Laborator aplicativ de psihodiagnoza clinicaCurs 5

Petru Colceru 13.05.2007

Inventarul de evaluare a simptomelor obsesive (IESO)

- in literatura de specialitate – Leyton obssesional inventory- a fost dezvoltat de Cooper in 1970 ca o scala de autoevaluare- contine 69 itemi, urmareste evaluarea trasaturilor si simptomelor

obsesive, gradul in care indivizii incearca sa reziste acestor simptome si cat de mult interfereaza simptomele in viata subiectului

Administrare si scorare.- subiectul apreciaza mai intai daca afirmatia din itemi il caracterizeaza

sau nu- se coteaza cu un punct fiecare raspuns afirmativ prin DA- IESO contine 4 subscale:

o subscala de simptome obsesive, contine 46 itemi de la 1 la 46o plaja de valori este intre 0 si 46 puncteo evaluare

intre 0 si 15 p – scor scazut intre 16 si 30 p – scor mediu intre 31 si 46 p – scor ridicat

o subscla trasaturilor personalitatii obsesive, cuprinde 23 itemi de la 47 la 69

o plaja de valori se situeaza intre 0 si 23 puncteo evalurea

intre o si 9 p – scor scazut intre 10 si 15 - scor mediu intre 16 si 23 – scor ridicat

- pentru 39 itemi: 3, 4, 6, 7, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 37, 39, 40, 41, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 68, 69, IESO contine subscale de autoevaluare cu valori cuprinse intre 0 si 3 puncte:

o subscala 3 este subscala care arata cat de mult rezista subiectul simptomelor obsesive

o subscala 4 este subscala care arata gradul de interferenta a simptomelor obsesive cu alte activitati

o pentru cotarea subscalelor 3 si 4 se iau in calcul cei 39 de itemi enumerati mai sus, numari cei la care subiectul a raspuns afirmativ (DA)

o pentru fiecare din subscalele 3 si 4, plaja de valori este intre 0 si 117 puncte

o evaluare: intre 0 si 39 p – scor scazut intre 40 si 78 p – scor mediu intre 79 si 117 p – scor ridicat

Fidelitate- Stanley si altii in 1993 au gasit o consistenta interna de 0,88 pentru

subscala de simptome, 0,75 pentru subscala de trasaturi, 0,88 pentru subscala rezistentei si 0,90 pentru subscala interferentei

1

- Cooper in 1970 a observat ca fidelitatea testului prin metoda test-retest a fost de 0,87 pentru subscala simptomelor si 0,91 pentru subscala trasaturilor

Validitate- Stanley si altii in 1993 au observat ca scorurile penru toate subscalele cu

exceptia subscalei trasturilor corelau cu alte modalitati de masurare a compulsivitatii obsesive

- Cooper a comparat scorurile celor 4 subscale ale unor subiecti obsesivi, cu ale unor casnice obsesive si cu ale unui esantion de barbati si femei din comunitate

- a observat ca subiectii obsesivi din primul grup au avut un scor vizibil mai mare decat casnicele la toate subscalele, iar casnicele obsesive au avut scoruri vizibile mai mari pe toate cele 4 subscale in comparatie cu esantionul celor din comunitate

- Stanley a observat ca subscalele simptomelor interferentei si rezistentei faceau diferenta intre subiectii obsesivi si cei compulsivi, iar subscala trasaturilor nu diferentia intre aceste doua categorii

- Foo si Goldstein in 1978, precum si Emmelkamp in 1980, au observat ca scorurile pentru toate subscalele scadeau la subiectii care urmau un tratament pentru tulburare obsesiv-compulsiva.

Scala de evaluare a comportamentelor obsesiv-compulsive (SECOC – pag. 37)

- aceasta scala este cunoscuta in literatura de specialitate ca scala Yale-Brown

- este o metoda semistructurata de internare, descrisa de Goodman, Price si altii in 1989

- itemii au fost creati de autori pe baza experientelor in tratarea pacientilor obsesivi-compulsivi

- Goodman si Price in 1992 afirma ca aceasta scala masoara severitatea simptomelor obsesive si compulsive, independent unele de altele

- scala poate fi divizata in 2 subscale care evalueaza distinct obsesiile si compulsiile, totusi o analiza factoriala efectuata de Fols si Steward, a gasit ca raspunsurile la scala s-au grupat intr-o singura componenta si, astfel, s-a infirmat ca cele 2 subscale masora dimensiuni separate

Administrare si scorare- evaluarea se face pe o scala de la 0 la 4 puncte

o prima subscala pentru evaluarea obsesiilor cuprinde 5 itemi, de la 1 la 5

plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 20 puncte evaluare

intre 0 si 6 p – scor scazut intre 7 si 13 p – scor mediu intre 14 si 20 p – scor ridicat

o a doua subscala pentru evaluarea compulsiilor cuprinde 5 itemi, de la 6 la 10

plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 20 puncte evaluare

intre 0 si 6 p – scor scazut intre 7 si 13 p – scor mediu

2

intre 14 si 20 p – scor ridicat- indicele global de comportamente obsesiv-compulsive se obtine prin

sumarea punctajelor la cei 10 itemi, sau la cele 2 subscale- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 40 puncte

o intre 0 si 13 p – scor scazuto intre 14 si 27 p – scor mediuo intre 28 si 40 p – scor ridicat

Fidelitatea scalei- pe un grup de subiecti cu tulburare obsesiv-compulsiva, Goodman si altii

au detectat o consistenta interna a scalei de 0,89- pe un esantion de subiecti cu aceleasi tulburari, Woody si altii au

determinat o consistenta interna mai scazut a scalei, 0,69 pentru intreaga scala, 0,77 pentru subscala obsesiilor si 0,51 pentru subscala compulsiilor

- Kim si altii in 1990 au evaluat un grup de subiecti cu tulburari obsesiv-compulsive folosind aceleasi evaluari de 3 ori pe saptamana la intervale de 1 saptamana si au gasit o corelatie de 0,90 pentru intreaga durata a repetarii testului

- Woody si altii au aplicat scala la un interval mediu de 48 adhjfa cu evaluatori diferiti si au gasit corelatii la repetarea testului de 0,61 pentru scorul total, 0,64 pentru subscala obsesiilor si 0,56 pentru subscala compulsiilor

Validitatea testului- pe 3 esantioane de pacienti cu tulburare obsesiv-compulsiva, Goodman si

altii in 1989 au gasit ca scorurile maxime pe scala SECOC au fost semnificativ asociate cu alte evaluari ale tulburarii obsesiv-compulsive

- acestia au descoperit, de asemenea, ca scala a fost asociata cu anxietatea si cu depresia.

Check-list de evaluare a comportamentelor compulsive (CLECC) – pag. 41

- instrumentul a fost dezvoltat de Freund, Steketee si Foa in 1987, urmareste masurarea simptomelor compulsive prin evaluarea comportamentelor specifice

- este o scala de autoevaluare ce cuprinde 38 itemiAdministrare si scorare

- fiecare item e apreciat pe o scala de la 0 la 3 in functie de cat de intens este prezenta inrautatirea activitatii datorata simptomului compulsiv respectiv

- cuprinde 2 subscale:o subscala comportamentului compulsiv de spalare, cuprinde 24

itemi, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 31, 32, 33, 34, 35, 36.

plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 72 puncte evaluare

intre 0 si 24 p – scor scazut intre 25 si 48 p – scor mediu intre 49 si 72 p – scor ridicat

o subscala comportamentului compulsiv de verificare, cuprinde 14 itemi, 1, 15, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 37, 38.

plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 43 puncte

3

evaluare intre 0 si 14 p – scor scazut intre 15 si 28 p – scor mediu intre 29 si 43 p – scor ridicat

- scorul total se obtine prin sumarea valorilor celor 38 itemi sau a celor 2 subscale

- plaja de valori este intre 0 si 114 puncte- evaluare

o intre 0 si 38 p – scor scazuto intre 39 si 76 p – scor mediuo intre 77 si 114 p – scor ridicat

Fidelitatea instrumentului- Freund si altii in 1987 pe un esantion de pacienti obsesiv-compulsivi au

gasit o consistenta interna de 0,91 pentru subscala spalarii si 0,98 pentru subscala verificarii

- Strenbergeri si Burns in 1990 au gasit o consistenta interna de 0,86 pentru scorul total si de 0,78 pentru ambele subscale

Validitatea- Freund si altii in 1987 au gasit ca scorurile totale la acest instrument

corelau cu alte masuratori ale simptomelor obsesiv-compulsive, corelau, de asemenea, cu 4 masuratori ale functionarii vietii si cu o masuratoare a tendintelor fobice

- pe un esantion de studenti de colegiu, Sternberger si Burns in 1990 au gasit corelatii semnificative intre scorurile la CLECC si alte 2 masuratori cu instrumente diferite ale simptomelor obsesiv-compulsive.

Examen- examen 03.05.2007 - duminica

- intre orele 8.00-10.00 grupele 1, 2, 3, 4- intre orele 10.00-12.00 grupele 5, 6, 7, 8Desfasurare examen:- foaie de profil (pag. 56)- un subiect cu note brute la toti indicatorii- de identificat indicatorii semnificativi (cei cu valori mari) - se poate veni cu cursuri la examen- interpretare pe simptome si o analiza a problemelor dominante si un potential diagnostic- cazurile nu sunt reale, dar create de asa maniera incat sa coreleze valorile

Chestionarul de evaluare a fobiei. Chestionarul Marks si Mathews (CEF) – pag.49

- acest instrument a fost construit de cei 2 autori in 1979, s-a urmarit autoevaluarea comportamentelor de evitare a reactiilor fobice

- rezultatele cercetarilor clinice si analizelor factoriale au condus la acest chestionar de 22 itemi dintre care:

o itemul 1 – reactie fobica principala a subiectuluio itemul 17 – simptomatologie fobica generala (item descriptiv)o alti 15 itemi (2-16) se refera la cele mai intalnite fobiio ultimii 5 itemi (18-23) se focalizeaza pe simptome depresive si

anxioase, adesea asociate reactiilor fobice

4

Administrare si scorare- pentru inceput pacientii trebuie sa faca o descriere a fobiilor principale- urmeaza etapa de autoevaluare a simptomelor fizice prin prisma celor 15

situatii care presupun reactii fobice- evaluare – scala cu 9 trepte- urmeaza evaluarea severitatii depresiei si anxietatii asociate fobiei (scala

cu 9 trepte)- in final, pacientul evalueaza pe aceeasi scala de 9 trepte propria sa fobie- CEF are 3 subscale si un indicator global de fobie:

o subscala de agorafobie cuprinde 5 itemi – 5, 6, 8, 12, 15 plaja de valori cuprinsa intre 0 si 40 puncte evaluare

intre 0 si 9 p – scor scazut intre 10 si 27 p – scor mediu intre 28 si 40 p – scor ridicat

o subscala fobiei de sange sau ranire cuprinde 5 itemi – 2, 4, 10, 13, 16

plaja de valori cuprinsa intre 0 si 40 puncte evaluare

intre 0 si 9 p – scor scazut intre 10 si 27 p – scor mediu intre 28 si 40 p – scor ridicat

o subscala de fobie sociala cuprinde 5 itemi – 3, 7, 9, 11, 14 plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 40 puncte evaluare

intre 0 si 9 p – scor scazut intre 10 si 27 p – scor mediu intre 28 si 40 p – scor ridicat

- indicele global de evaluare a fobiei se calculeaza din punctajul itemilor de la 2 la 16 sau din punctajul celor 3 subscale

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 120 puncte- evaluare:

o intre 0 si 29 p – scor scazuto intre 30 si 81 p – scor mediuo intre 82 si 120 p – scor ridicat

- se mai calculeaza un indicator de anxietate si depresie asociate fobiei prin sumarea punctajelor la itemii 18-22

- plaja de valori este cuprinsa intre 0 si 40 puncte- evaluare:

o intre 0 si 9 p – scor scazuto intre 10 si 27 p – scor mediuo intre 28 si 40 p – scor ridicat

Fidelitatea- Arindell si Emmelkamp in 1984 au gasit atat pentru indicatorul global de

fobie, cat si pentru subscale, indici de consistenta interna intre 0,66 si 0,85

- autorii scalei in 1979 au gasit o fidelitate test-retest de 0,89 pentru indicatorul global, 0,89 pentru subscala de agorafobie, 0,96 pentru subscala de fobie sociala

Validitatea

5

- studii efectuate pe subscala de agorafobie au gasit corelatii ridicate cu alte masurari ale agorafobiei

- autorii instrumentului in 1979 au gasit o descrestere semnificativa la toti indicatorii fobiei in urma tratamentului specific

- la rezultate asemanatoare au ajuns si Mavi si Sakalian in 1986

Chestionarele pentru evaluarea gandurilor si senzatiilor corporale in agorafobie (CEGSCA)

- aceste instrumente au fost elaborate de Chambless, Caputo, Bright si Gallagher in 1984

- itemii care compun cele 2 instrumente (GEGA si CESCA) au fost construiti pornind de la descrierile formulate de pacientii agorafobici

Administrare si scorare1. CEGA – chestionarul pentru evaluarea gandurilor in agorafobie- subiectii raspund utilizand o scala de la 1 la 5 avand drept criteriu de

apreciere frecventa aparitiei gandurilor fobice- contine 2 subscale:

o subscala de teama fata de pierderea controlului, contine 7 itemi: 6, 8, 9, 11, 12, 13, 14

plaja de valori este cuprinsa intre 7 si 35 puncte evaluare

intre 7 si 16 p – scor scazut intre 17 si 26 p – scor mediu intre 27 si 35 p – scor ridicat

o subscala de preocupare fata de simptomele somatice cuprinde 7 itemi: 1, 2, 3, 4, 5, 7, 10

plaja de valori este cuprinsa intre 7 si 35 puncte evaluare

intre 7 si 16 p – scor scazut intre 17 si 26 p – scor mediu intre 27 si 35 p – scor ridicat

- scorul global se obtine prin sumarea valorilor tuturor intemilor sau a celor 2 subscale

- plaja de valori este intre 11 si 70 puncte- evaluare

o intre 14 si 32 p – scor scazuto intre 33 si 51 p – scor mediuo intre 52 si 70 p – scor ridicat

2. CESCA – chestionarul pentru evaluarea senzatiilor corporale in agorafobie- raspunsurile se realizeaza pe o scala de la 1 la 5 in functie de

intensitatea cu care apar senzatiile corporale respective- se calculeaza un indicator de evaluare a senzatiilor corporale in

agorafobie prin sumarea punctajelor celor 17 itemi ai chestionarului, adica itemii de la 16 la 33

- plaja de valori se situeaza intre 17 si 85 puncte- evaluare:

o intre 17 si 39 p – scor scazuto intre 40 si 62 p – scor mediuo intre 63 si 85 p – scor ridicat

Fidelitatea instrumentului

6

- Chambless si altii in 1984 au calculat un indice de fidelitate de 0,80 pentru CEGA si 0,97 pentru CESCA

- Crasne si altii au calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,85 pentru CEGA

- tot prin metoda test-retest, autorii instrumentului au gasit coeficienti de fidelitate de 0,86 pentru CEGA si 0,67 pentru CESCA

Validitate- Ost in 1990 si Arindell in 1993 au gasit corelatii semnificative intre

valorile ambelor chestionare si alte instrumente de evaluare a agorafobiei

- Arindell in 1993 si Chambless in 1994 au gasit corelatii ridicate intre valorile la aceste chestionare si tendintele de evitare, de panica, de anxietate, de depresie si de furie asociate fobiilor.

7