PRovERBs zr,cAroRr, GHICITORI zicatori, ghicitori - Ilie Baranga... · ILIE BARANGA LUCIAN PRICOP...
Embed Size (px)
Transcript of PRovERBs zr,cAroRr, GHICITORI zicatori, ghicitori - Ilie Baranga... · ILIE BARANGA LUCIAN PRICOP...

ILIE BARANGA LUCIAN PRICOP
PRovERBs , zr,cAroRr,GHICITORI
Seleclie, pr"fttd Si referinle istorico-literarede prof. Ilie Barangi qi prof. Lucian Pricop
EDITURA CARTEXBucuregti

CUPRINS
PrefaE[ 5
Proverbe qi zicdtori din in[elepciuneapoporului romdn 9
Proverbe gi sfaturi din infelepciunea lurnii . . 57
Ghicitori .... j|Referinfeistorico-literare .. .......123Bibliografieselectivd ......135

PROVERBE $I ZICATORIONV fu.IINLEPCIUNEA POPORULUI NONAAN

A
A cdnta cuiva in strun[. = A sublinia convingerea cuiva,
fdrd a-fi exprima propria pdrere.A face ochi dulci cuiva. = A privi (pe cineva) cu dragoste.A face un bine inseamnd a-qi bate cuie in talpi. = Este un
paradox cd ajutorul acordat cuiva poate sd tgi dduneze.A-qi bate singur cuie-n talp[. = A-Ei crea singur nepldceri.A-gi blga min[ile-n c&p. - A-Si tndrepta comportamentul.A-qi da in petic. = A-4,i da tn vileag, jdrd voie, anumite
defecte.A-:gi da arama pe fafi. = A-{i dezvdlui intenliile rele.A-qi ieqi din fire. = A se supdra.A b[ga mdna in foc pentru cineva. = A garanta pentru
cinstea cuiva.A da ortul popii. = A muri.A ajunge culitul la os. = A-gi pierde rdbdarea.A avea mai mult noroc decAt minte - = A avea mai multd
S ansd de cAt inteli genyd.
A bate apa-n piud. = A prelungi un discurs fdrd inforrutgiisuplimentare.
A bate fierul cdt e cald. = Aprofita de momentulfavorabil.A bate toba in tot satul. = A duce o vorbd de la unul la
altul.
ll

A cllca pe bec. = Afi gdsit vinovat.A cfua ap[ cu ciurul. = Aface un lucru inutil.A despica firul in patru. = A analiza un lucru tn detaliu.A disp[rut de parc[ l-a-nghilit plmdntul. = A se face de
negdsit.A face cinste. = A da de bdut.A face umbrd pdmdntului degeaba. = Un om fdrd rost,
inutil.A face cum ?l taie capul. = A executa un lucru dupd pro-
priile criterii.A face din cal mflgar qi din 10n1ar armdsar. = A exagera.A fi prins cu cioara vopsitd. = incercare nereusitd de a
tnsela pe cineva.A implca capra cu varza. = Doud lucruri incompatibile.A lua partea leului. = impdrtire nedreaptd.A luat-o la mdsea. : S-a imbdtat.A lucra din plin. = Repede Si cu spor.A mdnca coliva cuiva. = Ameninlare.A nu vedea pddurea din cauza copacilor. = Incapabil sd
alegi intre lucrurile esenSiale Si amdnunte.
A-n[5rcat bdlaia. = Cdnd nu vrei sd mai ajuli pe cinevacare na meritd-
A pdli pe cineva. = A lovi.A peria pe cineva. = A lingu;i.A pica din senin. = Pe nea{teptate.A pierde vremea de pomanl. = A irosi timpul tn zadar.A merge cdine surd la vhndtoare. = Nepregdtit pentru o
acliune.A pleca la vAndtoare ftrI puqci. = Nepregdtit pentru o
acliune-A plecat cu graba qi s-a-ntAlnitcruzdbava. = A renunlat la
ritmul de lucru sus[inut-A prinde cu mdla-n sac. = A dezvdlui un neadevdr.
12

A pune befe-n roate. = A tmpiedica pe cineva sd,fucll cava,A pune carul inaintea boilor. = Aface treaba tn sens gregit,A pune paie pe foc. = A alimenta o ceartd.A pune larala cale. = O disculie lungd Sifird rost.A bate la ochi. = Un lucru indoielnic.A face cuiva hatdrul. = A implini doringa.
A nu face faSA. = Ceva care depdseSte capacitatea cuiva.A sdri in ochi. = Un lucru cert.A scoate ceva din pdmAnt, din piatrl seac5. = Aface rost
de un lucru ca printr-o minune.A se da de ceasul morfii. = Afi.frdmdntat Ia maximum dc
un gAnd.
A se face ci plou6. = A se face cd a uitat ce s-a inthmpht.A sejuca cu focul. = Aface un lucru riscant.A se uita precum curca-n crlci. = A privi nedumerit.A se uita ca m61a-n calendar. = A nu inyelege ceva.A se uita precum curca in fdntin[. = A privi mirat.A se umfla in pene. = A fi tnghmfat.A sta cllare pe noroc. = Afifoarte norocos.A sta cu burta la soare. = A sta degeaba.A sta cu burta pe carte. -- A invdla temeinic.A trecut baba cu colacii. = A ezitat sd tntreprindd ceva
favorabil.A strica orzul pe gdqte. = A da cuiva care nu prefuieSte ce
primeSte.
A,se da de ceasul mo4ii. = A se strddui in zadar.A se da de go1. = A-;i dezvdlui o intenlie ascunsd.
A trlnc[ni vrute qi nevrute. = A vorbi fd.rd sens.
A uita de la mdnfl pdn[ la guri. = Repede.
A umbla cu capul in nori. = Visdtor.A vedea roEu inaintea ochilor. = MAnie.A vedea stele verzi. = in urma unei lovituri.A veni pe nepusd mas[. = Pe nea{teptate.
t3

A vorbi cu t6lc. : Cu subtnleles-
A zburat puiu cu ata- = A trecut timpul acyiunii respective.
Aceeaqi M[rie cu altd pdllrie. = Un lucru tn esen{d identic,
diferit doar tn exterior.Adev5rul este intotdeauna la mijloc. = Extremele sunt de
evitat-
Adev[ru] st[ scris printre rdnduri. = Amdnuntele sunt
importante.Ai ales pan-ai cules. = O alegere proastd-
Ai, dai, n-ai. Ia nu da, sd vezi cum ai. = Economie.
Ai carte ai parte. = E important sd tnveli.
Ai pus degetul unde md doare- = in discu[te s-a atins un
punct esenyial.
Ai dat-o cotitd. = Ai gre;it.A i se uri cu binele. = Cineva care cautd gdlceavd.
A-gi da in petic. = A spune / face un lucru nepotrivit.A-i fi fric[ qi de umbra sa. = Focrte temdtor.
A scoate-o din pdmAnt, din iarb[ verde. = A inventa.
A avea ac de cojocul cuiva. = Ameninlare spusd cuiva
care se incdpdldneazd-A sta cu banii la saltea. = Cineva care e zgLrcit-Apa kece, pietrele r[man. - Necazurile trec Si total rdmdne
ca-nainte.Are spor la treab[. = Cineva harnic, care lucreazd repede.
Arde casa qi el cu luleaua,,Di-mi un foc". = Cineva care
vine cu pretenlii absurde intr-o tmprejurare importantd-Are limba inveninatd. = Vorbe{te de rdu.
Are limba despicati. = E $iret ca Earpele-Are o zi lucrdtoare qi una sXrbdtoare. - LeneS.
Are suflet de cdine. = Lipsit de omenie.
Ascultd gi nu te mdnia, ca sd te pofi indrepta. = Rdbdarea
te ajutd sd depdseSti dificultdyile.
T4

(A)
Mititelu-ntr-o urecheFace noud haina veche.
(acul)
Mic, mititelIngr[deqte frumuqel.
(agut) :
Cine are o singurl urecheDar nici cu aceea nu aude?
(acul)
Sunt rotundd sau pltrat[Ascut creionul indat[. '
(asculitoarea)
Roqu ca foculIute ca dracul.
(ardeiul iute)
Urechi are; dar n-aude,E micuf ,qi tot impunge.
,(acul)

A l[sat-o DumnezeuCa s-o bei qi tu qi eu.
(apa)
Oglinda ceruluiin ad6postul p[mdntului.
(apa din fAnthnd)
La cap limbd cu miere,
La coadd limbb cu venin.(atbina)
Are-un ac micu[ gi fin,Zboard,lin din floare-n floate,Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.(albina)
Din flori plicuri de dulceal^d
Strdnge de cu dimineagil(albina)
Floare gl soare,
Ploaie qi ninsoareSe laie pe rdndZlle, nopfi fur0nd...
(anotimpurile)
Animal cu capu-n jos
$i este foarte feposDe vrei sd-l ridici de jos
(ariciul)
74

Are zeci de ace.gloaseDar nu lese nici nu coase.
(nriciul)
Omul strAnge cdt tr[ieqte
$i la ea el se gdndeqte .
Pentru ea,el pitimeqte. ,
(ave,rea)
N-are culoare,N-are miros;Dar la toliE de folos.
(aerul)
Carnera pe groase roateDuce cdl5tori in spate!in orag qi ?n,afarbChiar qi in intreaga [ar5!
" (iiutobuzul) l
(B)
tetele El temerle n-au
$i nici nu doresc sd aibd;Bbrbalii o fin ca o podoab6,Iar cdnd o au?-lncearcd sb se curdle de ea.
' (barba)
75

Am doi frafiCu sfori legaEi
$i-n picioare incdllali.(bocancii)
in p[dure mersei,Al treilea picior ajunsei.
(bastonul)
Ce vd trec prin mdini,Flrd de-a le fi st[pdni;Se p[streaz6-n sdn qi-n ladI,Fhrd ei nu facegi treabi!
(banii)
Iarna-n fig, vara la soare,
Neschimbat e la culoare!(bradul)
Sus pe coama munfilor,Munfilor, c[runfilor,Std voinicul cel gepos
Veqnic verde qi frumos.(bradul)
Fumul dracului,in capul omului.
(begia)
Sus tun5,Jos rdsun[,Cetele s-adund.
(biserica)
76