5/26/2018 Protectia juridica a drepturilor omului

Libertatea individuala

Istoria ndelungat i sinuoas a libertii individuale i a siguranei

persoanei, permanentele conflicte ce intervin ntre legislaie i teorie, pe de oparte, respectiv ntre normele juridice i practica autoritilor publice, pe de

alt parte, au impus formularea unor reguli constituionale clare, a croraplicare s nu fie stnjenit de interpretri sau speculaii.1

Dintre documentele internationale in care se regasesc elemente ale

dreptului la libertate fac parte !"agna #$arta Libertatum% , din &nglia,adictata la 1' iunie 1()'* !+$e etition of -i$ts%1/(0* !2abeas #orpus&ct

%3 lege impusa de arlamentul engle4 la (/ mai 1/)5.!Declaratia deindependenta a 6tatelor 7nite% din 18 iulie 1))/ , stipula ca !toti oamenii se

nasc egali si #reatorul lor ii investeste cu anumite drepturi inalienabile si ca,

prin aceasta se numara straduinta de viata, libertate si fericire% si a fostadevarata consacrare a dreptului la libertate.

In perioada -evolutiei 9rance4e a fost adoptata !Declaratia

Drepturilor omului si ale catateanului%, la (/ august 1)05, al carei primarticol proclama !:amenii se nasc liberi si raman liberi si egali in drepturi.

Deosebirile sociale, nu pot fi fondate decat pe utilitatea comuna %.

: insemnatate deosebita pentru elaborarea si de4voltarea conceptuluidrepturilor omului pe plan national si international a avut3o !Declaratia

7niversala a Drepturilor :mului%, din al carei prim alineat reiese ca

!recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si adrepturilor egale si inalienabile, constituie fundamentul libertatii, dreptatii si

pacii in lume% si proclama ca !toate fiintele umane se nasc libere si egale in

demnitate si in drepturi%, iar actul international cu privire la drepturilecivile si politice preci4ea4a in &rticolul 0 ca !;imeni nu va fi tinut in

sclavie

5/26/2018 Protectia juridica a drepturilor omului

masuri privind libertatea individuala ca arestari, retineri, masuri procesuale,

perc$e4itii, care trebuia sa se faca in cadru legal pentru ca persoanele sa nudevina victime ale abu4urilor si ilegalitatilor.

erc$e4itia este o masura reglementata de #odul de procedura penala

in art. 1@@. +eAtul constitutional priveste doar perc$e4itia corporala care seface numai in ca4urile si cu procedura preva4ute de lege sin u trebuie sa fie

confundata cu perc$e4itia domiciliara. rocedura penala stabileste in detaliuregulile privind incuviintarea, timpul si procedura de efectuare a

perc$e4itiilor.

-etinerea este o masura procesuala penala preventive, prin carepersoana fata de care eAista indicii ca ar fi savarsit o fapta preva4uta de legea

penala, este privative de libertate, de catre autoritatile publice competente,

pe o durata strict reglementata de lege.#onstitutia dispune ca aceasta masura se ia pentru o durata de maAim

(8 de ore. &ceasta durata nu trebuie interpretata in sensul ca nu poate fidepasita, dar poate fi mai scurta de cele (8 de ore in ca4ul in care motivelecare au determinat luarea masurii retinerii au disparut. #a urmare, in

documentele care stau la ba4a masurii arestarii trebuie sa se mentione4e, sub

sanctiunea anularii acestora, 4iua si ora la care persoana in cau4a a fostretinuta pentru a se putea calcula durata ei, precum si toate elementele de

identificare ale repre4entantului autoritatii publice competente care a luat3o.In unele sisteme constitutionale durata retinerii poate fi prelungita c$iar cu

mai multe 4ile, dar cu aprobarea scrisa procurorului si numai pentru anumite

infractiuni, de regula din categoria crimei organi4ate, asa cum este in ca4ul9rantei.

&restarea este masura care atinge in modul cel mai grav libertatea

individuala si care uneori consecintele nebanuite asupra reputatie persoanei,vietii intime, familiale si a fericirii sale.

&rticolul (= din #onstitutie prevede eAplicit doua reguli cu valoare de

principiu referitoare la arestare, si anume, arestarea se face numai in ba4aunui mandate de arestare si aceasta masura nu se poate dispune decat de

judecator si numai in cursul procesului penal.1

#urtea europeana a drepturilor omului are o impoartanta deosebita

potrivit careia durata pentru care se poate dispune aceasta masura gravatrebuie sa fie re4onabila, in alte cuvinte orice persoana are dreptul de a fi

judecata intr3un termen re4onabil. &stfel, #urtea a stabilit, cu valoare deprincipiu, momentul la care durata arestarii incetea4a sa mai fie re4inabil si

care se ba4ea4a pe cateva criterii si anume motivele punerii in starea dearest a unei personae. &stfel, simpla eAistenta a unor motive plau4ibile care

1#onstitutia -omaniei, art.(=, alin 8.

(

5/26/2018 Protectia juridica a drepturilor omului

presupun ca o persoana ar fi savarsit o infractiune nu este suficienta sa

justifice mentinerea in arrest a persoanei in cau4a1* compleAitatea cau4ei,care justifica o anc$eta cu o durata mai lunga, in special in situatia in care

lisa recunoasterilor din partea persoanei in cau4a provoaca investigatii mai

numeroare. #u toate acestea, #urtea considera ca aceste investigatii nutrebuie sa se prelungeasca la infinit. &stfel, odata cu avansarea cercetarilor

penale effectuate, incertitudinile dispar, pentru ca martorii au fost ascultati,probele stranse la dosarul cau4ei si ca urmare, tulburarile sociale provocate

de savarsirea infractiunii in mod inevitabil se atenuea4a cu timpul(* conduita

judecatorilor in cadrul procedurii penale desfasurate. In acest sens, #urteastabilea ca este necesar sa se verifice daca autoritatile competente au depus

diligentele necesare si satisfacatoare pentru aflarea adevarului si gasirea

vinovatilor in cadrul anc$etei penale. In acest sens, decidea, intr3o cau4asolutionata de o instanta nationala, ca procedura litigioasa penala a fost

marcata de desistari din partea a doi judecatori de instructie si de inlocuireade trei ori a judecatorului de instructie. &ceste modificari successive aucontribuit la lentoarea anc$etei, care se datorea4a statului, toate acestea in

conditiile in care persoana in cau4a a stat in arrest o perioada de patru si

doua luni timp in care nu a fost audiata decat de doua ori pe an de catrejudecatorul de instructie. &ceasta lentoare a fost determinate de

nerespectarea termenului re4onabil in solutionarea cau4ei=.In conteAtul jurisprudentei #urtii Buropene a drepturilor omului si a

intaririi garantiilor unor drepturi si libertati in art.(= din #onstitutia

-omaniei,au fost stabilite o serie de reguli referitoare la arestare si durataacesteia.

&stfel,#onstitutia a creat regimuri diferite ale arestarii in cursul

urmaririi penale fata de fa4a de judecata in instanta.In cursul urmaririi penale arestarea poate fi dispusa pentru cel mult =@

de 4ile si se poate prelungi avand in vedere circumstantele cau4ei cu inca cel

mult =@ de 4ile fara ca durata totala sa depaseasca un termen re4onabil de celmult 10@ de 4ile.

In fa4a de judecata instanta este obligata sa verifice periodic,dar nu

mai tar4iu de /@ de 4ile,legalitatea si temeinicia arestarii si sa dispuna de

indata punerea in libertate a inculpatului,daca temeiurile care au determinatluarea masurii arestarii au incetat sau daca instanta constata ca nu eAista

temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate. In unele

1Deci4ia din () august 155(, in speta +omasi contra 9rantei.(Deci4ia din (/ iunie 1551, in speta Letellier contra 9rantei=Deci4ia din 1) martie 155), in speta "uller, Deci4ia din 5 noiembrie, in speta Debbub, alias 2ussein &li

contra 9rantei.

=

5/26/2018 Protectia juridica a drepturilor omului

sisteme constitutionale durata arestarii poate fi intre patru luni si cinci ani

9ranta .In jurisprudenta #urtii Buropene a drepturilor omului s3a retinut ca

privarea temporara de libertate trebuie sa aiba un caracter eAceptional pentru

ca singura eAistenta a unei eAigente de interes public ar putea justificaderogari de la pre4umtia de nevinovatie 1. Intre motivele care ar putea

asigura caracterul eAceptional al masurilor de arestare ar putea fi celenfondate pe necesitatea desfasurarii anc$etelor penale,pentru care arestarea

este considerata indispensabila,pentru conservarea probelor,impiedicarea

presiunilor eAercitate asupra martorilor ori pentru a pune capat savarsirii deinfractiuni si impiedicarea reluarii lor, protejarea celui anc$etat impotriva

ra4bunarilor populare.

#onform art.(= alin. ) din #onstitutie, inc$eierile instantei care sunttot $otarari judecatoresti,prin care s3a luat masura arestarii sunt supuse cailor

de atac preva4ute de #odul de procedura penala.&stfel retinerea si arestarea se pot dispune numai atunci cand eAista

motive legale pentru ca ambele afectea4a libertatea individuala. #onstitutia

prevede obligatia autoritatii publice care a dispus retinerea sau arestarea de a

comunica de indata persoanei in cau4a motivele luarii masurii intr3o limbape care o intelege cel in cau4a. Invinuirea trebuie sa fie adusa la cunostinta

celui in cau4a invinuitului in cel mai scurt timp care trebuie sa fie unulre4onabil si numai in pre4enta obligatorie a unui avocat ales sau numit din

oficiu.

#onstituia prevede in art.(= alin5 ca in ca4ul in care motivele pentrucare s3a dispus retinerea sau arestarea au disparut precum si alte situatii

preva4ute de lege,eliberarea celui in cau4a este obligatorie. De asemenea art.

(= alin. 1@ din #onstitutie prevede si posibilitatea eliberarii persoaneiarestate la cererea acesteia sub control judiciar sau pe cautiune. #ontrolul

judiciar si cautiunea sunt doua institutii procesual penale supuse unor

conditii detaliate preva4ute de lege.&rt (= alin1131= adauga trei principii fundamentale si anume

re4umtia de nevinovatie , potrivit careia pana la ramanerea definitiva a unei

$otarari de condamnare persoana este considerata nevinovata. #ontinutul

acestei pre4umtii presupune trei reguli esentiale si anume acu4atia adusa sail convinga pe judecator de vinovatia acu4atului * dubitudinea sa profite

acu4atului * persoana in cau4a sa fie juridic considerata ca inocenta atat timpcat nu a fost condamnata de un judecator competent. Dispo4itia

constitutioanala este conforma prevederilor art. / parag.( din #onventiaeuropeana care este cuprinsa intre regulile referitoare la procesul ec$itabil si

1Deci4ia din () iunie 15/0, in speta ;eumeister

8

5/26/2018 Protectia juridica a drepturilor omului

foarte apropiata de continutul preva4ut in Declaratia france4a a drepturilor

omului si cetateanului din (/ august 1)05. In jurisprudenta sa #urteaeuropeana a drepturilor omului a corectat ideea conform careia pre4umtia de

nevinovatie se limitea4a doar la respectarea unor garantii procedurale si ca

ea constituie unul dintre fundamentele esentiale ale dreptului penal.&stfel#urtea decidea ca aceasta idee este falsa si ca eAista o violare a prevederilor

art./ parag.( din moment ce o declaratie oricare ar fi ea,jurisdictionala saunu, lasa sa se inteleaga ca o persoana este considerata vinovata atunci cand

vinovatia sa nu a fost stabilita. #a urmare pre4umtia de nevinovatie nu este

numai un principiu cardinal care guvernea4a procedura contencioasa ci unuldintre principiile cardinale ale dreptului penal pe care ansamblul autoritatilor

statului trebuie sa le respecte1.

Legalitatea pedepsei nullum crimen,nulla poena sine lege in temeiulcareia nicio pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in

temeiul legii.&ceasta regula face parte din continutul unui principiu generalacceptat si anume legalitatea infractiunilor si a pedepselor si isi are sorginteain conceptia riguroasa a dreptului penal. -iguro4itatea dreptului penal

re4ulta din patru principii si anume necesitatea adoptarii legilor penale doar

de catre parlamente * necesitatea pedepsei care trebuie preva4uta incontinutul legii penale * intangibilitatea si accesibilitatea legii penale *

interpretarea stricta a legii penale in ceea ce priveste infractinile si pedepselereglementate.

6anctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala. 6e

elimina astfel nefirestile sanctiuni privative de libertate de naturacontraventioanala.

?ibliografie

1Deci4ia din (' martie 150=, in speta "inelli

'

5/26/2018 Protectia juridica a drepturilor omului

1. #onstitutia -omaniei

(. #odul de procedura penala=. Iancu >$., Drept #onstitutional si institutii politice, Bd. #.2 ?ecC,

?uc. (@1@, p. (((3(('

8. "uraru I., Iancu >$., Drepturile, libertile i ndatoririleconstituionale, partea I, I-D:, ?ucureti, 155(, p. 8(

/