CUŢITEClasificarea cuţitelor după care se adoptă în general şi denumirea acestora

se poate face ţinând seama de următoarele elemente:• Sensul avansului: cuţite pe dreapta şi pe stânga;• Forma şi poziţia părţii active faţă de corp: cuţite drepte şi încovoiate;• Destinaţie: cuţite pentru strunjire longitudinală, transversală, etc.;• Aşezare în raport cu piesa: normale şi tangenţiale;• Tipul maşinii-unelte pe care se foloseşte: pentru strunjit, rabotat, mortezat;• Materialul tăişului aşchietor: din oţel rapid, din carburi metalice sinterizate;• Procesul tehnologic de fabricaţie: cuţite pentru degroşare, finisare;

În raport cu operaţia tehnologică pentru care sunt destinate, cuţitele se subîmpart astfel:• Cuţite pentru strunjire longitudinală;• Cuţite pentru strunjire frontală şi pentru praguri;• Cuţite pentru strunjirea canalelor şi degajărilor;• Cuţite pentru retezat;• Cuţite pentru strunjire interioară;• Cuţite profilate;• Cuţite pentru filetat.

SCULE PENTRU PRELUCRAREA ALEZAJELOR

Sunt scule destinate executării găurilor sau prelucrărilor de degroşare ori finisare a unor alezaje sau suprafeţe frontale legate de acestea. Cele mai folosite scule pentru prelucrarea alezajelor sunt următoarele:

a) burghie pentru găurire în material plin sau pentru lărgirea unor găuri; b) lărgitoare folosite la lărgirea găurilor (turnate, forjate sau prelucrate cu

burghiul) şi pentru prelucrările de adâncire, planare, profilare sau teşire; c) alezoare utilizate la finisarea găurilor; d) cuţite pentru prelucrarea găurilor, utilizate la degroşarea, adâncirea şi

alezarea găurilor de diametru mare.La proiectarea sculelor pentru prelucrarea alezajelor este necesar să se

parcurgă următoarele etape: a) stabilirea tipului sculei în funcţie de forma, dimensiunile şi condiţiile

tehnice impuse alezajului, de factorii tehnologici etc; b) alegerea materialului sculei şi a tratamentului termic; c) stabilirea parametrilor cinematici ai aşchierii, alegerea maşinii-unelte; d)determinarea parametrilor constructivi şi geometrici optimi ai părţii

aşchietoare; e) stabilirea schemei de ascuţire şi reascuţire; f) stabilirea condiţiilor tehnice.

7.1. BurghieDupă construcţie se disting următoarele categorii de burghie:

- burghie cu canale elicoidale;- burghie cu canale drepte;- burghie late monobloc sau cu lamă demontabilă;- burghie de centruire;- burghie speciale pentru prelucrarea găurilor adânci.

7.1.1. Elemente constructive, geometrice şi de proiectare ale burghielorDupă tehnologia de execuţie burghiele elicoidale se împart în:

- burghie cu canale rectificate din plin, cu diametre d < 5 mm;- burghie cu canale laminate, cu 2 < d < 25 mm;- burghie cu canale frezate.

După forma cozii, burghiele elicoidale sunt:- burghie cu coadă cilindrică;- burghie cu coadă conică.

Elemente constructive ale burghielor elicoidale (figura. 7.6) sunt în principal următoarele :- partea aşchietoare l0 care conţine tăişurile principale, feţele de aşezare principale, feţele de degajare;- partea activă l1, conţine tăişurile secundare, feţele de aşezare secundare sau faţetele f şi rezerva de reascuţire; este prevăzută cu două canale elicoidale pentru dirijarea şi evacuarea aşchiilor;- gâtul burghiului l2;- coada burghiului l4 care poate fi cilindrică sau conică;- capătul de evacuare sau antrenare l5;

7.2. Lărgitoare

Lărgitoarele sunt scule destinate prelucrării găurilor obţinute prin găurire cu burghie, turnare, forjare, în scopul măririi diametrelor. Lărgitoarele elicoidale sunt scule asemănătoare burghielor ca formă şi geometrie şi se construiesc cu doi, trei sau mai mulţi dinţi. În funcţie de diametrul exterior lărgitoarele se executa cu coadă sau cu alezaj.

Lărgitoarele cu coadă se execută sub formă de construcţie monobloc, cu partea activă din oţel rapid sau cu plăcuţe din carburi metalice. Se construiesc pentru diametre între 5 şi 40 mm, cu (2...4) dinţi.

Lărgitoarele cu alezaj se execută monobloc din oţel rapid sau cu plăcuţe din carburi metalice lipite pentru diametre (25...80) mm sau cu dinţi demontabili pentru diametre peste 80 mm.

7.3. Alezoare

Alezoarele sunt scule de finisare folosite la prelucrarea finală a găurilor, asigurând obţinerea unor dimensiuni cuprinse în limitele treptelor de precizie 9-

6. Se deosebesc de burghie şi adâncitoare prin numărul de dinţi mai mare, conul de atac mai lung şi prin stratul de material mai redus pe care-l îndepărtează.

Ca urmare, procesul de aşchiere are ghidarea mai bună şi, în consecinţă, asigură o rugozitate mică a suprafeţelor prelucrate şi o precizie ridicată.

7.3.1. Clasificarea alezoarelor

În funcţie de modul de acţionare:• alezoare acţionate manual;• alezoare de maşină.

În funcţie de construcţie:• alezoare monobloc;• alezoare cu dinţi demontabili din oţel rapid;• alezoare cu plăcuţe din carburi metalice lipite;• alezoare cu dinţi demontabili, armaţi cu plăcuţe din carburi metalice;

După posibilitatea de reglare a diametrului:• alezoare fixe;• alezoare reglabile.

După destinaţie:• alezoare pentru alezaje cilindrice;• alezoare pentru alezaje conice.

7.3.2. Stabilirea elementelor constructive

La stabilirea elementelor constructive, se are în vedere faptul că, indiferent de tipul alezorului, principalele elemente constructive sunt aceleaşi, iar determinarea lor se efectuează în mod identic. Ca elemente constructive principale ale alezorului se disting: (figura 7.37, figura 7.38):

• Diametrul exterior;• Numărul de dinţi;• Profilul dinţilor în secţiune normală;• Împărţirea şi înclinarea dinţilor;• Geometria tăişurilor, etc

FREZEFrezele se pot clasifica după mai multe criterii, după cum urmează:După felul suprafeţelor pe care sunt dispuşi dinţii:a) freze cilindrice, având dinţii dispuşi numai pe suprafaţa cilindrică

exterioară (figura 9.1,a);b) freze disc, cu dinţii dispuşi pe suprafaţa cilindrică, şi uneori cu tăişuri

şi pe una sau pe ambele suprafeţe frontale (figura 9.1,b);c) freze cilindro-frontale, având dinţii dispuşi pe suprafaţa cilindrică şi pe

una din suprafeţele frontale (figura 9.1,c);d) freze frontale, cu dinţii dispuşi pe una din suprafeţele frontale ale

frezei (figura 9.l,d). Atât frezele cilindro-frontale cât şi cele frontale au tăişuri atât pe partea frontală, cât şi pe cea de revoluţie, dar la frezele frontale, aceste tăişuri sunt de lungime foarte mică, în comparaţie cu lungimea tăişurilor periferice de la frezele cilindro-frontale;

e) freze unghiulare, având dinţii dispuşi pe suprafeţe conice (figura 9.1,e);

f) freze profilate, cu dinţii dispuşi pe suprafeţe profilate de revoluţie (figura 9.1,f).

După forma dinţilor frezei se deosebesc:a) freze cu dinţi frezaţi având directoarea feţei de aşezare rectilinie, care

se ascut pe faţa de aşezare sau pe faţa de aşezare şi de degajare (figura 9.2,a,b);b) freze cu dinţi detalonaţi având directoarea feţei de aşezare spirală

arhimedică (sau logaritmică), care se ascut pe faţa de degajare (figura 9.2,c).Un alt criteriu de clasificare al frezelor se face după următoarele

elemente:După dantura frezelor :

a) dantură dreaptă (figura 9.3,a);b) dantură elicoidală cu elice pe dreapta sau cu elice pe stânga (figura 9.3,b,c)c) dantură în zig-zag (figura 9.3,d).

După forma dinţilor frezelor :a) dinte triunghiular (figura 9.4,a);b) dinte cu spate curb (figura 9.4,b);c) dinte cu faţetă proeminentă (figura 9.4,c);d) dinte trapezoidal (figura 9.4,d);e) dinte detalonat (figura 9.4,e).

După forma tăişurilor frezelor:

a) tăiş neted (continuu) (figura 9.5,a);b) tăiş întrerupt (figura 9.5,b);c) tăiş rotund (pentru degroşare) (figura 9.5,d);

După pasul danturii frezelor:a) freze cu pas unghiular constant (figura 9.6,a)b) freze cu pas unghiular variabil (figura 9.6,b)

După modul de poziţionare-fixare pe maşina-unealtă:a) freze cu coadă:

a.1. cilindricăa.1.1. netedă (figura 9.7,a);a.l.2. cu aplatizare (figura 9.7,b);a.1.3. filetată (figura 9.7,c)

a.2. conicăa.2.1. cu con Morse, cu gaură filetată (figura 9.7,d);a.2.2. cu con Morse, cu gaură filetată şi aplatizare pentru antrenare (figura

9.7,e);a.2.3. cu con Morse, cu cap de evacuare (figura 9.7,f);a.2.4. cu con Morse, cu cap de evacuare şi locaş pentru fixare pe con

(figura 9.7,g);a.2.5. cu con 7:24 (figura 9.7,h);

b) freze cu alezaj:b.1. alezaj cilindric (figura 9.8,a);b.2. alezaj cilindric şi găuri de antrenare (figura 9.9,b);b.3. alezaj cilindric cu canal de pană longitudinal (figura 9.8,c);b.4. alezaj cilindric cu canal de pană frontal (figura 9.8,d);b.5. alezaj cilindric cu canal de pană frontal şi găuri pentru montare (figura 9.8,e);b.6. alezaj cilindric filetat(figura 9.8,f);b.7. alezaj conic (figura 9.8,g).