Psihologia creativitatiiTRUE/FALSE1)S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate i prin autorealizarea individului.ANS:F2)Abordarea gestaltist prezint demersul creator ca pe unul de tip aleator.ANS:F3)Behavioritii apreciaz c potenialul creator al unui individ este influenat preponderent de modul n care au fost recompensate iniiativele sale creative.ANS:T4)Afectivitatea este important pentru demersul creator pentru c asigur energizarea i valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale.ANS:T5)Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai multor componente, i anume: senzoriale, psihomotrice, intelectuale i fizice.ANS:T6)Lehman explic declinul productivitii creative prin intervenia urmtorilor factori: reducerea flexibilitii, diminuarea vigorii fizice, a acuitii vizuale, a strii de sntate, modificri ale sistemului motivelor ca urmare a rspunderilor familiale, multiplicarea sarcinilor administrative.ANS:T7)Dovada influenei factorilor socio-istorici, a spiritului timpului cum spunea Goethe, este existena unor descoperiri simultate a unor cercettori ce au lucrat independent.ANS:T8)Iluminarea este o etap de rscruce, n care are loc att fructificarea eforturilor din celelalte etape, ct i demararea activitii de execuie a produsului creator.ANS:T9)Funcionalitatea grupului influenat de performanele sau eecurile n rezolvarea sarcinilor de ctre fiecare membru.ANS:T10)Eterogenitatea este stimulativ pentru creativitatea de grup cnd este prezent la nivel aptitudinal i motivaional i omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregtirii i experienei profesionale.ANS:F11)ntre grupul creativ i cel necreativ se stabilesc direfene, mai ales prin ponderea de interaciuni existente n cadrul grupului: n cel creativ predomin discuiile pe tema atmosferei din grup (comportamentul efului, nemulumirile).ANS:F12)Distincia realizat de M. Roco ntre grupul creator i grupul creativ este urmtoarea: grupul creativ este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si, iar grupul creator este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod spontan.ANS:T13)Una din diferenele ntre creativitatea din tiin i tehnic i cea din art este c, n primul caz produsul l exprim pe creator, personalitatea acestuia, iar n cazul artei sunt reflectate cerinele i scopurile mediului.ANS:F14)Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente i performane creative, dar putem, de asemenea, s validm prin metoda criteriului extern, rezultatele obinute prin testele de creativitate.ANS:T15)Desemnarea cazurilor extreme este una din tehnicile metodei interaprecierii, prin care colegii realizeaz o ierarhie pe un anumit criteriu.ANS:F16)Specificul brainstorming-ului const n separarea ntre etapa de elaborare a ideilor i cea de evaluare a lor.ANS:T17)n cadrul edinei de braistorming, secretarul are ca funcie stabilirea ordinii n care participanii iau cuvntul.ANS:F18)Spre deosebire de brainstorming, sinectica este o metod calitativ ntruct se elaboreaz o singur idee care se ajusteaz ulterior.ANS:T19)Metoda listelor este o metod imaginativ de stimulare a creativitii prin care se realizeaz matrici bi, tri sau multidimensionale.ANS:F20)Inteligena simbolic permite operarea cu noiunile verbale, cu informaii sub forma nelesurilor ataate cuvintelor.ANS:F21)Stilul cognitiv red modul specific n care se exprim inteligena sau creativitatea i este influenat de experiena personal i educaie.ANS:T22)Creativitatea nu este neaprat o condiie a supradotrii intelectuale sau a talentului.ANS:F23)Cnd ntre factorii de mediu i cei ereditari exist diferene prea mari de nivel i calitate, aptitudinile speciale nu se pot dezvolta corespunztor.ANS:T24)Asociationistii au definit fenomenul creatiei astfel: un proces de asociatie intre anumite elemente care duce la aparitia unor combinatii vechi, obisnuite si deja folosite, proces care este subordonat unor exigente sau finalitati.ANS:F25)Ca reprezentanta a teoriei culturale, M. Mead, considera ca societatile care incurajeaza doar gandirea convergenta au rol stimulativ pentru creativitate.ANS:FMULTIPLE CHOICE1)Termenul de creativitate a fost introdus n psihologie de ctre: 1G. Allport;2J. P. Guilford;3E. P. Torrance;ANS:12)Creativitatea, dimensiune complex este:1latura dinamico-energetic a personalitii;2latura transformativ-constructiv a personalitii;3latura relaional-valoric;ANS:23)Printre criteriile prin care putem diferenia activitatea creatoare de cea reproductiv exist i urmtoarele:atipul de experien preferat (experienele noi, neuzuale);bdomeniile de activitate alese;cnatura obstacolului ce trebuie depit (situaii problematice noi);1a+b+c2a+c3b+cANS:24)Factorii interni ai gndirii creatoare amintii de C. Rogers sunt:atolerana la ambiguitate;bautoevaluarea produselor activitii;cconformismul;daranjarea spontan i inedit a elementelor;edependena de grup.1b+c+d2a+b+d3c+d+eANS:25)n psihologia romneasc exist un model factorial al creativitii, model ce-i aparine lui:1T. Vianu;2M. Ralea;3P. Popescu-Neveanu.ANS:36)Trsturile caracteriale importante pentru stimularea creativitii sunt:aperseverena;bcontiinciozitatea;cconformismul;dncrederea n sine;eacceptarea necondiionat a normelor de grup.1c+d+e2b+c+d3a+b+dANS:37)Printre condiiile socio-economice i culturale stimulative pentru creativitate amintim:aun nivel ridicat de aspiraie al grupului;baderarea strict la normele grupului;ccondiii socio-economice medii.1a+b2b+c3a+cANS:38)Modelul lui G. Wallas prezint creativitatea ca pe un proces ce se deruleaz n:12 etape;26 etape;34 etape.ANS:39)n actul de creaie se impun tipurile de pregtire:apregtirea de specialitate;bcultura general;cpregtirea pentru o anumit tem, problem.1a+b2b+c3a+b+cANS:310)Principalele surse pe care le poate folosi creatorul n literatur, n derularea etapei de pregtire sunt: a. experiena proprie de via; b. operele create anterior.1b2a+b3aANS:211)Mijloacele de exprimare ale creatorului n etapa de execuie, creia i este specific un proces de gndire imaginativ, pot fi urmtoarele:asunetele ordonate, astfel nct, s redea sentimentele;bcuvintele aranjate n coordonate expresive logico-afective;cculorile, care prin combinare redau un peisaj, un personaj.1a+b+c2a+b3b+cANS:112)Abilitile creatorului necesare pentru a transmite mesajul operei sunt:agsirea unor modaliti verificate deja, comune, pentru a reda anumite aspecte;bstpnirea contrastelor pentru a sugera tensiunea strii interioare;ccapacitatea de a doza elementele componente ale aciunii operei, al schirii trsturilor personajelor, a evoluiei acestora.1a+b+c2b+c3a+bANS:213)Cele mai importante criterii de evaluare ale produsului creator sunt:anumrul elementelor componente;boriginalitatea;cutilitatea social.1a+b2a+b+c3b+cANS:314)Printre condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o sarcin pentru a fi abordat n grup menionm:asarcina s permit delimitarea prilor componente i a contribuiei fiecrui membru;bstabilirea unor corelaii ntre performanele individuale i cele de grup;c numar mare de membrii1a+b2b+c3a+cANS:115)Analiza produselor activitii, ca metod de estimare a creativitii la copii presupune aprecierea:aproduselor realizate de copii din proprie iniiativ;bproduselor realizate de copii la cererea colii.1a2a+b3bANS:216)Calculul originalitii la testele de creativitate poate fi realizat prin urmtoarele procedee:aprocedeul indicelui de marime;bprocedeul indicelui de frecven;cprocedeul indicelui de ingeniozitate.1a2b+c3bANS:217)Prin metoda biografic se pot obine informaii asupra:apersonalitii creatorului;bactului creator i condiiilor creaiei; cnatura, geneza i specificul activitii creatoare.1a+c2a+b+c3a+bANS:218)Metoda caselor de evaluare a fost elaborat de:1M. Roco;2J. P. Guilford;3F. Barron.ANS:319)n etapa luminii roii, se realizeaz evaluarea ideilor emise, considerndu-se c edina a avut succes atunci cnd au fost selectate:130-40% din ideile emise;250% din ideile emise;310-15% din ideile emise.ANS:320)Braisntorming-ul poate fi aplicat n domeniile:aproducie;bcercetare;cnvmnt.1a2a+b+c3b+cANS:221)Sinectica, una din metodele de stimulare a creativitii a fost elaborat de :1Al. Osborn;2M. Roco;3W. J. Gordon.ANS:322)n cadrul discuiei Panel auditoriul poate interveni n discuiile purtate de eantionul panel prin intermediul:1unor bileele pe care se trec doar ntrebri;2unor cartonae de diverse culori pentru ntrebri, sentimente, informaii;3lurilor de cuvnt n ordine alfabetic.ANS:223)Lista interogativ, util pentru stimularea debitului creativ i alctuit din 9 categorii de ntrebri a fost elaborat de:1E. P. Torrance;2W. J. Gordon;3Al. Osborn.ANS:324)Definirea supradotrii a fost realizat n psihologie prin mai multe modaliti:aobiectiv; bsubiectiv; cdescriptiv; dcomparativ.1b+c+d2a+c+d3a+bANS:225)Printre atitudinile creative dominante identificate de M. Roco sunt:ainteres fa de nou;batracie fa de problemele obinuite, uzuale; cdependea n gndire i aciune;dnonconformism;eperseveren.1a+b+c2a+d+e3b+eANS:226)Printre blocajele metodologice ale creativitii amintim:a fixitatea funcional;b teama de a nu grei;c rigiditatea algoritmilor.1b+c2a+c3aANS:227)Asociaiile de tip creativ identificate de Mednick sunt urmtoarele:aserendipitatea;b.asemnarea;c.medierea prin simboluri.1a+b+c2b+c3a+cANS:128)Din punct de vedere al rezonanei intime, ca factor stilistic al personalitii, se consider c stimulator pentru creativitate este tipul:1centripetal orientat2centrifugal orientat3ambiegal orientatANS:329)E. P. Torrance apreciaz c productivitatea de tip creativ presupune o mbinare a caracteristicilor femeilor cu cele ale brbailor i anume:a. sensibilitate i deschidere fa de probleme;b. independena i divergena gndirii;c. dorina de contacte sociale; d. dependena de grup.1a+b+c+d2a+b+c3a+b4b+cANS:330)Vrsta unui grup este benefic pentru creativitate atunci cnd este de:11-2 ani24-6 ani33-5 aniANS:331)Studiul de caz poate fi folosit:a.n scop diagnostic;b.n scopul stimulrii creativitii; c. nici unul.1c2a+b3aANS:232)Brainstorming-ul ca metod de stimulare a creativitii a fost conceput de:1G. Allport2Al. Osborn3E. P. TorranceANS:233)Srategiile euristice ce pot fi folosite n edinele de sinectic sunt:a.serendipitatea;b.empatia;c.inversiunea;d.analogia i evaluarea; e. evaluarea 1a+b2b+c+d+e3c+d+e4a+c+d+e5b+c+dANS:534)Modelul tridimensional al intelectului, util n descifrarea structurii intelectului a fost elaborat de:1G. Allport2J. P. Guilford3J. PiagetANS:235)Inteligena semantic permite operarea cu noiunile:1figurale2verbale3nonverbaleANS:236)Care sunt criteriile mentionate de A. Koestler, prin care poate fi diferentiata originalitatea de rutina?a. algoritmii alesib. nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor si solutiilorc. numarul persoanelor implicate in activitated. natura obstacolului ce trebuie depasit si tipul obiectivelor alesee. tipul de experienta preferat.1a+b+c2b+d+e3b+cANS:237) Nivelul creativitatii specific geniilor, care pot duce la revolutionarea unor domenii ale stiintei, tehnicii sau artei este:1creativitatea emergentiva2creativitatea expresiva3creativitatea productivaANS:138)Caracteristic varstelor mici este acel nivel al creativitatii la care important este comportamentul si nu abilitatea sau calitatea produsului, si anume:1creativitatea productiva2creativitatea expresiva3creativitatea inovativaANS:239)Formele asociatiilor de tip creativ, din diverse domenii de activitate, descrise de Mednick sunt urmatoarele:a. asemanareab. divergentac. serendipitatead. medierea prin simbolurie. convergenta1a+c+d2b+c+e3a+b+c+dANS:140)Testul de asociatie indepartata (Remote Association Test) utilizat in diagnoza creativitatii, prin care se urmareste originaliattea si raritatea statistica a asociatiilor a fost elaborat de:1Mednick2Torrance3GuilfordANS:141)Fiind adept al orientarii gestaltiste, R. Arnheim aprecia ca profilul psihologic al creatorului trebuie sa includa si:1deschiderea fata de asimetrie2deschiderea fata de simetrie si echilibru3deschiderea fata artaANS:242)Conform umanistilor, creativitatea ii permite individului, prin confruntarea cu mediul inconjurator sa-si satisfaca trebuintele:1de securitate2de autorealizare3fiziologiceANS:243) C. Rogers, reprezentant al umanismului, aprecia ca premisa pentru dezvoltarea potentelor creative este reprezentata de asigurarea unor conditii de:1baza de algoritmi2un climat de evaluare critica a ideilor, in mod constant3securitate psihologicaANS:344)J.P. Guilford prezinta un model tridimensional al intelectului, in care sunt inclusi factorii intelectuali implicati in activitatea creatoare, model ce are urmatoarea structura:16 operatii, 6 continuturi, 6 produse25 operatii, 6 continuturi, 6 produse35 operatii, 4 continuturi, 6 produseANS:345)In modelul factorial elaborat de Paul Popescu-Neveanu, creativitatea este considerata a fi rezultatul interactiunii dintre:1motivatie si inteligenta2aptitudini si atitudini3temperament si caracterANS:246)Cognitivistii au descris modalitatile caracteristice ale individului de a-si culege informatiile din mediul inconjurator, ca fiind:1stiluri cognitive2stiluri de rezonanta intima3stiluri de motivareANS:147)Cognitivistii apreciau ca principalele dimensiuni ale gandirii creatoare sunt:a. flexibilitateab. fixitatea functionalac. adaptabilitatea1a+b+c2b+c3a+cANS:348)Conceptele fundamentale folosite n abordarea psihanalitic pentru explicarea fenomenului creativ sunt: a. sublimareab. regresia adaptativc. elaborarea.1a+b2b+c3a+b+cANS:349)Flexibilitatea gandirii este:1aptitudinea de restructurare a demersurilor gandirii in raport de noile cerinte sau de varietatea raspunsurilor formulate, presupunand apelul la centrari si decentrari succesive2volumul si rapididatea debitului asociativ3formularea unor raspunsuri originale.ANS:150)Fluiditatea gandirii se refera la:1restructurarea demersurilor gandirii in raport de noi cerinte2identificarea problemelor3volumul si rapiditatea debitului asociativ, sau numarul de raspunsuri obtinut.ANS:351)Aptitudinile speciale constituie o rezultant a combinrii n grade i ponderi diferite a mai multor componente, i anume: a.senzoriale b. psihomotricec. intelectualed. fizice1a+b2a+b+c3a+b+c+dANS:352)M. Roco aprecia ca grupul creator :1este constituit pentru stimularea creativitii membrilor si2este unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod spontan.ANS:253)M. Roco ntre aprecia ca grupul creativ este: 1constituit pentru stimularea creativitii membrilor si2unitatea dintr-un anumit departament al unei instituii care i-a demonstrat performanele creative n mod spontan.ANS:154)Cele doua principii pe care se bazeaza brainstormingul sunt: a. amanarea judecatiib.consultarile reciprocec.cantitatea creste calitatea1a+c2a+bANS:155)Sinectica, metoda imaginativa de stimulare a creativitatii este elaborata pe baza a doua principii stabilite de autor, W.J. Gordona. evitarea evaluarii criticeb.transformarea straniului in familiarc.transformarea familiarului in straniu sau distantarea de problema1a+c2b+cANS:256)Inteligena simbolic permite operarea cu: 1notiunile verbale2informatii vehiculate sub forma de semne3informatiile neverbale din interactiunile socialeANS:257)Inteligenta semantica permite operarea cu 1informatiile figurale2informatiile sub forma semnelor3notiunile verbale, informatiile sub forma intelesurilor atasate cuvintelorANS:358)In dinamica procesului creativ din cadrul grupului, M. Roco a identificat urmatoarele niveluri:1individual, interactional, organizational2individual si organizational3individual, familial, socialANS:159)Metoda Delphi, elaborata de O. Helmer, pentru stimularea creativitatii, se bazeaza pe tehnica:1evitarii ambiguitatii2inlaturarii criticismului3consultarilor reciproceANS:360)Metoda Frisco, destinata stimularii creativitatii, se bazeaza pe principiul:1brainstormingului regizat2blitz-brainstormingului3consultarilorANS:161)Rolurile ce sunt atribuite in cadrul metodei Frisco sunt urmatoarele:1palaria alba si palaria neagra2traditionalul, exuberantul, pesimistul, optimistul3criticul si novatorulANS:262)Metoda de stimulare a creativitatii cunoscuta ca fiind un fel de blitz-brainstorming este metoda:1Sinectica2Philips 6-63FriscoANS:263)Sedinta de brainstorming presupune o desfasurare pe urmatoarele etape:1amanarea judecatii,;cantitatea creste calitatea2transormarea straniului in familiar; transformarea familiarului in straniu3etapa luminii verzi; etapa luminii rosiiANS:364)Factorul biologic ce indica nivelul superior pana la care se pot dezvolta potentele creative innascute, dar fara a garanta, in mod obligatoriu, atingerea acestora este: 1sexul2ereditatea3sanatatea mentalaANS:265)Autorul care a identificat unele fluctuatii pe parcursul creativitatii, in sensul ca pana la 9 ani se inregistreaza o crestere, intre 9 si 12 ani o stagnare, intre 12 si 17 ani un puseu remarcabil, dupa care, curba descreste treptat, este:1E.P. Torrance2Al. Rosca3M. ZlateANS:166)Analizand conditiile socio-economice si culturale ale creativitatii, autorul care a constatat ca in privinta dotarii ereditare nu exista diferente in distributia oamenilor cu aptitudini exceptionale in populatia generala in toate zonele culturale, valorificarea acestor potente impunand anumite conditii ereditare, este:1James2Roco3CattellANS:367)Perspectivele din care poate fi abordat climatul creativ sunt urmatoarele:a. influenta climatului asupra formarii si afirmarii creativitatii, asupra formarii capacitatii creatoare la copii si adolescentib. influenta asupra gestionarii timpuluic. influenta asupra performantelor creatoare la persoanele angajate intr-o activitate profesionala1a+b+c2a+c3b+cANS:268)Tipul de grup dezvoltat in Buffalo, cunoscut sub numele CPS (Creative Problem Solving) are la baza ca principii de organizare:a. normele grupului Delphib. normele grupului brainstormingc.normele grupului sinectic1a+c2b+c3a+b+cANS:269)Specificul grupului CPS (Creative Problem Solving) este:1existenta doar a unor faze divergente2existenta unei faze divergente si a alteia convergente in fiecare etapa a procesului de rezolvare3existenta doar a unor faze convergente de rezolvare a problemelorANS:270)Mariana Caluschi a conceput un grup de dezvoltarea creativitatii, in care formarea se face prin creativitate, scopul principal fiind stimularea potentialului creator prin insusirea metodologiei creativitatii si inlaturarea factorilor inhibitori, gestionarea timpului realizandu-se astfel: 180% din timp alocat antrenamentelor creative si 20% largirii fondului informational interdisciplinar250% din timp alocat antrenamentelor creative si 50% largirii fondului informational interdisciplinar3100% din timp alocat antrenamentelor creative ANS:171)Metoda interparecierii utilizeaza, pentru evaluarea creativitatii, trei tehnici distincte:1clasificarea, selectia, orientarea2desemnarea cazurilor extreme, clasificarea, evaluarea propriu-zisa3elaborarea planului, implementarea acestuia, feedback-ulANS:272)J. Roth si S. Sussman considerau ca metodele prin care pot fi asistati copiii supradotati sunt urmatoarele:1metode de accentuare2metode de dezvoltare diferentiala3metode de accelerare, metode de separare (selectare), metode de imbogatireANS:3