PSA Stefanescu Bogdan

download PSA Stefanescu Bogdan

of 22

Transcript of PSA Stefanescu Bogdan

Universitatea Tehnica din Cluj-NapocaFacultatea de Constructii de Masini

Universitatea Tehnica din Cluj-NapocaFacultatea de Constructii de Masini

Proiect de SemestruProiectarea sculelor aschietoare

Student: Danila Iosif Marian GR:1131/2Coordonator: dr.ing. Radutiu Veroniu

Cuprins1.Tema proiectului32.Memoriu tehnic32.1. Clasificarea cutitelor de strung32.2. Cutite cu placuta fixata mecanic33.Memoriu justificativ de calcul53.1. Determinarea geometriei cutitului de strung53.1.1 Noiuni generale privind materialul de prelucrat;53.1.2. Parametrii geometriei constructive53.1.3Alegerea plcutei achietoare i a corpului cuitului (ISO 1832)93.2. Stabilirea regimului de achiere:123.2.1 Adancimea de achiere t123.1.4Avansul13-Verificarea avansului dpdv. a rezistentei corpului cutitului:13- verificarea avansului dpdv. a rezistenei plcuei:14- verificarea avansului dpdv. a calitii suprafeei prelucrate:14- verificarea avansului dpdv. a rigiditii piesei:143.1.5Viteza de achiere153.1.6Turaia163.1.7Forele de achiere163.2.6 Puterea efectiva163.3 Alegerea plcuei din catalogul productorului (SECO)173.3.1 Grupa de utilizare173.3.2 Fragmentatorul de achii173.3.3 Calitatea plcuei173.3.4 Utilizarea ghidului de selecie Secolor183.3.5 Calcularea regimului de achiere cu ajutorul calculatorului "Turning Secolor"193.3.6 Compararea valorilor calculate cu valori recomandate de producator193.4. Calcule de dimensionare i verificare a cutitului de strung203.4.1 Calculul seciunii cozii cuitului203.4.2 Calculul sgeii maxime a cuitului204.Bibiografie21

1.Tema proiectuluiS se proiecteze un cuit de strung cu plcu amovibila din carbur metalic, fixat mecanic, pentru prelucrarea economic a piesei din figura:

Material: OLC45 d = 30 [mm]Ra = 3.2 [m]

2.Memoriu tehnic

2.1. Clasificarea cutitelor de strung

Cutitele de strunjit sunt scule aschietoare cu ajutorul carora se realizeaza indepartarea, sub forma de aschii, a unui anumit volum de material de pe suprafata semifabricatului.[1]Cutitele de strung se impart in mai multe categorii dupa cum urmeaza:1. Cutite monobloc2. Cutite cu palacuta lipita3. Cutite cu placuta fixata mecanic 2.2. Cutite cu placuta fixata mecanicFixarea placutelor aschietoare prin lipire este o operatie laborioasa si costisitoare, datorita acestui fapt trecerea la fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se considera pe deplin justificata, deoarece se obtin urmatoarele avantaje: Se elimina tensiunile interne care apar in urma lipirii Se asigura exploatarea rationala a placutelor Permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul placutei nu se scoate de pe masina dupa uzura, ci se inlocuieste usor si rapid, numai placuta Placa de prindere a placutei aschietoare joaca si rolul de prag de conducere si rupere al aschiilor Creste productivitatea prelucrarii etc.Datorita acestor avantaje se obtin o reducere de costuri pe muchia aschietoare, singurul factor care justifica acceptarea, in anumite situatii a unor conditii de aschiere mai putin favorabile.Fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se realizeaza fie prin brida cu surub, fie cu ajutorul unui excentric, a unei parghii, prin pana sau prin strangere directa cu surub. Dintre materialele utilizate la executarea sculelor aschietoare, placutele din carburi metalice sunt cele mai importante. Datorita proprietatilor lor generale ca: duritate ridicata (peste 80 HRC), rezistenta mare la uzura si o mare stabilitate termica (pana la 900C), carburile metalice si nemetalice, putand lucra cu viteze de aschiere de 2-6 ori mai mari decat in cazul sculelor din otel rapid, sculele aschietoare din carburi metalice sunt in prezent cele mai raspandite.Placutele din carburi metalice utilizate la aschiere se compun din carburi de wolfram, titan si tantal legate intre ele cu ajutorul unui liant care este cobaltul. In functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale de aliaje dure: P, M si K. Placutele din carburi metalice se folosesc in prezent la prelucrarea marii majoritati a materialelor metalice si nemetalice, la prelucrarea materialelor plastice etc.Intrucat forma acestor placute trebuie sa asigure unghiurile de aschiere in starea lor montata, fara interventia ascutitorului si in orice pozitie succesiv, forma lor impreuna cu forma locasului trebuie astfel alese incat geometria rezultanta sa satisfaca in conditii bune majoritatea cazurilor de prelucrare. Din punct de vedere economic placutele negative reprezinta solutia cea mai avantajoasa. Dupa uzura ele sunt rotite in acelasi plan de atatea ori cate muchii aschietoare poseda, dupa care pot fi intoarse pentru a le utiliza din nou de acelasi numar de ori. Se asigura interschimbabilitatea, durabilitatea acestora crescand cu 30% fata de celelalte cazuri. Placutele fara unghi de asezare avand utilizate toate muchiile aschietoare, au o durata de folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare. La cutitele cu placute fixate mecanic avem unele dezavantaje: concentratori de tensiuni in zona de fixare a placutei si aderenta de fixare marita numai in zona de fixare.3.Memoriu justificativ de calcul

3.1. Determinarea geometriei cutitului de strung3.1.1 Noiuni generale privind materialul de prelucrat;3.1.2. Parametrii geometriei constructive3.1.2.1 Raza la varful placutei r;

Fig. 1In cursul aschierii apasarea cea mai mare rezulta la varful taisului (fig 1), portiune ce are consolidarea cea mai slaba din toata lungimea taisului. Din acest motiv o raza de rotunjire a varfului sculei are un efect favorabil asupra uzurii taisului.Raza de rotunjire a varfului are insa o marime optima din punct de vedere a uzurii, care depinde de grosimea de ashciere si de forma aschiei. In cazul in care raza este prea mica, varful se sparge usor, iar daca se alege prea mare apare o razuire a taisului secundar pe suprafata piesei si se produc rizuri de uzura pe fata de asezare a taisului secundar in urma careia calitatea suprafetei prelucrate are de suferit. Conditia necesara s< r0 achia merge spre stanga, nefiind pericol de nrutire a suprafeei prelucrate. Ca urmare, din acest punct de vedere, se impune la finisare >0.Dac