Psihologia Diferentelor Individuale Curs

7/23/2019 Psihologia Diferentelor Individuale Curs

http://slidepdf.com/reader/full/psihologia-diferentelor-individuale-curs 1/20

Psihologia diferentelor individuale

1. Fundamentele ştiinţifice şi empirice ale psihologiei diferenţiale.Argumentele metodologice în investigarea diferenţelor individuale.Relaţia cu psihologia generală.

Psihologia diferenţială s-a dezvoltat ca o replică faţă de individualizarea descriptivă

nenuanţată a psihologiei generale si se afla in legatura cu psihologia personaltăţii si psihodiagnoza diferenţială, domenii pe care le-a alimentat şi implicat ca suport de validareşi impulsionare.Psihologia diferenţială procură si implică folosirea activă a unei imense cantităţi deinformaţie conţinută de studii psihologice efectuate prin nenumăratele investigaţii moderne.Studiile si cercetările aferente au ca prioritate studiul varietatii naturii umane. La toateacestea se adaugă interese legate de biogeneza umană şi efectele ei de diversitate.

2. Eplicarea diferenţelor individuale!← factori ereditari← factori de mediu←

sociali.Pre"entarea studiilor si cercetarilor care au pus in evidenta diferentele individualelegate de influneta factorilor genetici si am#ientali asupra trasaturilor depersonalitate si inteligentei . 2.1.$nvestigarea influentelor genetice si am#ientale asupra inteligentei.

%tudiile despre gemeni%tudiile despre gemeni se confruntă cu încercarea de a afla raspunsul laintre#area daca fondul genetic comun in proportie mai mare de &'( conduce lapuncta)e ale trăsaturilor de personalitate si a coeficientului de inteligenţă multmai apropiate.

Potenţialul ereditar al unei persoane este transmis prin intermediul cormozomilor sigenelor si influenteaza caracteristicile sale fizice si psihice. Gnenele sunt segmente alemoleculelor de !" care stocheaza informatia genetica, unele sunt dominante, altelesunt recesive iar altele sunt purtătoare ale caracteristicilor se#uale. $ele mai multe dincaracterisiticile umane sunt poligenice, adică sunt determinate de actiunea mai multor gene.Pentru studierea influenţelor e#ercitate de ereditate in condiţii e#eprimentale si delaborator , in cadrul studiilor pe animale, se foloseste % ncrucişarea selectivă. &storia timpurie a studiilor privitoare la ereditate' ()*+ Lamarc %n Philosophie zoologiue/ a e#plicat diferentele de viaţ0

prin variatia conditiilor de mediu Lamarc susţinea ideea că schimbările necesare spre a da seamă de

evoluţia de la o specie la alta se datorau moştenirii caracteristicilor dob%ndite ()1+ $h.!ar2in a emis teoria selectiei naturale si a luptei pentru e#istent0 ()34 Gregor 5endel a publicat rezultatele sale prin care contureaza ideea

transmiterii ereditare prin cromozomi !in ()3+ incepand cu studiile lui 6rancis Galton asupra efectelor ereditatii a e#istat oproblematica controversata in psihologie, respectiv caruia dintre factori, genetici sau



de mediu ii revine cea mai importanta influenta in dezvoltarea unor trasaturidiferentiale. &n a doua parte a secolului 77, este identificat codul genetic. 8ste recunoscut caselectia naturala este principalul mecanism al evolutiei, insa sunt identificate si altelecare il completeaza, cre%ndu-se o imagine mult mai comple#a decat cea prezentata de!ar2in.

9mpartirea umanitatii in rase si aplicarea principiului supravieţuirii celui mai bine adaptat

: ()3; -<erbert Spencer = evolutia socială> , ideile eugeniei :(+4*> ca si curent de ideice propunea interventia asupra evolutiei umane ,idei ce constituie baza pseudo-stiintifica a rasismului nazist, ofereau ?ustificari ideilor rasite si imperialismului. !upa descoperirea !"-ului %nsă, este recunoscut ca populatiile umane sunt, dinpunct de vedere genetic, aproape identice si deci nu pot fi unele @superioare@ altora.8#istă %nsă multe discuţii cu privire la rolul evoluţiei %n comportamentul uman. Sunt uniicercetatori care susţin că omul este ceea ce evoluţia l-a programat să fie, e#plicandcomportamentul uman %n funcţie de genele care le are un individA alţii %nsă susţin căomul are capacitatea de a invăţa din e#perientă atat de mare, %ncat aceasta anuleazama?oritatea instinctelor @programate@ %n gene de evolutie. ceastă controversă a fost depasită prin aceea ca trăsăturile difentenţiale ale

inteligenţei si personalitătii sunt considerate un re"ultat al interacţiunii dintreereditate si mediu : .Birch, S.<aC2ard, (+++, p.D(>.!atorită faptului ca studiile privitoare la ereditatea umană nu pot fi realizate direct pesubiecti umani din considerente etice, metoda studiului transmiterii genetice a anumitor caracterisitii este cea pe subiectzi %ntre care e#ista anumite grade de rudenie depreferintă gemeni. Gemenii sunt de ; tipuri ' monozigoţi :sau identici> sau diziogţi :fraternali>. Gemeniidizigoţzi se formează din două ovule fertilizate separat, asemanandu-se genetic la felca si copii cu parinţi comuni, iar gemenii monozigoti se dezvolta dintr-un singur ovulfertilizat, avEnd o zestre genetică identică. ← %tudiile privind influneţa factorilor genetici asupra inteligenţei

* indicatori ai coeficienţilor de corelaţie a nivelului de inteligenţă în cadrul familiei+dupa .Birch, S.<aC2ard, (+++, p.D;>

,ip de relaţiefamilială

studiul

Newman1937

Shields1962

Burt 1966

Bouchardi&McGue1981

-emeni mono"igoţi← crescuţi

impreună

'.1 './0 '. '.0

← crescuţiseparat

'.0/ '.// '.// './2

-emeni di"igoţi← crescuţi

impreună

'0 '.&1 '.&& '.0'



Fraţi cu aceeaşiparinti

← crescuţiimpreună

'./

← crescutiseparat

'.2

Frati cu un singur

parinte comun

← crescutiimpreuna

'.2

← crescutiseparat

'.22

3eri '.1&

$oncluziile studiilor despre inteligenţă = argumente in favoarea bazei genetice ainteligentei

← cu cEt gradul de rudenie este mai apropiat cu atEt coeficientul mediu de corelaţie anivelului de inteligenţă este mai %nalt.

← coeficienţii de corelaţie crec odată cu similaritatea condiţiilor de mediu← cei mai inalţi coefcienti de corelaţie se %ntalnesc %n cazul gemenilor monozigoţi

: atribuindu-se similaritaţii genetice>← gemenii monozigoti crescuti separat au coeficenti de inteligenta mai apropiati decat

gemenii dizigoti crescuti impreuna

Limitele studiilor si critici aduse in favoarea bazei genetice a inteligentei ← studiile utilizeaza instrumente diferite si validitatea comparatiei este puternic

chestionata← gemenii monozigoti crescuti separat au beneficiat de de familii asemanatoare sau

au fost crescuti de membrii aceleiasi familii = sunt presupuse influnete de mediusimilare cu ref. La studiul Famin, (+D

← studiul "e2man contine referinta la gemeni monozigoti crescuti in medii totaldiferite care au inregistrat diferente la teste de pana la ;D de puncte

← loturile de subiecti pe care s-au desfasurat primele studii de acest gen au fostine#acte, datorita metodelor imprecise in identificarea gemenilor monozigoti

<erman :(+)D> a remarcat ca familiile care au gemeni nu sunt reprezentative la nivelulpopulatiei generale si ca urmare nu se pot face generalizari pornind de la studiile ← Studiile legate de adoptii.

Proiectele e#perimentale despre adoptie si felul in care ele urmaresc sa stabileascamasura in care copii adoptati dezvolta personalitati apropiate de parintii biologici sau ceiadoptivi.



Prin comparatia coeficientilor de inteligenta ai copiilor adoptati cu cei ai parintilor adoptivi sicu cei ai parintilor naturali se incearca testarea ipotezei care afirma ca'

← daca ereditatea are o influenta ma?ora, atunci coeficientii de inteligenta ai copiilor secoreleaza mai puternic cu cei ai parintilor naturali decat cu cei ai parintilor adoptivi.

← primele studii :Burs, (+;), LeahC, (+41> indica corelatii foarte scazute :*.(4H*.()>intre coeficientii de inteligenta ai copiilor si cei ai parintilor adoptivi. $orelatia intrecopii si parintii naturali, care locuiesc impreua, este de *.1. ceste date releva faptul

ca este un element important pentur dezvoltarea inteligentei, dar intr-o proportie maimica decat ereditatea. rgumentatia sustinatorilor prevalentei mediului se concentreaza asupra temelieistiintifice a acuratetei metodelor studiilor ce au relevat primordialitatea mosteniriigenetice, un e#emplu il constituie plasamentul selectivI practicat de agentiile deadoptie.← studiile asupra Iplasamentului selectiv/ practicat de agentiile de adoptie prin care se

intzelege plasarea copiilor in familii at mai asemenatoare familiilor naturale conduceal situatia in care copii unor mame cu $& ridicat sunt incredintati unor familii cu $&ridicat si copiii unor mame cu $& scazut vor fi incredintati unor familii cu un nivelasemanator. Plasamentul selectiv pune in evidenta similaritatea dintre coeficientii de

inteligenta ai copiilor adoptati si cei ai parintilor ai parintilor naturalichiar daca nulocuiesc impreuna : .Birch, S.<aC2ard, (+++>.

Studiile recente au incercat sa evite problemele intalnite anterior. cestea s-au concentratasupra parintilor care ai crescut atat copii naturali cat si copii adoptati : Scarr andJeinberg,(+ si <orn, (++>. mbele studii au pus in evidenta'

← corelatia coeficientilor de inteligenta ai mamelor si copiilor naturali fost foarteapropiatde cel din cazul maelor si copiilor adoptati : diferente de *.*; pentur studiullui Scarr>

ceste studii si concluziile lor nu confirma ipoteza transmiterii genetice a inteligentei prinaceea ca trasaturile difententiale ale inteligentei si personalitatii sunt considerate un

rezultat al interactiunii dintre ereditate si mediu.$ntre#ari de autoevaluare

(.$e se %nţelege prin plasament selectiv!a> plasarea copiilor spre adopţie %n funcţie de afinitatea %ntre copii si adulţib> fenomen care descrie practicile agenţiilor de plasament prin care se %nţelegeplasarea copiilor %n familii cEt mai asemănătoare familiilor naturalec> plasarea copiilor in familii adoptive %n funcţie de posibilităţile acestora de a leoferi copiilor un mediu corespunzător de creştere si dezvoltare

;.!iferentele individuale sunt cercetate pe dimensiunea 'a> factori ereditarib> factori de mediuc> factori sociali

4uvinte cheie← gene dominante← gene recesive← caracteristici poligenice

← ereditate← gemeni monozigotiHdizigoti



5ectia 2%tudiile privind influneţa factorilor genetici asupra personalităţii sicomportamentului uman

← Studiile 5innesota sunt studiile de referinta cele mai uzitate privind influneta

factorilor genetici asupra comportamentului uman.Prticipanţii la studiul 5innesotaau fost evaluaţi sub aspectul unor aptitudini şidimensiuni ale personalităţii.u fost realizate interviuri e#tinse cuprinzEnd e#perienţedin copilărie, temeri , pasiuni, preferinţe muzicale, atitudini sociale si preferinţe se#uale.+$ntroducere in psihologie, KL.tinson, K$. tinson, 88. Smith, !.Bem, 8d.Mehnica,Bucuresti, ;**;, p.1)>.

← Sunt prin aceasta confirmate si rezultatele altor studii care relevă faptul că unprocent de 1*N din variabilitatea de la nivel de individ, din punctul de vedere almultor trasaturi de personalitate, poate fi atribuit diferenţelor genetice.

←

8ritabilitatea unei trasaturi se refera la diferentele dintre indivizii unei populatii si nula propotia unei trasaturi la un individ :KL.tinson, K$. tinson, 88. Smith,!.Bem, ;**;>.

← &n general cea mai mare eritabilitae se inregistreaza la nivelul aptitudinilor, abilitatilor si inteligentei

← &n ordine descrescatoare este punctata eritabilitatea trasaturilor de personalitate cureferire specifica la sociabilitate si stabilitate emotionala:KL.tinson, K$. tinson,88. Smith, !.Bem, ;**;>.

← !aca studiile legate de eritabilitatea trasaturilor stablieste un procent de 1*N decare sunt responsabli factorii genetici, ramane un procent similar de care esteraspunzator mediul, ambientul.

←

naliza pe aceasta directie se contureaza deschizand campul investigatiilor care serefera la interactiunea intre genotip si mediu

← $ercetarile arata ca pe langa faptul ca se coreleaza cu mediul, genotipul copiluluimodeleaza mediul :Plomin, !e6ries, Lohelin, (+, Scarr, (+))>

← u fost identificate 4 forme de interactiune prin care mediul devine o functie apersonalitatii initiale a copilului'

Interacţiunea reacti! se referă la diferenţele individuale de filtrare şi interpretare astimulilor ambientali, controlate de structuri cognitive de tipul schemei sinelui. La copii sepot dezvolta stiluri caracteristice de autocunoaştere şi de cunoaştere a lumii e#terioareA

Interacţiunea eocati! se referă la buclele de feed-bac care leagă comporamentulcopiilor de reacţiile celorlalţi. !e e#emplu daca un copil agresiv se asteaptă ca persoaneledin ?ur să fie ostile el poate manifesta %n interacţiunile cu ceilalţi suspiciune şi agresivitate,favorizEnd, astfel ostilitatea aşteptată şi generEnd o predicţie care se %mplineşteAInteracţiunea "roacti! se referă la alegerea activă şi la construirea mediului %ncon?urător.Principiul de autoverificare al lui S2an :(++> sugerează că oamenii tind să modelezeinteracţiunea %n conformitate cu concepţiile despre sine, ceea ce favorizează stabilitateatemporală a concepţiei despre sine şi %n consecinţă stabilitatea comportamentului. Oameniiar putea fi motivaţi să construiască %n ?urul lor medii care să le confirme credinţele despre



sine, chiar dacă acestea sunt negative. :Gerald 5atthe2s, &an .!earC, 5artha Jhiteman,;**1, p.;44>$ntre#ari de autoevaluare(.$are sunt formele de interacţiune prin care mediul devine o funcţie a personalităţii iniţialea copilului'

> Interacţiunea reacti!

B> Interacţiunea "roacti! $> Interacţiunea eocati!!> Interacţiunea stimulati! 4uvinte cheie

← fenotip

← genotip

← interactiune reactiva ← interactiune proactiva

← interactiune evocativa

5ectia 6

P7F

$ntre#ari de autoevaluare

Limitele interviurilor fle#ibile cu final deschis in cercetarea dezvoltării socialcognitive a copiilor sunt legate de 'a> subestimarea capacităţilor unui copil care are dificultăţi de a e#prima

gEndurileb> faptul ca nu sunt suficient de maturi pentru a e#prima gEndurile



$oncepte cheie dezvoltare social cognitivă

← teoria atribuirii

Lectia D6.2.,eoria atasamentului si de"voltarea personalitatii.

taşamentul este legătura afectivă puternică simţită pentru persoane specialedin viaţa noastră care ne conduce la un sentiment de plăcere atunci cEndinteracţionăm cu acestea şi la o senzaţie de confort cEnd acestea sunt aproapede noi %n situaţii de stres.Prima manifestare de ataşament se observă %n tendinţa copiilor mici de a trimitesemnale emoţionale pozitive şi de a căuta apropiere fizică faţă de primapersoană care are gri?ă de copil: %n general mama> , preferEnd-o pe aceasta altor indivizi- comportament evidenţiat %n a ;a ?umătate a primului an de viaţă.

&niţial 6reud a sugerat că legătura emoţională a copilului faţă de mama saserveşte drept prototip pentru toate relaţiile sociale de mai tErziu şi continuă săe#ercite o influenţă pe tot parcursul vieţii. stăzi cercetările asupra dezvoltăriicopiilor lipsiţi de o legătură afectivă timpurie demonstrează că ideea lui 6reudprivind ataşamentul este corectă. $u toate acestea ataşamentul face obiectulunor dezbateri ce durează de zeci de ani.,eoriile #ehavioriste şi psihanalitice oferă primele puncte de vedereinterconectEndu-se pentru a e#plica %n ce mod ataşamentul se dezvoltă şi ceimportanţă are .

←

,eoria etologică a lui 8o9l#: stăzi aceasta easte cea mai acceptată viziune asupra relaţiei de ataşament.&nfluenţa etologiei asupra teoriei ataşamentului s-a inspirat iniţial din studiile luiLorenz de IimprintingI , adică comportament timpuriu de imitare al puilor unor unor anumite specii de păsări care se manifestă %ntr-o perioadă limitată adezvoltării acestora dar care odată imprimat este foarte greu de schimbat.Punctul de vedere a lui Lorenz %n ce priveşte imprimarea ca şi comportamentadaptiv care a?ută la asigurarea supravieţuirii l-a influenţat pe ohn Bo2lbC:(+3+>, iniţial psihanalist, să formuleze o abordare a ataşamentului umanconform căreia legătura emoţională a copilului cu mama este văzută %n termenide adaptare şi evoluţie.

9n dezvoltarea acestei teorii Bo2lbC actualizează perspectiva psihanalitică,accentuEnd faptul că un copil mic este din punct de vedere biologic pregătit săcontribuie activ %ntr-o relaţie de ataşament chiar de la %nceput.

9n acelaşi timp utilizează cEteva idei psihanalitice ca de e#emplu importanţaataşamentului %n asigurarea suportului emoţional pentru e#plorarea mediului şirolul vital al dezvoltării cognitive %n apariţia şi dezvoltarea unei relaţii deataşament mature.



5arC ins2orth a dezvoltat un procedeu de laborator pentru evaluareaataşamentului copiilor cu vErste cuprinse %ntre (; şi () luniA procedeul senumeşte situaţia str!in! şi implică următoarea succesiune de etape'Pasul (. o femeie străină intră %n cameră, se aşează tăcută un minut, apoivorbeşte cu mama tot atEt, după care %ncearcă sa anga?eze copilul %ntr-un ?oc.

Pasul ;. mama părăseşte camera neobservată. !acă copilul nu este supărat,străina se %ntoarce la locul ei şi rămEne tăcută. !acă copilul este supărat, femeia %ncearcă sa-l liniştească.Pasul 4. mama se %ntoarce şi se anga?ează %n ?oc alături de copil, femeia străinăiese neobservată.Pasul D. mama părăseştedin nou camera, lăsEnd copilul singurPasul 1. străina se %ntoarce . !acă copilul este supărat, femeia %ncearcă sa-lliniştească.Pasul 3. mama se %ntoarce şi străina iese.

5. ins2orth identifică 6 tipare comportamentale diferite care descriu

diferenţele individuale în ceea ce priveşte calitatea ataşamentului.← $omportamentul de evitare← $omportament ambivalent← $omportamentul de siguranţă

!ouă dintre acestea = comportamentul de evitare şi ambivalent = sunt modelenesigure %n timp ce al 4 lea profilează un ataşament de siguranţă.

&ntrebari de autoevaluare

(. 5. ins2orth identifică tipare comportamentale diferite care descriu diferenţeleindividuale %n ce priveşte calitatea ataşamentului '

> comportamentul de evitareB> comportamentul ambivalent$> comportamentul congruent!> comportamentul de siguranţă

;. 9ntre comportamentele care descriu diferenţele individuale %n ce priveştecalitatea ataşamentului, comportamentele ce descriu modele nesigure sunt 'a> comportamentul de evitareb> comportamentul ambivalentc> comportamentul congruent

$oncepte cheie← Meoria ataşamentului← &mprinting← Situaţie străină← $omportament de evitare← $omportament de siguranţă



,ema .7iferenţele individuale ca mod de structurare a personalităţii

în raport cu !1# de$oltarea "e %rste2# starea de s!n!tate i$ica

3# 'en

.1.Personalitatea de*a lungul vietii.← Principalele teorii cu privire la gene"a si de"voltarea personalitatii← Pre"entarea elementelor de formarea personalitatii la varstele mici cu

accent asupra influentelor care conduc la diferentieri; influentegenetice< de mediu< sociale si culturale.

← %ta#ilitate< continuitate si schim#are = transformare in perioadaadulta.

Pentru a urmarii geneza personalităţii avem nevoie mai intai de cateva repere

privind raspunsul la intrebarea Ice este personalitatea/ “Personalitatea este organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea şi comportamentul săucaracteristic." G. W. llport , definiţie %n lucrarea IStructura şi dezvoltareapersonalităţii/!orert #illam$ defineste personalitatea astfel% “&...' element stail al conduitei unei persoane( ceea ce o caracteri$ea$! (i o dierenţia$! de oaltă persoană)

Principalele teorii cu privire la gene"a si de"voltarea personalitatii1. ,eoria de"voltării psihoseuale a lui %igmund Freud

Qiziunea psihanalitică a dezvoltării are la bază principiul libidoului, Iiar %ntreagadezvoltare a individului este o succesiune de etape ale apariţiei, dezvoltării şiregresiunii libidinale/ :$onstantin 8năchescu ,(++), pag.43>

Etapele de"voltarii psihoseuale

Etapa 3>rstaaproimativă

4aracteristici

?rală '* luni %ursele de plăcere sunt suptul<muşcatul< înghiţitul şi )oaca cu #u"ele

Preocupare pentru gratificareaimediată a impulsurilor $7*ul este dominant

Anală *1 luni %ursele de gratificare seuală cuprindeliminarea fecalelor şi urinei precum şireţinerea lor $7 şi E-?

Falică 1 luni = 0 4opilul devine interesat de organele



ani genitale< sursa plăcerii seuale implicămanipularea organelor genitale =perioada compleului ?edip sauElectra$7<E-?< %@PERE-?

5atentă

0 = 11 ani Pierde interesul în gratificare seuală.$dentificarea cu părintele de acelaşise.$7<E-?< %@PERE-?

-enitală

7upă 11 ani $nteres faţă de modelul de plăcereseuală < respingerea fiaţiilor sauregresiilor

după -u: R. 5efrancois< 16

4onsecinţe asupra de"voltării în perioada adultă Personalitatea orală Personalitatea anală

2.,eoria de"voltării psihosociale * EricB EriBson

$ele opt stadii ale vieţii după 8rison se identifică cu o criză ma?oră ce trebuierezolvată pentru a %ntruni condiţiile unei personalităţi sănătoase. Rltimele treistadii descriu maturitatea pentru că aşa cum am arătat, 8rison spre deosebirede alţi teoreticieni nu consideră că dezvoltarea se %ncheie cu adolescenţa iar individul trebuie să parcurgă şi ultimele trei stadii pentru a progresa . $u fiecare

stadiu parcurs şi prin obţinerea unei rezolvări, individul capătă o dimensiune acompetenţei sale : Gratiela Sion, Psihologia varstelor, ;**4>.

%tadiile de"voltării după EriBson

3>rsta caracterisitici

1 de lanaşterela () luni

• construirea încrederii versus pierderea încrederii

• relaţia de tip Ia lua/ - I a da %n schimb/

2 () luni la

4 ani• autonomie versus îndoială sau teamă• relaţia cu părinţii Ia păstra I şi Ia lăsa să pleceI, a

elibera• conflictul dintre dorinţa de a fi prote?at şi nevoia de a fi

liber 6 4 ani la 3

ani• iniţiativă versus sentimentul de vină

• Kelaţiile cu familia in general, e#plorarea posibilităţilor sinelui sau restrEngerea lor



3 la (; • nevoia de a produce construi lucruriversus sentimentul de inferioritate sau credinţa înincapacitate

• Kelaţiile ce determină soluţionarea crizei sunt celelegate de mediul şcolar

• Succesul aduce cu sine un sentiment de %ncredere %nforţele proprii iar eşecul construieşte o imagine de sinenegativă un sentiment de inadecvare şi de incapacitatecare determină comportementul ulterior de %nvăţare

& (; la ()ani

• corespunde confictului între construierea identităţiişi confu"ia la nivelul asumării rolurilor

• Kelaţiile determinante sunt cele dezvoltate la nivelulgrupului de prieteni

• !escrierea psihologică se constituie %n baza alegerii detipul - a fi sau a nu fi tu %nsuţi

0 perioadatinereţii•

intimitate versus i"olare• Kelaţiile determinante sunt legate de e#perienţe privind

competiţia, cooperarea, prietenia, se#ualitatea• #a psihologică este aceea a descoperirii şi pierderii

sinelui %n celălalt/ perioada

de viaţăadultă

• reproducere versus autoconstrucţie • Kelaţiile determinante sunt cele cu partenerul şi relaţiile

de muncă• #a psihologică este oferită de sintagma Ia avea gri?ă

deI H Ia se ocupa deI•

perioadabătrEneţii

• criza generată de pendularea %ntre integritate şidisperare a#a psihologică fiind descrisă de capacitateade a face faţă ideii de a nu mai fi, de a muri

• consecinţele traversării incomplete a cri"elor asupra de"voltării în perioada adultă

L8$M& 3

4onstruirea identitatii. Adolescenta si principalele aspecteale de"voltarii personalitatii in aceasta etapa a de"voltarii.

*dentitatea de sine include mai multe componente printre care'identitatea fizică, psihose#uală, vocaţională, moral-spirituală, toateacestea e#primEndu-se prin caracteristici psihologice şicomportamente care afirmă şi %ntăresc sinele, personalitateaindividului :&. 5itrofan, $. $iupercă, ;**;>. utorii citaţi arată căidentitatea de sine %n perioada adolescenţei se poate contura %n treimaniere' pozitivă, negativă şi incertă respectiv - criza de identitate,



criteriul fiind autopercepţia, felul %n care se percep tinerii %n raportcu societatea, mediul familial şi grupul de prieteni.

utopercepţia şi autoanaliza %ncepe cu realitatea fizică, cu %nfăţişarea e#terioarăconducEnd la formarea unei imagini mai mult sau mai puţin subiectivă, mai multsau mai puţin completă despre eu-l corporal - fizic.

utopercepţia se asociază cu anumite ?udecăţi de valoare conducEnd la ?udecăţide tip pozitiv sau negativ. 9n al doilea rEnd se percepe ca realitate psihosocialăsub aspectul posibilităţilor, capacităţilor, aptitudinilor şi trăsăturilor caracterialeformEndu-şi o imagine mai mult sau mai puţin fidelă despre eu-l său psihic,spiritual, despre status-ul social asociată de asemenea cu ?udecăţi de valoare:5. Golu, (++4 pag. (+)>.

← *maginea de sine este rezultatul dezvoltării ontogenetice structurEnd deasemenea cele două componente de bază ale acesteia şi anume 'imaginea eu-lui fizic şi imaginea eu-lui spiritual, psihic şi psihosocial. 9nconsecinţă, autorul citat subliniază asupra faptului că imaginea de sineeste un factor principal mediator %ntre stările interne de necesitate şi

situaţiile şi solicitările e#terne.← &maginea de sine comportă mai multe dimensiuni ' percepţia şi apreciereasubiectului al un anumit moment, felul %n care subiectul ar dori să fie sausă pară că este şi felul %n care subiectul consideră că este apreciat deceilalţi. Prima dimensiune este cea care structurează comportamentulsituaţional curent, celorlalte două

revenindu-le un rol reglator de auto-modelare şi autoperfecţionare. Rnitatea celor trei faţete ale imaginii de sine realizează funcţia de obţinere şi menţinere aidentităţii.

← Problematica stimei de sine :self-esteem> %n cadrul studiilor asupradezvoltării sunt importante pentru un număr foarte mare de cercetători

chiar dacă această tematică nu este e#plicită %n lucrările lor fie că nufolosesc acelaşi limba?. Lucrările lui 8rison :(+3)> sunt cele mai e#pliciteprivind importanţa identităţii %n procesul dezvoltării. !ezvoltarea sensuluiidentităţii, apreciază 8rison, aduce cu sine victoria asupra problemelor copilăriei şi o pregătire autentică %n a face faţă provocărilor lumii adulte.!oar un sens al %ncrederii era cEndva necesar copilului să se e#tindăcătre următoarea etapă a copilăriei, acum, la fel de importantă esteachiziţia sensului identităţii pentru a compune deciziile perioadei adultecum ar fi alegerea profesiunii sau alegerea partenerului de viaţă. "u este

%ntEmplător că 8rison se opreşte asupra identităţii mai mult decEt asupraoricărei alte achiziţii de dezvoltare, reamintindu-ne că %n

contemporaneitate spre deosebire de perioada %n care 6reud şi-adezvoltat teoriile, ne confruntăm peste tot %n lume cu probleme deidentitate, de rasă, naţionalitate, persoană, profesiune, etc. dolescentulcapătă acum un sens al identităţii, precum şi un copleşitor sentiment aldispersării identităţii, fapt ce reprezintă polaritatea acestei faze dedezvoltare. La un capăt e#istă lupta cu privire la integrarea tendinţelor interne şi e#terne iar la capătul celălalt e#istă dispersia, legată de un sensal instabilităţii %n mi?locul unor solicitări e#terne şi interne confuze. ceastă



polaritate trebuie rezolvată %ntre limitele perioadei adolescenţei pentru a fiprevenite tulburări trecătoare sau de durată ale perioadei adulte.Siguranţa sinelui plasată %n trecut sau %n viitor asigură individului o

%ncredere imediată şi superioritatea sa faţă de fazele anterioare dedezvoltare.

şa cum copilul se maturizează psihic devenind adult, el e#perimentează creştericorporale rapide cu importanţă pentru schimbările anatomice şi psihologice. 9ncrederea sa anterioară %n corpul său şi victoria asupra funcţiilor sale estedeodată zguduită şi trebuie recEştigată treptat printr-o reevaluare a sinelui. 8lcaută confirmări din partea colegilor care sunt de asemenea %ntr-o perioadă deschimbări şi mai ales caută aprobare. Kitualurile de pubertate şi confirmarereligioasă servesc adesea ca şi schimb cultural %ntre noul statut al individului

%năuntrul dezvoltării sale continue.Kezoluţia crizei adolescentine poate lua o mare varietate de forme cea maicomună fiind cea %n care identitatea selectată este conformă cu normelesocietăţii şi aşteptările individului de la el %nsuşi. 8rison mai arată printre altele şi

faptul că o funcţie ma?oră a adolescenţei prelungite este aceea că oferă uninterludiu %n care adolescenţii pot e#perimenta cu multitudine de roluri %ncăutarea propriei identităţi : Gratiela Sion, ;**4>.$ercetări a#ate pe respectul de sine :self-esteem> relevă interesante corelaţii

%ntre succesul profesional şi respectul de sine, sociabilitate, gradul deconformism, creativitate. lte studii arată legături %ntre prezenţa şi absenţa tatălui

%n mediul familial şi gradul respectului de sine pe care %l afirmă adolescenţii băieţi:Kosenberg, (+31>. $oopersmith :(+3> găseşte puternice corelaţii %ntre modelede creştere al copiilor %n familie, caracteristicile parentale şi nivelul stimei desine. !e e#emplu părinţi cu respect de sine %nalt tind să formeze la copiii lor aceleaşi cote %nalte ale respectului de sine. !e asemenea mamele cu băieţi ce

dovedesc %naltă stimă de sine au relaţii mai apropiate, mai %ncărcate deafectivitate cu fii lor. Băieţii care au o stimă de sine mai %naltă tind să fie mai puţin %n dezacord cu familiile lor iar raporturile cu familia sunt mai strEnse.

← $ristalizarea identităţii se+uale este un alt moment important aladolescenţei. &dentitatea se#uală se construieşte şi se dezvoltă %n generalpe prototipul primelor relaţii erotice :&. 5itrofan , ". 5itrofan, (++D, pag4(>. Prima şi cea mai dificilă cucerire a adolescentului este accesul lapropriul său corp, acceptarea identităţii sale se#ule nou conştientizată.Mrezirea fiinţei se#uale %l poate perturba emoţional şi chiar psihosomatic.

9n unele cazuri un adolescent cu o mare fragilitate psihică, mai labil şi maipuţin informat, sau crescut %ntr-o atmosferă puritană şi restrictivă, poatemanifesta frică sau chiar repulsie, ură faţă de acest nou corp care %isemnalează că e#istă şi altfel decEt pEnă acum. 8l %ncepe să sesizezetendinţe, impulsuri uneori imperioase, dorinţe, nevoi mai puţin familiare şioarecum inedite, un amestec de atracţie, de surpriză şi de reprimare,pendulEnd %ntre tentaţia autonomiei şi auto-constrEngere :&. 5itorofan , ".5itrofan, (++D, pag 4(>. dolescenţa este perioada de auto-conştientizarea identităţii se#uale, perioada %n care mai abrupt sau mai lin tEnărul seacomodează cu propriul corp şi noile sale trebuinţe. &maginea de sine are



la bază imaginea corporală. dolescentul se descoperă şi %şi descoperăcorpul %n toiul unor mai transformări. 6elul %n care se cristalizeazăimaginea corporală afectează şi autopercepţia din punct de vedere se#ual.5odul %n care adolescenţii %şi percep corpul şi consideră că sunt percepuţide ceilalţi, structurează calitatea şi abilitatea interrelaţionării dar mai ales

formarea unei identităţi se#uale detaşate, necomple#ate :$. $iupercă,;***, pag.()4>.← &dentitatea se#uală se dezvoltă şi este influenţată de modelele parentale

fiind la %nceput difuz subintegrată %n subidentitatea familiei :R. chiopu, 8.Qerza, (++ pag. ;;4>. Privitor la adoptarea rolurilor feminine şi masculineautorii citaţi arată că un model parental cu masculinitate redusă conduceadolescenţii băieţi la dificultăţi de identificare. $ei care au un modelputernic conturat ca masculinitate sunt mai siguri pe ei, mai %ncrezători,protectori, rela#aţi, e#uberanţi, calmi şi chiar fericiţi. 5odele de rol femininpot fi' tradiţionale, de tranziţie, moderne. 6etele cu o identificare femininătradiţională sunt mai %ncărcate de conflicte. !acă modelul matern este

tradiţional, identificarea este mai pasională şi facilă, dacă modelul materneste modern, tinerele cu identificare tradiţională au dificultăţi deidentificare şi identitate mai mari.

+Psihologia vErstelor, Gratiela Sion, 8d. 6undatiei Komania de 5aine,Bucuresti, ;**4.

.2.%ta#ilitatea trasaturilor de personalitate

← Pre"entarea principalelor studii si cercetari privind sta#ilitateatrasaturilor de personalitate. %tudii longitudinale< elemente de

continuitate si discontinuitate in de"voltarea personalitatii.

$uvinte cheie $magine de sine %tima de sine $dentitate $dentitate seuala

Lectia ,ema &. ,rasaturile de personalitate si starea de sanatate. Codele de#oli psihosomatice.← $nvestigarea modelelor de asociere intre personalitate si starea de

sanatate. Personalitatea si longevitatea.← 5ongevitatea

Populaţia vErstnică este %n creştere aproape peste tot %n lume.Privitor la creşterea populaţiei vErstnice, un studiu de teren realizat de !ueRniversitC a constatat că procentul de persoane %n vErstă %n merica cu osănătate bună este %n creştere faţă de procentul celor cu probleme de sănătate.

ceasta este o constatare care spri?ină idea creşterii procentului populaţiei



vErstnice. Predicţiile din (++ ale RS $enters for !isease $ontrol and Preventionprivitoare la durata medie a vieţii americanilor era de 3,( %n (++3.

← 9n KomEnia populaţia vErstnică este de asemenea %n creştere. &nstitutul"aţional de Statistică %n comunicatul de presă nr. 4) H;*** arată că'Istructura pe vErstă a populaţiei KomEniei reflecta un proces lent, dar

continuu, de %mbătrEnire demografică, determinat %n principal de scădereanatalităţii, care a dus la reducerea absolută si relativă a populaţiei tinere şila creşterea relativă a populaţiei vErstnice. Studii demografice arata caefectele procesului de %mbătrEnire demografică asupra desfăşurării vieţiieconomice si sociale şi asupra evoluţiilor demografice viitoare se resimtdupă anul ;**1, cEnd %n populaţia %n vErstă aptă de muncă intrageneraţiile reduse numeric născute după (+)+. La fel ca şi ma?oritateaţărilor europene, KomEnia se confruntă de?a cu consecinţele economice şisociale comple#e ale unei populaţii aflate %ntr-un proces lent, dar continuu,de %mbătrEnire demografică. 9n mai puţin de două decenii, fiecare al 1-lealocuitor al KomEniei va intra %n categoria IvErstnicilor/.

Populaţia IvErstei a treia/ :D,; milioane>, %n continuă creştere numerică, este ocategorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice faţă de celelalte segmentesociale. sigurarea necesităţilor populaţiei vErstnice pentru un trai decent, trebuiesă acopere o gamă largă de preocupări, nu numai %n plan economic, dar şi socialşi psiho-socialI.

9n KomEnia privitor la speranţa de viaţă, conform aceleaşi surse din anul ;*** searată că ' Inivelul mortalităţii, deosebit de ridicat %n primul an de viaţă şi lavErstele adulte masculine, se reflectă %n valorile speranţei de viaţă la naştere.$reşterea mortalităţii după anul (++(, %n special la vErstele adulte, a făcut casperanţa de viaţă la naştere să scadă continuu %n perioada (++*-(++3. 9nperioada (++-(+++ durata medie a vieţii a fost de 3+, ani, %n uşoară creştere

faţă de perioada (++3-(++) :3+,; ani>. Populaţia feminină a avut %n perioada(++-(+++ o durată medie de viaţă :4, ani> mai mare cu ,3 ani decEt ceamasculină :33,( ani>I.

&.1.$m#atranirea si personalitatea

Perioada bătrEneţii aducEnd cu sine numeroase probleme de sănătate centreazăadultul %n vErstă pe propriul corp şi disfuncţiile asociate %mbătrEnirii. 8i au o listălungă de plEngeri privind sănătatea. ceastă reacţie este foarte frecventă dar preocuparea e#cesivă privind sănătatea conduce la instalarea reacţiilor ipohondrice.BătrEneţea este perioada %n care memoria este real şi sever afectată. !eseori seasociază cu boli de tipul Parinson, lzheimer, arterioscleroza cerebrală :B.<Shulman şi K. Berman, (+))>.Procesul %mbătrEnirii include transformări fiziologice biochimice şicomportamentale, declinul psihic fiind condiţionat de o serie de factori de naturăsubiectivă, de natură fiziologică precum şi de condiţiile de mediu, de moştenirea



genetică şi de rezistenţa S"$, %n concluzie, %mbătrEnirea se desfăşoară gradualşi diferă de la o persoană la alta : Gratiela Sion, ;**4>.Longevitatea sau marea bătrEneţe este caracterizată de restructurări alepersonalităţii şi o modificare de stare a diferitelor funcţii psihice, a conştiinţei şidinamicii vieţii interioare.

9n funcţie de gradul de participare la viaţa socială se poate stabili şi o IvErstăsocialăI sau biosocială ce %nglobează sintetic caracteristicile vErstelor biologice,psihologice şi sociale :R. chiopu, 8. Qerza, (++>.

← Pensionarea este %ncheierea perioadei de oficiale de muncă şi un momentma?or %n viaţa tuturor indivizilor. ceasta este văzută de cei mai mulţiautori drept o perioadă de a?ustări cruciale. Pentru cei mai mulţi adulţiaflaţi la vErsta pensionării profesia era cea care oferea cele mai multeancore pentru e#istenţă şi cele mai multe scopuri pentru viaţă. Qiaţaindividului pentru decade %ntregi era organizată %n funcţie de orarul delucru. Ketragerea din viaţa activă este momentul %n care adulţii se vădconfruntaţi cu problema organizării personale şi independente a

programului.8ste mult mai uşor pentru aceia care au obişnuinţa activităţilor comunitaresau a activităţilor de timp liber, dar pentru acei care nu au dezvoltat interese

%n afara profesiunii, pensionarea poate fi %ntEmpinată cu mare dificultate. !easemenea pentru femeile care au fost casnice poate fi dificilă retragerea dinactivitate a soţului căci el se va afla acasă, adică %n Ispaţiul de lucruI al femeiişi aceasta necesită de asemenea unele adaptări. O altă problemă apensionării este dificultatea legată de micşorarea venitului cu implicaţii asupraplanurilor de viaţă, a organizării de zi cu zi a activităţilor.:Psihologia vErstelor, Gratiela Sion, 8d. 6undatiei Komania de 5aine,Bucuresti, ;**4>.

Lerctia )← %tresul si asocierea cu diverse maladii. $nvestigatii si programepentru amorti"area stresului

← Emoţiile ca factor de conti#uţie la sănătatea fi"ică.!ezvoltarea fizică este o dovadă clară care arată că emoţile afectează sănătateafizică. Mrăite pe perioade de timp lung se consideră că, emoţiile negative cum ar fi depresia, an#ietatea şi mEnia, afectează sistemul imunologic al organismuluislăbind rezistenţa la infecţii. !e asemenea aceste emoţii negative asociate cuschimbări prelungite la nivelul sistemului nervos autonom pot să afectezesemnificativ sănătatea fizică. :stres emoţional care afectează sănătatea fizică>

9n spri?inul susţinerii legăturii dintre starea emoţională de bine şi sănătatea fizicăse află studiul realizat pe (** absolvenţi ai Rniversitatii <arvard care ademonstrat că aproape ?umătate din cei care nu s-au putut adapta %n timpulstudiilor s-au %mbolnăvit grav sau au murit %n primii ani după vErsta de 1* de ani,

%n timp ce dintre cei care s-au adaptat numai ; s-au %mbolnăvit sau au murit %n ?urul aceleaşi vErste :Qalliant (+> . 9ncă din anii (+D* psihanalistul Kene Spitz demonstrează relaţia dintre stareaemoţională de bine şi sănătatea fizică la copii foarte mici.



Studiind copii instituţionalozaţi, Spitz a constatat că acei copii separaţi demamele lor %n primul an de viaţi nu numai că au a?uns plEngăcioşi, retraşi şidepresivi, ci au slăbit, erau vulnerabili la infecţii %n ciuda faptuluică beneficiau deo %ngri?ire fizică adecvată.$ercetările recente arată că anumite stări emoţioanle care formează baza

capacităţii de anduraţă a personalităţii pot contribui la apariţia şi evoluţia unor bolicardiovasculare şi a cancerului. Personalitatea de tip este una dintre cele mailarg studiate tipuri de personalitate ce prezintă predispoziţie către bolilecardiovasculare.!upă cum reiese din prezentatea personalităţii de tip A la copil psihologii carese ocupă de dezvoltare studiază %n prezent originile acestei predispozoiţii %nperioada copilăriei pentru a putea preveni consecinţele ulterioare ca intervenţiecEt mai timpurie.

← 8olile psihosomatice.Spre sfErşitul anilor /1* 6riedman şi Kosenman :(+1+> au prezentat pentru prima

oa ră dovada prin care persoanlitateade tip este predispusă unui risc sporit faţăde bolile cardiovasculare la vErsta adultă. tunci cEnd se află %n faţa unei situaţiide concurenţă şi e#amane, adulţii de tip prezintă o conştientizare e#cesivă atimpului, nerăbdare, nelinişte, furie şi spirit de competiţie. $orelaţiile psihologiecale acestor reacţii cuprind un nivel crescut al colesterolului din sEnge :Glass(+)*> precum şi o tensiune arterială foarte mare %n timpul sarcinilor solicitante: !embrovsi (++>, factori care măresc şansa de arteroscleroză. Statisticilearată că incidenţa bolilor cardiologice este de două ori mai mare pentru tip comparativ cu indivizi de tip B. Kecent cercetătorii au %nceput să analizeze dacămodelul comportamental de tip şi implicaţiile cardiovasculare aferente acestuianu se manifestă evident %n anii copilăriei.

$ercetătorii %n general disting copii de tip de cei de tip B cerEnd profesorilor să-i grupeze pe aceştia %n funcţie de comportamentele asociate cupersonalitatea de tip : de e#e acest copil are spirit de competiţie, dacă acestcopil trebuie să aştepte pe alţii devine nerăbdător>, apoi copii sunt supuşi unor sarcini menite să separe reacţiile de tip . 5attheus şi ngulo (+)*, prine#perimantul făcut au descoperit că copii de tip de la clasa a douaa la clasa aşasea, comparativ cu cei de tip B sunt mai agresivi %n ?ocuri chiar fără să aibă oe#perienţă %ncura?atoare anterioară, au cEştigat detaşat o cursă de maşini laconcurenţă cu un adult, manifestau comportamente de merăbdare mai evidente:suspine, frecatul mEinilor, al buzelor > %n timpul unor sarcini de desen frustrante.Rn alt studiu s-a făcut pe copii de tip şi B cu vErste %ntre ; şi 1 ani grupaţi peperechi şi antrenaţi %ntr-un ?oc competitiv. $ei de tip cEştigau aproapetotdeauna. 5ai mult, obervaţi %n conte#tul general ai clasei, aceştia %ii %ntrerupeaufrecvent pe colegii lor, e#primau uimire şi prezentau o acctivitate motorie alertădecEt colegii de tip B.:Qega-Lahr T 6ield (+)3>. Moat aceste constatări conduc laideea că originile manifestărilor de tip pot fi scoase la suprafaţă chiar de lavErste preşcolare. PEnă acum e#istă cel puţin ; investigaţii care dovedesc căcopii de tip prezintă o responsivitate psihologică crescută %n situaţii deconcurenţă. Lundberg (+)4 a descoperit că copii preşcolaroi de top au o



tensiune arterială mai ridicată decEt cei de tip B atunci cEnd sunt provocaţi la %ntrecere de genul Icine aleargă cel mai repede pe coridorul şcoliiI. Studiind copiide (( , (; ani cercetătoarea La2ler (+)(, a remarcat nu numai o creştere atensiunii arteriale dar şi puls accelerat şi reacţie galvanică mai accentuată, pentrucei de tip %n condiţii de competiţie.

plicaţii$onstatările de mai sus aduc dovezi convingătoare că tip de comportament şicaracteristicile psihologice, e#istă de?a chiar din copilărie. "u se ştie %ncă dacărăspunsurile celor de tip pot fi elemente previzibile pentru bolile cardiologiceaşa cum acestea sunt la vErsta adultă deşi se presupune că este corect, maiales că e#istă anumite dovezi care demonstrează că patologia arterialăcoronariană poate %ncepe din prima sau a doua decadă a vieţii :6riedman (+3+>.$ercetările efectuate pe copii de tip se află %ncă la %nceput iar psihoilogiiurmează să descopere mult mai multe lucruri privind fundamentele de mediu şide constituţie fizică, asupra acestui tip de personalitate. $u cEt se va şti mai multdespre factorii care contribuie la apariţia şi dezvoltarea unor comportamente de

tip stabile cu atEt se vor putea concepe programe de intervenţie timpurie pentrua preveni aceste acuze ale bolilor cardiovasculareLectia +

&.2. 7iferenţele interindividuale si apartenenta la gen.

Meoria evolutiei si atractia

Meoria similaritatii genetice propune :Kushton,(+)+ AKushton,Kussell TJells,(+)D>'

esti mult mai atras de strainii care iti seamana decit cei care nu iti

seamana conduce catre descendenti care nu au doar genele tale ci sipropriile gene

cercetarile lui Kushton arata ca oamenii sunt mult mai atrasi deoameni genetic similari

oamenii care tind sa aiba copii impreuna sunt mai asemănătoridecEt ceilalti.

tractia nu este limitata la se#ul opus. !intr-o perspectiva evolutiva e#istatindinta sa fim prieteni cu oameni care ne sunt similari genetic.

Meoria evolutiei si selectia partenerului

!intr-o perspectivă evolutivă barbaţii si femeile caută acelaşi lucru, respectivcea mai mare probabilitate a %mperecherii cu cineva cu care vor avea urmaşi.5asculul cauta femele fertile, ei sunt atrasi de elementele care indică acelefemele cu o buna capacitate reproduciva :acele care se prezinta tinere sifrumoase>.Barbatii cauta partenere mai tinere.



6emlele caută securitate economica pentru posibilii lor urmasi, ele sunt atrasede replicile care indica disponibilitatea de resurse, dominanţa :e#primat inmodalitati pozitive social>, si status inalt.6emelele cauta parteneri mai in vErstă.Barbaţii caută U obiecte se#uale V şi femeile caută U obiecte de succes V din

punct de vedere al acestei perspective.$onstatarile crossculturale arata ca masculii si femelele folosesc strategiicomportamentale diferite pentru a-şi găsi parteneri. 6emelele işi accentueazăfertilitatea :e#e.tinerete,frumusete> si masculii accentuează securitatea:e#e.dominanţa, finanţe, ambiţie>.!avid Buss :(+)+> a e#aminat preferintele parteneriale in 4 de culturi in ?urullumii si a gasit surprinzator de putine diferenţe fapt ce confirmă studiileanterioare.

lt gen de constatari consecvente cu perspectiva evolutivă ' 5asculii sunt mai ' interesati de se# ocazional rela#ati pe criteriul partenerului lor de-o noapte rapid e#citat de erotismul vizual

deran?at de ginduri referitoare la infidelitatea se#uala a femeii :intimp ce femeile sunt deran?ate de infidelitatea emotionala masculina>

O cercetare a plecat de la ipoteza ca barbatii si femeile abordeaza geloziase#uală diferit. &n studiul efectuat de Buss, Larsen, Jesten si Semmelroth:(++;> barbatii si femeile au fost rugaţi sa raspundă la urmatoarele %ntrebări'

te rog gEndeşte-te la o relaţie serioasă pe care ai avut-o %n trecutpe care o ai in prezent sau pe care ai dori sa o ai

imagineaza-ţi că persoana cu care te-ai implicat profund a devenit

interesată de altcineva. ce te-ar deran?a sau supara mai tare . imagineaza-ti partenerul tau formand un atasament profund cu acea

persoana sauB. imagineaza-ti partenerul savurind un act se#ual pasional cu acea

persoana femeile );N au optat pentru varianta si () N pentru varianta B bărbaţii D*N au optat pentru varianta si 3*N pentru varianta B

!intr-o perspectivă revolutionară femeile se %ngri?orează mai mult pentruinfidelitatea emotională deoarece ele sunt preocupate de pierderea suportuluipentru ea si pentru copilul ei iar partenerul va %mpărtaşi resursele cualtcineva.Barbaţii se %ngri?orează de infidelitatea se#uală %n acelaşi timp fiind preocupatide faptul ca urmaşii ar putea sa nu le aparţină.

lte studii centrate pe investigarea relatiilor %ntre se#e si relaţia cu zestreamoştenită pun %ntrebarea de ce anumite femei preferă barbatii care suntinstabili si care nu le trateaza bine !intr-un punct de vedere revolutionar aceasta pare sa nu aiba sens sau are.



$onform cu ipoteza U 6iului Se#C V propusa de Gangestad :(+)+> acestibarbati le-ar putea parasi,m dar daca ei ar produce un baiat, el va fi un U baiatse#C V si va lasa in urma numerosi urmasi :care vor fi nepotii mamei>.

ceste constatări ar putea accentua diferenţe de gen %nsă sunt si multesimilarităţi %n ceea ce caută ambele genuri %n parteneri.

$onform studiilor amintite ambele genuri caută ' simtul dezvoltat al umorului personalitate placuta agreabilitate stabilitate emotionala blandete

- tanderete

Psihologia Diferentelor Individuale Curs

Documents

Transcript of Psihologia Diferentelor Individuale Curs