---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Natura poate s@-]i slujeasc@ decarte, de profesor, de pov@]ui -tor. Nu închide aceast@ carteplin@ de înv@]@turi în]elepte”

Ion Simionescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 227 anul 5 vineri, 21 august 2009 1 RON

21 august 1968: %nceputul represiunii “Prim@veri de la Praga”

Încet, poticnit, oblojindu-}i r@nile }i evaluând pierderi greude recuperat, lumea pare s@-}i revin@ din colapsul economic }ifinanciar care o aruncase în neputin]@ }i anarhie. Sunt semnalepozitive care, chiar dac@ deocamdat@ nu îndrept@]esc întrutotulsperan]ele într-o vindecare rapid@ }i ireversibil@, hr@nesc m@cariluzia c@ greul a trecut }i dezastrul poate fi pus sub control.Produsul intern brut (PIB) din zona euro a sc@zut cu doar 0,1 lasut@ în cel de al doilea trimestru, ceea ce echivaleaz@ cu o vestebun@ dac@ avem în vedere c@ în primele trei luni se înregistraseo reducere de 2,5 la sut@, cel mai abrupt declin din 1995. Dincoloîns@ de media comunitar@, se constat@ c@ ]@ri puternice precumGermania }i Fran]a au revenit pe plus, înregistrând în trimestrulII o cre}tere economic@ de 0,3 la sut@.

La cap@tul crizei, sau la cap@tul r@bd@rii?

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

Toate încerc@rile de aremedia deficite, de a con -tacta împrumuturi }i arenegocia acorduri nu suntaltceva decât e}eculuiunei politici de guverna -re. O guvernare care }i-apropus s@ limiteze efec -tele unei crize financiare}i economice pe caredesigur nu a determinat-

o }i de care nu e vinovat@. Dar de care esteresponsabil@. Responsabil@ în sensul în care deopt luni acordul cu FMI este principalul dac@ nusingurul act important de guvernare. Acor dul alimitat efectele financiare ale crizei }i a adus oanumit@ stabilitate bugetar@. Dar, evident, nu afost suficient. Starea economiei a fost de la olun@ la alta mai proast@ }i înc@ nu se întrevedeo îmbun@t@]ire.

Dan SUCIU

Cu prec@dere în ultimul an, iar înm@sur@ }i mai mare în ultimele luni,printre subiectele legate de criza eco-nomic@ }i care re]in esen]ial aten]iapublica]iilor economice, a marilor coti-diene, a paginilor politice, se evi-den]iaz@ protec]ionismul.Este o tem@care, de altfel , nu a ie}it niciodat@din dezbaterea economic@ - nici nuavea cum. Acum, îns@, a devenit chiarmai fierbinte, mult mai fierbinte caalt@dat@. Se cupleaz@ politicile sauac]iunile de tip protec]ionist cu aceaglobalizare atât de clamat@ în zilelenoastre ca un panaceu al relelor ce neînconjoar@ }i care ne agreseaz@? Facecas@ bun@ protec]ionismul na]ional cupoliticile comunitare de un tip saualtul ale UE }i, indiferent de r@spuns,

cum ar putea protec]ionismul s@ fierelevant în condi]iile în care exist@ re -guli comune pentru to]i membri Uniu -nii? Ce relax@ri sau ce presiuni pro-duce protec]ionismul într-o parte saualta a e}icherului mondial de putereeconomic@ }i politic@, mai ales acumcând „unipolaritatea” este contestat@}i chiar „lovit@” mai mult sau maipu]in la suprafa]@ }i oricum sub „linia de plutire” a marelui actor eco-nomic, sub „liniile de plutire” ale unormari actori economici? {irul întreb@rilorar putea continua, de multe ori so -lu]iile ie}ind din sfera economicului }icalându-se destul de strâns cu cea apoliticului. Ceea ce, nu de pu]ine ori,mascheaz@, transform@ sau elimin@argumente economice ca atare demare importan]@.

Sanctuar sau poart@ spre economia de tip liberalist?

E vremea unei mari decoperiri:politica pentru imm-uri

„Best men are oftenmoulded out of foults”

Shakespeare

Dac@ în unele state,criza reflect@, în mod firesc,realitatea evolu]iilor econo -mice, specula]iile financiare}i un management statal }ifinanciar-bancar privat con-comitent precar }i corupt, înalte numeroase ]@ri – între

care }i România – criza fi nan ciar@ a fost importat@ dinstatele care au generat-o – SUA, Marea Britanie, Ger -mania s.a. Criza financiar@ – indiferent c@ este gene rat@de propria economie }i-sau importat@ –, are acelea}iefecte maligne asupra eco nomiei }i popula]iei. Ca deobicei, cei mai afecta]i sunt cei mai mici }i mai slabi– adic@ IMM-urile în economie }i cet@]eanul obi}nuit încadrul popula]iei – întrucât pu ]in@tatea resurselor pecare le posed@ îi fac mai pu]in rezisten]i, îi fac s@ res-imt@ mai acut toate efectele nocive economice }i socialeale crizei financiare. {i tot ca de obicei, „strângereacurelei” pentru a reechilibra economia }i pentru a ie}idin criz@ se face, în principal, pe seama lor. {i tot cade obicei, cei care sunt „ajuta]i” s@ treac@ criza cu bani,din fondurile publice, sunt marile b@nci }i marile com-panii industriale.

Uniunea European@ preg@tise – înc@ din primeleluni ale anului 2008 – o nou@ strategie }i abordare, deimportan]@ fundamental@ pentru economie }i popula]ie,referitoare la relansarea sectorului de IMM-uri – cunos-cut@ sub numele de Small Business Act – adic@, în tra-ducere liber@, Legea întreprinderilor mici.

continuare ^n pagina 2

pag. 6

Politicile agricole }i stareaagriculturii mondiale (II)

Dan POPESCU

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pagina 7

Preg@tirea unui e}ec

Bruxelles

Londra

prof. dr. Sigismund DUMApag. 8

Art@ }i economie (XX) - c$teva evalu@ri -

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

PROTEC[IONISMUL

dr. Ovidiu MIRCEA

CRIZ~ VINERI 21 AUGUST 20092

urmare din pag.1Small Business Act trebuia, în

opinia ini]iatorilor, s@ fie elementulde esen]@ prin care pre}eden]ia fran -cez@ a Uniunii Europene s@ marchezedeterminant evolu]ia Europei în urm@-torii ani, s@ îi accelereze dezvoltarea.

În contextul crizei financiare in -terna]ionale }i al multiplelor }i pre-santelor probleme generate de aceas-ta, Small Business Act a trecut peplanul doi. În opinia noastr@, aceas-ta reprezint@ o foarte mare gre}eal@,întrucât cele zece principii încorpo-rate în Small Business Act nu }i-aupierdut actualitatea, ci dimpotriv@. Acestezece principii }i zecile de m@suriasociate lor constituie o mare partea solu]iilor prin care se poate con-tracara eficace criza financiar@ carese deruleaz@ în prezent.

Iat@ de ce în continuare prezen -t@m aceste principii, a c@ror opera -]ionalizare rapid@ este mai necesar@ca oricând:1. Crearea unui mediu în care între-prinz@torii }i întreprinderile familiales@ poat@ prospera }i unde spiritulintreprenorial este recompensat; 2. Asigurarea posibilit@]ii pentru în -treprinz@torii one}ti, care au dat fa -liment, de a beneficia rapid de adoua }ans@; 3. Definirea reglemen t@rilor }i regu -lilor de func]ionare a economiei dup@principiul „S@ gân dim mai întâi la nivelmicro” în toate domeniile legislative; 4. Asigurarea reactivit@]ii rapide a ad -ministra]iilor la necesit@]ile IMM-urilor;5. Adaptarea instrumentelor puterilorpublice la ne cesit@]ile IMM-urilor, prinfacilitarea particip@rii IMM-urilor la achi -zi]iile pu blice }i exploatarea mai judi-cioas@ a posibilit@]ilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat; 6. Fa cilitarea accesului IMM-urilor lafi nan ]@ri prin dezvoltarea unui cadruju ridic }i a unui mediu de afacericare s@ favorizeze punctualitatea pl@ -]ilor cu ocazia tranzac]iilor comerciale;7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a be -neficia mai mult de oportunit@]ileofe rite de Pia]a Unic@ European@;

8. Promovarea amelior@rii compe-ten]elor din IMM-uri }i a tuturor for -melor de inovare; 9. Ajutarea IMM-urilor s@ transformeprovoc@rile mediului în oportunit@]i; 10. Încurajarea }i sprijinirea IMM-urilorpentru a profita de cre}terea pie]elor.

Preciz@m c@ Small Business Act,în forma discutat@ la DG Enterprisela Bruxelles, con]ine pentru fiecareprincipiu un ansamblu de m@suri depunere în practic@, structurate pedou@ nivele – comunitar }i na]ional.Spre exemplu, pentru primul princip-iu sunt prevazute patru m@suri lanivelul Uniunii Europene }i opt lanivelul statelor membre. Care esteîn final scopul unui asemenea set de

principii? Mai este el util în actualelevremuri de criz@? R@spunsul imediateste “DA!”.

Se consider@ c@ deoarece IMM-urile din UE, definite ca întreprinder-ile care au mai pu]in de 250 desalaria]i }i o cifr@ de afaceri care nudep@}e}te 50 de milioane EUR, re -prezint@ 23 de milioane de între-prinderi (99% din total) }i 75 de mi -lioane de locuri de munc@ (70%) încadrul Uniunii Europene. Deoa recemai mult de 96% din IMM-urile dinUniunea European@ au mai pu]in de50 de angaja]i }i au o cifr@ de afa -ceri anual@ mai mic@ de 10 milioaneEUR, (ceea ce limiteaz@ posibilitateaacestora de a exporta bunuri }i ser-

vicii în afara grani]elor na]ionale, da -torit@ costurilor fixe mari din comer -]ul interna]ional) }i deoarece perfor-man]ele lor la nivel interna]ional suntastfel slabe din punct de vedere struc-tural, în m@sura în care dar 8% dinIMM-urile din cele 27 de state aleUniunii Europene export@ în afarafrontierelor lor na]ionale }i aproape3% din IMM-uri consider@ exportulde bunuri în afara Uniunii Europeneo prioritate, deoarece, prin compa -ra]ie, întreprinderile europene dintopul primelor 10 realizeaz@ singure96% din exporturi }i din investi]iiledirecte în afara UE, ini]iativa intitulat@"Small Business Act", este privit@ cafiind o }ans@ important@ de a focusa,în mod eficient, în aceast@ perioad@de rea}ez@ri economice }i nu numai,politicile UE pe IMM-uri. În acestsens, se consider@ necesar@ impli-carea total@, a statelor membre }i ainstitu]iilor UE, pentru a se puteaasigura aplicarea principiului "gândi]imai întâi la scar@ mic@".

Astfel, antreprenorilor one}ti,care s-au confruntat cu falimentulfoarte repede, ar trebui s@ li se acor -de o a doua }ans@, prin promovareaunei atitudini pozitive în societatefa]@ de un nou început. Ei trebuie în -v@]a]i cum s@-}i „vaccineze”, în viitor,afacerile împotriva vremurilor grele.Toate noile propuneri legislative }iadministrative la nivel european }ina]ional ar trebui s@ fie supuse ini]ialunui „test de IMM-uri” pentru a eva -lua impactul acestora asupra IMM-urilor. În cazul în care acest lucrueste considerat ca fiind un impactnegativ, statele membre vor fi capa-bile s@ utilizeze m@suri, cum ar fiderog@rile, perioadele de tranzi]ie }iîn special, scutirile de informa]ii }i acerin]elor de raportare suplimentare.Un nou cod de bune practici pentruachizi]ii publice va putea facilita ac -cesul IMM-urilor la contracte de achi -zi]ii publice. Acesta va oferii solu]ii,la dificult@]ile cu care se confrunt@firmele mici, prin îmbun@t@]irea acce-sului la informa]ii referitoare la con-tractele de achizi]ii publice }i în mo -

dul în care oferta on-line va puteaduce la reducerea cerin]elor financia-re excesive, }i va putea duce la im -portante economii cu hârtiile. Vaputea fi permis, astfel, un nivel mairidicat al ajutoarelor de stat }i celormai mici, }i se vor putea face maisimplu reguli pentru ajutoarele destat pentru IMM-uri. Se va permitecre}terea importan]ei întreprinz@torilortalenta]i }i pre g@ti]i, în contextul provo -c@rilor din mediul de afaceri interna]io-nal, prin intensificarea organiz@rii de pro-grame de formare în domeniul mediuluide afaceri globalizat (ca, de exemplu,pro iectul "Poart@ spre China"). Intensi -ficarea, deasemenea, a cooper@rii din -tre IMM-uri }i universit@]i pentru aîmbun@t@]i cercetarea }i inovarea.Crea rea unui program special de schim-buri la nivelul UE pentru tinerii între-prinz@tori ai acestui imens incubatorîn care ideile se nasc rapid, tr@iescintens }i mor sau devin mari afaceride succes. La acest nivel e impor-tant@ acordarea unei a doua }anseini]iativelor s@n@toase }i tinerilor între-prinz@tori care sus]in, cu seriozitate}i mare efort, în vremurile aspre aleacestei crize, un comportament onestfa]@ de finan]atori }i partenerii socialiîn general. Utilizarea unei energii alter-native reprezint@, cel pu]in la o pri -m@ }i sumar@ analiz@, solu]ia pe careeconomia mondial@ este constrâns@s@ o adopte. Crearea }i în sectorulIMM-urilor a unei nevoi reale, de in -teres spre acest@ direc]ie, reprezint@o posibil@ solu]ie }i la îndemâna gu -vernelor statelor membre UE. Sus]i -nerea acestei nevoi, cu surse con-crete }i ieftine de finan]are, accele -reaz@ reluarea circuitului economic real,îns@n@to}ind o economie bolnav@ .

În acest context, implicarea tu -turor factorilor, respectiv b@nci, uti-lizatori de resurse (financiare }i nunumai), beneficiari, factori cu deciziepolitic@ major@, reprezint@ o posibil@solu]ie pentru dep@}irea }i de c@trea IMM-uri a gravelor obstacole, pen-tru ca produc]ia, consumul, profituls@ reprezinte, din nou, motorul pros-perit@]ii sociale.

Strasbourg

Palatul Victoriei - sediul Guvernului Rom$niei

E vremea unei mari decoperiri: politica pentru imm-uri

drd. Ovidiu MIRCEA

3CRIZ~VINERI 21 AUGUST 2009

urmare din pag.1Peste Ocean, economia SUA este

creditat@ cu un avans de minim 2 lasut@ pentru urm@toarele dou@ trimes -tre, cea mai bun@ prognoz@ din ulti -mii trei ani. Pân@ }i economiile ener-gente din Europa Central@ anun]@ unreviriment aproape incredibil, Polonia,Slovacia }i Cehia anun]ând trecereaeconomiilor pe un trend pozitiv. Ve -cina noastr@, de geografie }i sufe -rin]@, Bulgaria uime}te }i ea printr-om@sur@ care sfideaz@ criza financiar@:cre}terea salariilor în cel de al doileatrimestru cu 4,4 la sut@ fa]@ de pri -mele trei luni ale anului, iar înadministra]ia de stat cu 10 procente.Cât prive}te zona asiatic@, recesiuneaeste evident de domeniul trecutului,atâta vreme cât China prognozeaz@ ocre}tere economic@ de 9,5 la sut@,iar Japonia anun]@ o majorare con-sistent@ a PIB în 2009.

Prin contrast, având cifrele bilan-]ului semestrial în fa]@, criza pare s@se fi mutat temeinic }i pe termennedefinit în România, zdruncinând-odin temelii. Batem record dup@ recordnegativ, parc@ anume pentru a con-firma predic]ia nefericit@ a pre}edin -te lui B@sescu care nu s-a sfiit s@ nu -measc@ România „o ]ar@ muribund@“.

Sc@derea de 8,8 la sut@ a PIBîn trimestrul II comparativ cu perioa-da similar@ a anului trecut reprezint@al patrulea declin din Uniunea Euro -pean@. Mai n@p@stuite decât noi înaceast@ privin]@ sunt doar Estonia,Letonia }i Lituania. Faptul este cuatât mai paradoxal cu cât, în 2008,România înregistra cea mai marecre}tere economic@ din U.E. – de 7,1la sut@. În industria româneasc@, sta-tisticile oficiale prezentate recent arat@c@ în primul semestru produc]ia asc@zut cu 8,6 la sut@, num@rulcomenzilor noi cu 21,1 la sut@ iarcifra media de afaceri s-a diminuatcu 17,2 la sut@ fa]@ de perioada simi-lar@ a anului trecut. Cele mai masivesc@deri, de 35-40 la sut@, le înregis -treaz@ sectoarele care au tr@it pre-ponderent din volumul creditelor ban-care: pia]a imobiliar@, pia]a auto }ipia]a de electro-casnice }i alte bunuride folosin]@ îndelungat@. De la înce -putul anului, peste 93 de mii de so -ciet@]i comerciale au fost închise,respectiv radiate, dizolvate sau celpu]in suspendate, ceea ce reprezint@un alt record în materie.

În agricultur@, acum, când ne

cânt@rim recoltele, constat@m c@ pro-duc]ia de grâu este cu 20 la sut@mai mic@ decât cea înregistrat@ anultrecut. Comer]ul exterior se afl@ }i elîn deriv@, exporturile realizate în se -mestrul I fiind cu 20,3 la sut@ maimici comparativ cu 2008. Investi]iilestr@ine s-au diminuat cu 43 la sut@,fiind de 2,89 miliarde de euro înprimul semestru. Este evident c@ ampierdut orice }ans@ de a ne situam@car în preajma performan]ei deanul trecut, când am beneficiat depeste 9 miliarde euro care au aco -perit în propor]ie de 53,5 la sut@deficitul de cont curent al României.

În fine, datoria extern@ pe ter-men mediu }i lung a ]@rii noastre, la6 luni, a fost de 57,237 miliarde deeuro, cu 11,7 la sut@ mai mult fa]@ definele anului trecut. {i ea va cre}tespectaculos pentru c@ în suma demai sus a fost inclus@ doar primatran}@ de 4,8 miliarde euro primit@de la FMI. Când îi vom ad@uga urm@ -toarele tran}e, pân@ la 20 miliardeeuro, }i vom apela în plus la progra-mul suplimentar de 1,4 miliarde europus la dispozi]ie chiar în aceast@lun@ de c@tre Fond – vom constatac@ ne-am amanetat mai mult de ju -m@tate din produsul intern brut.

Punem punct acestor statisticin@ucitoare pentru a l@sa loc uneiîntreb@ri cruciale: de ce la al]ii sepoate }i la noi, nu? De ce unele ]@riprivesc azi cu speran]@ în viitor, iarnoi ne adâncim în dezn@dejde?

Desigur, nu putem face abstrac -]ie de faptul c@ ]@rile care s-au dez-voltat pe baze solide }i s@n@toase auputut promova în condi]ii de criz@ opolitic@ de subven]ionare puternic@pentru stimularea economiei, pe carenoi nu putem s@ ne-o permitem. Şinu ne-o permitem pentru c@, în Ro -mânia, cererea intern@ a fost sus]i -nut@, în ultimii ani, anii unor cre}terines@n@toase, de credite, adic@ de ca -pitalul importat, }i nu de veniturile pro -prii ale firmelor }i cet@]enilor. {tiindîns@ toate acestea, cum s-a ajuns,totu}i, dincolo de punctul critic?

1. Printr-o indisciplin@ manage-rial@ vecin@ cu iresponsabilitatea. De -cizii arbitrare, subiective }i nerealisteau f@cut ca salariile }i sporurileextrasalariale s@ creasc@ frenetic peanumite paliere, f@r@ nici o conexiunecu indicatorii de eficien]@ }i produc-tivitate. Companii care nici m@car nuerau în stare s@-}i pl@teasc@ datoriilela stat, au v@rsat în schimb în buzu -narele angaja]ilor bani cu nemiluita.

Abia ast@zi se descoper@, de pild@,c@ în sectorul public, în plin@ criz@,pe fondul pr@bu}irii economiei na -]ionale, salariul mediu nominal a cres -cut cu aproape 10 la sut@, iar nu -m@rul angaja]ilor a sporit cu peste20 de mii de oameni.

2. Printr-o aiuritoare dimensio -nare }i structurare a for]ei de munc@.În timp ce sectorul privat, prin for]aîmprejur@rilor, a devenit principalasurs@ de }omaj, cheltuielile bugetareau crecut de la 4,5 la sut@ din PIBîn 2004, la 8,6 la sut@ dintr-un PIB

mult mai mare în 2008. Beneficiariiprincipali – evident, clientela politic@ apartidelor de guvern@mânt, partide careacum ne dau lec]ii de austeritate.

3. Prin lipsa de preocupare fa]@de absorb]ia fondurilor europene struc -turale }i de coeziune, care dac@ ar fifunc]ionat ca un pachet de stimu-lente financiare, ar fi putut compensa,chiar }i par]ial, comprimarea econo -miei private }i a încas@rilor bugetare.

4. Prin incoeren]a programeloranticriz@ care au r@spuns mai multunor comenzi politice }i electorale,

decât nevoilor reale ale ]@rii. A}a seexplic@ faptul c@ vorbim azi, în Ro -mânia, de un program anticriz@ PLD-ist, unul PSD-ist }i altul PNL-ist. Iarcând vine din când în când vorba decel guvernamental, ni se explic@ doarc@ din 24 de m@suri s-au aplicat 19.Îns@ cu efecte economice, dup@ cumse vede, zero!

Adev@rul este c@ România seafl@ într-o criz@ structural@ profund@nu de ieri, de alalt@ieri, ci dintotdeau-na de-a lungul unei tranzi]ii în careprioritar@ a fost doar îmbog@]ireapeste m@sur@ a unora în detrimentulaltora. Cine va pl@ti în final facturaproastei gestion@ri a economiei }i a]@rii în general?

La vremuri de restri}te, cum estecea pe care o parcurgem acum, oregul@ minimal@ de solidaritate so -cial@ ar trebui s@ ne fac@ s@ spunemc@, deopotriv@, companiile, Guvernul}i oamenii. La noi, îns@, patronii com -paniilor }i-au luat de mult m@suri deprotec]ie }i chiverniseal@, iar Guver -nul nu }tie decât s@ se îndatorezestr@in@t@]ii. Buni de plat@ r@mân doaroamenii. Adic@ cei mul]i cu venit mi -nim pe economie, }omerii de azi }i demâine, pensionarii care nu au avut}ansa unor pensii de lux. În total,câteva milioane de români, c@ cinemai are timp s@-i numere exact...

Tuturor acestora, li s-a dat zileletrecute o veste pe care guvernan]iino}tri o socotesc bun@, mai ales c@nu-i cost@ nimic: începând de lunaviitoare vor primi câte 4 kg de zah@r}i 15 kg de f@in@ ca „ra]ie de s@ -r@cie“ din partea Fondului European deGarantare Agricol@. Cât@ umilin]@...

La cap@tul crizei, sau la cap@tul r@bd@rii?Emil DAVID

Panoram@ Valea Ialomi]ei, M-]ii Bucegi

ECONOMIA %NTRE TEORIE {I PRACTIC~ VINERI 21 AUGUST 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1În întreg acest peisaj de dezba-

teri aprinse- a carui genez@ complex@,cu prec@dere interbelic@, o putem afla}i în „Noua teorie asupra comer]uluiinterna]ional” a marelui economist ro-mân Mihai Manoilescu – m@ voi oprimai ales la „vectorul China”. Vom ve -dea c@, sub o form@ sau alta, acestvector a fost, este urmat de econo -miile dezvoltate sau mai pu]in dezvol-tate ale celor mai multe dintre statelelumii. Economii care, mai ales în con -di]iile actuale, vor s@ se protejeze,s@-}i protejeze cet@]enii de „pandemiade lipsuri }i s@r@cie” care pentru nupu]ini a devenit tot mai amenin]@toare,infiltrându-se deja, }i infiltrându-se adânc,în structuri sociale debilizate…

...Nu cu mult timp în urm@,Beijingul a pus în oper@ un plan derelansare economic@ menit s@ per-mit@ anului 2009 un ritm de cre}tereeconomic@ care s@ dep@}easc@ 7%.Valoarea planului respectiv se ridica,se ridic@ la circa 4.000 miliardeyuani, echivalentul a circa 420 mili -arde euro. Destul de consistent. Estevorba, mai ales, de mari investi]ii pu -blice în domeniul infrastructurii. Fac -torii guvernamentali chinezi au dat,în acest sens, ordine foarte clare:„înprogramul de investi]ii guvernamen-tale s@ fie privilegiate produsele chi -neze}ti, în afara acelor bunuri }i ser-vicii care nu se pot ob]ine, în condi]iirezonabile, in China”. Cu alte cuvinte,cum scria „Le Monde”, trebuie reali -zate }i cump@rate în China, aproapeexclusiv, produse, servicii, activit@]ichineze. În fapt era }i este vorba deun r@spuns al firmelor }i asocia]iilor

profesionale na]ionale fa]@ de „nume -roasele contracte foarte importante }isuculente acordate firmelor str@ine.”Prin asemenea spuse, erau }i sunt vi -zate cu prec@dere autorit@]ile provin-ciale care, în dorin]a lor de a atrage in -ves ti]ii interna]ionale, au v@dit tendin]ade a prefera solu]iile str@ine. Parc@am mai auzit de astfel de situa]ii exce-sive, din p@cate, }i la noi.

A fost }i este, îns@, molipsitorexemplul amintit chinez? Da sau nu,cert este c@ planul american de relan -sare al pre}edintelui american BarackObama con]ine, la rândul s@u, clauzece privilegiaz@, de exemplu, cump@ -rarea de materiale americane, mai aleso]eluri, de pe pie]ele publice na]io -nale, chiar dac@ nu mereu pre]urilesunt sau vor fi competitive. Pentrueconomia american@, promotoare demare vizibilitate - nu }i în subteranîns@ - a liberalismului economic, ches-tiunea poate p@rea relativ stranie. M@refer }i la recomandarea oficial@ caamericanii s@-}i petreac@ concediileîn Statele Unite, pentru a p@stra baniiacas@, recomandare f@cut@, dealtfel, }ide oficialit@]ile germane, franceze etc.Dar nu este stranie pentru economiachinez@, mai ales în m@sura în careBeijingul nu a semnat efectiv înc@ acor -dul cu Organiza]ia Mondial@ a Comer]uluiîn domeniul ofertelor }i cererilor gu -vernamentale, China acceptând numaiîn principiu câteva de astfel de clauze.Cu adev@rat straniu a p@rut, îns@, }ipare faptul c@, înc@ de la debutulcrizei economico-financiare mondiale,Beijingul nu a încetat s@ pun@ îngard@ statele, în spe]@ economiileoccidentale, fa]@ de punerea în oper@a unor m@suri protec]ioniste de c@treacestea. {i iat@, relativ dintr-o dat@, omodificare total@ de optic@ pentru ceimai pu]ini cunosc@tori, dar previzibil@în contextul unor vulnerabilit@]i dince în ce mai pronun]ate în economiamondial@. Practic China a urmat unanume protec]ionism american }i euro-pean v@dit în ultimul timp. {i a f@cut-o în circumstan]ele în care popula]iaei este mult mai pu]in consumist@fa]@ de cea american@ }i european@}i în bun@ m@sur@ tradi]ional direc]io-nat@ spre produc]ia }i produsele na]io-

nale. O pia]@, nu-i a}a, de circa 1,4-1,5 mld.de oamenii...

În evaluarea situa]iei ca ataretrebuie ]inut seama c@ a}a cumAnglia în vremea, }i în decenii bunede la consumarea, primei mari revo -lu]ii industriale, devenise „Atelierulindustrial al lumii”, actualmente, peconsiderente economice - printre caresunt importante îndemânarea, costulredus }i docilitatea for]ei de munc@- China s-a transformat - a devenitchiar -, încetul cu încetul, ea ca atare„Atelierul industrial al lumii” cu prec@ -dere pentru o mare parte din gamade produse ale industriei u}oare }i

chiar alimentare mondiale. F@r@ s@ maivor bim de “extinderea culinar@”. Situa-]ie, deci, destul de complicat@, cu în -crâncen@ri de for]e }i de intereseuneori greu de deslu}it. Practic, oreducere a importurilor chineze încircumstan]ele în care exporturile r@ -mân definitorii va amplifica, pe ter-men scurt cel pu]in, }i din acestpunct de vedere, direct sau indirect,}i puterea economic@ a Chinei }i pecea a monedei sale na]ionale, moned@cu for]@ deja în raport cu dolarul.Desigur exist@ }i „contrafor]e”, dartocmai un asemenea joc poate s@fac@ „deliciul” confrunt@rilor...

Revenind la chestiunea strict@în discu]ie, este semnificativ }i fap-tul c@, înc@ de la finele lunii iunie,ministrul german de economie, Karl-Theodor zu Guttemberg ar@ta: „Pri -vesc evolu]ia din China (cea în spe]@,n.n.) cu îngrijorare }i sunt nevoit s@m@ angajez în scopul de a evita con-secin]e nefaste pentru economia de ex-port german@” (Frankfurter AllgemeineZeitung). Corect, }i ne referim nudoar la exemplul citat. În vreme cegrupuri industriale europene }i ame -ricane de marc@ contau pe importan-tele cheltuieli în infrastructur@ prev@ -zute în planul de relansare guverna-mental chinez, noua orientare eco-nomic@ a Chinei „încurc@” sensibilasemenea planuri. Nu întâmpl@tor,Statele Unite depuneau la OMC oplângere împotriva acestor restric]iiimpuse de China, indirect }i în ceeace privea exportul de materii prime,produse acum strict necesare pie]eiinterne chineze. O reac]ie chinez@ –dar, se pare, insuficient@ – a fost oanume relaxare astfel, China anun -]ând suprimarea unor taxe pentruexportul de cereale, precum grâul,orezul sau soia, dar }i la produseprecum sulfatul sau firele de o]el, cu

]inta de a sus]ine exporturile decriz@. Iar „jocul ” a continuat }i con-tinu@... Sunt, oricum, procese }i ele-mente care te fac s@ aduci în actu-alitate subiectivismul atât al pro-tec]ionismului cât }i al liberalismului,exagerate, în via]a economic@. “Subiec-tivism” manifestat înc@ la Adam Smithcare reconfirma celebra „Regul@ a na -viga]iei” emis@ de Cromwell }i solici -ta protec]ionism pentru transportulpe vasele engleze}ti al m@rfurilor en -gleze chiar dac@ tarifele practicate demarinarii britanici erau mai mari decâtcele solicitate de marinarii olandezi.Oricum, nu se poate ocoli celebraîntrebare pe care }i-a pus-o MihailManoilescu: ce va face o ]ar@ a c@reieconomie produce necesarul s@u deproduse la pre]uri mult mai mari decâtproduc]iile similare ale str@inat@]ii?„Va importa toate aceste produse”,ar putea fi r@spunsul. Bine, „dar cuce va pl@ti, de unde resurse astfel?”ar fi noua întrebare. O întrebare al c@ruir@spuns Mihai Manoilescu l-a trans-format, practic, într-o veritabil@ axiom@:„Spune-mi nu doar ce cumperi, ci }icu ce pl@te}ti dac@ vrei s@-]i spun decumperi scump sau ieftin!” Iat@ c@actualele împrejur@ri ale globaliz@riinu prea reu}esc s-o înl@ture din ac -tualitatea economic@...

Ce mai vedem în plus? Pro -grame mai ales structurale de iesiredin criz@, bazate eminamente pe re -lansarea a numeroase activit@]i pro-ductive na]ionale… Când te gânde}tic@, la noi, abia acum deciden]ii î}iexprim@ regretul pentru distrugereairiga]iilor, renun]area la produc]ia detractoare, etc. Iar inamicul principalau devenit bugetarii. Se putea, sepoate }i altfel? Se putea }i se poate,iar exemplul Loganului care ”umple”}oselele Europei }i chiar ale lumiidemonstreaz@ cu prisosin]@…

Dan POPESCU

Sanctuar sau poart@ spre economia de tip liberalist?

PROTEC[IONISMUL

Vedere din Bei-Jing

Londra - Tamisa

VINERI 21 AUGUST 2009 5

c my bc my b

c my b

IMAGINI DIN OLANDA

c my b

DEZVOLTARE VINERI 21 AUGUST 20096

România, de}i are un poten]ialpedoclimatic care i-ar permite perfor -man]e, are totu}i o agricultur@ slabdezvoltat@, cu toate c@ exploata]iilede peste 100ha de]in o pondere de46,95& din suprafa]a agricol@ a ]@rii.Exploata]iile mici (sub 1-5 ha) de]ino pondere de 45,80& din suprafa]aagricol@, iar terenurile sunt f@râmi]ateîn sole de mici dimensiuni, cele maimulte sub 1 ha, fapt care nu permi-te adoptarea unor agrotehnici avan-sate }i o mecanizare eficient@, multetere nuri arabile fiind abandonate saulu crate totalmente inadecvat. (Popescu,M., 2005) Dac@ în ]@ri precum Irlanda,Regatul Unit, Fran]a }i Olanda produc]iamedie la grâu a fost de 7200-8300kg/ha, în România, media a fost de2500-2600 kg/ha, iar la porumb, ]@riprecum Austria, Italia, Grecia }i Spaniaau ob]inut produc]ii medii de peste9000 kg/ha, la noi acestea au fost de2500-2600 kg/ha. Multe culturi deplante tehnice, leguminoase pentruboabe, legume în sistem protejat, }i-au redus suprafe]ele în favoarea porum-bului }i a grâului. Costurile tehno -logice în cultura cerealelor au urmatevolu]ia cresc@toare a pre]urilor }i ta -rifelor, în timp ce pre]urile de achizi]ieoferite agricultorilor au fost oscilan-te, de regul@ sc@zute. În acestecondi]ii, rentabilitatea a sc@zut }i oparte din produc@torii agricoli au fali-mentat, iar al]ii s-au orientat spreculturi bio energetice cum sunt celede rapi]@. Pomicultura a suportat }iea un re gres; multe planta]ii au fostaban donate, altele nu au mai fostîntre ]inute corespunz@tor, iar altelesunt îmb@trânite }i nu s-au f@cutreplan t@ri, decât pe suprafe]e reduse,în micile gospod@rii ]@r@ne}ti. {iacestea sunt motivele pentru careRomânia import@ fructe (mere, pere,caise, etc.). {i în viticultur@ situa]iaeste similar@ cu cea din pomicultur@,România de venind importatoare destruguri de mas@ }i de vin. În acestdomeniu s-a pus }i problema com-patibiliz@rii vinurilor cu cele din UE.Zootehnia a suferit o reduceredrastic@ a efecti velor de animale, atâtprin desfiin]a rea marilor combinatezootehnice, cât }i prin reducereanum@rului de animale în gospod@riile]@r@ne}ti. Din aceste motive,România import@ carne car casat@,dar nu export@ poduse pre lucratedecât într-o propor]ie foarte redus@.{i iat@ cum, una din primele 3-4 ]@ridin cadrul UE ca }i poten]ial pedo-climatic, a ajuns importatoare deproduse agricole }i alimentare }i dealte produse manufacturate (stofe,confec]ii, înc@l]@minte, etc.), care folo-sesc ca materie prim@ produseleagricole.Cauza o constituie lipsa unorpolitici agricole coerente care s@ sus -]in@ reorganizarea agriculturii, subven -]ionarea produc@torilor, construirea unorsisteme de iriga]ii eficiente }i dotareaproduc@torilor cu utilaje }i echipamen-te agricole performante. Parte dinchel tuielile de interven]ie, pot fi asi-gurate prin accesarea pe baz@ deproiecte }i din fonduri structuraleinclusiv de la FEOGA. De re]inut este

}i faptul c@, datorit@ situ@rii Românieipe paralela de 45

0, zon@ în care

unghiul de inciden]@ al luminii sola-re cu solul este optim pentrudesf@}urarea pro ceselor biochimice }ide biosintez@ ale plantelor, produseleagricole, în deosebi fructele }ilegumele, au cali t@]i aromatice }igustative deosebite (Duma, 2009).

Federa]ia Rus@ }i ]@rile europe-ne din cadrul CSI practic@ o agricul-tur@ extensiv@ }i datorit@ de]ineriiunor vaste terenuri disponibile pentruagri cultur@. Î}i asigur@ în bun@ partene cesarul de produse agricole }i ali -mentare, dar }i import@ astfel de pro -duse din SUA }i din UE. Federa]iaRus@ este unul din marii produc@toriai lumii la grâu (locul IV dup@ China,India }i SUA), secar@, cartofi (locul IIîn lume dup@ China), la floarea soare-lui }i porumb. Ucraina se situeaz@între marii produc@tori de cartofi(locul VI în lume) }i are produc]iiinteresante de grâu, porumb }i floa-rea soarelui.

În ]@rile turcofone ale CSI dinAsia Central@ se practic@ o agricul -tur@ de subzisten]@ aceasta }i dato -rit@ condi]iilor pedoclimatice nefavo -rabile (zone aride), dar mai ales da -torit@ nivelului sc@zut de dezvoltare alagriculturii.

Centrul asiatic (China }i India) s-aconstituit relativ recent ca urmare acerin]elor majore de alimente pentrupopula]ia aflat@ în cre}tere exploziv@.

China, beneficiaz@ de solurile ferti-le din marile câmpii chineze }i de ofor]@ de munc@ numeroas@, harnic@}i ieftin@. În ultimii ani agriculturachinez@ a ob]inut produc]ii record,datorit@ moderniz@rii prin importuride tehnologii }i utilaje performante,dar }i ca urmare a renun]@rii la con -strângerile ideologice, fapt ce a încura-jat ini]iativa privat@ a ]@ranilor chinezi.Folosirea iriga]iilor, a îngr@}@mintelorchimice, a pesticidelor, a plantelormodificate genetic, }i a know-how-ului au contribuit mult la cre}tereaproduc]iilor agricole (Gentelle, 2004).China de]ine întâietatea în lume înproduc]ia de grâu, orez, cartofi, fruc-te (mere, pere), ceai, m@tase natu-ral@, carne de porc }i de oaie }i esteprintre primele în produc]ia de po -rumb, soia, lân@, carne de pas@re,zah@r etc. Transportul intern al produ-selor agricole este realizat în prin -cipal pe marile fluvii }i pe canale iarexportul se face prin porturile mari -time Shanghai }i Huanzghou (Do -menech, 2001).

India a început s@ de]in@ }i ea unrol important în agricultura regional@}i mondial@. Aici cre}terea produc]ieiagricole s-a f@cut prin extinderea te -renurilor cultivate pe locul p@durilor,prin irigarea unor suprafe]e tot maimari (95 mil. ha în 2006) }i prin fo -losirea unor agrotehnici superioare, in-clusiv prin cultivarea de plante modi -ficate genetic }i folosirea de îngr@}@-minte chimice }i pesticide.Astfel Indiade]ine locul I în lume la produc]ia demei }i orz, iut@, banane }i zah@r,locul II la orez, grâu tutun }i lapte}i se situeaz@ printre primele ]@ri laproduc]ia de porumb, soia, bumbac,cartofi, agrumene, etc. Cre}terea ani -malelor de}i important@ numeric, da -torit@ tradi]iilor religioase rigide, nu va -lorific@ decât laptele (locul II în lume)}i lâna, fapt ce se poate constiui în -tr-o frân@ pentru dezvoltarea econo -mic@ (Assyang, 2001).

Dac@ în China cre}terea demo -grafic@ a fost într-o anumit@ m@sur@,redus@, în India este în plin@ ascen -siune, riscând s@ anuleze progreseleeconomiei agricole, în plus Punjabul,grânarul ]@rii nu mai dispune de re -

surse suficiente de ap@ pentru iriga]ii.În spa]iul asiatic Japonia se înscrie

cu o agricultur@ totalmente diferen -]iat@ de restul ]@rilor din zon@. Aiciterenurile agricole reprezint@ doar 12&din suprafa]a ]@rii, dar agricultura estefoarte productiv@ }i se bazeaz@ peharnicia }i spiritul întreprinz@tor almicilor fermieri care practic@ efectivo agricultur@ de tip artizanal, dar }i peo sus]inere puternic@ din partea sta -tului (72& din costuri sunt subven -]ionate). Se cultiv@ în principal orez,atât pe câmpiile litorale cât }i pe te -rase. Se cultiv@ 38 de plante tran -genice, dar produsele nu se con -sum@ în ]ar@, ci se export@. Japoniaare peste 3,5 milioane de exploata]iiagricole pe care lucreaz@ 5& dinpopula]ia activ@ a ]@rii. Cu toate per-forman]ele sus]inute de dotarea teh-nic@ }i de cercetarea }tiin]ific@, agri-cultura japonez@ nu asigur@ decât60-65 & din necesarul de produsealimentare, diferen]a o import@ dinSUA, Australia }i China. Aportul de

protein@ animal@ îl asigur@ }i din pes-cuit, inclusiv din fermele piscicole(mareecultura). (Regine, Serra., 2005)

[@rile din Asia de Sud-Est au oagricultur@ profilat@ pe produse scum-pe }i c@utate pe pia]a mondial@ }icare în bun@ parte sunt cultivate peplan ta]ii, gestionate }i finan]ate de com -panii str@ine. Între acestea se remarc@cau ciucul natural (primele locuri înlume - Thailanda, Indonezia }i Malaysia),cafeaua, (Indonezia locul III în lume)cacao, ceaiul, bananele, arahidele, ule-iul de palmier; pentru consumulintern produc orez (Indonezia loculIII în lume) (Duma, 2009).

În lumea islamic@ asiatic@, ]ara cuprogrese notabile în agricultur@ esteTurcia, care a devenit o putere eco -nomic@ regional@ bazându-se pe tradi-]ionalismul otoman }i pe amplele re -forme începute de Kemal Ataturk. Turciaeste, de altfel, cea mai europenizat@]ar@ islamic@. Agricultura Turciei ac@p@tat un caracter de intensitate }ispecializare în produc]ia }i exportul debumbac, tutun, legume (tomate), fruc-te (mere, pere, caise), citrice (por -tocale }i l@mâi), struguri, lân@ pentrumohair, etc. Agricultura Turciei dispu-ne de 28 milioane ha cultivate dincare peste 21 & sunt irigate,num@rul fermelor fiind de 4 milioa-ne, din care 99 & au o suprafa]asub 50 de ha. Utili zeaz@ îngr@}e -mintele chimice }i pes ticidele, dar }iutilaje }i echipamente performante, înbun@ parte importate din SUA.Agricultura particip@ cu 15& înformarea PIB, iar exportul produ seloragricole dep@}e}te 5,5 miliarde dedolari, care reprezint@ 10,5 & dintotalul exporturilor. (Massicard, 2005).Pe baza produselor agricole precum}i pe istorie }i tradi]ie, dar }i pe bazaunei infrastructuri rutiere bine dezvol -tate, a atrac]iilor naturale (plaje extin-

se, izvoare termominerale etc.), Turcia}i-a dezvoltat puternic turismul.Modelul agricol turc este perfectadaptat la specificul pedoclimatic al]@rii, dar }i la istoria }i tradi]iile popo-rului turc. Faptul c@ Turcia }i-a rezolvatproblema asi gur@rii interne cu ali-mente }i bunuri de consum }i c@realizeaz@ }i export este o mare rea-lizare care corespunde ambi]iilor ei defost@ mare putere. (Bozarlslan,2004).

[@rile din proximitatea Turciei in -clusiv cele arabe au o agricultur@slab@, de subzisten]@, determinat@ }ide condi]iile pedoclimatice severe (ari -dizare). Una dintre ele, Afganistanul s-aspecializat pe culturi periculoase cumeste macul prin care asigur@ peste90& din “cerin]ele” mondiale de opiu.

În emisfera sudic@ nu se poatevorbi de centre de putere agricol@ de-cât cu anumite rezerve despre Australiacare este unul din marii produc@toride grâu }i bumbac ai lumii }i al doi-lea mai mare cresc@tor de ovine (dup@

China) Dat@ fiind suprafa]a mare deterenuri agricole aflate la dispozi]ie,în Australia se practic@ sistemul decultur@ extensiv@, cu ogor negru, încultura grâului. Excep]ie fac câmpiileMuray }i Darling, unde se practic@iriga]iile }i culturile intensive. NouaZeeland@ este specializat@ în cre}tereabovinelor }i a ovinelor }i are realiz@rinotabile în produc]ia de carne, lapte}i produse lactate (Duma, 2009).

Atât Australia cât }i Noua Zee -land@ î}i acoper@ necesarul intern deproduse alimentare }i asigur@ }i ex -portul de produse precum grâul, carneade ovine }i bovine, produse lactate etc.

Africa are o agricultur@ slab dez -voltat@ cu excep]ia Africii de Sud, undese folosesc agrotehnici avansate }iutilaje performante. Aceast@ ]ar@ seremarc@ în cultura grâului, porum -bului, florii soarelui, }i în crestereaanimalelor, (ovine }i bovine.) Restul]@rilor africane se remarc@ prin cultu-ra meiului }i a orezului (Nigeria,Sudan), dar mai ales prin culturi spe-cifice cum sunt palmierul de ulei,arahidele, ca feaua, cacaoa, ceaiul,curmalele, ana nasul, bananele etc.Aproape toate ]@rile africane practic@o agriculutur@ de subzisten]@, iarprodusele agricole cu valori mari decomercializare cum sunt bananele,cauciucul, cacaoa }i cafeaua suntgestionate de companii nord-ameri-cane cum sunt United Fruits }iFirestone (Duma, 2009).

În America Latin@ se practic@ oagricultur@ a contrastelor, cu produc]iimari pe marile latifundii asigurate cucapital nord - american (companiileUnited Brands, Costel and Coove }iDelmonte) }i cu produc]ii sc@zute pemicile propriet@]i ale b@}tina}ilor.

În Brazilia produc]iile agricole aucrescut prin luarea în cultur@ a unorimense suprafe]e desp@durite, fapt ce

a produs }i va produce grave pro -bleme ecologice la nivel na]ional }iglobal, cum este înc@lzirea climei. Înacest@ ]ar@ agricultura a evoluat dup@un model de consum exogen (nord- american), fapt care a generat odezvoltare extravertit@, de subordo -nare fa]@ de marile societ@]i finan -]atoare. Aici, culturile pentru consu -mul intern, precum maniocul au pro -duc]ii sc@zute, iar cele pentru export,soia, orez, bumbac, tutun, cafea, cacao,agrumene }i trestie de zah@r, carebeneficiaz@ }i de cercetarea }tii]ific@,au produc]ii mari. În “cerrados” secultiv@ grâu în sistem intensiv tot cucapital nord-american }i cu produc]iimari. În ultimii ani în agricultura bra -zilian@ au p@truns plantele modificategenetic, cum sunt cele de soia, orez}i porumb, etc. [@ranii deposeda]i dep@mânt constituie o for]@ de munc@ieftin@ }i numeroas@ (20 milioane delucr@tori), iar micii fermieri, atâ]iacâ]i au mai r@mas, se lupt@ pentrusupravie]uire, încercând s@ se inte -

greze circuitelor comerciale. De remar -cat este faptul c@ de}i Brazilia esteal doilea mare exportator de soia dinlume }i unul din marii produc@tori deorez, în aceast@ ]ar@, locuitorii dinstatele din nord-est, cum sunt cei dinPernambuco sunt muritori de foame.(Droulers, 2001). Brazilia este }i aldoilea mare cresc@tor de bovine dinlume (dup@ India), în principal dinspecia zebu, dar productivit@]ile, in -clusiv cele din cresc@torii (fazendas)sunt sc@zute.

În America Latin@, alte dou@ ]@rimai au produc]ii agricole interesante,Argentina }i Mexicul, dar }i aici ca -pitalul nord - american este directi -vant. În Argentina se cultiv@ porumb}i soia modificate genetic, floarea soa-relui, fructe (mere, pere), agrumene}i vi]@ de vie }i se cresc multe bo -vine cu hormoni de cre}tere. În Mexicse cultiv@ porumb, mei }i orez, argu -mene, banane etc., cele mai multedintre aceste produse, }i îndeosebicele cu valoare comercial@ ridicat@ (carne,banane, agrumene, fructe, struguri etc.)sunt exportate. De altfel, ]@rile latino-americane }i îndeosebi Brazilia }i Ar -gentina }i în ultimul timp }i Mexicul,nu sunt altceva decât o “falang@” a mariiputeri agricole nord - americane(Duma, 2009).

În perspectiva viitorilor ani, cere -rea de alimente pe pia]a mondial@ vafi tot mai mare, în condi]iile în careextinderea terenurilor agricole estelimitat@, iar înc@lzirea global@ a climeiva afecta agricultura, inclusiv prin sc@ -derea volumului de ap@ necesar pen-tru iriga]ii. În atare stare, produc]iileagri cole vor cre}te în principal pebaza cultiv@rii plantelor modificategenetic }i a folosirii în zotehnie ahormonilor de cre}tere, iar produse-le alimentare vor fi tot mai nes@n@toase}i oamenii tot mai bolnavi.

Politicile agricole }i starea agriculturii mondiale (II)

dr. Sigismund DUMAprof. la Universitatea Ecologică

"Traian" din Deva

CRIZ~VINERI 21 AUGUST 2009 7

urmare din pag.1Starea finan]elor ]@rii nu a pututdecât s@ urmeze ritmul împiedicat aleconomiei. Pe }ase luni, guvernul aîncercat s@ prezinte lucrurile în ter-meni lini}titori. De fapt, în timp ceeconomia gâfâia din greu, guvernulnu a f@cut altceva decât s@ prezint@lucrurile în termeni lini}titori }i s@ secontreze pe mize mici între compo-nenta PD }i cea PSD a guvernului.La }ase luni, Ministerul Finan]elor avenit cu datele unui deficit în linie cuprevederile acordului, dar un deficittras în tem@, ap@rut ca urmarea unorpl@]i împinse spre trimesterele urm@ -toare pentru a da bine în poz@. Lafel }i veniturile bugetare au fost adusela un minus 5& fa]@ de anul trecut.Nea}teptat de bune, la prima vedere,dar dac@ se adaug@ deflatorul PIBanual de vreo 10 procente, sc@dereacorelat@ este una realist@ de 15&.Extrapolând aceast@ evolu]ie rezult@un minus de vreo 4 miliarde de eurola buget pentru anul acesta, un mi -nus care spune clar c@ politica sta-bilit@]ii pe care guvernul }i-a propus-o a e}uat. De ce? Primul r@spuns]ine de incapacitatea de a determinagravitatea crizei }i a efectelor ei îneconomia româneasc@. Cea mai bun@imagine a acestui e}ec este dat@ depr@bu}irea efectiv@ a comer]ului. {idincolo de aceast@ ajustare bursc@ }idureroas@ a economie binevenit@ dinconsiderente macroeconomice pentrureg@sirea unor echilibre, ea spunemulte despre starea economiei inca-

pabile s@ mai fac@ pa}i înainte }i s@pl@teasc@ taxe }i impozite. Comer]uladucea }i tva }i permitea profituri,ambele componente de baz@ ale fis-calit@]ii fiind dramatic afectate. Apoivine eterna indecizie guvernamental@.În opt luni, guvernul nu a luat nicio m@sur@ de reform@ real@ a sec-torului public de}i }tia de la bunînceput c@ aici este o problem@ rea -l@. Legea salariz@rii unice a fost întoc-mit@ de la considerente total gre}ite– în formula negociat@ este nevoiede o cre}tere a ponderii cheltuielilorcu salariile – iar restructurarea apa -ratului public a b@tut pasul pe loc.Premierul Boc nici nu }tia num@rulagen]iilor pân@ când nu a venit Fon -dul, }i iat@, cu reprezentan]ii lui prinpreajm@ a anun]at restructur@ri. Nuîn ultimul rând e}ecul poate fi pus }ipe lipsa m@surilor anticirz@. Dup@lungi discu]ii cu patronatele }i cume diu de afaceri, nu s-a g@sit nici om@sur@ func]ional@ important@. De}ila modul cum arat@ finan]ele ]@rii. Lalipsa de imagina]ie guvernamental@ }ila presiunile la care este supus bu -getul, este de mirare c@ nu avem unTVA m@rit sau o renun]are de jure lacota unic@.

Întrebarea este dac@ a douatran}@ de la Fond în actualele condi]iinu face decât s@ mai prelungreasc@cu 1,9 miliarde de euro, perioada deindecizie }i nehot@râre actual@. Cumbanii vor intra direct la buget, posi-bilitatea de a trage de timp estereal@. O tragere de timp f@r@ sens înfond, pentru c@, din noiembrie încolo,nu mai exist@ nici o posibilitate de a

câ}tiga timp iar economia european@}i apetitul pentru risc nu se vor co -recta pân@ atunci pentru a tragecumva economia. Guvernul a propusun nou calendar cu termene clare }iprecise, dar divergen]ele din coali]iefac greu aplicabile noile termene. Gu -vernul îns@ este condamnat s@ ac]io -neze. Costurile crizei au fost pl@titepân@ acum doar de mediul privat. {iau fost pl@tite substan]ial cu peste200 000 de }omeri }i sc@deri devenituri de 10-15&. Faptul c@ acesteajust@ri nu au ajutat prea mult eco -nomiei vine din accea c@ pe parteacomponentei publice nu s-a întâm-plat nimic: nici }omeri, nici reduceride venituri! De fapt, marea dram@ aguvern@rii române}ti este c@ s-a pro-dus o ruptur@ irevocabil@ între sec-torul public, protejat, ineficient }i obez,}i sectorul privat, tensionat, expus }isuferind. Avem un guvern doar pen-tru administrarea status quo-ului sis-temului public iar formula finan]@riideficitului cu banii FMI pentru pensii}i salarii confirm@ înc@ o dat@ faptulc@ guvernarea în România a ajuns s@fie un exerci]iu discriminatoriu, deciincorect.

Preg@tirea unui e}ecDan SUCIU

ART~ ECONOMIE VINERI 21 AUGUST 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

SOLILOCVII DE DUMINIC~ XX

Sibiul a fost }i este un ora} alculturii }i artelor. Câteva argumente, pecare le vom insera în aceast materialretrospectiv, vor sus]ine afirma]ia demai sus. În 1330 este înregistrat@ primabibliotec@ de manuscrise, unicate de marevaloare. La 1380 este pomenit@ o scoal@cu local propriu, a c@rei existen]@, proba-bil era mai veche }i care a fost dotat@cu internat. În1494 la Sibiu func]iona ofarmacie, prima din ]ar@. La 1528 seinaugureaz@ prima tipografie care tip@re}teGramatica Latin@ a lui Thomas Gemma -rius. În 1573 se joac@ prima pirs@ deteatru de c@tre elevii gimnaziului. La1598 se înfiin]eaz@ bresla muzicienilor.

Un aport deosebit, la evolu]ia cul-turii }i spiritualit@]ii sibiene, l-a adus unmare num@r de personalit@]i române}ti.Amintim doar câ]iva, cu esen]iale con-tribu]ii în plan cultural: C@rturarul Ino -cen]iu Micu Klein, medicul Ioan PiuariuMolnar, c@rturarul Gheorghe Laz@r, Ti -motei Cipariu, George Bari]iu, poetul }ipublicistul Andrei Mure}an autorul poe -mului „De}teapt@-te române“, mitropoli -tul Andrei {aguna, August TreboniuLaurian, unul dintre pre}edin]ii Aca -demiei Române, compozitorul GheorgheDima, poetul Octavian Goga pedagogulOnisifor Ghibu }i înc@ mul]i al]ii.

Nu putem încheia aceast@ inser]ie,f@r@ a pomeni aportul de excep]ie pecare l-a avut la demersul culturii sibie -ne }i nu numai, Asocia]iunea transil -v@nean@ pentru literatura rommân@ }icultura poporului român „ASTRA” înfi-in]at@ în 1861. Una din marile realiz@riale acestei citadele a culturii sibiene afost }i înfiin]area Muzeului asocia]iunii.

Secolul XX impune culturii }i artei,datorit@ dezvolt@rii moderne a societ@tii

române}ti, noi cerin]e }i exigen]e. Unfactor de importan]@ covâr}itoare învia]a românilor din Sibiu cât }i pentruîntreaga ]ar@, a fost Marea Unire din1918. Dup@ acest eveniment de mareamploare Sibiul cunoa}te o dezvoltareeconomic@ }i cultural@ f@r@ precedent.Între cele dou@ r@zboaie mondiale popu -la]ia sibiului s-a m@rit cu 18 000 de lo -cuitori, propor]ional cu aceas@ m@rire acrescut }i ponderea popula]iei române}ti.

Un punct important, prioritar, înpolitica guvernan]ilor din acea vreme afost dezvoltarea înv@]@mântului }i în pri -mul rând cel românesc. În acest sensGimnaziul maghiar de stat, fost trans-format în liceu cu limba de predare ro -mân@, primind numele de la unul dintreeminen]ii s@i elevi, c@rturarul Gheorghe Laz@r.

În ace}ti ani benefici se construi-esc noi edificii de înv@]@mânt. S-a real-izat în scurt timp sediul {colii normalede fete din strada Zaharia Boiu, cl@direaInstitului teologic-pedagogic de pe stra-da Pedagogilor, internatul Liceului Gheor -ghe Laz@r, din strada Turismului.

Pentru via]a sportiv@ sibian@ s-aconstruit în parcul Sub Arini, Stadionul

municipal în anul 1925. Într-o modern@viziune arhitectonic@ se cl@de}te PalatulSciet@]ii de asigur@ri „Prima Ardelean@“.La scurt timp dup@ aceast@ construc]ie,devenit@ emblematic@ pentru peisajulcitadin modern al sibiului, sibienii ben-eficiaz@ de un }trand nou înc@pator.

Actuala cl@dire a Universit@]ii Lu -cian Blaga de pe bulevardul Victoriei,care a g@zduit timp de 5 ani Univer -sitatea din Cluj aflat@ într-n vremelnicpopas sibian, în urma refugiului datoratDiktatului de la Wiena, a fost constr uit@în 1937. Tot în perioada, relativ scurt@dintre cele dou@ r@zboaie mondiale, seînfiin]eaz@ primul teatru profesionist ro -mânesc.( 1923 ). Un grup de valoro}iintelectuali sibieni întemeie@ grupareacultural@ „Thesis” a c@rei ini]iator a fostacademicianul Alexandru Dima. Din aceast@grupare de elit@ f@ceau parte: Pimen Con-stantinescu, Lucian Bologa, Paul Constant,Horia Petra – Petrescu, Emil Cioran.

În 1942, uria}a personalitate a luiLucia Blaga, care a polarizat în jurul s@utineretul literar }i artistic, s-a infiin]at ves -titul Cerc Literar, ce a durat pân@ în1947 când a fost desfiin]at de c@tre co -

muni}ti. Aceast@ „institu]ie” a devenit oautentic@ platform@ de lansare, spre no -torietate, a tinerelor talente scriitorice}tidin sfera culturii }i artei. Amintim aicipe câ]iva care au dat patrimoniului cul-tural românesc opere de mare valoare:{tefan Augustin Doina}, Radu Stanca,Eta Boeriu, I.D.Sârbu, Cornel Regman, IonNegoi]escu, Radu Enescu, Nicolae Balot@.

Arta plastic@ sibian@, în perioadape care am cuprins-o în acest materialretrospectiv, a cunoscut o evolu]ie aparteraportat@ la întregul demers al artelordin România. Acest fapt s-a datorat înprimul rând condi]iilor economice, sociale,culturale }i aristice proprii, a tradi]iilorspecifice ale acestei zone a ]@rii.Sibiul prin personalitatea sa bine contu-rat@ în decursul istoriei, cu oferte mul-tiple în toate planurile vie]ii materiale }ispirituale, a atras mul]i arti}ti plasticidin toate col]urile ]@rii dornici s@ seafirme sub auspiciile culturii sibiene. Nu-m@rul acestora, în perioada 1900-1968, nua dep@}it cifra de 35, cei mai mul]i fiindpictorii,urma]i de sculptori }i câ]iva graficieni.Dup@ reorganizarea administrativ- terito-

rial@ a României, în 1968, Sibiul devinere}edin]@ de jude]. Acest eveniment, de -venit pentru sibieni moment de referin]@,elibereaz@ energii }i ambi]ii creatoare.Noul jude] înfiin]at dispunea de posi-bilit@]i materiale }i organizatorice multmai bune fa]@ de perioada anterioar@,când timp de mai bine de un sfert desecol a fost în umbra Bra}ovului.

În perioada anilor 1968-1970 laSibiu s-au stabilit o seam@ de arti}titineri, unii temporar, al]ii definitiv, careau adus plasticii sibiene un plus devigoare. Atunci Filiala Sibiu a UniuniiArtistilor Plastici din Sibiu s-a m@rit nu -meric substan]ial. Contantin Ilea, EugenT@utu, Simion }i Vera Costea, AngelaDelmondo, Gyenge Imre, Sieglinde Bottesch,Mircea Popa, Cire}ica }i Iosif Crainic,Nicolae }i Mariana Lisan, Mariana Scherg,s-au constituit în timp, în totatâtea sti -luri, inconfundabile. Evolu]ia artistic@ aacestora, în cei 40 de ani care au tre-cut de la debuturile lor, a fost impre-vizibil@. Timpul a început selec]ia sa im -placabil@. Câteva evalu@ri despre aceast@„selec]ie“ în numerele viitoare.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (XX) - c$teva evalu@ri -Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

18 august 1227: moartea lui Gengis Khan

Pictor Constantin Ilea

Pictor Constantin Ilea