measurement ofsocial attitudes of college students. Journ. of Soc. Psychol.,1937, 8, 219-229.

177. YOUNG, K.: (Ed.) Social Attitudes. New-York, H. Holt, 1931,178. Social Psychology. New-York, Crofts, 1931. (Pp. 137-141;

319-359; 454-501).179. Source Book for Social Psychology. New-York, Crofts, 1931.

(Pp. 431-435; 512-518).180. YOUNG, P. T.: Motivation of Behavior. New-York, J. Wiley &

Sons. 1936, (Pp. 241-245; 421-428).181. ZIMMERMAN, F. K.: Religion as a conservative social force.

Journ, of Abn. and Soc. Psychol., 1934, 28, 473-474.

.

www.dacoromanica.ro

INDEX PE AUTORI

Albig, 22, 97. Faris, 1, 24, 34, 38.Allport, F. H, 7, 89, 94, 95, 97, Fay, 68, 79.

100. Ferguson, 79.Allport, G. W., 1, 23, 25, 27-29, Folsom, 24, 43, 49, 51, 97, 161,

32, 38-40, 48, 51-53, 68-70, 162.

72, 79-82, 97, 98, 100, 101. Fransworth, 48, 50.

Bernard, 23, 49, 52, 53. Gardner, 69, 88,Bertocci, 29, Garrett, 124.Bogardus, 24, 30, 38, 49, 52, 54, Garrison, 79.

100. Gilliland, 7, 15, 79, 102.Bolton, 67. Graham, 93, 94.Bowden, 21, 25, 38, 69. Green, 7, 70, 79.Brown, 21, 25, 34, 43, 48, 51, 53. Gurnee, 69.Buck, 89.Burch, 79,Burgess, 24, 33, 43, 49, 52. Harts, 41,

Hartman, 94.Hayes, 68.

Cantril, 23, 49, 53, 54. Hendrickson, 67.Carlson, 7, 42, 68, 72, 79-82, Hinckley, E. D., 102.Chave, 23, 34, 102. Hinckley, M. B., 102:Chircev, 103.Corey, 103.Crissy, 38, 41, 42, 77. Katz, 7, 39, 40, 89, 95, 97, 100.

Katzoff, 15.Dar ley, 89. Kempf, 22.

Davidson, 69, Kirkpatrick, 69.Davis, 68, 70. Knower, 89.

Dewey, 32. Krueger, 54.

Dexter, 68, 72, 79, 81, 82.Doob, 67. La Piere, 48, 50.Draser, 102, 105, 121. Lasker, 67, 70.Droba, 23, 43, 48, 52, 67, 97, 102. Lentz, 53, 79, 102.Duffy, 38, 41, 42, 77, Lumley, 48.'Dunham, 22, 34, 48, 67, 69, 97, Lurie, 38, 41, 42, 77,

101.

www.dacoromanica.ro

186 1351HOLOGIA ATITUDINILOR SOCIALE

Margineanu, E. N., 102, 105, 121.Margineanu, N., 25, 34, 56, 82,

92, 97, 103, 105, 107, 109, 110,130, 155.

McDougall, 35, 36.McNamara, 89.Melbo, 21, 25, 38, 69.Meltzer, 89.Midleton, 68.Moore, 72, 79, 82.Mosier, 38, 41.Murphy, G., 98.Murphy, L. B., 98.Murray, G., 102.Murray, H., 25.

Nelson, 7, 24, 34, 38, 42, 48, 50,69, 72, 79, 81, 89, 98.

Pace, 44, 103, 104.Park, 1, 24, 33, 43, 49, 52.Patrick, 68.Pearson, 150.Petersen, 89.Pintner, 38, 40, 41c.Platon, 39.

Reckless, 54.Rice, 94.Richard, 48, 50.Rosander, 44, 89, 102, 103.Rothney, 38, 41.

Sims; 68.Sisson, B., 69.Sisson, E. P., 69.Smith, 70.Spranger, 38, 40.Stagner, 68.Stern, 29.Stone, 69.Strong, 38.Symonds, 43, 98, 99.

Telford, 89.Thomas, 1-4, 23, 38, 49, 79,,

154.Thorndike, 89.Thurstone, 34, 41-43, 72, 77,

79, 82-84, 88, 89, 101-103,107, 109, 110, 115.

Troland, 29.

Van Dusen, 38, 41.Vernon, 38, 69.Vetter, 7, 70, 79.

Warren, 23,Wiese, 155.Wilke, 68.Wimberly, 38, 41.Wood, 34.Wundt, 156.

Zeligs, 67.Znaniecki, 23, 38, 49.

Schanck, 27, 39, 40, 95.Scheler, 157. Young, 43.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

ANEXA I

INSTITUTUL DE PSIHOLOGIEEXPERIMENTALA, COMPARATA $1 APLICATA

alUNIVERSITATII DIN CLUJ

ATITUDINEA FATA DE BISERICA

Forma A

Numele pronumeleData na§terii: anul luna zivaEtatea sexul profesiuneaOriginea etnica confesiuneaProfesiunea parintilor: (a) a tatalui (b) a mamei5coala sau FacultateaLocul na§teriiData examinarii: anul luna ziva

Pe pagina urmatoare sunt date mai multe pared asu-pra bisericii. Cite, to -le cu bagare de seams scrie inparanteza din fata fiecarei pareri semnul plus (+) daclesti de acord cu ea $i semnul minus () daca nu esti deacord. Daca nu to poi decide nici intr'un fel, scrie semnulintrebarii (7).

Examinarea e absolut confidentiala. Ea va fi cunoscutantunai de catre examinator Institutul de Psihologie, invederea unor scopuri strict stiintifice. Cauta, de aceea, saralspunzi op cum sim(i ca esti §i nu asa cum ai doriDaca o parere inteadevar corespunde cu parerea ta, atunciscrie fara ezitare semnul plus, iar daca ea e in contradictiecu parerea ta, atunci scrie Fara a sta la indoiall semnul.minus.

1 9 3 8Editura Institutului de Psihologie al Universititii din Cluf

§i

§i

sal fii.

pi

www.dacoromanica.ro

ANEXA I

Forma A

Nu uita: semnul plus (+) daca esti de acord, semnulminus () daca nu esti de acord semnul intrebarii (?)clack' nu to poti decide nici intr'un fel.

( ) 1. Cate odata cred ca biserica este o institutiede mare valoare, dar alte on ma indoiesc de lu-crul acesta.

( ) 2. Biserica impiedeca cultura civilizatia.( ) 3. Biserica cimenteaza unitatea nationals.( ) 4. Sunt convins ca biserica este o institutie absolut

necesara bunului rners al omenirii..( ) 5. Cred ca binele fAcut de biserica nu valoreaza

nici banii, nici energia cheltuita.( ) 6. Socot fara nici o rezervA, ca biserica e stupida

$i Lea rost.( ) 7. Consider biserica drept un monument al ignoran-

tei omenesti.( ) 8. Nu sunt contra bisericii, dar and nu pot cadea

de acord cu conduatorii ei, stau de o parte.( ) 9. Biserica este insasi baza societatii.( ) 10. Socot ca biserica are cea mai mare influents asu-

pra desvoltArii obiceiurilor atitudinilor morale.( ) 11. Ma duc rar la biserica, dar simt utilitatea ei pen-

tru omenire.( ) 12. Atitudinea ce o am fats de biserica e de negli-

jare, datorita lipsei de lanes.( ) 13. Am impresia ca. biserica se afla intro pozitie ri-

dicolA, deoarece nu poate dovedi prin exempleceeace predica.

) 14. Sunt convins ca dupa familie, biserica este ceamai importanta institutie din lume.

( ) 15. Cred in idealurile bisericii dar sunt obosit de sec-tarismul ei.

( ) 16. Biserica se ocupa de naivitati $i ii e frica sa ur-meze logica adevarului.

( ) 17. Nu se poate omenire fara biserica, precum nu sepoate viata fara aier.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ANEXA 1

Forma A18, Biserica corespunde unei adanci nevoi a sufle-

tului omenesc.19. Biserica este baza moralei.20, Cred ca biserica pierde teren pe masura ce edu-

catia progreseaza.21. Consider biserica anticulturala $i aniistiintifica.22. Cred ca biserica contribue la strangerea legatu-

rilor fratesti dintre popoare.23. Socot ca ntersul la biserica e o buns dovada a

moralitatii unui popor.24, Socot biserica drept cea mai sublima institu%ie.25. Socot ca biserica are vederi stramte $i e prea

ocupata cu lucruri farce importanta.26, Biserica, prin invataturile sale, e de mare folos

omenirii.27. Cred ca biserica isi pune in practica destul de

bine invataturile sale $i drept consecinta are oinfluents buns asupra societatii,

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

www.dacoromanica.ro

ANEXA II

INSTITUTUL DE PSIHOLOGIEEXPERIMENTALA, COMPARATA APLICATA.

a1

UNIVERSITATII DIN CLUJ

ATITUDINEA FATA DE BISERICA

Forma R.

Numele fi pronumeleData nasterii: anul luna zivaEtatea sexul profesiuneaOriginea etnica confesiuneaProfesiunea parintilor: (a) a tatalui (b) a mameiScoala sau FacultateaLocul nasteriiData examinarii: anul luna ziva

Pe pagina urmatoare sunt date mai multe pareri asu-pra bisericii. Cite§te-le cu bagare de seams §i scrie inparanteza din fata fiecarei pareri semnul plus (-I-) dacaesti de acord cu ea §i semnul minus () daca nu esti deacord. Daca nu to poti decide nici intr'un fel, scrie semnulintrebarii (7).

Examinarea e absolut confidentiala. Ea va fi cunoscutanumai de catre examinator §i Institutul de Psihologie, invederea unor scopuri strict §iiintifice. Cauta, de aceea, saraspunzi op:: cum simfi ca esti $i nu aqa cum ai dorisa fii.Daca o parere inteadevar corespunde cu parerea ta, atunciscrie fara ezitare semnul plus, iar daca ea e in contradic %iecu parerea ta, atunci scrie fara a sta la indoiala semnulminus.

1 9 3 8Editura Inatitutului de Psihologie al Universiratii din Cluj

$1

www.dacoromanica.ro

ANEXA H

Forma BNu uita: semnul plus (+) daca ecti de acord, semnul

minus () daca nu ecti de acord semnul intrebarii (7)daca nu to poti decide nici inteun fel.

( ) 1. Sunt convins ca biserica este o institutie diving;ea imi impune cea mai desavarcita fidelitate sicel mai inalt respect.

( ) 2. Consider biserica drept o institu%ie rea, care danastere la stramtime de vederi, fanatism $i into-leranta.

( ) 3. Nu stint nici pentru nici contra bisericii, dar nucred ca cel care merge la biserica face cuivavreun ram

( ) 4. Biserica trebue cinstita mai mult decat oricarealts institutie omeneasca.

( ) 5. Biserica este teatrul smereniei fatarnice.( ) 6. Biserica este un factor de sprijin ci conservare

a unui popor.( ) 7. Omenire fara biserica este cu neputinta.( ) 8. Cred ca biserica este cea mai mare institutie de

inaltare a omenirii.( ) 9. Biserica ne inalta sufleteste.( ) 10. Cred ca un adevarat intelectual nu are nevoie

de biserica.( ) 11. Biserica este o institu%ie absolut necesara pentru

buna intelegere dintre oameni.( ) 12. Imi place inaltarea sufleteasca pe care mi-o da

biserica, dar nu sent de acord cu teologia ei.( ) 13. Biserica e prea conservatoare si de aceia stau

de o parte.( ) 14. Socot biserica daunatoare libertatii urnane.( ) 15. Imi pare absurd ca tin om cw judecata sa simta

vreun interes fata de biserica.( ) 16. Biserica este baza spiritualitatii noastre.( ) 17. Biserica este puterea de coeziune dintre popoare.( ) 18. Simt foarte des necesitatea bisericii credintei.( ) 19. Cred ca tin am onest fats de ideile si judecata

13

$i

si

www.dacoromanica.ro

ANEXA It

Forma Bsa, nu poate sä recunoasch sa intareasca inva-taturile bisericii.

20. Cred ca biserica este o institutie parazitara asocietatii.

21. Am simpatie fatal de biserica, dar nu participactiv la opera ei.

22. Consider biserica ca o povara inutila pentru ome-nire.

23. Biserica este o institutie buns necesara.24. Biserica face pe om mai bun $i mai altruist.25. Am tin usor sentiment de contrariere fata de bi-

serica; nu particip la serviciul divin d.ecat in anu-mite ocazii speciale.

26. Biserica face pe om mai bun, mai drept si maimilos; deaceea en stint hotarit pentru ea.

27. Invataturile bisericii stint prea superficiale pen-tru a prezenta vreun interes pentru mine.

si

)

(

(

(

(

( )

(

si

www.dacoromanica.ro

ANEXA Ill



Forma A

ATITUDINEA FATA DE NATIONALISM$1 INTERNATIONALISM

Numele fi pronumeleData na§terii: anul luna zivaEtatea sexul profesiuneaOriginea etnica confesiuneaProfesiunea parintilor: (a) a tatalui (b) a mameiScoala sau FacultateaLocul nacteriiData examinarii: anul luna ziva

Pe pagina urmaloare sunt date mai multe pareri asu-pra nationalismului si internationalismului. Citeste-le cubagare de seams si scrie in paranteza din fata fiecarei pa-reri semnul plus (+) daca esti de acord cu ea si semnulminus () daca nu esti de acord. Daca nu to poti decidenici inrt'un fel, scrie semnul intrebarii (?).

Examinarea e absolut confidentiala. Ea va fi cunoscutanumai de catre examinator si Institutul de Psihologie, invederea unor scopuri strict §tiintifice. Cauta de aceea, säraspunzi asa cum sim(i )cif efti §i nu asa cum ai dori sa fii.Daca o parere inteadevar corespunde cu parerea ta, atunciscrie farce ezitare semnul plus, iar daca ea e in contradictiecu plrerea ta, atunci scrie farce a sta la indoia1a semnulminus,

1 9 3 8Editura Institutului de Psihologie al Universitatii din Cluj

..

www.dacoromanica.ro

ANEXA III

Forma ANu uita: semnul plus (+) daca e§ti de acord, semnul

minus () daca nu esti de acord semnul intrebarii (7)daca nu to poti decide nici intr'un fel.

( ) 1, Mantuirea omenirii poate veni numai dela inter-nationalism si comunism.

( ) 2. Sunt pentru nationalism dar nu pentru sovinism.( ) 3. E bine sA sacrificaxn o parte din drepturile noa-

stre, numai sa prevenim ralzboiul.( ) 4. Numai prin nationalism putem ajunge la inter-

nationalism si umanitarism.( ) 5. Internationalismul inseamna progres, nationalis-

mul regres,( ) 6. Am o deosebita stima pentru alte natiuni, insa

imi iubesc poporul meu mai mult decat pe ori-care altul.

( ) 7. Ordinea §i disciplina socials e asigurata numai denationalism.

( ) 8. Nationalismul intemationalismul se comple-teaza reciproc.

( ) 9. SA cultivam nationalismul in cadrele adevArului.( ) 10. Toata hunea ar fi pentru internationalism daca

1-ar intelege;( ) 11. SA ne ferim de comunism si internationalism ca.

de ciuma; ele fiind opere jidovesti.( ) 12. Internationalismul este glasul biblic al infratirii

dintre popoare,( ) 13. Comunismul este o schimbare prea mult radicals

ca sa o putem incerca.( ) 14. A lupta pentru idealul international $i comunist

este un lucre vrednic.( ) 15. Numai nationalismul ne poate da forta necesarA,

de care avem nevoie, pentru a invinge pepoporului roman.

( ) 16. Cred ea internationalismul ar fi realizabil, daciinationalismul nu i-ar sta in cale.

qi

§i

dusraa-nii

www.dacoromanica.ro

ANEXA 111

Forma A( ) 17. Sunt pentru nationalism nobil, nesovait, gata

pentru orice sacrificiu.( ) 18. N'ar trebui sa fim contra comunismului inainte de

a-i fi dat un timp mai lung de proba.( ) 19. Nationalismul e singura posibilitate de afirmare

consolidare a unui popor.( ) 20. Internationalismul sau comunismul poate fi gro-

solan simplu, dar are de partea lui adevarul.( ) 21. Nationalismul inteles sub aspect constructiv este

o forma socials ideals..( ) 22. AMA relele cat si beneficiile internationalismului

$i comunismului sunt exagerate.( ) 23. Prefer sa fiu un cetacean al lumii decal cetatea-

nul unei tari.( ) 24. Numai un popor nationalist poate fi de folos ome-

nirii.( ) 25. Nationalismul e cauza razboaielor ca atare tre-

buie depasit.

si

gi

gi

www.dacoromanica.ro

ANEXA IV


atUNIVERSITATII DIN CLUJ

Forma B

ATITUDINEA FATA DE NATIONALISM*I INTERNATIONALISM

Numele pronumeleData .na§terii: anul luna zivaEtatea sexul profesiuneaOriginea etnici confesiuneaProfesiunea parintilor: (a) a tatAlui (b) a mamei$coala sau FacultateaLocul nasteriiData examinarii: anul luna ziva

Pe pagina urmatoare sunt date mai multe pareri asu-pra nationalismului §i interna %ionalismului. Cite§te-le cubagare de seams qi scrie in paranteza din fata fiecArei pa-reri semnul plus (+) daca e§ti de acord cu ea §i semnulminus () daca nu e§ti de acord. Daces nu to po %i decidenici inrt'un fel, scrie semnul intrebArii (?).

Examinarea e absolut confidential& Ea va fi cunoscutantunai de catre examinator §i Institutul de Psihologie, invederea unor scopuri strict §tiintifice. Cauta: de aceea, säraspunzi ant cum simfi cd efti fi nu a§a cum ai dori sA fii.Daces o parere inteadevar corespunde cu parerea ta, atunciscrie fares ezitare semnul plus, iar daca ea e in contradictiecu parerea ta, atunci scrie fares a sta la indoiala semnulminus,

1 9 3 8Editura Institutului de Psihologie al UniversitAjii din Cluj

i

www.dacoromanica.ro

ANEXA IV

Forma BNu uita: semnul plus (+) clack' e§ti de acord, semnul

minus () daca nu e§ti de acord gi semnul intrebarii (7)daca nu to poti decide nici Intl-inn fel.

) 1. Nationalismul e singura fortal creatoare a unuipopor.

) 2. Nationalismul e demn de once sacrificiu.) 3. Orice popor in momente de grea incercare are

nevoie de nationalism.) 4. Consider internationalismul superior nationalis-

mului.) 5. Idealul ar fi sa ajungem la o impacare intre na-

tionalism qi internationalism.) 6. Internationalismul poate nu este perfect, dar este

pe un drum bun.) 7. Internationalismul §i comunismul trebuiesc im-

puse cu forta.) 8. Nu-mi vine sa cred ca comunismul international

va reu§i sa rezolve problema capitalului §i mun-

) 9. Nu sunt contra internationalismului, dar sunt deparere Ca el trebue primit cu anumite rezerve.

) 10. Un Stat fares nationalism este destinat pieirii.) 11. Nationalismul e o etapa istorica spre internatio-

nalism §i cosmopolism.) 12. Pentru a iubi umanitatea, trebuie mai intaiu sa-ti

iube§ti neamul.) 13. Intreaga lmne trebuie convertita la internationa-

lism qi comunism.) 14. Nationalismul constructiv este singura tale de

desvoltare a valorilor unui popor.) 15. Numai internationalismul va pune capat razboaie-

lor va asigura pacea.) 16. Cred ca evolutia naturals a omenirii duce la in-

ternationalism.) 17. Idealul international ca formula logica merge, dar

ma indoiesc ca poate fi tradus in practices.

(

(

(

(

(

(

(

(

ch.(

(

(

(

(

(

(

(

(

si

www.dacoromanica.ro

ANEXA IV

Forma B( ) 18. Consider nationalismul superior internationalis-

mului.( ) 19. Nationalismul confine valori pozitive, interna%io-

nalismul valori negative.( ) 20. Nationalismul nu exclude buna intelegere intre

popoare.( ) 21. Cred ca internationalimul comiicismul ar duce

la o mai mare desvoltare a culturii civilizatiei.( ) 22. Cred ca o buns parte din ideile internationalis-

mului comunismului sunt juste,( ) 23. Nationalismul ar trebui sa fie tinta sfanta a ori-

earui cetacean.( ) 24, Lucraltorii nu pot fi invinovatiti pentru faptul ca

sunt comunisti,( ) 25. Sunt pentru un nationalism infaptuit prin noi, pe

baza tradi %iei noastre, nu pentru unul copiat sauadus din alts parti.

sisi

si

www.dacoromanica.ro

ANEXA V



Forma A

ATITUDINEA FATA DE TRADITIE $1 PROGRES

Numele pronumeleData nasterii: anul luna zivaEtatea sexul profesiuneaOriginea etnic5. confesiuneaProfesiunea parintilor: (a) a tatalui (b) a mameiScoala sau FacultateaLocul nasteriiData examinarii: anul luna ziva

Pe pagina urmatoare sunt date mai multe pareri asu-pra traditiei progresului. Citeste-le cu bagare de seamssi scrie in paranteza din fata fiecarei pareri semnul plus(+) dace esti de acord cu ea si semnul minus () dacenu esti de acord. Dace nu to poti decide nici intr'un fel,scrie semnul intrebarii (?).

Examinarea e absolut confidentialai. Ea va fi cunoscutanumai de caltre examinator Institutul de Psihologie, invederea unor scopuri strict stiintifice. Cautal de aceea, säraspunzi asa cum simli cd esti §i nu asa cum ai dori sa fii.Dace o paxere intradevar corespunde cu parerea ta, atunciscrie fare ezitare semnul plus, iar dace ea e in contradictiecu parerea ta, atunci scrie Fara a sta la indoiall semnulminus.

1 9 3 8Editura Institutului de Psihologie al UniversitAtii din Cluj

§i

§i

fi

www.dacoromanica.ro

ANEXA V

Forma A.Nu uita: semnul plus (+) daca esti de acord, semnul

minus () daca nu esti de acord si semnul intrebarii (7)daca nu to poti decide nici intr'un fel.( ) 1. Traditia $i progresul trebuie sa mearga mina in

mina.( - ) 2. Viata socials fara idei liberale nu se poate con-

cepe.(+) 3. Traditia trebuie respectata pentruca prin ea se

realizeaza unitatea culturala a unie societati.(1-) 4. Admit ideile liberale in limitele posibilului.( -) 5. Oamenii cu idei revolutionare nu stmt de con-

damnat.(4) 6. Traditia este fundamentul progresului national si

cultural de astazi si de totdeauna.( ) 7. Ma intereseaza tot ce-i nou, dar nici odata nu

combat traditia si ideile celor mai batrani.(-t ) 8. Eroii omenirii au fost totdeauna oameni cu idei

noui $i radicale.( ) 9. Viata socials are la baza atat ideile noui cat $i

cele vechi.( ) 10, Trebuie a facem o sinteza intre ideile vechi si

noui.( ) 11. Religia $i morala nu pot exista fara traditiona-

lism si conservatorism.( ) 12. Ideile noui stint chemate la viata de ca'tre ideile-

vechi.( ) 13. Traditia sta la baza culturii si a civilizatiei.( ) 14. Atat traditia cat si progresul stint necesare si

utile, .fiecare la locul lor.( ) 15. Traditia sta la baza ordinei sociale.( ) 16. Cel mai intelept lucru e sa pastram gm echilibru

intre evolutie si traditie.( ) 17. Daca voim ca civilizatia si cultura sa progreseze,

trebuie sa facem locul cuvenit evolutiei $i ideilor-noui.

( ) 18. Cand o idee veche nu mai are nici tin rol si e o-simpla prejudecata, trebuie inlaturata.

www.dacoromanica.ro

ANEXA V

Forma A) 19. Stilt*. si Biserica nu se contrazic.) 20. Fiecare individ poate avea idei revolutionare ata-

ta vreme cat ele nu contrazic interesele societatif.) 21. Ma bucur si chiar prefer ideile noui.) 22. Iubesc progresul si-mi displace traditionalismul si

conservatorismul.) 23. Ne trebue progresism pentru a imbogati traditia,

iar conservatorism pentru a o mentine transmi-te urmasilor.

) 24, Stmt pentru ideile liberale, dar cu conditia ca elesa fie introduse treptat in societate.

(

(

(

(

(

(

si

www.dacoromanica.ro

ANEXA VI


atUNIVERSITATII DIN CLUJ

Forma B

ATITUDINEA FATA DE TRADITIE $1 PROGRES

Numele fi pronumeleData na§terii: anul luna zivaEtatea sexul profesiuneaOriginea etnica confesiuneaProfesiunea parintilor: (a) a tatalui (b) a mamei$coala sau FacultateaLocul na§teriiData examinarii: anul luna ziva

Pe pagina urmatoare sunt date mai multe pareri asu-pra traditiei §i progresului. Cite§te-le cu bagare de seams§i scrie in paranteza din fata fiecarei pareri semnul plus( +) daca e§ti de acord cu ea §i semnul minus () dacanu e§ti de acord. Daca nu to po%i decide nici intr'un fel,scrie semnul intrebarii (?).

Examinarea e absolut ccmfidentiala. Ea va fi cunoscutanumai de catre examinator §i Institutul de Psihologie, invederea unor scopuri strict §tiintifice. Cauta de aceea, saraspunzi asa cum simfi 'Ca esti si nu a§a cum ai dori sa fii.Daca o parere intradevar corespunde cu parerea ta, atunciscrie Para ezitare semnul plus, iar daca ea e in contradic%iecu parerea fa, atunci scrie fara a sta la indoiala semnulminus.

1 9 3 8Editura Institutului de Psihologie at Universitatii din Cluj

www.dacoromanica.ro

ANEXA VI

Forma B

Nu uita: semnul plus (+) daca esti de acord, semnulminus () daca nu esti de acord qi semnul intrebarii (1)daca nu to poti decide nici intr'un fel.

1. Sunt pentru progres cu once pre'.2. Lipsa de once traditie inseamna debandada.3. Sunt pentru ideile noui §i pentru aplicarea for

numai dupa o experimentare reuqita.4. Ideile prea revolutionare sunt daunatoare socie-

tall5. Nu sunt nici pentru modernism, nic pentru tradi-

tionalism, ci pentru amandoua luate in cadru li-mitat.

6. Ideile noui §i liberale sunt un stadiu necesar inevolutia societatii.

7. Traditia este tin izvor nesecat dela care generatiidearandul pot sa se adape.

8. Sunt pentru traditie qi consevatorism dar numaiin masura in care ele nu ma impiedica sa maadaptez noilor imprejurari.

9. Oamenii cu idei noui §i revolutionare trebuiescinteleqi §i apoi dati ca exemplu.

10. Admir literatura veche dar prefer pe cea noul.11. Atunci cand ideile revOlutionare aduc folos omu-

lui, stint totdeauna pentru ele.12. Cred ca traditia §i progresul se completeaza re-

ciproc.13. Traditia trebuie patsrata.14. Conservatorismul inseamna in anumite ramuri im-

posibilitatea de adaptare la progres qi civilizatie.15. Progresul este datorit ideilor liberale.16. Izvorul cuturii qi al civilizatiei etse progresul.17. Stimez conservatorismul, dar ca om modern iau

parte la ritmul vremii.18. Excesul in traditionalism *i conservatorism pe

deoparte qi radicalsm, revolutionarism qi moder-

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

)

www.dacoromanica.ro

t

(

(

I

t

ANEXA VI

Forma Bnism pe dealtaparte, sunt deopotriva de dauna-toare.

) 19. Traditia e un factor de o importanta capitalspentru evolutia culturii.

) 20. La baza ideilor noui 0 radicale, trebuie sa steaideile vechi traditionale.

) 21. Intre ideile liberale gi conservatoare e de prefe-rat calea de mijloc.

) 22. Ma atrag qi ideile moderne dar stmt §i pentrupastrarea unor traditii.

) 23. Atat §tiinta cat §i religia au valoarea for qi suntnecesare.

) 24. $tiinta trebuie sa mearga maul in mans cu re-ligia.

www.dacoromanica.ro

Ifare llama LIMA 130

TIPOGRAFIA ,CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ", SIBIU

www.dacoromanica.ro

PSIHOLOGIA - · PDF filein psihicul individual. Thomas crede ca acest drum indi-rect, in...

Documents

Transcript of PSIHOLOGIA - · PDF filein psihicul individual. Thomas crede ca acest drum indi-rect, in...