psihologia

7
Psihologia fiind ştiinţă cu obiectul propriu de studiu posedă şi metodele de cercetare. Metodele de cercetare în psihologie dispun de o rigurozitate mai mică în comparaţie cu metodele din ştiinţele exacte sau ale naturii. În procesul dezvoltării ştiinţa psihologică a trecut treptat de la metodele subiective la metodele obiective, de la instrospecţie (autoobservaţie) ca metodă subiectivă la observaţie, experiment, test psihologic ca metode obiective. Metodele ştiinţei psihologice au un caracter instrumental, de intervenţie, de informare, interpretare şi acţiune. Metoda observaţiei constituie originea cercetărilor psihologice. Observatorul are şansa de a descoperi un fapt numai dacă inspectează realul, fiind înzestrat cu un fond amplu de cunoştinţe. A observa nu înseamnă a vedea, ci mai degrabă a înţelege, a analiza şi organiza realitatea. Observaţia are ca scop înţelegerea iar ca metodă de cercetare în psihologie constă în urmărirea determinată şi înregistrarea exactă a diferitor 1 Metodele de cercetare în psihologie Metoda testelor psihologice Metoda experimentală Metoda convorbirii Metoda observaţiei Metoda studierii produselor activităţii Metoda chestionarului Metoda biografică

description

psihologie

Transcript of psihologia

Psihologia fiind tiin cu obiectul propriu de studiu posed i metodele de cercetare. Metodele de cercetare n psihologie dispun de o rigurozitate mai mic n comparaie cu metodele din tiinele exacte sau ale naturii. n procesul dezvoltrii tiina psihologic a trecut treptat de la metodele subiective la metodele obiective, de la instrospecie (autoobservaie) ca metod subiectiv la observaie, experiment, test psihologic ca metode obiective.

Metoda experimental Metodele tiinei psihologice au un caracter instrumental, de intervenie, de informare, interpretare i aciune.

Metodele de cercetare n psihologieMetoda biograficMetoda studierii produselor activitiiMetoda convorbiriiMetoda testelor psihologiceMetoda chestionaruluiMetoda observaiei

Metoda observaiei constituie originea cercetrilor psihologice. Observatorul are ansa de a descoperi un fapt numai dac inspecteaz realul, fiind nzestrat cu un fond amplu de cunotine. A observa nu nseamn a vedea, ci mai degrab a nelege, a analiza i organiza realitatea. Observaia are ca scop nelegerea iar ca metod de cercetare n psihologie const n urmrirea determinat i nregistrarea exact a diferitor manifestri comportamentale. n psihologie exist mai multe clasificri ale formelor de observaie n dependen de criteriile care sunt puse la baz: n funcie de nivelul de structurare observaia este naiv-nestructurat i uzual interaciunilor umane i tiinific-planificat, organizat sistematic i raportat la un anumit scop. n funcie de nivelul de implicare a cercettorului observaia poate fi neparticipativ- observatorul se poziioneaz exterior fa de obiectul studiului i participativ-este de dorit ca identitatea cercettorului s nu fie descoperit. n funcie de nivelul de formare a protocolului observaia poate fi structurat utilizeaz o procedur formal, strict organizat cu obiective bine definite i nestructurat-nu presupune un protocol ferm stabilit din timp i informaiile se culeg prin raportare la scopul urmrit. Avantajele utilizrii acestei metode sunt: obinerea unei informaii ample, vaste, permite accesul la informaii n situaiile n care alte metode nu snt eficiente, procedura de selecie a subiecilor este simpl, permite descrierea evenimentelor aa cum au avut loc n realitate, este relativ puin costisitoare. Dezavantajele utilizrii metodei observrii sunt: nu poate fi folosit pentru determinarea comportamentelor unor grupuri mari, nu pot fi culese informaii despre trecut i nu permite predicii, observatorul poate prezenta o surs de eroare, se desfoar ntr-un timp ndelungat. Observarea ne permite studierea activitii psihice n condiii obinuite.

Metoda experimental presupune provocarea unui fenomen psihic n condiii bine determinate, cu scopul verificrii unei ipoteze. Este un mijloc de analiz i cunoatere. Experimentul se organizeaz n baza unei idei, a unei ipoteze care este de fapt o ntrebare adresat unei zone, unui anumit domeniu de realitate. Experimentul este considerat cea mai important metod de cercetare deoarece ne ofer posibilitatea de a furniza date precise i obiective. Prin experimentul psihologic are loc provocarea unui fenomen psihic, n condiii bine determinate, cu scopul de a gsi sau verifica o ipotez. Cele mai rspndite tipuri de experimente sunt experimentul de laborator i experimentul natural. Experimentul de laborator ofer posibilitatea de a studia cu precizie i siguran relaiile dintre fenomenele variabile, ceea ce constituie o condiie de baz pentru descoperirea legilor. Experimentul de laborator permite studierea izolat a influenei unui factor asupra vieii psihice cu excluderea influenelor ntmpltoare, el poate provoca, varia i repeta fenomenele psihice supuse studiului. Experimentul natural a fost introdus n tiina psihologic de psihologul rus A.Lazurski. Subiecii sunt supui cercetrii n condiii obinuite de via i activitate (coal, fabric, echip sportiv). Experimentul natural a deschis mari posibiliti n procesul studierii fenomenelor psihice n condiii obinuite de via, mbinnd avantajele cercetrii experimentale cu cele oferite de observaie. Avantajele: contribuie la studierea profund i multilateral a activitii psihice a oamenilor; ofer posibilitatea de a studia particularitile de vrst i cele individuale ale gndirii; s se stabileasc nivelul de dezvoltare a gndirii abstracte i a cauzelor finale prin faptul c evenimentele sunt provocate.Dezavantajele: strictee n respectarea condiiilor; caracterul artificial duce la nerespectarea mersului normal al procesului psihic; unele evenimente nu pot fi provocate n laborator. Metoda testelor psihologice are ca obiectiv de baz msurarea diferenelor ntre indivizi sau ntre reaciile unuia i aceluiai individ n diferite condiii. Noiunea de test pentru prima dat a aprut n anul 1890 ntr-un articol semnat de J.Mc.K.Cattell. Imbold principal pentru elaborarea testelor psihologice a fost depistarea handicapailor mintal, multiplele probleme prezente n procesul instructiv i necesitatea selectrii i repartizrii personalului n cadrul ntreprinderilor industriale.Cele mai populare teste folosite n psihologie sunt:- testele de inteligen;- testele de personalitate;- testele de aptitudini. Testele de inteligen i au originea de la scala de inteligen Binet-Simon. Toate testele de inteligen folosesc drept indice gradul de inteligen a subiectului i coeficientul de inteligen (IQ). Administrarea testelor de inteligen ofer date obiective privind nivelul dezvoltrii intelectuale a subiectului. Testele de personalitate i propun s studieze tot ceea ce include categoria de personalitate. Testele de personalitate, proiective - sunt constituite din totalitatea tehnicilor prin care subiectului i se solicit rspunsuri fa de stimuli nestructurai, pe care acesta va tinde s-i interpreteze prin prismapropriilor trsturi de personalitate.

Teste de aptitudini-aceste teste msoar att potenialul unei persoane de a executa o anumit sarcin, ct i abilitile i deprinderile practice pentru executarea unor activiti. Aceste teste fac parte din categoria de teste nalt formalizate, sunt construite, etalonate, cotate i interpretate n conformitate cu regulie de standardizare i cu teoria ce st la baza construciei lor. Avantajele sunt: ntr-un timp relativ scurt pot pune o persoan n situaii foarte variate; permit o mai mare obiectivitate n apreciere datorit standardizrii; ajut la stabilirea existenei sau lipsei unor particulariti psihice.Dezavantajele sunt: se aplic o singur dat; testele folosite mecanic creaz mari posibiliti de eroare; exist pericolul c trecerea timpuluui s afecteze precizia testului.

Metoda convorbirii este o discuie angajat ntre cercettor i subiectul investigat. Metoda dat poate fi folosit n diferite scopuri: pentru a vedea mersul gndirii subiectului, pentru a depista interesele subiectului, atitudinea fa de colectiv, relaiile interpersonale. Convorbirea cu subiectul se desfoar dup un program anumit care se elaboreaz din timp (formularea unor ntrebri, consecutivitatea de prezentare). Metoda convorbirii are avantajul c ntr-un timp scurt se obin numeroase date, dintre care unele nu pot fi obinute prin intermediul folosirii altor metode. Avantajele : permite recoltarea informaiei numeroase, variate ntr-un timp relativ scurt.Dezavantajele: provine din eventuala lips de receptivitate a subiectului; se impune cu necesitatea ca datele ei s fie completate i verificate prin alte metode.

Metoda chestionarului este un sistem de ntrebri elaborate n aa fel nct s obinem date ct mai exacte de la o persoan sau un grup social. n psihologie sunt utilizate chestionare cu rspuns deschis (subiectul are libertatea de a rspunde cum crede el de cuviin) i chestionare cu rspuns nchis (subiectul allege un singur rspuns din mai multe rspunsuri posibile). Chestionarele permit investigarea unui numr mare de subieci ntr-un timp relativ scurt, acumularea unui material bogat i prelucrarea lui destul de rapid.Avantajele: se d un timp redus; obinerea unei informaii bogate.Dezavantajele: nu se aplic copiilor mici; lipsete contactul direct subiect-obiect; ntrebrile pot fi neclare.

Metoda biografic (anamneza) implic o analiz a datelor privind trecutul unei persoane i a modului prezent de existen a ei. Metoda dat presupune strngerea ct mai multor informaii despre principalele evenimente parcurse de individ n existena sa, despre relaiile dintre ele, despre semnificaia lor n vederea cunoaterii istoriei personale a individului. n adunarea datelor biografice sunt utilizate i procedee specifice altor metode ca convorbirea, observaia. Aspectul esenial i cel mai dificil al metodei biografice este interpretarea datelor culese.Avantajele mari ale metodei biografice sunt reprezentate de naturaleea i autenticitatea datelor furnizate.Dezavatajul principal al acesteia este acela c datele selectate nu permit tot timpul o reproducere absolut, corect a vieii individului.

Metoda studierii produselor activitii este una din cele mai frecvent utilizate, ofer informaii suplimentare despre subiectul studiat. Reprezint orice produs al activitii copilului, se obin date referitor la capacitile copilului, nivelul dezvoltrii personale (nalt, mediu, slab), progresele n dezvoltare.

Concluzie: doar fiind folosite mpreun metodele psihologice pot oferi posibilitatea studierii profunde a psihicului uman, ele se completeaz reciproc.

Bibliografie:1. Psihologie general P.Jelescu, Ig.Racu, Ag.Bolboceanu (Chiinu, 2007);2. Psihologie general- Andrei Cosmovici (Iai,2005).1