Psi Hi Atria,generalitati

7/25/2019 Psi Hi Atria,generalitati

1/16

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie N.Testemitanu

Catedra

Psihiatrie, narcologie si psihologie medicala

PSIHIATRIA SCOP, OBIECTIVE,CONTEXTUL

ISTORIC,CLASIFICAREA

MALADIILOR PSIHICE

Studenta:Rusu Nicoleta Grupa M1133

Anul V

Chisinau 2016
http://psihiatrie.usmf.md/http://psihiatrie.usmf.md/


2/16

Psihiatria- specialitatea medicala consacrata cercetarii, diagnosticarii si tratamentului

maladiilor mentale, organizeaza asistenta stationara si dispensarica, staileste masuri

terapeutice si de recuperare a olna!ilor cu a"ectiuni psihice# $ermenul apare pentru

prima data in 1%02, de"init de catre medicul german J.C. Reil dar este putin utilizat pana

in 1%60 cand inlocuieste treptat termenul de medicina alienista# &'alienare mentala( )#

*storia psihiatriei cunoaste cate!a perioade+

I. Perioada cuprinsa intre antichitate pana in preajma epocii moderne

II. Perioada iluminismului !aparitia a"ilurilor pentru #alienati mentali$

III. Perioada de"voltarii stiinti%ice& incepand cu sec. 'I'(lea.

I.Perioada cuprinsa intre antichitate pana in preajma epocii moderne

$ulurarile mentale sunt tratate inca din cea mai indepartata antichitate insa aordarea

acestora s-a schimat esential de-a lungul anilor, Psihiatria "iind constituita ca

specialitate aia in secolului *#

*n perioada pre(hippocratica se considera ca olile mentale se datorau unor "enomenespirituale necesitand rugaciuni, sacri"icii si chiar eorcizare#

)ntichitatea *reco(romana

-.ippocrates a "ost pionerul ideii ca oala mentala isi are originea in creier# A descris

mania, melancolia, deliriul, anietatile, "oiile, psihoza puerperala si paranoia#

-$eoria umorala+ /olile mentale-consecinte ale unor disalante ale umorilor corpului

&ila neagra, ila !erde, sangele si "legma)

/ila neagra pamant, rece si uscat, asociata cu melancolia

/ila !erde - "oc, "ierinte si uscat, asociat cu mania

ra considerata necesara realansarea umorilor pentru a !indeca olna!ii prin di"erite

metode caldura, "rigul, !oma si medicamentele purgati!e, dieta,hemoragiile pro!ocate,

odihna si eercitiile "izice# Acestea au persistat pana in secolul V**#

Azile sau spitale pentru alienati nu eistau in antichitate, olna!ii agitati sau agresi!i

erau inchisi in coli!ii de lemn, erau dusi in a"ara portilor orasului, erau torturati, "emeile

alienate erau considerate !raitoare, arse pe rug, etc#


3/16

- *n uropa medie!ala+ 13 se in"iinteaza la 4ondra cel mai !echi spital pentru olna!i

psihici '/ethlehem 5oal .ospital( &/edlam), care a "unctionat pana in 178%#

- 9ecolele **-V*** - se inmultesc 'casele( pentru olna!ii mentali, acestea insa

semanau mau mult a inchisori decat a spitale, olna!ii erau imoilizati in lanturi,

impreuna cu !agaonzii, prostituatele, in!alizii se delic!entii, nu eista o ingriire

medicala#

II. ) doua perioada !s%arsitul secolului '+III(lea pana la mijlocul sec. 'I'(lea.$

*ncepe sa se interpreteze alienarea mentala din punct de !edere medical si se descriu

talouri clinice ale olilor psihice, in 1:% englezul ;iliam /attie propune ca olna!ii

mentali sa "ie internati in aziluri#

+.Chiarur*i "ondatorul spitalului 9"antul /oni"acio de la


4/16

- oli psihice carora inca nu li se poate demonstra cu claritate un sustrat organic, asa

zisele psihoze endogene?

- !ariante psihice anormale+ ale inteligentei sau ale personalitatii, precum si reactii

anormale la e!enimente traite#

*n anii :0 psihiatria capata tot mai mult un caracter iologic, 4tto 5oe6i descopera

primul neurotransmitator acetilcolina, in 178% caronatul de litiu,s-a reusit

remisiunea cazurilor de psihoza maniaco-depresi!a, in 17:2 Jean ,ela7 si Pierre

,eni/er au descoperit clorproma"ina, utilizata in tratamentul olna!ilorcu

schizo"renie#*n 5omania azele stiinti"ice ale psihiatriei au "ost puse de Ale 9utu, "ost

se" catedra, /ucuresti#

*n 5usia prima catedra de psihiatrie apare in 1%: la Academia Medico-Chirurgicala din

Peterurg, condusa de /alins>i#

*n /asaraia &in 9pitalul de Guernie 5epulican) prima sectie de psihiatrie a "ost

deschisa in 1%:2 :0 paturi arati, in 1%6 s-au mai adaugat :0 paturi pentru "emei#

*n 1%7: incepe constructia 9pitalul de Psihiatrie# *n 170: a "ost deschis 9pitalul dePsihiatrie pe un numar de 800 paturi, condus de @osaco!s>i#

C5)SIFIC)R1) M)5),II54R PSI8IC1

$entati!e de clasi"icare au eistat din cele mai !echi timpuri# ozogra"ia psihiatrica

clasica clasi"ica tulurarile psihice in trei entitati "undamentale+

1# $ulurari ne!rotice?

2# $ulurari psihotice?

3# $ulurari de personalitate 'Psihopatii( termen !echi#

*n prezent sunt adoptate doua sisteme principale de clasi"icare+

1# Biagnostic and 9tatistical Manual o" Mental Bisorders &,SM(+, Manual Biagnostic

si 9tatistic al $ulurarilor Mentale), "olosit in 9A, si

2# *nternational 9tatistical Classi"ication o" Biseases and 5elated .ealth Prolems

&IC,9CIM(:;, Clasi"icarea *nternationala 9tatistica a /olilor si Prolemelor de 9anatate

*nrudite), care se "oloseste in uropa#

9istemele de clasi"icare ale diagnosticelor psihiatrice au ca scop+

1# 9a distinga "iecare diagnostic psihiatric de celelalte, ast"el incat clinicienii sa poata sa

o"ere tratamentul cel mai e"icient?

2# 9a "urnizeze un lima comun tuturor pro"esionistilor sanatatii mentale?

3# 9a eploreze acele cauze ale tulurarilor mentale care inca nu sunt cunoscute#

9istemele de diagnostic treuie sa "ie +1#


5/16


6/16

Sindrom+ Grup de semne si simptome care "ormeaza o conditie ce poate "i recunoscuta,

sindromul poate sa "ie mai echi!oc decat o tulurare sau oala speci"ica#

Semnele& simptomele si sindroamelepsihopatologice constituie un instrumentar

important pentru diagnosticul psihiatric#

Pe langa clasi"icarile din B9M si *CB, alti termeni care se "olosesc in psihiatrie sunt+

Psihotic pierderea testarii realitatii cu delir si halucinatii, de eemplu schizo"renia?

Nevrotic testarea realitatii nu se pierde, se azeaza pe con"lict &in principal

intrapsihice) sau pe e!enimente de !iata aniogene, simptomele include osesia, "oia,

compulsiunea?

Functional asenta unor leziuni structurale sau a unor cauze iologice distincte care sa

eplice a"ectarea "unctionarii?

4r*anic oala cauzata de un agent speci"ic care produce modi"icari structurale ale

creerului, se asociaza de regula cu a"ectari cogniti!e, delirium sau dementa#

PSI84P)T4540I) 01N1R)5)Psihopatologia generala se ocupa cu studierea "enomenului psihic morid#

TU53UR)RI51 ,1 P1RC1PTI1

Perceptia reprezinta "unctia psihica, prin care cu autorul organelor de simt,indi!idul

de!ine constient atat de mediu, cat si de sine# Perceptiile pot su"eri modi"icari in ceea ce

pri!este intensitatea si calitatea#

Dereglarile de perceptie pot fi:

Cantitative - hiperesteziile &cresterea intensitatii percepti!e)?

- hipoesteziile&scaderea intensitatii percepti!e)?

- anestezia &pierderea recepti!itatii)#

1lementare - agnoziile &incapacitatea de a identi"ica oiectele din ur sau incapacitatea

de a cunoaste cele !azute, auzite, pipaite, etc#

Comple=e sau 9si calitative

- iluziile?

- halucinatiile?

- dereglarile psihosenzoriale#


7/16

Ilu"ii perceptii modi"icate ale unor stimuli eterni reali &de"ormarea,perceptia eronata

a unor oiecte reale)# *luziile "iziologice, "izice pot aparea la persoanele sanatoase in

conditii de ooseala, emotii intens negati!e, iluminare inadec!ata, dar suiectul este

constient de modi"icarea de perceptie si o poate corecta#

*n cazul iluziilor patologice pacientul este con!ins de realitatea lor, pot produce

modi"icari ale comportamentului si se insotesc de tulurari de constiinta sau gandire#

*luziile patologice pot "i clasi"icate in "unctie de analizator in+

- !izuale? - auditi!e? - gustati!e? - ol"acti!e#

*luziile apar in stari con"uzionale, sindroame delirant-halucinatorii, sindroame de

derealizare, depersonalizare, stari disociati!e psihotice#

8alucinatiile sunt 'perceptii "alse "ara oiect de perceput( &.#)# 9unt clasi"icate in

"uctie de organele de simt in+

- haluciantii auduti!e?

- halucinatii !izuale?

- halucinatii ol"acti!e?- haluciantii gustati!e?

- halucinatii somatice &cenestezice)#

$oate halucinatiile au semni"icatie psihopatologica, cu eceptia halucinatiilor

hipnagogice si hipnapompice care apar la unele persoane normale, la intrarea si respecti!

la iesirea din somn#

.alucinatiile pot "i percepute pe cai senzoriale normale &proiectate in eterior

halucinatii ade!arate) sau in interiorul corpului &cel mai "rec!ent in minte, au proiectie

interioara pseudohalucinatii)#

.alucnatiile, indi"erent de analizator, pot "i+

- Simple sau elementare

&e#+ umre, "osnete)?

- Comple=e

&e#+ !oci unice sau multiple care sunt ine intelese de pacient? imagini clare, de

compleitati di"erite in campul !izual normal sau in a"ara acestuia)#

- Unice sau multiple

- Clare sau estompate

&e#+ !oci al caror continut este ine inteles de catre pacient sau !oci neclare al caror

continut nu poate "i inteles)#

.alucinatiile !izuale pot "i in campul !izual normal !campine) sau in a"ara acestui!e=tracampine$.


8/16

.alucinatiile !izuale sunt mai rare decat halucinatiile auditi!e, putandu-se intalni in

starile con"uzionale si in schizo"renie#

Cele mai "rec!ente halucinatii sunt halucinatiile auditi!e &!oci), intalnite in special in

schizo"renie, unde "ie se adreseaza direct pacientului, "ie sunt doua sau mai multe !oci

care !oresc intre ele despre pacient# .alucinatiile auditi!e pot "i unice sau multiple#

neori ele dau comenzi pacientilor, numindu-se in acest caz halucinatii imperati!e care

reprezinta o urgenta psihiatrica# Continutul halucinator poate "i potri!it cu starea de

dispozitie, si in acest caz se numesc halucinatiicon*ruente& sau pot "i incon*ruente cu

dispo"itia.

.alucinatiile apar in+ schizo"renie, reactiile psihotice acute, sindroamele delirant-

halucinatorii, starile con"uzionale, sindroamele paranoide organice, starile depresi!e

psihotice, mania cu trasaturi psihotice#

8alucino"a halucinatie a carei patogenie aste apreciata critic de catre suiect, apare in

alcoolismul cronic si in sindroamele psihoorganice de etiologiein"ectioasa si !asculara#

.alucinatiile pot determina reactii a"ecti!e si comportamentale din partea pacientului#Pot produce anietate, iritailitate, depresie# 5aspunsul comportamental, numit si

comportament halucinator, sugereaza prezenta tulurarilor de perceptie+ pacientii

!oresc singuri, isi astupa urechile ca sa nu mai auda comantariile halucinatorii, prezinta

"enomene de ara ideo!eral#

,ere*larile psihosen"oriale

1# Metamor%opsii &perceerea oiectelor ca de"ormate)

- Micropsii &oiectele sunt percepute mai mari)?

- Macropsii &oiectele sunt percepute mai mici)?

- Poropsii &oiectele percepute mai apropiate sau mai indepartate)?

- Bismegalopsii &oiectele par largite sau lungite)#

>. Fenomene de depersonali"are si de dere*lare a schemei corporale

- 9imte ca corpul este schimat, mainile mai lungi sau mai scurte,nasul, urechile

schimate ca dimensiuni, alte ori pacientul percepe mediul schimat?

- $otul este inconurat de ceata sau lumina ecesi!a, oamenii par neinsu"letiti, ii asociaza

cu papuse, rooti, etc#?

- Glasul propriu se aude ca strain, !ine din eterior?

- Corpul propriu pare a "i strain?

- 9ensazia ca corpul a disparut impreuna cu personalitatea#

1# Fenomeneul de #jamais vu este mani"estat prin incapacitatea de a recunoastein"ormatii care au eistat si care au "ost anterior percepute#

2# Fenomenul de #d?j@ vu este mani"estat prin recunoasterea unor in"ormatii care de

"apt nu au "ost niciodata percepute#

ltimele "enomene se intalnesc in stari de ooseala, sindroame de depersonalizare si de

derealizare#

TU53UR)RI51 ,1 0)N,IR1


9/16

9unt prezentate de tul


10/16

*maginatiile si amintirile osesi!e sunt reprezentari mentale persistente si repetiti!e,

deranante si imposiil de inlaturat, ale unor e!enimente neplacute din !iata suiectului#

*ndoielile osesi!e sunt tot osesii ideati!e, reprezentate de indoiala ca suiectul nu a

e"ectuat o actiune de oicei necesara &de eemplu, daca a incuiat usa sau a scos "ierul din

priza)# Besi pacientul realizeaza asurditatea indoielii si desi este constient de "aptul ca a

realizat actiunea respecti!a, el este totusi dominat de acesta se repeta osedant ne!oia de

a o !eri"ica &ritualuri de !eri"icare)#

Ritualurile sau compulsiunile sunt acte repetiti!e care, odata e"ectuate scad

anietatea in legatura cu osesia#

Ideile prevalentiale idei care se impun constiintei indi!idului, desi sunt irationale#

Acestea au intensitate predeliranta, in sensul in care pacientul accepta intr-o oarecare

masura contraargumentarea rationala# 9unt mai des intalnite la personalitatile paranoide

si in depresiile psihotice#

Ideile delirante idei, con!ingeri "alse, care nu pot "i testate si demonstrate de realitate

si asupra carora suiectul nu are o apreciere critica# Acesta nuaccepta contraargumentarea logica si isi modi"ica comportamentul in "unctie de

continutul acestora# *deile delirante, impreuna cu halucinatiile, creeaza distorsiunea

realitatii#*n "unctie de tematica deliranta# le au "ost clasi"icate in idei delirante de tip

epansi! si idei delirante de tip depresi!#

Idei delirante de tip e=pansivA

- *dei delirante de grandoare &con!ingerea pacientului ca dispune de calitati si puteri

speciale, ogatii nemasurate,"rumusete eceptionala)?

- *dei delirante de in!entie &con!ingerea pacientului ca este autorul unei in!entii

speciale, prezinta schite sau machete puerile)?

- *dei delirante de "iliatie &con!ingerea pacientului ca este descendentul unei persoane

sau unei "amilii celere)?

- *dei delirante de re"orma &con!ingerea pacientului ca este creatorul unei lumi per"ecte

care traieste dupa conceptele promo!ate de el)?

- *dei delirante mistice &con!ingerea pacientului ca este un mesager di!in, ca este un

inger, etc#)?

- *dei delirante erotomanice &con!ingerea pacientului ca este iuit de o persoana cu o

situatie sociala superioara sau de o cleritate)#

Idei delirante de tip depresivA

- *dei delirante de persecutie &con!ingerea "erma a pacientul ca sunt persecutati de catrepersoane cunoscute sau necunoscute care !or sa le "aca rau)?

- *dei delirante de urmarire &con!ingerea ca toate actiunile lor sunt urmarite "ie direct de

catre persoane ostile, "ie prin aparate speciale)?

- *dei delirante de otra!ire &con!ingerea ca alimentele sunt otra!ite, se asociaza cu

halucinatiile si iluziile ol"acti!e si gustati!e)?


11/16

- *dei delirante de re"erinta &se mani"esta prin ideea ca atitudinile, comportamentul

celorlalti oameni se re"era la el)?

- *dei delirante de negare a eistentei unor organe sau a "unctionarii acestora?

- *dei delirante de preudiciu &ideea deliranta ca este "urat,preudicat)?

- *dei delirante de !ino!atie &apare in depresie)?

- *dei delirante hipocondriace &ideea deliranta ca su"era de o oala se!era sau de un

de"ect "izic)#

*deile delirante de persecutie, de urmarire si de otra!ire sunt componente ale

sindromului paranoid# Asociate sau nu cu halucinatiile auditi!e, ele apar in schizo"renia

paranoida si in tulurarile paranoide#

)lte tipuri de idei deliranteA

- *dei delirante de control al gandirii &se mani"esta prin con!ingerea olna!ului

olna!ului ca gandurile lui sunt controlate sau impuse de persoane straine, ca nu ii

apartin)?

- *dei delirante de "urt sau etragere a gandirii &suiectul are con!ingerea ca ideile luisunt "urate, estrase din interiorul mintii si "acute pulice, cunoscute de ceilalti)?

- *dei delirante de trans"ormare sau posesiune &con!ingerea deliranta ca au "ost

trans"ormati in alte persoane, "iinte sau uneori oiecte)#

*deile delirante pot "i+ :. Sistemati"ate si >. Nesistemati"ate

1# Idei delirante sistemati"ate au o singura tema &maim doua), pe care suiectul

incearca sa le sustina si sa le argumenteze, aceste teme delirante sunt constante in timp?

2# Idei delirante nesistemati"ate se mani"esta prin prezenta mai multor teme delirante,

tipuri de idei sau "ragmente de idei, a caror prezentare este dezordonata si lipsita de

argumentatie, sunt prezente in schizo"renie#

Sindrom paranoial delir sistematizat interpretati!, cu un character monotematic, cu

lipsa halucinatiilor, e#+ delir de gelozie sau de re"orma &tendinta de interpretare a

"aptelor reale prin prisma unor udecati suiecti!e)#

Comportamentul olna!ului in principiu este corect, insa atitudinea "ata de cei din ur

depinde de atitudinea lor "ata de con!ingerile delirante# 9e intalneste in psihopatiile

paranoice, schizo"renie, psihozele reacti!e#

Sindrom paranoid delir sistematizat de urmarire, relatie, in"luenta,persecutie, cu

caracter politematic si halucinatii auditi!e 'pseudohalucinatii(#

Caracteristic schizo"reniei paranoide, poate aparea in psihozele presenile, senile#

Sindrom para%renic delir sistematizat, cu o simptomatologie polimor"a, o cominarea ideilor delirante de persecutie, in"luenta cu delir de grandoare# Be oicei e!alueaza pe

un "ond a"ecti! relati! crescut#

Sindrom 2andins/i(Cleram


12/16

A"ectele sunt stari psihice, putin elaorate, de"inite ca 'epresia oser!ata a emotiilor(

&@aplan, 177:)# le prezinta o traducere in plan neuro!egetati! si comportamental a

unor sentimente sau emotii# primarea a"ectelor si aprecierea acestora ca adec!ate sau

neadec!ate se "ace in starnsa legatura cu continutul gandirii#

A"ectele pot "i+

- )decvate& in acest caz eistand concordanta intre continutul gandirii si a"ecte?

- Inadecvate, in acest caz se pierde concordanta intre epresia emotiilor si continutul

gandirii, se intalnesc in schizo"renie#

Alte tulurari ale a"ectelor+

- )platisarea a%ectelor epresia emotionala este redusa,suiectul pare indi"erent si

ideile nu mai sunt insotite de sentimente, este "rec!enta in schizo"renie, mai rara in

depresie?

- 5a


13/16

Irita


14/16

Stereotipiile repetarea automata, ilogica si izara a unor acti!itati# Pot "i de miscare

&repetarea unor acti!itati) si de pozitie &mentinerea unor posturi)#Apar in sindroamele

catatonice, in demente si in starile con"uzionale#

1copra=ia consta in repetarea 'in oglinda a gesturilor(, apare in sindromul catatonic#

1comimia este reprezentata prin repetarea 'in oglinda( a epresiei "aciale, se intalneste

in sindromul catatonic#

Ne*ativismul lipsa de raspuns sau e"ectuarea actiunii contrare la o anumita solicitare,

este o componenta a sindromului catatonic#

Sindromul catatonic este unul comple, in care pe primul plan se a"la tulurarile

comportamentului motor# Clinic se mani"esta prin+

- stupoare sau agitatie catatonica?

- hipertonie musculara generalizata?

- "leiilitate ceroasa?

- negati!ism?

- sugestiilitate mani"estata prin ecomimie, ecopraie?- stereotipii de pozitie sau de miscare#

ici unul dintre simptomele epuse nu are !aloare diagnostica daca reprezinta singura

mani"estare# 9imptomele treuie udecate in contetul clinic, atat psihopatologic, cat si

somatic#

TU53UR)RI51 ,1 M1M4RI1

Memoria reprezinta "unctia psihica prin care se inregistreaza, se recunosc si se reproduc

in"ormatii#

$ulurarile de memorie sunt clasi"icate in tulurari cantitati!e si taulurari calitati!e#

Tul


15/16

8ipermne"ia cresterea capacitatii de inregistrare si reproducere a in"ormatiilor,se

intalneste in sindroamele maniacale, hipomaniacale si in sindroamele paranoide#

Tulo"" si demente#

8# 1cmne"ia o "orma special de con"aulatie, in care suiectii se plaseaza si

traiesc in trecut, pe care il con"unda cu prezentul, se intalnesc in demente#

TU53UR)RI51 C4NSTIINT1IConstiinta este o "unctie complea de integrare, in care sunt antrenate toate laturile !ietii

psihice+ perceptia, gandirea, emotiile, atentia, !olitia#

Criteriile de apreciere a claritatii constiintei+

1# Gradul de orientare in timp si spatiu?

2# Posiilitatea de a realiza u contact cu olna!ul?

3# Comportamentul pacientului in timpul con!oririi?

8# 9tarea proceselor de gandire mai ales cea astracta?

$ulurarile de constiinta pot "i cantitati!e si calitati!e#

Tul


16/16

4neiroidul &se intalneste in schizo"renie, psihoze somatogene, in"ectioase,organice)

stare in care totul se petrece ca in !is, e!enimentele se succed ca la cinema, halucinatii

scenice, haotice# 9unt cunoscute !arianta epansi!a, depresi!a si mita, in dpendenta de

"ondalul a"ecti!#

)mentia &se intalneste in schizo"renie, psihoze organice, somatogene,in"ectioase,

toice) dereglare pro"unda a constiintei, cu dezorientare totala in timp, spatiu si propria

persoana# Pacientii detasati de realitate, agitati, !orirea incoerenta, 'salata de cu!inte(,

contureaza halucinatii, iluzii, etc#

Starea crepusculara &se intalneste in epilepsie, psihoze organice), se declanseaza rusc,

tulurare pro"unda a constiintei, insotita de automatism motor, halucinatii !izuale,

auditi!e, iluzii, idei delirante de urmarire, in"luenta, etc#

Bureaza de la cate!a minute, pana la cate!a zile, la iesire din stare amnezie totala# 9e

cunosc urmatoarele "orme+ automatismul am

Psi Hi Atria,generalitati

Documents

Transcript of Psi Hi Atria,generalitati