Tehnica masajului la articulatia soldului (coxofemurala)

Delimitare si descrierea anatomica a regiunii soldului.

A. Oasele centurii pelviene - centura pelviana este formata din doua oase coxale care, impreuna cu osul sacru si coccisul formeaza bazinul, ale carui piese sunt bine articulate intre ele. Centura pelviana leaga oasele membrului inferior de scheletul trunchiului. B. Articulatia coxofemurala - apartine clasei de diartroze si genului de anartroza. Ea reuneste membrul inferior de centura pelviana, capul femural patrunzand in cavitatea acetabulara, constituind cel mai perfect tip de anartroza. Capul femural are o suprafata sferica convexa, iar cavitatea cotiloida (sau cetabulara) a osului coxal este de asemenea sferica, dar concava. Mijloace de unire: femurul si osul coxal sunt reunite prin doua ligamente, unul periferic (ligamentul scapular), care inconjoara articulatia si care este dublat la exterior de un numar de fascicole, numite fascicole de intarire ale corpului, si altul uitraarticular (ligamentul rotund). Fascicolele de intarire ale capsulei sunt in numar de trei si se descriu sub numele de ligament ilio-femural, ligamentbulbo-femural si ligament ischio-femural. Epifiza superioara a osului femur prezinta capul femurului, gatul femurului (colul femural), trohanterul mare, trohanterul mic si creasta intertrohanteriana. Capul femural este o formatiune osoasa de forma sferica, prevazuta cu o suprafata articulara. El intra in acetabulul osului coxal, formand articulatia coxofemurala. Gatul sau colul femural are o forma aproape cilindrica si masoara aproximativ 5 cm2. Trohanterul mare si trohanterul mic sunt doua proeminente osoase situate la locul de unire dintre col si capul femurului, intre cele doua trohantere se gaseste o creasta osoasa numita creasta intertrohanteriana. C. Delimitarea regiunii muschilor bazinului.Regiunea fesiera este delimitata la partea superioara de creasta iliaca, iar in partea inferioara de plica fesiera. Forma rotunjita este data de muschiul marele fesier, care are rol de ridicare a bazinului pe femur pentru mentinerea pozitiei verticale.Tegumentul este suplu si sub tegument se gaseste un strat bogat in tesut adipos. Prin acest tesut trec vasele si trunchiurile nervoase importante care ies din bazin: marele si micul sciatic, nervii rusinosi interni, artera fesiera cu venele si nervul ei si artera ischiatica. Aceste formatiuni fragile trebuie menajate la un masaj profund al regiunii. De asemenea, in regiunea antero-superioara a coapsei, masajul trebuie sa respecte triunghiul lui Scarpa prin care trec: artera si vena femurala, nervul crural, cvadricepsul si artera femurala profunda, precum si numerosi ganglioni si vase limfatice din regiunea inghinala deosebit de importanta. Pe partea interna a coapsei trece vena safena interna, iar prin regiunea posterioara nervul sciatic. D. Muschii bazinului

Ei iau nastere pe bazin si se termina pe femur (trohanterul mare).

l. Fesierul mare - ia nastere pe micul camp osos situat inapoia liniei semicirculare posterioare a fosei iliace externe si pe portiunea respectiva a crestei iliace, pe marele ligament sacro-sciatic, pe partile laterale ale sacrului si coccisului, pe appnevroza dorso-lombara, terminandu-se pe creasta fesiera si pe tuberculul numit trohanterul al treilea, care este extensor, adductor si rotator in afara al coapsei.

2. Fesierul mijlociu - se insera pe campul osos cuprins intre cele doua linii semicirculare ale fosei iliace si creasta iliaca, pe fata profunda a fasciei care il acopera si se termina pe fata externa a trohanterului mare. Este abductor si rotator inauntru.

3. Fesierul mic - pleaca de pe campul osos al fosei iliace externe, dinaintea liniei semicirculare anterioare si se termina pe marginea anterioara a trohanterului mare. Este abductor si rotator inauntru.

4. Piramidalul bazinului - pleaca din interiorul bazinului, de pe fata anteriora a sacrului, iese din bazin prin marea scobitura sciatica si se termina pe marginea superioara a marelui trohanter. Este rotator in afara al coapsei.

5. Gemenii pelvieni - unul este posterior, celalalt inferior. Cel superior ia nastere pe spina sciatica, cel inferior pe tuberozitatea ischionului intern. Ambii sunt rotatori in afara.

6. Obturatorul intern - pleaca de pe fata interna a membranei obturatoare, de pe periferia osoasa a gaurii obturatoare, merge inapoi si in afara spre mica scobitura sciatica, unde formand un unghi aproape drept, se indreapta inainte, terminandu-se pe partea cea mai ridicata a cavitatii digitale a marelui trohanter. Este un puternic rotator in afara al coapsei.

7. Obturatorul extern - pleaca de pe fata externa a membranei obturatoare si cadrul osos si se termina in fundul cavitatii digitale a marelui trohanter. Este un rotator in afara.

8. Patratul crural - pleaca de pe tuberozitatea ischiatica si se termina pe creasta intertrohanteriana. Este un rotator in afara al coapsei.

9. Tensorul fasciei lata - este o dependenta a fesierului mijlociu. El pleaca de pe spina iliaca antero-superioara si scobitura de sub ea; de aici merge in jos si inapoi, continuandu-se la unirea treimii mijlocii cu treimea inferioara a coapsei, cu fascicolele tendinoase ce se duc intr-o formatiune numita tractul ilio-tibial situata in fascia de invelis a coapsei sau fascia lata. El trage fascia coapsei ducand coapsa in afara (abductor), imprima coapsei o miscare de flexiune si de rotatie inauntru, are rol in stabilitate atunci cand se staintr-un singur picior.Muschii regiunii anterioare a coapsei sunt:

-tensorul fasciei lata

-croitorul

- cele patru portiuni ale cvadripcesului

-dreptul intern

- pectineul

- adductorii

Tegumentul acestei regiuni este mai gros pe partea laterala, decat pe cea interna si este foarte mobil.

Muschii regiunii posterioare ai coapsei sunt:

- lunga portiune a bicepsului crural

-semimembranosul

- scurta portiune a bicepsului crural

Tehnica masajului la articulatia soldului

Pacientul se aseaza cu fata in jos (pozitie ventrala) uneori cu o perna sub abdomen, tinand mainile relaxate pe langa corp.Se executa masajul partii posterioare a regiunii, incepand cu netezirea cu presiune bimanuala (cu ambele palme) de la jumatatea superioara a coapsei urcand pe muschii fesieri, cu o mana mergand catre creasta iliaca, iar cu cealalta catre coccis.Pe musculatura fesiera se executa netezirea cu pumnul, unde mainile se inchid pentru a lua forma pumnului cu policele in interiorul acestuia, deruland pumnul de la radacina catre varful ultimelor falange. Dupa netezirea de introducere, de 5 - 6 ori, se continua cu toate formele de framantare pe trei - patru directii, pornind de la partea superioara a coapsei pana sus la creasta iliaca, cu o mana, cu doua maini, in contratimp si geluirea cu netezirea de intrerupere.

Ca forma secundara de framantare importanta este ciupitul care se executa foarte mult in cazul musculaturii flasce.Frictiunea este cea mai importanta manevra a acestei regiuni, care se face in felul urmator:

-pe partea posterioara a articulatiei se face mai intai netezirea cu partea cubitala a mainii -pe plica fesiera, dupa care incepem frictiunea deget peste deget din interior spre exterior pe plica fesiera, pana catre creasta iliaca, avand grija sa o repetam in jurul trohanterului mare.Pe muschii fesieri se face frictiunea cu pumnul sau

coatele degetelor. Iar catre partea superioara a regiunii mai putem executa frictiunea deget peste deget, de la cpccis, partea superioara a muschilor fesieri pana pe creasta iliaca.Dupa care urmeaza tapotamentul cu toate formele lui pe muschii fesieri. Apoi vibratia cu palma intreaga pe toata suprafata musculara.Intoarcem pacientul cu fata in sus (decubit dorsal) si continuam cu masajul regiunii anterioare a articulatiei, incepem masajul pornind cu neteziri cu ambele palme de la jumatatea superioara a coapsei, facand terminatia tot catre creasta iliaca.Netezirea cu pumnul pe muschii cvadriceps si fascialata. incepem framantarile cu o mana pe 2 - 3 directii, atat pe cvadriceps, cat si pe fascialata. Urmeaza geluirea care se executa pe aceleasi directii.La copiii care au coapsa subtire, putem face mangaluirea flectand usor coapsa pe bazin. De asemenea, uneori cvadricepsul poate fi subtire si facem ciupitul, iar la adulti se face in cazul obezitatii.

Si aici frictiunea este foarte importanta si se face in plica inghinala, dupa ce in prealabil am facut netezirea cu partea cubitala a degetelor, coapsa pacientului fiind putin flectata pe bazin.Avem grija sa o executam usor in zona triunghiului lui Scarpa, dupa care continuam cu frictiunea iarasi injurai trohanterului mare de mai multe ori.

Tapotamentul il executam pe muschiul cvadriceps si fascialata cu toate formele lui, vibratia cu palma intreaga pe toata suprafata musculara, netezirea de incheiere a masajului si kinetoterapia (mobilizarea articulatiilor).

Pentru kinetoterapie avem:

Miscari

- pasive

- active

-se executa cand pacientul este asezat

Miscarile.pasive

Flexia coapsei pe bazin tinand o mana contrapriza pe creasta iliaca, iar cu cealalta priza pe articulatia genunchiului, facem flexia coapsei pe bazin cu vibratie, apoi facem extensia tinand mana priza pe articulatia genunchiului, apasand cu vibratie.

O alta miscare pasiva este abductia, tinand contrapriza tot pe creasta iliaca, iar cu cealalta mana priza pe partea interna a genunchiului, departam coapsa de corp tot cu vibratie.Pentru adductie punem mana priza pe partea externa a genunchiului si apropiem coapsa de corp tot prin vibratie.Dupa care facem circumductia, tinand mana contrapriza tot pe bazin, iar cu cealalta pe articulatia genunchiului, facem rotirea coapsei trecand prin cele patru puncte:

- flexia coapsei pe bazin

- abductia

- extensia

- adductia si in sens invers de 2 - 3 ori.

La copii mai putem face elongatia sau la adulti in cazul cand capul femural este infundat in cavitatea acetabulara.

Miscarile active

Le face pacientul la comanda maseurului si sunt aceleasi ca la pasive.

Miscarile active cu rezistenta

Flexia coapsei pe bazin, tinand o mana contrapriza pe creasta iliaca, iar cealalta mana o punem pe partea anterioara a coapsei, unde ar fi cvadricepsul, spunand

pacientului sa-si aduca cat poate coapsa catre bazin si noi opunem rezistenta.

Pentru extensie, opunem rezistenta' pe partea posterioara a coapsei, spunand pacientului sa impinga coapsa inmana noastra.Pentru abductie, opunem rezistenta pe partea externa a coapsei, spunand pacientului sa-si departeze coapsa impingand in mana noastra.

Pentru adductie, opunem rezistenta pe partea interna a coapsei, spunand pacientului sa apropie coapsa, impingand in mana noastra.Se mai pot face miscari mecanice la articulatia soldului cu scripeti in cazul bolilor posttraumatice.

BOLILE PENTRU CARE ESTE INDICAT MASAJUL LA ARTICULATIA

Cel mai des intalnite sunt coxartrozele care fac parte din reumatismul degenerativ.

Inflamatii ale articulatiilor soldului numite coxite sau periartrita coxofemurala (inflamatie cu contractia insertiilor musculare din jurul articulatiei, a tendoanelor articulare si musculare, inflamatia bursei seroase numite busite nevralgii (sciatica)

mialgii

Este indicat in toate bolile posttraumatice si anume

-fracturi de bazin

- fracturi ale ilionului

- fracturi ale diafizei

- luxatii de sold (mai putin entorse)

- luxatii congenitale la copii.