PSIHOLOGIA DE ÎNVINGĂTOR CA APTITUDINE A MANAGERULUI DE SUCCES

8/15/2019 PSIHOLOGIA DE ÎNVINGĂTOR CA APTITUDINE A MANAGERULUI DE SUCCES

1/19

PSIHOLOGIA DE ÎNVINGĂTOR CA APTITUDINE

A MANAGERULUI DE SUCCES

Abstract: psihologia de învingător a unui manager se poate constitui într-un predictor valid pentru succesul actului de conducere. Am considerat psihologie de învingător un sumum de

aptituini, trăsături de personalitate pe care le-am denumit aptitudini manageriale.

Cuvinte cheie: personalitate, aptitudine, psihologie managerială, psihologie organizaţională,

succes managerial, conducere managerială, psihologie de învingător

INTRODUCERE

Conducerea unei organizaţii reprezintă un proces extrem de complex, în care

managerul joacă un rol esenţial. Atitudinea acestuia faţă de procesul conducerii, deciziile

luate, comunicarea cu subalternii i colaboratorii săi, gradul de implicare în activitate i

motivaţia mai mult sau mai puţin puternică reprezintă factori esenţiali ai eficienţei activităţii

de conducere.

REPERE TEORETICE

OPERAŢIONALIZAREA CONCEPTELOR

CONCEPTUL DE APTITUDINE

Aptus în latină înseamnă apt pentru ceva. Aptitudinile au fost definite ca fiinddispoziţii naturale sau dob!ndite în efectuarea anumitor acţiuni. "ermenul mai poate fi înt!lnit

sub numele de capacitate. #e manifestă spontan i antrenează randamente crescute at!t din

punct de vedere calitativ c!t i cantitativ, în condiţii de egalitate în ce privete educaţia i

exerciţiul.

Aptitudinile nu pot fi explicate doar prin condiţii favorizante, subiective, ci trebuie

avute în vedere i aspectele dob!ndite prin învăţare, prin exerciţiu$ mai trebuie luaţi în

considerare factorii motivaţionali. %rsula &chiopu subliniază că există un fond uman

aptitudinal foarte larg, iar la nivel individual, o structură limitată care se exprimă de altfel în

conceptul de unicitate al personalităţii, acest concept implic!nd i aspectul că o persoană sau


2/19

alta pot îndeplini cu succes o activitate sau un grup de activităţi i cu mai puţin succes alte

activităţi. %nele dicţionare de psihologie definesc aptitudinea ca fiind o condiţie sau un grup

de caracteristici, privite ca simptomatice pentru capacitatea unui individ de a c!tiga prin

exerciţiu unele cunotinţe, îndem!nări sau grup de deprinderi cum ar fi de ex. deprinderea de

a vorbi o limbă, de a compune muzică. 'aul 'opescu-(eveanu privete aptitudinea ca pe un aliaj al ereditarului i al

dob!nditului. Aptitudinea în sine nu este ereditară, spune el, ci se întemeiază pe anumite

premise native. )eci, aptitudinea este rezultatul interacţiunii dintre ereditate i mediu.

"eplov concepe aptitudinile ca pe nite premise native care sunt generice, put!nd lua

diverse configuraţii, funcţie de solicitările mediului, funcţie de exerciţiu. )e asemenea,

"eplov susţine existenţa unor relaţii compensatorii între diferitele aptitudini, la nivelul

structurii personalităţii. Aptitudine poate deveni orice proces psihic care prin stereotipizare, prin exerciţiu

ajunge să se obiectiveze în personalitate.

*n concluzie, conceptul de aptitudine implică + consecinţe

. 'otenţialităţile unui subiect nu sunt dezvoltate la acelai nivel de aceea

/"eplov0 între ele pot să existe relaţii compensatorii, adică deficitul unei aptitudini poate fi

contrabalansat prin excesul alteia. )e asemenea, subiectul poate învăţa să desfăoare cu

succes un grup de activităţi i cu mai puţin succes alt grup de activităţi.

1. Aptitudinea are un caracter discriminatoriu, deci diferenţiază oamenii prin

nivelul atins de fiecare individ.

+. 2ulte din aceste potenţialităţi sunt relativ stabile i tind să persiste pe o

perioadă îndelungată /constante0. 3rice schimbare în potenţialităţile unui individ se produce

însă în limitele care ţin de constituţia sa prezentă, de configuraţia sa psihologică.

4orbind despre inteligenţă, 'lomin /autor care studiază baza ereditară a inteligenţei i

în general a personalităţii0 susţine că datul genetic este at!t de important înc!t orice micare în

sus sau în jos de-a lungul potenţialităţilor unui individ ca urmare a învăţării, a exerciţiului, nu

poate depăi limitele care au fost circumscrise de datul ereditar.

5xtrapol!nd, faţă de aptitudini trebuie să avem o atitudine mai generoasă, mai

umanistă, în sensul că aceste limite trebuie să le considerăm foarte largi, date de baza

biologică, acestea doar configur!nd cadrul unde succesul va fi mai mare, dar trasează nite

limite foarte riguroase. (u poate fi acceptată o perspectivă care limitează posibilităţile

individului.

5xistă orientarea de a defini aptitudinile ca un complex de însuiri relativ stabile care

facilitează învăţarea, concepţie care pornete de la faptul că există posibilitatea de a face


3/19

predicţie privind desfăurarea unei anumite activităţi pornind de la acest fond aptitudinal

posibil de măsurat.

'. '. (eveanu obinuia să definească aptitudinile ca pe nite sisteme operaţionale

stabilizate, superior dezvoltate i de mare eficienţă. 6a nivelul personalităţii, aptitudinile

constituie latura instrumentală a acesteia, latură organizată ierarhic i introdusă întotdeauna înmod original.

Aptitudinea este izvorul creativităţii i este pluridimensională ca i aceasta.

7nteracţiunea aptitudinilor pe orizontală este posibilă prin compensarea lor reciprocă, pe c!nd

interacţiunea pe verticală este susţinută de concepţia lui #pearman potrivit căreia în toate

aptitudinile există un factor comun g i există i factori specifici care le diferenţiază.

#pearman a ajuns să interpreteze corelaţiile ridicate dintre diversele variabile ca fiind

expresia unui factor comun, factorul g, iar factorii care nu se suprapuneau prin corelaţie aufost consideraţi factori specifici.

"hurstone a adoptat o poziţie diferită. 5l vorbete de factori de grup, aptitudinile

corespunzătoare fiind valabile pentru o anumită clasă de activităţi. Cele care corespund

factorilor de grup au fost numite aptitudini intelectuale primare. 5le sunt înţelegerea,

percepţia, g!ndirea inductivă i deductivă, memoria, raţionamentul, spaţialitatea i fluiditatea

verbală. 6or le corespund probe de evaluare /teste0 deja consacrate.

Clasiicar!a a"tit#$i%il&r

Cea mai generală clasificare este aceea care împarte aptitudinile în generale şi

specifice.

Anastasi A, /'s8chological testing, 9:;0 face remarca foarte interesantă i pertinentă

că înaintea probelor psihologice care să investigheze aptitudinile generale i specifice au

existat testele de inteligenţă. #-a constatat că s-au înregistrat diferenţe între scorurile la

diferite subteste ale testelor psihologice. Astfel, un subiect nu obţine aceei cotă la toate

subtestele unei baterii de inteligenţă. Acesta a constituit fundamentul dezvoltării bateriilor

multiple de aptitudini de mai t!rziu. "estele de inteligenţă nu fuseseră destinate acestui scop,

de a fi fragmentate pe subteste, ci de a fi folosite global. )e aceea, extragerea unui subtest

contravenea conceptului care stătea la baza testului în ansamblu, fapt care altera consistenţa

internă a bateriei respective. Cur!nd a devenit evident că testele de inteligenţă lăsau deoparte

anumite domenii ale structurii aptitudinale a unei persoane, ca de exempluabilităţile

mecanice, abilităţile manuale, fapt care a constituit un impuls pentru dezvoltarea testelor de

aptitudini.


4/19

psihologia selecţiei profesionale. (ecesitatea de a face selecţie în diverse meserii, posturi,

făcea tot mai presantă necesitatea unor probe destinate special acestui obiectiv al selecţiei

profesionale. )e aceea este oportun în tratatarea problemelor teoretice ale aptitudinilor să ne

referim la teoria factorialistă a lui #pearman i în general la factorii pui în evidenţă printr-un

astfel de procedeu statistic unde ei au fost de la început asimilaţi aptitudinilor. A"tit#$i%il! si'"l! sunt acelea care condiţionează succesul în activităţi de

complexitate redusă, în meserii simple. )in acest punct de vedere sunt împărţite în aptitudini

senzorio-motorii /simple0 i intelectuale /cu un caracter mai complex0.

)upă domeniul de exercitare distingem aptitudini ştiinţifice, tehnice artistice, sportive,

manageriale etc.

". =elle8 clasifică aptitudinile după următoarele criterii A. după abilităţile de operare cu relaţii spaţiale

B. după abilităţile de operare cu relaţii numerice

C. după abilităţile de operare în plan mental

. funcţie de memorie

!. funcţie de tempoul mişcărilor şi al percepţiilor

%n alt autor, >evers, clasifică aptitudinile după formele în care se manifestă

înzestrările native, disting!nd

- aptitudini reproductive

- aptitudini aplicative

- aptitudini interpretative

- aptitudini productive

- aptitudinea colară

"otodată, împarte aptitudinile în specifice /pentru matematică, muzică, etc.0$

complexe generale, aa cumar fi talntul filosofic.

A"tit#$i%!a $! c&%$#c!r! 'a%a(!rial)

'sihologiei moderne i s-a cerut, ca urmare a dezvoltării societăţii, să se racordeze la

fiecare sector al realităţii sociale i să contribuie, prin rafinamentul analizei sale, la descifrarea

mecanismelor ce stau la baza fenomenelor organizaţionale i nu numai.

'roblema conducerii unei organizaţii i a conducătorului constituie un exemplu

reprezentativ pentru aceasta. #tructurile de conducere au sarcina de a organiza i administra,

uneori de a restructura resursele de orice tip, dar în special umane, din cadrul organizaţiei, în


5/19

scopul atingerii obiectivelor propuse.

'sihologia managerială se ocupă cu cercetarea i definirea aspectelor cele mai

importante ale activităţii de conducere, particularizată la specificul diverselor tipuri de

actvităţi manageriale.

#ectorul organizaţional i în mod special problema actului de conducere implicănuanţări, pentru a putea surprinde i explica situaţiile i problemele din ce în ce mai

numeroase i complexe dezvăluite ca urmare a evoluţiei contiinţei sociale.

(ecesitatea impunerii calităţii nu doar în sectorul operaţional, ci mai ales în cel

coordonator, decizional se prezintă în ziua de astăzi ca o comandă socială autentică. *ntruc!t

actul de conducere are multiple conexiuni cu o serie de procese i mecanisme psihologice i

psihosociale specifice, teoriile care au fost lansate au aprofundat aspecte diferite /ca de

exemplu puterea, sugestia, imitaţia, autoritatea, influenţa, popularitatea, prestigiul etc.0./?olu, 9:@, p. :90.

)ar cu statut de ipoteză se poate avansa i ideea că proliferarea excesivă a unor astfel

de studii i cercetări poate fi expresia lipsei unei scheme conceptuale unificatoare specifice

nor teorii globale referitoare la psihologia conducerii i a conducătorului.

Conducerea este în esenţă o r!la*i! prin care o persoană influenţează comportamentul

sau acţiunile altor persoane, prin diferite mijloace.

)iscuţiile teoretico-metodologice referitoare la natura conducerii i la factorii de

cretere a eficienţei acesteia au fost i sunt încă foarte numeroase. #-a conturat însă un

consens privind orientarea problematicii pe două coordonat raportarea managerului la

subalterni i raportarea managerului la problemele organizaţiei.

'sihologii au elaborat mai multe modele ale actului de conducere, căut!nd să

descopere factorii care determină eficienţa acestuia numărul i natura lor /factori biologici,

constituţionali, psihologici etc.0

D!li'it)ri c&%c!"t#al!

Considerăm necesară explicitarea unor termeni /concepte0 care, dei nu sunt reciproc

exclusivi, nu este indicat a fi confundaţi

• manager = persoană numită sau aleasă într"o manieră formală,

instituţionalizată într"o funcţie de conducere# caracteristic organizaţiilor de

tip economic

• conducător $ concept ce defineşte orice persoană aflată într"o poziţie de

conducere într"o organizaţie % instituţie cu profil neeconomic, într"un


6/19

subsistem organizaţional sau într"un grup informal

• lider = persoană & oficială sau nu & cu cea mai mare influenţă asupra

oamenilor din entitatea respectivă 'grup, colectivitate etc.(, influenţă

recunoscută şi acceptată de ma)oritate# analiza sa orientează către aprecieri

de ordin afectiv ale conduitei, datorită legăturilor interpersonale puternice pe

care le realizează în contact cu masa de adepţi. /alezniB, 9::0

*bservaţie: managerul poate fi în acelaşi timp şi lider, unii conducători au şi competenţe

manageriale etc.

M&$!l! al! c&%$#c!rii

+, M&$!l#l #%i"!rs&%al

*n acest model, natura aptitudinilor este considerată preponderent ereditară. Conform

acestui model, o persoană se nate sau nu cu o serie de aptitudini i particularităţi psihologice

care-i asigură succesul în actul de conducere.

)emersul experimental a constat în verificarea legăturilor dintre eficienţa conducerii i

o serie de factori /v!rstă, talie, calităţi fizice, aspect exterior, inteligenţă, temperament,

adaptabilitate, capacitate de cooperare, popularitate etc.0

#-a constatat că eficienţa, succesul în actul conducerii nu aveau acelai nivel, chiar în

cazul unor persoane cu calităţile psihologice evaluate similare$ chiar dacă situaţiile,

conjuncturile, contextul sunt asemănătoare, unii conducători obţin succesul, iar alţii nu$ în

situaţii foarte diferite prin conţinut, structură, finalitate, un singur tip de conducător /acelai0

poate obţine succes.

-, M&$!l#l #%c*i&%alist

)atorită faptului că modelul unipersonal a fost incapabil realmente de a face predicţii,

specialitii s-au orientat spre o abordare de origine behavioristă, care punea accentul pe

comportamentul conducătorilor /nu cum sunt, ci ce fac acetia pentru a obţine succesul0.

., M&$!l#l 'i/t 0 c&%$#c!r!a ca i%t!rac*i#%! 1%tr! "!rs&a%)2 sit#a*i!2 s#balt!r%i

2odelul preia explicaţiile modelelor anterioare, pun!nd accent at!t pe particularităţile

persoanei, c!t i pe modul acestora de a acţiona, i ca o consecinţă a învăţării, formării,

pregătirii în acest sens.


7/19

3ACTORI DINAMICI AI PERSONALITĂŢII IMPLICAŢI ÎN ACTUL DE

CONDUCERE 4RELAŢIA PERSONALITATE 0 CONDUCERE E3ICIENTĂ5

4ariabilele de personalitate implicate în activitatea de conducere au fost evaluate în

raport cu anumite criterii pentru a se stabili importanţa lor, adaptarea, integrarea, reuita.Au fost, astfel decelate o serie de caracteristici de personalitate, printre care echilibrul

emoţional, factorul motivaţional, interesele, imaginea de sine, abilităţile de comunicare,

altruismul, autoritatea, capacitatea decizională, iniţiativa, încrederea în forţele proprii,

combativitatea .a.

Ca instrumente de cercetare, aptitudinile manageriale pot fi investigate cu testele

situaţionale /Anastasi, A., 9:;0. Aceste teste au fost dezvoltate cu precădere în al doilea

război mondial pentru selecţia ofiţerilor. )upă război au fost dezvoltate în domeniulconducerii sectoarelor civile.%nul din cele mai cunoscute instrumente este ?rupul de discuţie

nondirectiv /6eaderless ?roup )iscussion 6)?0.

"rebuie arătat că în domeniul managementului sunt o mulţime de probe care nu au la

bază cercetări psihologice ci sunt mai degrabă elaborate de manageri care devin ei însii

instructori formatori.

3 firmă din ranţa prezintă o ofertă i o metodă de evaluare a viitorilor manageri,

proba )7'. ?estionarea unei organizaţii nu este o simplă problemă de bun simţ, de experienţă

sau de cunoatere profesională. %n bun manager se distinge de alţii prin analiza corectă pe

care o face situaţiei cu care se va confrunta prin simţul său de a anticipa dezvoltările viitoare.

Acest lucru se numete gestiunea situaţiei. 'roba menţionată se referă la gestiunea situaţiei

- evaluarea capacităţii de a gestiona situaţia, ajutată de capacitatea sa de a anticipa

evoluţia evenimentelor.

- gestionarea personalului.ralizarea obiectivelor sale$ nu se poate face dec!t prin

mobilizarea la maxim a colaboratorilor săi

- coordonarea efortului grupului în direcţia sarcinii prioritare

- capacitatea de autogestiune$ managerul să aibă o serie de calităţi personale i să tie

să le utilizeze de o bună manieră.

Această metodă cuprinde

- examenul aptitudinilor de gestiune care este distinct de abordarea psihologică

clasică.

2etoda are pus la punct un algoritm de examen prin care se măsoară capacitatea de gestionare

a situaţiei, gestionarea personalului i capacitatea de autogestiune. 2etodei îi este alocată o zi

întreagă pentru fiecare subiect.


8/19

?estiunea situaţiei cuprinde

- relaţii cu mediul

- organizarea internă

- intuiţie rapidă a problemei,de a vedea în perspectivă

?estiunea personalului cuprinde- capacitatea de a delega atribuţiunile

Autogestiunea cuprinde

- simţul deciziei

- gestiunea timpului

- simţul de iniţiativă

5xistă o metodă de evaluare nepsihologică a managerilor prin obiectivele firmei. 5ste

vorba de manageri consacraţi pe care fie îi evaluăm pentru a-i promova fie angajaţi de cătrealte firme. 2anagerii sunt evaluaţi pe baza eficacităţii cu care firma îi îndeplinete

obiectivele,consider!ndu-se că acest lucru este un efect al capacităţii de conducere a liderului

respectiv.

Cu testul ?uilford-immerman putem să evaluăm nivelul energetic al persoanei,

orientarea generală spre activitate, tendinţa de supunere, submisie, dominare, afirmare.

5valuăm echilibrul emoţional i diverse alte aspecte pe care numai o analiză riguroasă a

sarcinilor de conducere poate să le releve.

#tilul de conducere este evaluat prin chestionare sau prin anchetă documentară de

teren /se observă i se extrag date privind comportamentul managerului, aa cum este el

perceput de către subalterni sau coechipieri0.

)in păcate, putem concluziona că încă nu există instrumente foarte riguros elaborate

care să răspundă cerinţelor psihometrice pentru investigarea aptitudinilor de conducere. 5le au

mai degrabă un caracter conjunctural i servesc unor scopuri bine delimitate, adică unor

programe bine precizate de evaluare i selecţie a managerilor într-un anumit domeniu.

PREZENTAREA IPOTEZEI CERCETĂRII

*n prezentul studiu ne-am propus evidenţierea unor particularităţi de personalitate ale

unui manager de succes, pe care le vom integra în conceptul de aptitudine managerială, i le

vom denumi generic psihologia de învingător a managerului.

)emersul tiinţific implică, în continuare, stabilirea valorii de predictor pentru acest

sumum de particularităţi, pentru succes i eficienţă în actul de conducere.


9/19

H 1 : psihologia de învingător a unui manager se poate constitui în predictor pentru

succesul actului de conducere (succesul managerial!

H ": e#tinz$nd studiul, este de aşteptat ca un manager cu o psihologie de învingător

să performeze şi în cel puţin un alt domeniu în afară de managementul organizaţiei

respective

%&iectivul prezentului studiu: ela&orarea unei pro&e de aptitudini, verificarea

fidelităţii şi validităţii prin mi'loace statistice şi aplicarea pe o populaţie ţintă în vederea

eliminării erorilor!

METODOLOGIA CERCETĂRII

Am ales ca instrument de investigare ancheta pe bază de chestionar, iar ca instrumente

de prelucrare a datelor culese am utilizat o serie de proceduri statistice cuprinse în programul

2# 5xcel, compatibile i adecvate tipului de date culese.

7nstrumentul de cercetare c6!sti&%ar#l a fost întocmit ţin!ndu-se cont de

condiţiile tiin ifice de elaborare a acestuia.ș ț

#e consideră că "ri'a !ta") a întocmirii unui chestionar opraţionalizarea

conceptelor , justificarea alegerilor prin care se caută indicatorii relevanţi, modalităţile prin

care însuirile definitorii ale fenomenului măsurat pot fi detectate în realitate i evaluate,

măsurate a fost parcursă pe larg i prezentată în prima parte a acestei lucrări.

)e aceea, vom sintetiza indicatorii consideraţi implicaţi în descrierea psihologică a

unui manager de succes, din punct de vedere al prezentării sale ca manager cu o psihologie de

învingător. 2enţionăm că aceti indicatori au fost selectaţi în urma parcurgerii literaturii de

specialitate referitoare la problema studiată i a unor discuţii cu psihologi cu competenţe în

psihologia organizaţională.

Aadar, un manager cu o psihologie de învingător

- este combativ, consideră lupta ca o condiţie a reuitei

- acceptă riscurile

- are o reactivitate controlată /are capacitatea de a menţine un timp necesar social

între impuls i reacţie, aleg!nd conduita optimă situaţiei0

- gestionează eficient situaţiile stresante

- preia iniţiativa în orice situaţie


10/19

- are autoritate în faţa subalternilor i a colaboratorilor

- are capacitate mare de decizie, rapiditate în actul decizional

- este persuasiv, persistent în urmărirea scopurilor

- dispune de o stimă de sine crescută

- are o g!ndire prospectivă eficientă- dispune de o motivaţie puternică pentru asumarea responsabilităţilor

- dispune de toleranţă la frustrare

'entru a evalua capacitatea de predictor a sumum-ului de însuiri prezentate, denumit

generic succes managerial , va fi necesară o corelare cu o serie de indicatori obiectivi care dau

măsura performanţei organizaţiei /etapă ulterioară, ce urmează a se constitui într-o continuare

a prezentului studiu0.

Eta"a a $a a elaborării probei /chestionarului0 a constat în formularea între&ărilor

chestionarului .

#-a urmărit îndeplinirea următoarelor condiţii

- evitarea frazelor lungi i a asocierilor de cuvinte greu de înţeles

- întrebările să fie pe înţelesul tuturor, fără folosirea unor termeni ambigui

- întrebările să fie c!t mai specifice

- întrebările să nu sugereze răspunsul

- evitarea dublei negaţii

- evitarea cuvintelor i expresiilor afectogene

- la formularea întrebărilor s-a evitat posibilitatea unei reacţii de prestigiu

puternică din partea celui intervievat.

Ti"#l 1%tr!b)ril&r, *ntrebările au fost cu răspuns închis, la alegere dintr-un număr

finit de variante de răspuns. *ntrebările închise oferă o prelucrare precisă i facilă, de ordin în

special cantitativ.

*n !ta"a a tr!ia au fost verificate întrebările din chestionar de către trei persoane /un

sociolog, un psiholog i un coordonator de compartiment într-o organizaţie de mărime medie0,

altele dec!t cele care au participat într-un fel sau altul la elaborarea chestionarului. Această

verificare a avut drept scop respectarea condiţiilor ce ţin de formularea itemilor /enumerate în

paragraful anterior0.

'aul următor a fost ordonarea între&ărilor în chestionar , cu scopul de a-i conferi un

aspect logic i de a încerca să surprindă realitatea personală pornind de la aspectele generale i

ajung!nd la cele specifice, subtile.


11/19

tapa formulării instrucţiunilor! iecare test sau chestionar trebuie să fie însoţit de

instrucţiuni care îl introduc pe subiect în sarcină, îl orientează privind modul de a răspunde. *n

general, la chestionarele de personalitate trebuie scris în consemne sau explicat subiecţilor că

nu există răspunsuri greite sau corecte, accentu!ndu-se faptul că, în mod necesar, oamenii au

puncte de vedere diferite.


12/19

CHESTIONAR

%rmătorul chestionar are rol de cercetare i caracter confidenţial. >ezultatele vă pot fi

prezentate, la cererea dumeavoastră.*n continuare, sunteţi rugat să vă exprimaţi părerea personală faţă de următoarele 1@

de afirmaţii care reprezintă posibile situaţii de viaţă sau moduri de acţiune, cu care

dumneavoastră sunteţi )arţial de acord, *otal de acord, )arţial în dezacord, *otal în

dezacord , marc!nd un D în rubricile denumite astfel de pe foaia de rapsuns.

. 4iaţa este o serie continuă de situaţii în care trebuie să alegi corect i rapidmodul de acţiune /capacitate mare de decizie, rapiditate în actul decizional0

1. Am tendinţa de a nu crede în reuita unei acţiuni /spirit combativ0

+. *mi place să iau iniţiativă, indiferent de situaţie i de posibilele consecinţele

/preluarea iniţiativei0

@. *ntotdeauna consider posibilă cu prioritate premisa că voi avea succes într-o

acţiune pe care o întreprind /stimă de sine ridicată, încredere în forţele

proprii0

E. Cred ca nu ne putem opune în nici un mod destinului /acceptarea riscurilor0

F. %neori, mă simt cuprins de panică /gestionarea situaţiilor stresante0

:. "rebuie încercat totul pentru a obţine ceva /persuasiune, persistenţă în

urmărirea scopurilor0

;. )acă nu a risca, nu a c!tiga /acceptarea riscurilor0

9. Cred că edinţele de lucru pe care le conduc sunt benefice instituţiei

/autoritate în faţa subalternilor i a colaboratorilor0

G. #unt cel mai bun în foarte multe activităţi /stimă de sine ridicată0

. #unt de acord cu proverbul H4orba dulce, mult aduceI, indiferent de

dispoziţia în care sunt /controlul reactivităţii0

1. (u sunt unul din cei cărora le place să se impună în faţa celorlalţi /autoritate

în faţa subalternilor i a colaboratorilor0

+. Cred că i alţii pot rezolva cel puţin la fel de bine ca mine o problemă

dificilă /preluarea iniţiativei0

@. aptul că un colaborator nu mi-a dat dreptate mă determină să rup orice

relaţie de afaceri cu el /toleranţă la frustrare0


13/19

E. (u există situaţie care să nu aibă cel puţin o rezolvare /gestionarea

situaţiilor stresante0

F. 3amenii sunt buni prin natura lor, chiar dacă uneori se comportă greit

/toleranţa la frustrare0

:. *n general, iau rapid o decizie /rapiditate în luarea deciziilor0;. 2ă implic în realizarea proiectelor mele /g!ndire prospectivă eficientă0

9. %neori, c!nd mă enervez, tr!ntesc lucrurile /controlul reactivităţii0

1G. #unt de acord cu proverbul H?raba strică treabaI, în orice situaţie, mai ales

în afaceri /capacitate de decizie0

1. Consider că insuccesul unor oameni ţine de modul lor superficial de a

acţiona /persuasiune0

11. *n cele mai multe cazuri acţionez conform inspiraţiei de moment /g!ndire prospectivă0

1+. 2ă g!ndesc adesea la faptul că unii oameni depind de acţiunile mele

/motivaţie pentru asumarea responsabilităţilor0

1@. Adesea mă simt obosit i copleit de problemele altora /motivaţie pentru

asumarea responsabilităţilor0

Dat! s#"li'!%tar!:

N#'!2 "r!%#'!: 777777777777777777777777777777777777 4&"*i&%al5

V8rst): 77777777 G!% 4M 9 35: 777777777

S"!ciic#l i%stit#*i!i (producţie, mar+eting-v$nzări, administraţie pu&lică, resurse umane,

armatăpoliţie, învăţăm$ntcultură, sănătate, altele:

77777777777777777777777777777777

P&i*i! i!rar6ic) (top management, middle management: 777777777777777777777777777


14/19

SCORAREA

'arţial deacord

"otal deacord

)ezacord parţial

)ezacordtotal

J J1 - -11 - -1 J J1+ J J1 - -1@ J J1 - -1E - -1 J J1F - -1 J J1: J J1 - -1; J J1 - -1

9 J J1 - -1G J J1 - -1 J J1 - -11 - -1 J J1+ J J1 - -1@ - -1 -J J1E J J1 - -1F J J1 - -1: J J1 - -1; J J1 - -1

9 - -1 J J11G - -1 J J11 J J1 - -111 J J1 - -11+ J J1 - -11@ - -1 J J1

'entru scorarea chestionarului, s-a folosit o scal) Li;!rt, cu ajutorul căreia

importanţa, intensitatea, mărimea reacţiilor, fenomenelor i situaţiilor au fost evaluate de

subiect, căruia i s-a cerut să aprecieze pozitiv /acord0 sau negativ /dezacord0, în c!te două

diviziuni de intensitate, situaţia descrisă de item.

#ubiecţii au răspuns la chestionar pe foi de răspuns, lu!nd în considerare instructajul

scris i clarificările suplimentare ale tehnicianului de interviu. Administrarea chestionarelor s-

a făcut individual, evit!nd astfel reacţii de respingere a situaţiei de testare, dată fiind poziţia

subiecţilor i importanţa factorilor timp i prestigiu în programul i viaţa profesională a

acestora.

corurile totale la testare au fost de forma:

+r f


15/19

sb

G 1 :+ 9+ 1

11 1E 1F1 1: 1; 191 + +1 ++ +@ +F

+: +;1 @1 @@ @; @;

Histograma:

5talonarea instrumentului de testare

*ntruc!t nu am avut acces la un tabel de norme /etalon0, s-a încercat întocmirea unui

astfel de tabel /sunt preferate etaloanele locale- Anastasi, A., s/chological testing ,

9:F0.

Am optat pentru etalonarea în Kuartile, permisă i de forma distribuţiei. 'rin această


16/19

metodă, fiecărei clase îi pot fi asignate calificative.

7nformaţiile pe care le putem deduce în urma acesor prelucrări vor fi de genul

L subiectul care a obţinut + p este cuprins în clasa 777 calificativ moderat pentru o

psihologie de învingător

L subiectul 9 G p cuprins în clasa 7 M calificativ f.f. slab /persoana care nu poate ficonsiderată sub nici o forma ca are o psihologie de învingător0

#ubiectul ++ cuprins !n clasa 74 persoană cu atribute accentuate de învingător /clasa 40

.a.m.d.

< => ?i @ "#%ct!

"edinţă foarte puternică de abandon, de cedare în faţa situaţiilor problematice. 'ersoană

defetistă, nesigură, timorat, apatică, abulică, depresivă.

@ 0 -@ "#%ct!'ersoană înclinată spre abandon, fără încredere în forţele proprii, care se teme de riscuri.

>efuză să ia iniţiativă, dă dovadă de un conformism exagerat, este lipsită de energie. 'referă

stabilitatea cu orice preţ. Are tendinţa de a se subevalua.

-@ 0 =@ "#%ct!

'ersoană cu o psihologie de învingător$ entuziast, optimist, dinamic, contient de propriile

capacităţi, încrezător în forţele proprii, capabil de a-i asuma iniţiative$ bine orientat iautoorientat,, destinat succesului$ aptitudini de lider.

=@ 0 =>

'ersoană de cu o psihologie de învingător cu orice preţ$ energic, curajos, decis, pasionat de

risc$ uneori arogant, sfidător, cu tendinţe de a se supraevalua. >ecurge uneori la mijloace

discutabile din punct de vedere moral, datorită tendinţei puternice de autodepăire.


17/19


18/19

4aliditatea predictivă a chestionarului urmează a fi stabilită în etapa următoare a

studiului, în care intenţionăm corelarea rezultatelor la test cu criteriul /succesul professional0

A%alia $! it!'

.naliza dificultăţii are ca obiectiv de bază eliminarea din chestionar a itemilor cu gradde dificultate necorespunzător. )ată fiind populaţia specifică a prezentului studiu, gradul înalt

de instruire a participanţilor, situaţiile de comportament relativ comune prezentate, lipsa

solicitărilor de informaţii suplimentare privind itemii /în cadrul testărilor propriu-zise0 ne

îndreptăţesc să considerăm că itemii au avut un grad de dificultate corespunzător.

.naliza capacităţii de discriminare a itemilor reprezintă gradul în care un item are

capacitate de discriminare a comportamentelor pe care le măsoară. 6iteratura de specialitateindică peste EG de indicatori de discriminare care pot fi folosiţi în construcţia diferitelor tipuri

de teste. 7ndicele de discriminare este cunoscut i sub denumirea de N%pper-loPer

discriminationI. Considerăm că, în chestionarul pe care l-am construit, ) are valoarea GG,

întruc!t procentul de reuită în completarea sa a fost de GGQ.

L&t#l $! s#bi!c*i

6otul a fost alcătuit din +G de persoane, manageri de diferite niveluri /mediu i înalt0,

aparţin!nd unor organizaţii av!nd ca profil producţie, marBeting-v!nzări, administraţie

publică, resurse umane, armatăRpoliţie, învăţăm!ntRcultură, sănătate. 'articipanţii sunt de

ambele genuri, cu v!rste cuprinse între 1E i E9 de ani.

Ca tehnică de eantionare, s-a folosit eantionarea stratificată /date fiind condiţiile

impuse de structura obligatorie a respondenţilor, ce ţin de subiectul cercetării0.

"oţi participanţii la studiu au fost informaţi, în cadrul unor discuţii preliminare, despre

obiectivele cercetării$ instructajul de administrare a chestionarului fiind standardizat.

Acest demers s-a costituit în faza de teren, în cadrul căreia itemii chestionarului au

fost supui realităţii.

Considerăm eantionul omogen, fapt demonstrat i de graficul rezultat în urma

prelucrării statistice a datelor /care tinde spre aproximarea curbei gaussiene0.

INTERPRETAREA REZULTATELOR


19/19

PSIHOLOGIA DE ÎNVINGĂTOR CA APTITUDINE A MANAGERULUI DE SUCCES

Documents

Transcript of PSIHOLOGIA DE ÎNVINGĂTOR CA APTITUDINE A MANAGERULUI DE SUCCES