1

SP_2_PDI_2Sociologie Psihologie - Psihologia diferentelor individuale

TRUE/FALSE

1. Psihologia diferenŃială s-a dezvoltat ca o replică faŃă de individualizarea descriptivă nenuanŃată a psihologiei generale si se afla in legatura cu psihologia personaltăŃii si psihodiagnoza diferenŃială, domenii pe care le-a alimentat şi implicat ca suport de validare şi impulsionare

2. PotenŃialul ereditar al unei persoane este transmis prin intermediul cormozomilor si genelor si influenteaza caracteristicile sale fizice si psihice.

3. Cele mai multe din caracterisiticile umane sunt poligenice, adică sunt determinate de actiunea mai multor gene.

4. Pentru studierea influenŃelor exercitate de ereditate in condiŃii exeprimentale si de laborator , in cadrul studiilor pe animale, se foloseste încrucişarea selectivă.

5. În 1809 Lamarck în „Philosophie zoologique” a emis teoria selectiei naturale si a luptei pentru existentã

6. În 1863 Gregor Mendel a publicat rezultatele sale prin care contureaza ideea transmiterii ereditare prin cromozomi

7. Gemenii monozigoti se formează din două ovule fertilizate separat, asemanandu-se genetic la fel ca si copii cu parinŃi comuni.

8. Gemenii dizigoŃzi se dezvolta dintr-un singur ovul fertilizat, având o zestre genetică identică.

9. Una din criticile aduse studiilor bazei genetice a inteligenŃei este aceea că utilizează instrumente de masurare diferite si validitatea comparaŃiei este puternic chestionată.

2

10. Eritabilitatea unei trăsaturi se referă la diferenŃele dintre indivizii unei populaŃii si nu la proporŃia unei trasaturi la un individ.

11. Cea mai mare eritabilitate se înregistrează la nivelul aptitudinilor, abilitatilor si inteligentei

12. In ordine descrescatoare este punctată eritabilitatea trăsaturilor de personalitate cu referire specifică la sociabilitate si stabilitate emotională.

13. Cercetările arată că pe lângă faptul ca se corelează cu mediul, genotipul copilului modelează mediul.

14. InteracŃiunea reactivă (Gerald Matthews, Ian J.Deary, Martha Whiteman, 2005, p.233)se referă la diferenŃele individuale de filtrare şi interpretare a stimulilor ambientali, controlate de structuri cognitive de tipul schemei sinelui

15. Ideile lui Piaget despre egocentrism stau la baza unor noi teorii care privesc abilităŃile copiilor de a privi din perspectiva altuia, şi de a înŃelege relaŃiile sociale cum ar fi prietenia şi autoritatea în care această capacitate are un rol predominant.

16. Ataşamentul este legătura afectivă puternică simŃită pentru persoane speciale din viaŃa noastră care ne conduce la un sentiment de plăcere atunci când interacŃionăm cu acestea şi la o senzaŃie de confort când acestea sunt aproape de noi în situaŃii de stres.

17. Freud a sugerat că legătura emoŃională a copilului cu mama sa serveşte drept prototip pentru toate relaŃiile sociale de mai târziu şi continuă să exercite o influenŃă pe tot parcursul vieŃii. Astăzi cercetările asupra dezvoltării copiilor lipsiŃi de o legătură afectivă timpurie demonstrează că ideea lui Freud privind ataşamentul este inconsistenta.

18. InfluenŃa etologiei asupra teoriei ataşamentului s-a inspirat iniŃial din studiile lui Lorenz de “imprinting“ .

19. Conform teoriei lui Bowlby un copil mic este din punct de vedere biologic pregătit să contribuie activ într-o relaŃie de ataşament chiar de la început.

3

20. Viziunea psihanalitică a dezvoltării are la bază principiul libidoului, iar întreaga dezvoltare a individului este o succesiune de etape ale apariŃiei, dezvoltării şi regresiunii libidinale.

MULTIPLE CHOICE

1. Explicarea diferenŃelor individuale se realizeaza pe dimensiunile: a. factori ereditarib. factori de mediu c. factori sociali.

a. a+cb. a+b+cc. b+c

2. Genele sunt segmente ale moleculelor de ADN care stocheaza informatia genetica, ele pot fi:

a. dominante b. recesive c. purtătoare ale caracteristicilor sexuale

a. a+bb. a+cc. a+b+c

3. Ce se înŃelege prin plasament selectiv:

a. plasarea copiilor spre adopŃie în funcŃie de afinitatea între copii si adulŃib. fenomen care descrie practicile agenŃiilor de plasament prin care se înŃelege

plasarea copiilor în familii cât mai asemănătoare familiilor naturalec. plasarea copiilor in familii adoptive în funcŃie de posibilităŃile acestora de a

le oferi copiilor un mediu corespunzător de creştere si dezvoltare

4. Eugenia (1930) ca si curent de idei propunea :a. interventia asupra evolutiei umane b. baza pseudo-stiintifica a rasismului nazistc. oferea justificari ideilor rasite si imperialismului.

a. a+b+cb. b+cc. a+b

4

5. Controversa privind primordialitatea eredităŃii faŃă de mediu sau a mediului faŃă de ereditate a fost depaşită prin :

a. certificarea ştiinŃifică a superiorităŃii eredităŃiib. concordanta în rezultatele oferite de cercetarile care au pus in evidenŃă

efectele mediului asupra dezvoltăriic. trăsăturile difentenŃiale ale inteligenŃei si personalitătii sunt considerate

rezultat al interacŃiunii dintre ereditate si mediu

6. Gemenii pot fi: a. monozigoŃi b. identicic. diziogŃi d. fraternali

a. a+bb. a+b+cc. b+c+dd. a+b+c+d

7. Cea mai mare eritabilitae se înregistrează la nivelul:a. aptitudinilorb. abilitatilor c. inteligenteid. caracteruluie. moralităŃiif. autocontrolului

a. a+bb. a+b+cc. d+e+fd. a+b+ee. c+d+e+f

5

8. Au fost identificate 3 forme de interacŃiune prin care mediul devine o funcŃie a personalităŃii ini Ńiale a copilului (Gerald Matthews, Ian J.Deary, Martha Whiteman, 2005, p.233):

a. InteracŃiunea reactivăb. InteracŃiunea explicativăc. InteracŃiunea evocativăd. InteracŃiunea proactivăe. InteracŃiunea stimulativă

a. c+d+eb. a+b+ec. b+c+dd. a+c+de. a+c+e

9. Limitele interviurilor flexibile cu final deschis in cercetarea dezvoltării social cognitive a copiilor sunt legate de :

a. subestimarea capacităŃilor unui copil care are dificultăŃi de a exprima gândurile b. faptul ca nu sunt suficient de maturi pentru a exprima gândurile

a. a+bb. ac. b

10. Atribuirea este un proces de estimare a cauzelor :a. Comportamentului propriub. Comportamentului celorlalŃi

a. bb. a+bc. a

6

11. Teoriile care oferă primele puncte de vedere , interconectându-se pentru a explica în ce mod ataşamentul se dezvoltă şi ce importanŃă are sunt :

a. teoriile behavioriste b. teoriile psihanaliticec. teoriile etologiced. teoriile cognitiv –constructivistee. teoriile gestaltiste

a. a+c+db. a+b+cc. b+c+dd. b+c+d+ee. a+b+d

12. În dezvoltarea teoriei ataşamentului Bowlby utilizează idei psihanalitice ca de exemplu :

a. importanŃa ataşamentului în asigurarea suportului emoŃional pentru explorarea mediului

b. rolul vital al dezvoltării cognitive în apariŃia şi dezvoltarea unei relaŃii de ataşament mature

c. un copil mic este din punct de vedere biologic pregătit să contribuie activ într-o relaŃie de ataşament chiar de la început

a. a+b+cb. a+cc. b+c

13. Gemenii pot fi:a) fraternali adică monozigoŃib) identici adică dizigoŃic) fraternali adică dizigoŃi

d) identici adică monozigoŃi

a. a+cb. b+dc. c+dd. a+b+d

14. Mary Ainsworth a dezvoltat un procedeu de laborator pentru evaluarea ataşamentului copiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 18 luni; procedeul se numeşte:

a. femeia străinăb. situaŃia străinăc. etapa străinului

7

15. Procedeul de laborator dezvoltat de Mary Ainsworth pentru evaluarea ataşamentului copiilor conŃine mai multe etape. AşezaŃi în ordinea corectă etapele : a. străina se întoarce . Dacă copilul este supărat, femeia încearcă sa-l liniştească.b. mama părăseşte camera neobservată. Dacă copilul nu este supărat, străina se întoarce la locul ei şi rămâne tăcută. Dacă copilul este supărat, femeia încearcă sa-l liniştească.c. mama se întoarce şi se angajează în joc alături de copil, femeia străină iese neobservată.d. Pasul 4. mama părăseştedin nou camera, lăsând copilul singure. mama se întoarce şi străina iese.f. o femeie străină intră în cameră, se aşează tăcută un minut, apoi vorbeşte cu mama tot atât, după care încearcă sa angajeze copilul într-un joc.

a. e+b+a+cb. d+b+ac. a+e+cd. f+b+c+d+a+ee. c+a+b+a+f

16. Tiparele comportamentale care descriu diferenŃele individuale în ceea ce priveşte calitatea ataşamentului sunt:.

a. Comportamentul de evitareb. Compotamentul de stimularec. Comportament ambivalent

d. Comportamentul de siguranŃă

a. a+b+c+db. a+dc. b+c+dd. a+c+d

17. Perioada de dezvoltare psihosexuală în care sursele de plăcere sunt suptul, muşcatul, înghiŃitul şi joaca cu buzele şi preocuparea pentru gratificarea imediată a impulsurilor în care ID-ul este dominant este etapa :

a. oralăb. analăc. falică

8

18. Copilul devine interesat de organele genitale, sursa plăcerii sexuale implică manipularea organelor genitale – perioada complexului Oedip sau Electra este perioada de dezvoltare psihosexuală numită perioada :

a. genitalăb. analăc. falică

19. Conform teoriei psihanalitice a dezvoltării personalităŃii, identificarea cu părintele de acelaşi sex are loc în etapa:

a. oralăb. falicăc. de latenŃă

20. Conform teoriei psihanalitice a dezvoltării personalităŃii respingerea fixaŃiilor sau regresiilor are loc în etapa:

a. analăb. falicăc. genitalăd. de latenŃă

21. Etapa descrisă de E. Erikson , autonomie versus îndoială sau teamă unde este esenŃială relaŃia cu părinŃii iar verbele caracteristice sunt “a păstra “ şi “a lăsa să plece“, a elibera, are la bază conflictul între :

a. dorinŃa de a fi protejat şi nevoia de a fi liberb. explorarea posibilităŃilor sinelui sau restrângerea lorc. dorinŃa de a construi şi sentimentul incompetenŃei

22. Etapa ce corespunde confictului între construierea identităŃii şi confuzia la nivelul asumării rolurilor în teoria lui E. Erikson este caracterizată de urmatoarele :

a) RelaŃiile determinante sunt cele dezvoltate la nivelul grupului de prietenib) Descrierea psihologică se constituie în baza alegerii de tipul - a fi sau a nu

fi tu însuŃic) Axa psihologică este aceea a descoperirii şi pierderii sinelui în celălalt

a. a+b+cb. a+bc. b+c

9

23. Perioada de viaŃă adultă în teoria lui E. Erikson este caracterizată de :

a. Axa psihologică este aceea a descoperirii şi pierderii sinelui în celălaltb. RelaŃiile determinante sunt cele cu partenerul şi relaŃiile de muncăc. Axa psihologică este oferită de sintagma “a avea grijă de“ / “a se ocupa de“d. reproducere versus autoconstrucŃie

a. a+b+db. a+c+dc. b+c+dd. a+b+c+d

24. Perioada tinereŃii în teoria lui E. Erikson este caracterizată de :

a. intimitate versus izolareb. integritate versus disperarec. reproducere versus autoconstrucŃie

25. Conform I. Mitrofan, C. Ciupercă, identitatea de sine în perioada adolescenŃei se poate contura în mai multe maniere, criteriul fiind autopercepŃia, felul în care se percep tinerii în raport cu societatea, mediul familial şi grupul de prieteni:

a. pozitivăb. negativă c. incertă d. criza de identitate e. ambivalentă

a. a+bb. b+c+d+ec. c+d+ed. a+b+c+d+ee. a+b+c+d

26. Conform M. Golu imaginea de sine este un factor principal mediator între :

a. stările interne de necesitate şi situaŃiile şi solicitările externeb. stima de sine si autopercepŃiec. identitate si reprezentare socială

10

27. Imaginea de sine comportă mai multe dimensiuni : a. percepŃia şi aprecierea subiectului al un anumit momentb. felul în care subiectul ar dori să fie sau să pară că este c. felul în care subiectul consideră că este apreciat de ceilalŃi

a. a+b+cb. a+cc. a+b

28. Modele de rol feminin pot fi ( cf. U. Şchiopu, E. Verza, 1997): a. tradiŃionaleb. de tranziŃied. moderne

a. b+cb. a+bc. a+b+c

29. Longevitatea sau marea bătrâneŃe este caracterizată de a. restructurări ale personalităŃii b. modificare de stare a diferitelor funcŃii psihice si a conştiinŃei c. modificare de stare a dinamicii vieŃii interioare.

a. a+bb. a+b+cc. b+c

30. Procesul îmbătrânirii pe lângă transformări fiziologice şi biochimice include şi:

a. transformări comportamentaleb. transformări temperamentale

31. Cercetările recente arată că anumite stări emoŃioanle care formează baza capacităŃii de anduraŃă a personalităŃii pot contribui la apariŃia şi evoluŃia unor boli cardiovasculare şi a cancerului. Tipul de personalitate dintre cele mai larg studiate ce prezintă predispoziŃie către bolile cardiovasculare este :

a. de tip colericb. de tip Ac. de tip C

11

32. Teoria similaritatii genetice(Rushton,1989 ;Rushton,Russell & Wells,1984) propune:

a. esti mult mai atras de strainii care iti seamana decit cei care nu iti seamanab. oamenii sunt mult mai atrasi de persoane genetic similare

c. oamenii care tind sa aiba copii impreuna sunt mai asemănători decât ceilalti.

a. a+cb. a+bc. a+b+c