Psihofiziologia Traumei - Corpul Isi Aminteste

8/16/2019 Psihofiziologia Traumei - Corpul Isi Aminteste

1/9

Psihofziologia traumei

TRAUMA - reprezintă o experiență psihofzică chiar dacă evenimentul traumatic nucauzează nici o vătămare corporală.

SPT – stres posttraumatic este stresul traumatic care persistă în urma (post) unuiincident traumatic. Doar când stresul posttraumatic se acumulează până la nivelul încare produce simptomele specifcate în DS-!"-#$ poate f aplicat termenul detul%urare de stres posttraumatic.

TSPT – tul%urare de stres posttraumatic ce implică un nivel ridicat de dis&uncțiezilnică 'i pertur%ă &uncționarea celor a&ectați inuențându-le a%ilitățile de a-'irăspunde nevoilor zilnive 'i de a realiza cele mai %azale sarcini.

*n #S+# un eveniment traumatic nu este amintit 'i clasat în trecutul personal înacela'i mod cu alte evenimente de viață. #rauma continuă să deran,eze realitateavizuală auditivă 'isau orice altă realitate somatică a vieții victimelor sale. le retrăiesciar 'i iar experiențele su&erite care le-au amenințat viața reacționând în mintea 'icorpul lor ca 'i cum asemenea evenimente încă au loc.

#S+# reprezintă o stare psiho%iolo/ică complexă. 0ceasta poatea apărea ca rezultatal experiențelor care periclitează viața când reacțiile de stres psiholo/ic 'i somaticpersistă mult timp după ce evenimentul traumatic s-a terminat.

SISTEMUL LIMBIC ȘI SUPRAVIEȚUIREA

xcitarea 'i în consecință hiperexcitarea traumatică este mediată de sistemullim%ic (localizat în centrul creierului între trunchiul cere%ral 'i cortex). 0ceastă parte acreierului re/lează comportamentele de supraviețuirea 'i de exprimare emoțională. Seocupă în primul rând cu activitățile de supraviețuire precum hrănirea reproducereasexuală 'i apărările instinctive de luptă sau &u/ă. Sistemul lim%ic inuențează de

asemenea procesarea mnezică. Sistemul lim%ic are o relație strânsă cu sistemulneros autonom !S"A#$ l evaluează o situație transmițând semnale către S10 fepentru a odihni corpul fe pentru a-l pre/ăti pentru e&ort. S"A %oa&' un rol (nreglarea mu)&hilor netezi )i a altor organe interne* inima )i sistemul&ir&ulator+ rini&hii+ ,l'm-nii+ intestinele+ ezi&a urinar'+ ,u,ilele$ Cele .ou'ramuri ale sale+ &ea sim,ati&' !S"S# )i &ea ,arasim,ati&' !S"P#+ /un&0ioneaz'.e o1i&ei (n e&hili1ru re&i,ro&* &-n. una este a&tiat'+ &ealalt' estesu,rimat'$ S"S este a&tiat (n ,rin&i,al (n st'ri .e e/ort )i stres+ at-t ,oziti+&-t )i negati$ S"P este a&tiat (n ,rimul r-n. (n st'ri .e o.ihn' )i rela2are$

Sistemul lim%ic reacționează la aspectul extrem al amenințării traumatice prineli%erarea unor hormoni care transmit corpului să se pre/ătească pentru o acțiune

de&ensivă. *n urma perceperii amenințării ami/dala transmite un semnal de alarmăhipotalamusului (am%ele find structuri în sistemul lim%ic) care acționează asupra adouă sisteme2 (3) activează S1S 'i (4) produce hormonul de eli%erare a corticotoprinei(5$6). 0ceste acțiune continuă fecare cu o sarcină distinctă însă asociată. *n primulrând activarea S1S va provoca pe rând ca /landele suprarenale să eli%erezeepine&rină 'i norepine&rină pentru a mo%iliza corpul pentru luptă sau &u/ă. 0cest &apteste realizat prin cre'terea ritmului respirației 'i al %ătăilor inimii pentru a &urniza maimult oxi/en trimițând sân/ele din piele în mu'chi pentru a asi/ura mi'cări rapide. *nacela'i timp în celălalt sistem 5$6 activează /landa hipofză să eli%ereze hormonuladrenocorticotropic (05#6) care va activa de asemenea /landele suprarenale de

3


2/9


această dată pentru a eli%era un hidrocortizon cortizolul. 7dată ce incidentul traumatics-a terminat 'isau reacția de luptă sau &u/ă a avut succes cortizolul va întrerupereacția de alarmă 'i producere epine&rineinorepine&rinei a,utând la resta%ilireahomeostaziei corpului.

0cest sistem poartă numele de axa hipotalamo-hipofzo-corticosuprarenaliană

(665).7 zonă de interes în ceea ce prive'te axa 665 'i cortizolul o reprezintă reacția de încremenire la amenințarea traumatică. 5ând moartea poate f iminentă cândscăparea este imposi%ilă sau amenințarea traumatică este prelun/ită sistemul lim%icpoate activa în mod simultan S1+ cauzând o stare de încremenire numită imo1ilitatetoni&' – precum un 'oarece care stă ca mort când este prins de o pisică sau într-ostare de înțepenire precum o căprioară prinsă în lumina &arurilor.

0ceste reacții ale sistemului nervos – lupta &u/a 'i încremenirea (sau imo%ilitateatonică) – sunt acțiuni automate de supraviețuire. le sunt similare reexelor prin &aptulcă sunt instantanee însă mecanismele care stau la %aza acestor reacții sunt cu multmai complexe decât simplele reexe. Dacă percepția la nivelul sistemului lim%ic este căexistă &orță timp 'i spațiu sufciente pentru &u/ă atunci corpul începe să aler/e. Dacă

percepția sistemului lim%ic este că nu există sufcient timp pentru &u/ă însă existăsufcientă &orță pentru apărare atunci corpul va lupta. Dacă sistemul lim%ic percepecă nu este nici timp nici &orță pentru luptă sau pentru &u/ă 'i moartea poate fiminentă atunci corpul va încremeni.

*n această stare victima traumei intră într-o realitate modifcată. #impul se încetine'te 'i nu mai există &rică sau durere. *n această stare dacă are loc vătămareasau moartea durerea nu mai este resimțită la &el de intens. 7amenii care au căzut dela mari înălțimi sau care au &ost mutilați de animale 'i au supraviețuit desriu exact oast&el de reacție. $eacția de încremenire ar putea de asemenea să crească 'ansele desupraviețuire. *n cazul unui atac din partea unui om sau unui animal atacatorul î'ipoate pierde interesul odată ce prada sa a murit a'a cum o pisică î'i pierde interesul&ață de un 'oarece lipsit de viață.

ste important să se înțelea/ă &aptul că aceste reacții ale sistemului lim%icS10sunt răspunsuri instantanee 'i instinctive la amenințarea percepută. le nu sunt aleseprintr-o deli%erare rațională. ulte persoane care au su&erit traume se simt &oartevinovate 'i ru'inate pentru &aptul că au încremenit sau că au 8rămas ca 'i moarte8 'ică nu au &ăcut mai mult pentru a se prote,a pe sine sau pe alții prin luptă sau &u/ă. *nacele cazuri înțele/erea &aptului că încremenirea este automată &acilitează adeseaprocesul difcil de iertare de sine.

$eacția de&ensivă &ață de amenințarea reamintită

5ând sistemul lim%ic activează S10 pentru a răspunde la amenințarea unui

eveniment traumatic aceasta reprezintă o reacție de supraviețuire normală sănătoasă'i adaptativă. *n cazul în care S10 continuă să fe activat în mod cronic de'iamenințarea a trecut 'i i s-a supraviețuit aceasta constituie #S+#. ai de/ra%a decâtsă î'i ocupe propriul loc în trecutul persoanei evenimentul traumatic pare să continuesă planeze li%er în timp a,un/ând adesea nechemat în percepția actuală ca 'i când s-ar întâmpla într-adevăr în prezent.

*n cadrul sistemului lim%ic există două zone asociate care sunt esențiale pentrustocarea memoriei2 hipocampul 'i ami/dala. Se cunoa'te &aptul că amig.ala a,ută laprocesarea amintirilor puternic încărcate a&ectiv precum teroarea 'i /roaza devenind&oarte activă atât în timpul cât 'i pe perioada reamintirii unui incident traumatic.

4


3/9


3i,o&am,ul pe de altă parte &urnizează context temporal 'i spațial unui evenimentpunându-ne amintirile în perspectiva 'i locul potrivit pe linia temporală a vieții noastre.+rocesarea realizată de hipocamp o&eră evenimentelor un început un mi,loc 'i uns&âr'it. 0cest lucru este &oarte important în ceea ce prive'te #S+# deoarece una dintrecaracteristicile sale este senzația că trauma nu s-a încheiat încă. S-a demonstrat &aptulcă activitatea hipocampului este adesea suprimată su% amenințarea traumatică9contri%uția sa o%i'nuită la procesarea 'i stocarea unui eveniment nu este disponi%ilă.

5ând acest lucru se întâmplă evenimentul traumatic nu î'i mai ocupă poziția corectă înistoria persoanei 'i continuă să invadeze prezentul. :ipse'te percepția terminăriievenimentului 'i a supraviețuirii victimei. 0cesta este pro%a%il mecanismul care se aăla %aza celui mai reprezentativ simptom din #S+# de 8ash%ac;8 – episoade de retrăirea traumei în minte 'i corp.


4/9


=


5/9


4ezoltarea+ memoria+ &reierul

:a na'tere creierul este printre cele mai imature or/ane ale corpului. De &aptacesta se aseamănă mult cu un computer nou înzestrat cu un sistem de operareelementar care încorporează tot ceea ce va f necesar pentru dezvoltarea 'ipro/ramarea ulterioară pentru stocarea 'i des&ă'urarea in&ormațiilor în memorie însădeocamdată find incapa%il să &acă multe lucruri care să depă'ească cerințele&undamentale de sistem.

5reierul uman este în cea mai mare parte malea%il – pro/rama%il 'i repro/rama%il– în or/anizarea sa. 0cesta este &oarte reactiv la inuențele externe. De &apt cu câteste mai avansată 'i mai complexă structura creierului cu atât mai mare este 'imalea%ilitatea acestuia. Corte2ul &ere1ral este structura cea mai complexă 'i înacela'i timp cea mai exi%ilă 'i u'or inuența%ilă. Trun&hiul &ere1ral este structuracea mai puțin complexă 'i mai puțin malea%ilă din creier. Suscepta%ilitatea creierului la

inuență 'i schim%are este necesară pentru cre'tere 'i dezvoltare. *n lipsa capacitățiicreierului nostru de a se adapta 'i a se schim%a ar f imposi%il să învățăm ceva.5re'terea dezvoltarea 'i schim%area sunt necesare pentru sănătate 'i supraviețuire.De'i rămâne exi%il de-a lun/ul vieții capacitatea creierului de a se modifca descre'teodată cu înaintarea în vârstă. >i %ineînțeles că primele zile luni 'i ani de viață suntcruciali pentru constituirea &undamentelor capacităților 'i talentelor ulterioare precum'i a defcitelor.

odul în care se or/anizează creierul în primă instanță depinde de interacțiunile%e%elu'ului cu mediul modul în care creierul continuă să crească să se dezvolte 'i săse reor/anizeze depinde de experiențele ulterioare întâlnite de-a lun/ul vieții de copil.Din moment ce nu există două experiențe de viață identice chiar 'i în cazul /emenilor

identici malea%ilitatea creierului este cea care ne &ace unici pe fecare dintre noi.$ecunoa'terea &aptului că or/anizarea creierului este exi%ilă 'i supusă inuenței estecrucială pentru înțele/erea atât a modului în care se dezvoltă tiparele emoționaledis&uncționale cum este sindromul de stres posttraumatic precum 'i a modului în careacestea pot f schim%ate.

Creierul 1e1elu)ului are instinctele 'i reexele care sunt necesare existenței(%ătăile inimii reexul respirator) a%ilitatea de a in/era 'i consuma hrana (reexe decăutare supt 'i în/hițit9 di/estie 'i excreție) 'i de a %enefcia de pe urma contactului(căi senzoriale reexe de apucare) etc. 5u toate acestea acest sistem cere%ral %azal

nu este sufcient pentru a asi/ura supraviețuirea su/arului. ?e%elu'ul are nevoie de unom mai matur (în/ri,itorul primar – de o%icei dar nu mereu mama lui) care să ai%ă/ri,ă de el 'i să îl prote,eze. ai mult decât atât mulți consideră că interacțiunea dintresu/ar 'i persoana care are /ri,ă de el este cea care determină dezvoltarea normală acreierului 'i a sistemului nervos.

?e%elu'ii depinde de în/ri,itorii lor pentru orice aspect al supraviețuirii lor. *n/ri,itoriicare sunt capa%ili să ai%ă /ri,ă atât de nevoile emoționale cât 'i de cele fzice alesu/arilor îi cresc să fe copii adolescenți 'i adulți cu o lar/ă /amă de resurse. i suntdin ce în ce mai mult capa%ili să preia responsa%ilitatea satis&acerii propriilor nevoi în

@


6/9


maniere adaptative 'i avanta,oase. ?e%elu'ii %ine în/ri,iți devin adulți rezilienți caresunt capa%ili să se lupte cu provocările vieții. 5reierele lor sunt capa%ile să proceseze 'isă inte/reze atât experiențele pozitive cât 'i pe cele ne/ative adău/ând lecțiiadaptative la repertoriul lor de comportamente 'i atitudini.

+e de altă parte %e%elu'ii crescuți de în/ri,itori incapa%ili să le satis&acă o partesemnifcativă a nevoilor prezintă riscul să se trans&orme în adulți cărora le lipse'te

reziliența 'i care au pro%leme cu adaptarea la urcu'urile 'i co%orâ'urile vieții. 5reierelelor pot f mai puțin apte să proceseze experiențele vieții. i par a avea difcultăți maimari în înțele/erea sensului evenimentelor vieții în special al celor stresante 'i par a fmai vulnera%ili la pertur%ările 'i tul%urările psiholo/ice inclusiv dependența desu%stanțe depresia 'i #S+#.

xistă un număr din ce în ce mai mare de cercetări care desriu modul în careapropierea a&ectivă 'i ata'amentele sănătoase sunt cruciale pentru dezvoltareasănătoasă încă din primele zile de viață. $elația de ata'ament stimulează dezvoltareacreierului care la rândul său extinde 'i activează a%ilitatea unui individ de a se adaptaemoțional de-a lun/ul vieții.

Creierul este &entrul .e &ontrol al sistemului neros. l re/lează temperatura

corpului ne spune când să căutăm mâncare 'i comandă toate &uncțiile implicate înalimentare di/estie 'i excreție. l transmite inimii noastre să %ată 'i ne &ace săinhalăm 'i să exhalăm. +rocrearea ar f imposi%ilă &ără creier 'i specia umană ardispărea. *n plus creierul precum un computer procesează in&ormațiile. l prime'tein&ormații prin toate căile senzoriale ale corpului2 văzul (care include 'i cuvintelescrise) auzul (care include 'i cuvintele vor%ite) /ustul atin/erea mirosulpropriocepția (care ne in&ormează în le/ătură cu pozițiile spațiale 'i interne alecorpului) 'i senzația vesti%ulară (care &ace posi%il echili%rul).

Comuni&area sistemului neros

#ermenul sina,s' se re&eră la o ,oncțiune a două celule nervoase (neuroni). *n acestloc semnalul sau in&ormația de la un neuron se trans&eră la următorul ca 'i cum oscânteie ar traversa distanța. 5omunicarea de la o celulă la următoarea poate frealizată fe printr-un impuls electric fe printr-un neurotransmițător chimic care trecede la o celulă la cealaltă. pine&rina 'i norepine&rina reprezintă exemple deneurotransmițători. 0ce'ti hormoni sunt secretați ca reacție la stresul traumaticepine&rina de către nervii simpatici din /landele suprarenale norepine&rina de cătrenervii simpatici din restul corpului. 5ând este secretată sufcientă norepine&rină dinterminațiile nervilor simpatici de-a lun/ul căii din sinapsă în sinapsă corpul estepre/ătit să lupte sau să &u/ă.

:anțurile de sinapse unesc neuronii în conf/urații care pro&us activitățile complexedes&ă'urate de creier 'i de corp. fecare lanț de sinapse produce un sin/ur rezultat2contracția unui mu'chi amintirea unei ima/ini clipirea unui ochi senzația de uturi înstomac o %ătaie a inimii tăierea respirației de surpriză. 5om%inații de lanțuri sinapticeproduc rezultate mai complicate2 mersul vor%itul rezolvarea unei provleme dematematică înțele/erea unui para/ra& scris amintirea detaliilor unui flm realizarea&aptului că ți-e &ri/ 'i ridicarea nivelului de încălzire. #oate in&ormațiile care a,un/ încorp 'i în creier prin intermediul simțurilor sunt interpretate 'i înre/istrate prin di&eriteseturi de sinapse 'i fecare reex comportament emoție sau /ând este produs prinintermediul unor seturi din di&erite sinapse. #oate experiențele sunt codifcate

A


7/9


înre/istrate 'i amintite prin intermediul sinapselor. 5reierul re/lează toate procesele 'icomportamentele corpului prin intermediul sinapselor care conectează nerii e/eren0i!&reier 56 &or,#$ *n acela'i mod corpul raportează înapoi creierului despre propriastare internă 'i despre poziția sa în spațiu prin intermediul sinapselor care conecteazănerii a/eren0i !&or, 56 &reier#. De asemenea tot prin intermediul unor seturi desinapse /ândurile individuale devin unite su% &ormă de concepte sau sunt asociateunor evenimente specifce. emoria co/nitivă implică conectarea nervilor prin

intermediul sinapselor din cadrul creierului. emoria somatică necesită ca nerviisenzoriali să fe conectați de creier prin intermediul sinapselor 'i apoi să fe înre/istrată în cadrul creierului.

5u toate acestea nimic nu este fx în ceea ce prive'te consecutivitatea sinapselor.0cestea sunt supuse inuențelor 'i pot f schim%ate. *nvățarea unor lucruri noi esterealizată prin crearea unor lanțuri noi de sinapse sau prin adaptarea unora existente.Bitarea (de ex. a modului în care se &ace ceva) este rezultatul neutilizării unor lanțuride sinapse. De asemenea fe că este un lucru %un sau nu memoria poate fdistorsionată prin modifcarea sinapselor.

P'r0ile &reierului

ste u'or de conceptualizat modul în care arată creierul. Strân/eți-vă mâna dreaptă într-un pumn ținând-o vertical. *ncheietura mâinii drepte reprezintă trunchiul cere%raliar pumnul mezence&alul 'i sistemul lim%ic. 0cum cu mâna stân/ă acoperiți-vă pumnuldrept. 0ceasta este cortexul cere%ral stratul exterior al creierului.

Trun&hiul &ere1ral denumit uneori 'i creierul reptilian re/lează &uncțiile corporalede %ază precum ritmul cardiac 'i respirația. 0ceastă re/iune a creierului tre%uie să fematură la na'tere pentru ca %e%elu'ul să supraviețuiască.

Sistemul lim1i& reprezintă locul instinctelor de supraviețuire 'i al reexelor. linclude hipotalamusul care este responsa%il pentru menținerea temperaturii corpuluia &uncțiilor vitale de hrănire 'i hidratare a odihnei 'i echili%rului. Sistemul lim%icre/lează de asemenea 'i sistemul neros autonom mediind mu'chii netezi 'ireacțiile viscerale la stres 'i relaxare inclusiv excitarea sexuală 'i or/asmul 'i reacțiilede luptă &u/ă sau imo%ilitate din timpul stresului traumatic. 0lte două re/iuni alesistemului lim%ic hipocampul 'i ami/dala sunt le/ate în special de înțele/ereamemoriei traumatice. 0tât hipocampul cât 'i ami/dala sunt &ormate din doi lo%i unulpe fecare parte a creierului. 0m%ele structuri sunt indispensa%ile pentru procesareain&ormațiilor transmise de la corp în drumul lor către cortexul cere%ral.

0mi/dala prelucrează 'i apoi &acilitează stocarea emoțiilor 'i a reacțiilor la

evenimente încărcate a&ectiv.

6ipocampul procesează datele necesare pentru a înțele/e acele experiențe încontextul temporal al istoriei personale 'i consecutivittea experienței în sine.

1adel 'i Cola-or/an (3E=) au descoperit &aptul că ami/dala este completdezvoltată la na'tere 'i că hipocampul se maturizează mai târziu între al doilea 'i altreilea an de viață. *nțele/erea di&erenței între re/imul lor de dezvoltare precum 'i&uncțiile acestor două structuri asi/ură o explicație pentru &enomenul de amneziein&antilă – &aptul că de o%icei nu ne amintim în mod con'tient primii ani de viață.

F


8/9


xperiențele din primii ani de viață sunt prelucrate de către ami/dală în drumul lorcătre a f stocate în cortex. 0mi/dala &acilitează stocarea conținutului emoțional 'isenzorial al acestor experiențe. Guncția hipocampului nu este încă disponi%ilă prin

urmare amintirea rezultată a experienței in&antile include emoții 'i senzații fzice &ărăcontext sau consecutivitate. 0ceasta constituie explicația posi%ilă a motivului pentrucare mai târziu în viață experiențele din primii ani de viață nu pot f accesate su%

&orma a ceea cede o%icei numim 8amintiri8.

ste necesară &uncționarea matură 'i adecvată atât a ami/dalei cât 'i ahipocampului pentru a se realiza procesarea sufcientă a evenimentelor vieții în speciala celor stresante cu toate că în timpul unui incident traumatic acest lucru poate să nufe mereu posi%il. +e măsură ce nivelul de stres cre'te pot f secretați hormoni care săsuprime activitatea hipocampului în timp ce ami/dala rămâne nea&ectată. ste posi%ilca secreția prelun/ită de cortizol care poate f re/ăsită în traumă să a&ectezehipocampul în această manieră. 0ceasta ar putea explica în parte distorsionareamemoriei asociată cu #S+#. Bnele persoane cu #S+# î'i amintesc experiențeletraumatice drept stări emoționale 'i senzoriale &oarte tul%urătoare lipsindu-le contextultemportal 'i spațial care este &acilitat de &uncționarea hipocampului.

Talamusul este de asemenea o parte a mezence&alului9 cele două secțiuni ale saleanchează sistemul lim%ic. 0cesta constituie centrul de transmisie pentru in&ormațiasenzorială care vine din toate zonele corpului 'i se îndreaptă spre cortex.

Corte2ul &ere1ral acoperă structurile mai primitive ale creierului 'i esteresponsa%il pentru toate &uncțiile mentale mai înalte inclusiv vor%irea /ândireamemoria semantică 'i procedurală. *n prezent există un mare interes pentru variatele&uncții ale emis&erelor dreaptă 'i stân/ă de procesare a in&ormațiilor 'i pentru relația lorcu sistemul lim%ic. 5ortexul drept pare să ,oace un rol mai important în stocareain&ormațiilor senzoriale. Se pare că ami/dala este structura li%ilă prin care circulăin&ormațiile senzoriale în drum spre emis&era dreaptă. 5ortexul stân/ pe de altă parte

pare a avea o relație mai apropiată cu hipocampul. ai mult se pare că depinde delim%a, pentru a procesa in&ormațiile. ?essel van der Hol; a descoperit &aptul căactivitatea din aria ?roca care constituie o structură a emis&erei stân/i responsa%ilă cuproducerea vor%irii este de asemenea suprimată (ca 'i cea a hipocampului) în timpulunui incident traumatic. l descrie ceea ce nume'te 8teroarea &ără /rai8 a traumei. 5utoții am experimentat cum este să nu îți /ăse'ti cuvintele sau să uiți ceea ceintenționai să spui. 5ând suntem stresați această difcultate cre'te uneori până laniveluri extreme.

50#I7$!!: 7$!!

E2,li&it' 7 4e&larati' Im,li&it' 7"on.e&larati'

Pro&es 5onJtient !nconJtient

Ti,urile in/orma8iilor 5o/nitivGapteinte

moKional+relucrare5orp

E


9/9


"er%alsemanticDescrierea operaKiilorDescrierea procedurilor

Senzorial0%ilităKi automate+roceduri automate

Stru&tur' lim1i&'me.iatoare

6ipocamp 0mi/dala

Maturitate *n ,urul vârstei de < ani De la naJtere

A&tiitate (n tim,uleenimentului traumati&9i:sau ;ash1a&

Psihofiziologia Traumei - Corpul Isi Aminteste

Documents

Transcript of Psihofiziologia Traumei - Corpul Isi Aminteste