Psihologia comunicrii
,,Discursul public-modaliti de organizare

Realizat de: Mitrofan Tatiana

DISCRS- noiunea provine de la latinescul discursus ceea ce semnific:
expunere oratoricnfaaunuiauditoriupeotempolitic,moral,
cu vntare, expresie verbalagndirii disertaie, tratareaunuisubiectde
naturtiinificsauliterar;expozeu,tratat.

Discursul reprezint forma clasic a comunicrii verbale studiat de tiin i filozofie, nc din Antichitate cutndu-se regulile i condiiile unui discurs ct mai eficient. Emitorul acestui tip de comunicare se numete orator (vorbitor), iar receptorul este o mulime numit auditoriu (audiena).

Scopul principal al discursului este nelegerea mesajului de ctre auditoriu. n acest scop oratorul trebuie s tie dimensiunile auditoriului.

Oratorul trebuie s-i organizeze discursul innd cont de cteva criterii

Structura

audienei

Componena

audienei

Discursul public
fobie ,,popular,,:

Revista londonez Sunday Times prezint urmtoarele date n urma unui studiu:

frica de a vorbi in public ocupa primul loc ntre fobiile populare, obinnd 41% din sufragiile publicului britanic. frica de moarte a ocupat locul secund cu doar 19% dintre voturi.

Cauzele acestei frici:

Ideea preconceput c oratorii care

electrizeaz mulimea improvizeaz;

ns scenele improvizate sunt in 90% din cazuri exemple excelente de regie

Exist reguli clare, execelena necesitnd practic(ca n ah);

Necunoatere si nesiguran

Nencrederea n propriile capaciti.

ndeprtarea fobiei

Dorin puternic i ndrjit

Treziti-v entuziasmul; Ginditi-va la implicaiile pe plan social: noii prieteni, influena, spiritul de leader;

Nu vorbii decit atunci cind suntei sigur c avei ceva de spus si c tii exact despre ce e vorba.

Aveti incredere in voi.

William James: cnd v prsete entuziasmul,

acionai si vorbii ca si cum el ar continua s existe. Pentru a cpata curaj, purtati-v ca i cum ati fi deja curajos, cu o voin de fier.

Exersati! Exersati! Exersati!

Structura discursului public:

O bun structurare ajut att vorbitorul, ct i audiena

Ne intereseaz:

modul de construcie a structurii

Elementele componente

Structura general:

introducerea;

cuprinsul;

concluzia;

Introducerea

Traseaz linia de desfurare a discursului:

Salutul

Prezentarea personal (numele si prenumele)

Enuntarea temei

Prezentarea ideii centrale a discursului (si a argumentelor)

Conexiune cu o nevoie, o problem sau un scop al audienei

Explicarea termenilor care urmeaza a fi folositi (definitii) daca este necesar

Scop: captatio benevolentia: glume, atragerea simpatiei

Cuprinsul

Se prezint argumentele si se aduc dovezi in sprijinul acestora:

Dezvoltarea ideii centrale

Dezvoltarea argumentelor

premisa

rationament

concluzie

Exemple (dovezi) care sa sustina argumentele

Concluzia

Privire de ansamblu asupra discursului:

Explicarea eventualelor neclaritati

Accentuarea punctelor puternice ale discursului

Privire de ansamblu asupra intregului discurs

Tonus maxim, evitandu-se agresivitatea

Deci:"Spune-le ce o s le spui",

"Spune-le ce trebuie s le spui",

"Spune-le ce le-ai spus"

Mimica

util pt. captarea i pstrarea atentiei

Zmbetul atrage bunavointa publicului:transmite prietenie, apropiere si sigurande sine recomandabil n introducerea

discursului

ncruntarea transmite concentrare,atentie maxima dar si incordare si rigiditate, stare de tensiune

NU e recomandat!

Rictusul (schimonosirea fetei) induce ideea de nesiguran, minire sau nestpnire a temei NU e recomandat!

O incruntare uoar sau un rictus lejer trezesc interesul

Ex.: n loc de a te mpotrivi prin cuvinte unei idei, poi zmbi ironic

Privirea

Privirea pstreaza legatura dintre vorbitor si public.

Ne-privirea publicului induce sentimentul de nesiguranta si de ascundere a adevarului.

Contactul vizual permanent:

decisiv pentru ctigarea bunvoinei

si a ncrederii.

De ex.: uitarea la public in forma literei Z

Gestica si postura

Lipsa gesturilor discurs monoton si plictisitor

Utilizarea excesiv a gesturilor stare de agitaie n public, obosirea audientei.

Trebuie evitate gesturile:

agresive (mainile tinute in solduri,

indreptarea degetului aratator catre auditor),

nervoase (pocnitul din degete)

cele care denota indecizie sau nesiguran

(jocul cu diferite obiecte, trecerea minii prin pr, aranjarea prului)

Gestica si postura

un gest ne-uzual (bataia din palme,pocnirea din degete) aduce un lucru nou, atractiv dac:

nu creaz contradicii

nu e exagerat, ostentativ sau jignitor.

Indicate:

Postur ferm, dar nu rigid un plus de siguran

Orientarea spre public captarea i pstrarea atentiei

Elemente de paralimbaj

Tonul, ritmul si volumul vocii pot da anumite intelesuri cuvintelor din discurs

Tonul poate fi calm, agresiv, pedant, nervos,cald, rece etc.

Indicat tonul calm i sigur, dar ne-uniform.

Trecerea de la un ton calm la un ton entuziast atenie sporit (sau orice intercalare de tonuri)

Ruperile de ritm pt. accentuarea ideilor importante (alert-redus-alert).

Creterea sau scderea volumului suficient de tare, ns nu foarte ridicat (perceput ca agresiune)

Momente de tcere pt. a strni curiozitate

Dezvoltare personal

Repetiia in faa oglinzii

felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul

Repetitia in fata unui grup

se cere feed-back;

Repetitia in fata camerei video

autoanaliz i urmarire a propriei evoluii n timp.

Mari oratori:

Demostene Franklin D. Roosevelt Winston Churchill Mihail Kogalniceanu Nicolae Titulescu Marcus Tullius Cicero Iulius Cezar Barbu Catargiu Nicolae Iorga