ANEXA NR.1

ProSiguR

PROIECT PILOT DE SIGURANTA RUTIERA

TIMISOARA - ROMANIA

2

IRSA – PREZENTARE GENERALA

1. Introducere Cu o statistica ce inregistraza aproximativ 1.26 milioane de decese şi peste 35

de milioane de raniti anual, Siguranţa Rutieră reprezinta, fara indoiala, o problema de proporţii considerabile. Peste 75% dintre evenimentele rutiere se inregistreaza în ţările în curs de dezvoltare şi în cele în tranziţie, deşi acestea deţin numai 32% din totalul numarului de vehicule. Este de asteptat ca numarul accidentelor să crească odată cu creşterea gradului de motorizare (aprox. 10-15% anual), dacă toţi cei implicaţi nu conlucrează pentru a opri această evoluţie negativă.

Organizaţia Mondială de Sănătate (OMS) a pregătit un Raport despre efectele

traficului rutier asupra starii de sanatate a populatiei globului. Raportul a fost prezentat Adunarii Generale a Naţiunilor Unite (ONU) la data de 14 aprilie 2004. Adunarea Generala a acceptat raportul şi a adoptat Rezoluţia asupra Siguranţei Rutiere (Nr.58/289). OMS este desemnat ca organism coordonator pentru a încuraja liderii internaţionali să-şi unească eforturile pentru îmbunătăţirea situatiei siguranţei rutiere. Mai mult, ONU a cerut ţărilor dezvoltate să ofere asistenţă acelor ţări cu rate mari de mortalitate şi victime.

Prezentul document descrie modalitatile in care ITC Olanda (caruia i s-a acordat de catre Natiunile Unite statut ECOSOC ) si partenerii sai din toata lumea au dezvoltat si implementat strategii menite sa previna efectele accidentelor rutiere.

Reteaua Mondiala de Siguranta Rutiera (WRSN) a fost infiintata in 2003 de reprezentantii ITC (Olanda), IRTE (India), R osPA (UK), Road Safe (UK), Centrex BRAMSHILL (UK), TRL (UK) si Intrafpol (Spania) recent redenumita TRANSPOL.

Membrii reţelei şi-au luat angajamentul să investească energie, cunoştiinţe şi influenţă pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere în lume, în special în ţările în curs de dezvoltare. Lucrând în parteneriat, membrii retelei pot aduce in atentia publicului larg si a mediilor politice problema traficului rutier, în toată lumea.

In acest context, la initiativa ITC, s-a infiintat Academia Internationala de Siguranta Rutiera (IRSA). IRSA pune accentul pe politicile de trafic, supravegherea si controlul traficului, managementul accidentelor, investigarea si cercetarea acestora precum si pe raspunsul de urgenta. Institutul a invitat o serie de organizatii internationale de renume, experti in politica rutiera si siguranta rutiera sa se alature acestei initiative si sa-si uneasca fortele pentru salvarea de vieti omenesti pe soselele din intreaga lume, in special in tarile in curs de dezvoltare si in cele cu economie de tranzitie.

Activitatea IRSA consta in instruirea fortelor de politie si a altor persoane implicate in politici de trafic si siguranta rutiera, dezvoltarea de standarde internationale de siguranta rutiera si dezvoltarea de programe cadru de formare profesionala in domeniu. Programul IRSA include consilierea strategica in domeniul politicilor de siguranta rutiera, mentinerea si extinderea bazei de date a programelor de training, ghidul de practici recomandate la nivel mondial. S-a trecut la infiintarea de Centre Regionale ale IRSA. Primul astfel de centru este deja activ la Bucuresti; urmeaza Istanbul, Moscova, Rabat, Addis Abeba, Delhi si Teheran.

3

2. „Carnagiul rutier”, o problema mondiala Anual, peste 10 milioane de persoane raman cu handicap permanent sau sunt

grav ranite in urma accidentelor. Statisticile arata o rată a fatalităţii de peste 3.200 de victime zilnic. În plus faţă de aceste victime, zilnic se înregistrează peste 50.000 de răniri grave şi spitalizări ale participanţilor la trafic. Se estimează că cel puţin 6 milioane de oameni vor muri şi 60 de milioane vor deveni victime ale accidentelor rutiere, în următorii 10 ani, în ţările în curs de dezvoltare, dacă nu se iau măsuri imediate şi toţi cei implicaţi nu iau atitudine pentru a opri această evoluţie negativă. Prima cauza a mortalitatii

La nivel mondial, accidentele rutiere constituie cauza mortalitatii numarul unu pentru tinerii intre 16 si 24 de ani si cauza mortalitatii numarul doi pentru categoria 15 – 44 ani. Conform cifrelor raportului OMS, accidentele vor deveni, la nivel global, cauza de mortalitate numarul trei in urmatorii 15 ani, in timp ce SIDA va ajunge pe locul noua pe lista cauzelor mortalitatii la nivel mondial. Criza in domeniul sigurantei rutiere poate fi descrisa ca una dintre cele mai mari catastrofe globale cu un impact negativ enorm asupra situatiei sociale si economice a societatii. Impactul economic si social

Impactul economic global este si el enorm. Pierderile economice, la nivel mondial, cauzate de accidente, se ridica la 500 miliarde USD anual. Pentru tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie, pierderile economice sunt estimate la 1.5-2 % din Produsul Intern Brut (PIB), aproximativ 100 miliarde USD; adica aproape dublul valorii totale a ajutoarelor financiare acordate cu titlu de asistenta pentru dezvoltare. Aceste pierderi economice imense impiedica dezvoltarea economica si perpetueaza saracia. Mai mult, un numar insemnat dintre aceste victimele se inregistraza in randul tinerilor din tarile in curs de dezvoltare care sunt „intretinatori de famile”. Membrii supravietuitori ai familiilor acestora trebuie sa indure saracia cu consecinte negative extreme. Cea mai proasta previziune

Majoritatea expertilor considera ca cea mai grava situatie se inregistreaza in Africa, Orientul Mijlociu si in Asia. Potrivit declaratiilor autoritatilor din domeniu, drumurile pot fi descrise ca “de departe cele mai periculoase si expuse la accidente din transportul terestru”. Cercetarile au aratat ca, in aceste regiuni, lipsesc reglementarile de trafic (sau sunt depasite), expertiza si abilitatile organelor de supraveghere si control sunt slabe, constructia drumurilor este deficitara, constientizarea publica a masurilor de siguranta rutiera este scazuta iar infrastructura este slab dezvoltata. In majoritatea tarilor exista o lipsa de educatie rutiera si programele de instruire si testare sunt putin dezvoltate. In cele mai multe dintre tarile in curs de dezvoltare nu exista un sistem coerent pentru inspectia tehnica periodica a vehiculelor. Lipsa strategiei de supraveghere si control

Absenţa unei strategii putenice şi bine definite de supraveghere si control impiedica dezvoltarea unei culturi de siguranţă a traficului în multe ţări în curs de dezvoltare, ducând la o atitudine de violenţă inutilă in randul participanţii la trafic. Comportamentul agresiv la volan, manevrele periculoase, conducerea vehilulelor sub

4

influenţa alcoolului şi a drogurilor şi viteza neadaptata conditiilor de drum sunt câteva din problemele care au impact direct si profund asupra gradului de siguranţa rutieră. Informatii despre accidente

Colectarea datelor despre accidente este importanta pentru a obtine o imagine de ansamblu clara si reala a consecintelor comportamentului imprudent in trafic. Aceste informatii sunt vitale pentru alcatuirea unei strategii globale eficiente pe termen lung pentru atragerea fondurilor necesare imbunatatirii situatiei sigurantei rutiere. Din pacate, trebuie sa recunoastem ca astfel de date concludente nu exista in tarile in curs de dezvoltare din cauza inregistrarii deficitare a informatiilor din accidente. Cele mai probabile motive ale acestui fapt sunt nepriotitizarea sigurantei rutiere intre celelalte zone de interes ale autoritatilor publice, lipsa cunostiintelor si a intelegerii importantei sigurantei rutiere. Managementul accidentelor si raspunsul de urgenta

Folosirea tehnologiei moderne poate, de asemenea, sa salveze vieti in situatiile post-accident. Multi soferi si pasageri isi pierd vietile din cauza lipsei de echipamente de descarcerare. Politia, Pompierii si paramedicii nu dispun de echipamente necesare pentru interventia eficienta la locul accidentului. Aproximativ 80% din victimele accidentelor mor intr-o ora dupa accident din cauza lipsei de ingrijire adecvata in intervalul de dupa accident si pana la sosirea la spital. Standardele de Siguranta Rutiera

Se cuvine sa subliniem ca exista o nevoie sporita de prioritizare si standardizare a tematicilor din domeniul sigurantei rutiere cum ar fi educatia rutiera, construirea drumurilor, instruirea avansata a soferilor si calitatea supravegherii si controlului de trafic.

Se impune elaborarea si implementarea standardelor globale de siguranta rutiera, a practicilor recomandate, a modelelor de raspuns de urgenta si a protocoalelor de management integrat in caz de accident, inclusiv a programelor de training relevante pentru fiecare dintre acestea. Mai multe rapoarte arata ca se poate reduce numarul de victime cu pana la 25% printr-o mai buna functionare a politicii rutiere, in tarile in curs de dezvoltare. Situatia politica

Instabilitatea guvernamentala, diverse alte prioritati politice si economice, lipsa unei baze de date actualizate a accidentelor, coruptia, salariile mici, piata de munca saraca si conditiile sociale precare ale politistilor, a functionarilor si autoritatilor legiuitoare sunt doar cateva dintre subiectele care au o influenta negativa asupra sigurantei rutiere. 3. Crearea de parteneriate: Reteaua Mondiala de Siguranta Rutiera

Intitutul de Siguranta Rutiera (ITC) şi Institutul de Educaţie a Traficului (IRTE) India, cu suportul ONG-ului britanic “Roadsafe” au abordat mai multe organizaţii de sigurantă rutieră şi experti independenti, în cursul anului 2003 pentru crearea Retelei Mondiale de Siguranta Rutiera (WRSN),unde IRTE, RoadSafe (UK) şi TRANSPOL au fost celelalte instituţiile fondatoare. Membrii reţelei şi-au luat angajamentul să investească energie, cunoştinţe şi influenţă pentru îmbunătăţirea situatiei siguranţei rutiere în lume, în special în ţările în curs de dezvoltare. Lucrând în

5

parteneriat, membrii WRSN isi propun sa atraga atentia publicului si a mediului politic asupra problemei traficului rutier la nivel mondial. Peste 50 de reprezentanţi ai organizaţiilor de siguranţă rutieră, companii private, universităţi, consilii de siguranţă rutieră, oficiali din Poliţie, traineri şi consultanţi au fost de accord să devină membrii ai acestei reţele.

Principalele obiective ale WRSN sunt infiintarea unei baze de date de „good practices” care sa functioneze la nivel international precum si crearea si promovarea unor standarde minime in toate aspectele managementului sigurantei rutiere. Managementul sigurantei trebuie sa includa instruirea organelor abilitate (politia rutiera, departamentele de transport si agentii privati), educatia rutiera, managementul traficului, instruirea soferilor, implementarea „practicilor recomandate”, crearea de modele/repere de noi legislatii relevante, probleme de mediu asociate. Consiliile de siguranta rutiera si alte asemenea organisme trebuie sa infaptuiasca aceste obiective si sa monitorizeze siguranta rutiera. Crearea de repere in Siguranta Rutiera si supraveghere si controlul traficului

Primi pasi spre crearea de repere in domeniul sigurantei rutiere au fost deja facuti. Au avut loc doua intalniri la nivel de experti in New Delhi (India) si Apledoorn (Olanda). Conferinta de la Delhi (31 octombrie – 1 noiembrie 2003) a reprezentat prima initiativa globala in acest sens, mai ales pentru supravegherea si controlul in traficul rutier, incearcandu-se dezvoltarea acestui domeniu prin schimb international de experienta.

Conferinta a pus accent pe activitatea de supraveghere si control, ca un element cheie in managementului traficului. La conferinta au participat 76 de experti de pe toate continetele. La intalnirea expertilor de la Apldoorn (24-28 mai 2004) s-a discutat legatura dintre problematica globala a sigurantei rutiere si aspectele sigurantei familiei si sanatatii.

Intalnirea a avut, de asemenea, drept scop, determinarea standardelor minime privitoare la un numar de subiecte de siguranta rutiera si, in particular, a componentelor politicilor rutiere. Declaratia de la New Delhi, Noiembrie 2003 “Crearea de repere pentru supravegherea si controlul traficului rutier”

Siguranta Rutiera trebuie tratata ca o problema sociala deoarece problemele noastre nu pot fi rezolvate exclusiv de catre politie sau prin politici de transport – autoritatile din domeniul sanatatii si al educatiei impreuna cu comunitatile, industria transportului, industria constructoare de masini, industria combustibililor si a asigurarilor trebuie sa–si asume responsabilitatile ce le revin si sa se implice activ. Este esential sa avem vehicule mai sigure – selectarea riguroasa a modelelor si testarea regulata sunt elemente esentiale; drumurile trebuie construite si intretinute conform standardelor internationale in vigoare. Strategia

Este esentiala dezvoltarea unei strategii la nivelul administratiei publice nationale si locale. Aceasta strategie trebuie sa incurajeze toate partile implicate sa lucreze ca parteneri pentru atingerea obiectivelor clar stabilite, printre care mentionam reducerea numarului victimelor si implementarea unor programe specifice intr-o perioada de timp determinata.

6

Legialatia trebuie sa defineasca clar rolul activitatii de supraveghere si control si trebuie sa contina stipulatii specifice pentru protejarea utilizatorilor vulnerabili (pietoni, pasageri etc.). Folosirea centurii de siguranta si a castilor de protectie, pastrarea vitezei legale si inlaturarea consumul de alcool si droguri la volan sunt prioritare.

Parteneriate

Este recomandat ca programele sa se deruleze in parteneriat cu autoritatile/companiile cu atributii in domeniu, incluzand politie, departamente guvernamentale, autoritati locale, institutii de invatamant, companii private, constructori de drumuri si organizatii non guvernamentale (ONG). Este necesar ca fiecare program, indiferent carei componente din domeniul sigurantei rutiere se adreseaza, sa contina elemente echilibrate de educatie, supraveghere si control si inginerie.

Tehnologia

Se impune utilizarea de tehnologii avansate care sa fie eficiente din punct de vedere al costurilor si care pot contribui efectiv la dezvoltarea si derularea de programe coerente. Sisteme computerizate pentru investigarea accidentelor si analizarea datelor sunt extrem de importante pentru dezvoltarea de contramasuri. Politia Rutiera trebuie sa imbratiseze noile tehnologii pentru a sustine activitatile de supraveghere si control.

Supravegherea si controlul

O definitie clara a activitatii de supraveghere si control este vitala. Toate masurile de supraveghere si control trebuie aplicate inteligent, cu cooperarea dintre politie si celelalte organisme implicate. Investigarea accidentelor trebuie sa fie tratata cu aceeasi seriozitate ca si investigatiile penale, de exemplu un test de alcoolemie trebuie administrat tuturor soferilor implicati in accidentele cu victime. Masurile de supraveghere si control trebuie insotite de programe de educare. Pedepsele trebuie insotite de educatie corectiva.

Educatia

Deoarece majoritatea coliziunilor au drept cauza eroarea umana, programele de educatie comportamentala sunt vitale, in relatie cu cele de dezvoltare a abilitatilor. Programe de educatie publica cat si cele de educatie privata trebuie desfasurate pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor vulnerabili dar si a contravenientilor. Educatia trebuie sa vina in sprijinul activitatii de supraveghere si control.

Transferul de cunostinte si formarea profesionala

Trebuie identificate practicile cele mai bune si adaptate situatiei locale. Implementarea tuturor programelor trebuie sustinuta de scheme temeinice de training si perfectionare. Trebuie dezvoltate programe speciale pentru politie pentru supraveghere si control inclusiv investigarea accidentelor, examinarea vehiculelor si managementul traficului.

7

Evaluarea Este foarte important ca toate masurile sa se bazeze pe analiza profunda a situatiei reale care deriva din colectarea si analiza datelor. Evaluarea continua a eficientei tuturor programelor este vitala. Declaratia de la Apeldoorn, 28 Mai 2004

Expertii in domeniul Sigurantei Rutiere din intreaga lumea, reuniti la Apledoorn in Olanda din 23 mai 2004 pana in data de 28 mai 2004, va prezinta urmatoarele. • Ii transmit cele mai calde urari Secretarului General al Natiunilor Unite si il

felicita pe el si oraganismul mai sus amintit pentru Rezolutia din 14 aprilie 2004 pentru imbunatatirea Sigurantei Rutiere la nivel global, emisa de Adunarea Generala.

• Isi declara suportul deplin Organizatiei Natiunilor Unite si dorinta de a actiona in termenii Rezolutiei, pun la dispozitie experienta lor, cunostintele, aptitudinile si sustinerea tehnica deplina in atingerea obiectivelor si telurilor Rezolutiei.

• Raspund pozitiv cererii Secretarului General de a ajuta expertii din Siguranta Rutiera din intreaga lume, in special din tarile in curs de dezvoltare, sa identifice, sa faciliteze si, in general, sa furnizeze metodele de implementare a unor programe de siguranta rutiera in diferite colturi ale lumii, in conformitate cu Rezolutia ONU.

• Corpul de experti este de acord cu datele furnizate de Raportul OMS: - 80% din accidentele rutiere au loc in tarile in curs de dezvoltare; - costurile accidentelor rutiere se ridica, pentru tarile in curs de

dezvoltare, la aproximativ dublul valorii ajutoarelor financiare acordate cu titlu de asistenta pentru dezvoltare pe care le primesc in prezent;

- Natiunile Unite au recunoscut in Declaratia Mileniului ca organizatia si tarile lumii trebuie sa reduca saracia si s-au dedicat acestui scop;

- expertii au fost de acord ca introducerea imediata a masurilor de siguranta rutiera, poate realiza intr-un timp scurt, cu costuri minime, o reducere semnificativa a cheltuielilor pentru accidente rutiere si victime, permitand redirectionarea fondurilor catre alte nevoi si programe, ducand la reducerea substantiala a saraciei.

Reducerea numarului de victime poate contribui la atingerea Telurilor de Dezvoltare a Mileniului care isi propun reducerea saraciei extreme la 50% si reducerea semnificativa a mortalitatii juvenile. • Indemnam organizatiile sa imbratiseze si sa implementeze recomandarile cheie ale

acestui raport; sa puna accentul pe supraveghere si control si sa creeze parteneriate eficiente pentru crearea de sisteme mai sigure de trafic rutier si sa formeze coalitii pentru a face lobby pentru o cresterea gradului de siguranta rutiera.

• Se recomanda formarea de grupuri de lucru pentru dezvoltarea de programe demonstrative care pot fi aplicate unei varietati de sectoare ale Sigurantei Rutiere, in diferite zone ale lumii, care sa poata demonstra rezultatele pozitive ce se pot obtine prin aplicarea masurilor corespunzatoare de siguranta rutiera. Existenta si punerea la dispozitia Organizatiei Natiunilor Unite si a intregii lumi a acestor programe, in general, trebuie sa se faca cunoscuta si promovata la nivel mondial.

8

• Membrii reuniti au aprobat si evidentiat initiativa ONU prin UNITAR in sustinerea programului debutat in urma conferintei din India ca parte e eforturilor WRSN. Membrii retelei au luat asemenea masuri.

• Intalnirea a primit cu apreciere raportul informativ detaliat din partea expertilor reuniti si il directioneaza catre secretariatul Institutului de Siguranta Rutiera (ITC) pentru a pregati un raport complet al prezentarilor, inainte de incheierea anului 2004 si sa-l faca disponibil.

• Participantii la aceasta intalnire a expertilor au fost de acord ca modelul ar trebui sa sustina tarile in curs de dezvoltare in eforturile lor in problema sigurantei rutiere, luand in considerare urmatoarele subiecte:

o Oferirea mediului corespunzator asigurand: Strategii guvernamentale (la nivel national si local) cu implicarea

tuturor departamentelor (sanatate, educatie, justitie, transport etc.); Buget care sa fie impartit proportional intre educatie, supraveghere

si control, inginerie si ingrijire de urgenta, cu fiecare domeniu dispus evaluarii si validarii;

Construirea si imbunatatirea soselelor si a infrastructurii corespunzatoare tuturor participantilor la trafic;

Intelegerea cauzelor accidentelor; Coordonarea muncii tuturor agentiilor (autorizare, reglementare,

supraveghere si control, educatie etc.). o Dezvoltarea unor programe educationale corespunzatoare de siguranta

rutiera trebuie sa fie prezente: In scoli, in locuinte, pe strazi si la serviciu, concertat pentru crearea

unui comportament responsabil in trafic; In toate agentiile implicate in trainingul de siguranta rutiera

(inclusiv salvarea, justitia si educatia). o Sa imputerniceasca toate partile implicate sa profite de rezultatele unei

sigurante rutiere mai buna. o Sa trateze cu atentie si sensibilitate subiecte ca:

Dezvoltarea standardelor acceptate; Procesele de monitorizare permanenta; Integrarea solutiilor de scadere a saraciei, subiecte de sanatate

si viata familiala; o Recunoasterea diversitatii, a diferentelor culturale, a obiceiurilor si

traditiilor locale, a comportamentului, a procedurilor de operare si training; Gasirea si incurajarea campionilor locali; Orice efort trebuie sa fie deschis si flexibil (modelul asiatic).

o Colectarea, diseminarea si folosirea datelor care intrunesc standardele internationale minime, tinand cont de nevoile locale.

Expertii reuniti au mai fost de acord ca: o Este un fapt demonstrat ca mai multe programe de training, materiale si studii

exista si sunt dezvoltate. Este necesara evaluarea lor in profunzime, adaptarea la specificul si nevoile locale si concentrarea eforturilor pentru a le pune in practica.

o Este necesara o evaluare generala a efectelor accidentelor atat pe termen scurt cat si pe termen lung asupra victimelor si a familiilor acestora, acordandu-se o atentie sporita acestui subiect la nivelul politiei, justitiei si educatiei.

9

Expertii reuniti au decis: - Sa promoveze si sa asigure sustinere pentru infiintarea Academiei

Internationale de Siguranta Rutiera, cu primul centru in India; - Sa recunoasca importanta formarii specialistilor si, in general, in avansarea

spre atingerea obiectivelor discutate in cadrul acestei intalniri; - Stabilirea unui model de asigurare a calitatii care sa evalueze training-ul de

siguranta rutiera, supraveghere si control, a standardelor si programelor de educatie comunitara, din tarile in curs de dezvoltare;

- Stabilirea unei baze de date interactiva pe internet pentru diseminarea practicilor recomandate, a strategiilor, a programelor si conceptelor pentru politie, educatia de siguranta rutiera si supraveghere si control;

- Stabilirea unei baze de date pentru inregistrarea si distribuirea oricarui surplus de echipamente de trafic, supraveghere si control (cu training-ul de rigoare) pentru re-folosinta, in tarile in curs de dezvoltare.

Membri reuniti tin sa isi exprime recunostinta fata de Organizatia Natiunilor Unite, Orasului Apeldoorn (Olanda), Provinciei Gelderland (Olanda), ROA - Amsterdam (Olanda), SponsorilOr si echipei sustinatoare Pentru ca au facut posibila si pentu reusita acestei intalniri. Data 28 mai 2004, Apeldoorn, Olanda S-a adoptat unamim de catre membrii reuniti. 4. Academia Internationala de Siguranta Rutiera

Academia Internationala de Siguranta Rutiera (IRSA) a luat fiinta ca asociatie neguvernamentala cu sediul la Amsterdam. Asociatia IRSA si-a propus sa demonstreze ca programele de training acceptate international pot salvea vieti, pot reduce trauma sociala in familii, pot reduce semnificativ costurile sociale si pot spori productivitatea in companii.

Programele IRSA se dezvolta in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin care se statueaza dreptul de libera miscare, Telurile de Dezvoltare a Mileniului, Rezolutia ONU asupra Sigurantei Rutiere Nr. 58/289, statutul ECOSOC acordat ITC de catre ONU, Raportul OMS asupra efectele accidentelor rutiere asupra starii de sanatate a populatiei; IRSA isi propune sa dezvolte programe pentru cresterea nivelului sigurantei rutiere; toate acestea, in acceptiunea lor cea mai extinsa.

Asociatia isi propune sa atinga aceste teluri prin: a. Dezvoltarea programelor din aria sigurantei traficului rutier si training-

ului; b. Diseminarea globala a cunostintelor privitoare la siguranta traficului

rutier; c. Dezvoltarea unor programe de training si training-ul instructorilor in

tarile in curs de dezvoltare cu privire la siguranta traficului rutier d. Organizarea de conferinte si intalniri la nivel de experti pe subiecte de

siguranta rutiera si schimbul de programe de siguranta rutiera; e. Infiintarea de academii de siguranta a traficului in toata lumea, in

special in tarile in curs de dezvoltare;

10

f. Elaborarea de propuneri, modele, protocoale si produse pentru imbunatatirea sigurantei traficului in cel mai larg sens al cuvantului.

g. Imbunatatirea situatiei generale a sigurantei rutiere la nivel mondial. Cu ocazia numeroaselor intalniri ale expertilor din 2003 si 2004 intre membrii

WRSN si pe parcursul derularii proiectelor executate de ITC – incepand cu 1998 – s-a subliniat nevoia stringenta de implementare a unor programe de training de inalta calitate pentru politia rutiera in tarile in curs de dezvoltare, imbunatatirea managementului accidentelor si introducerea unui sistem de colectare a datelor din accidente armonizat cu politicile internationale.

Autoritatile locale, legiuitori si oficiali ai politiei, din unele tari in curs de dezvoltare au cerut suport pentru crearea unor statistici mai bune ale situatiei rutiere pentru a justifica investitiile financiare pentru construirea de noi drumuri, pentru crearea unor politici rutiere mai bune, si managementul situatiilor post - accident.

Desi un numar de scoli de politie din Europa, Statele Unite si Australia desfasoara programe de training dedicate in cateva scoli din unele tari in curs de dezvoltare din Africa si Asia, acestea nu s-au dovedit suficiente pentru imbunatatirea semnificativa a situatiei. De aceea initiativa trebuie perceputa in primul rand ca un cadru pentru crearea unui proces de diseminare pe scara larga, in al doilea rand, programele de training prezentate va trebui sa contina mai multe informatii la zi provenite din diverse parti ale lumii, si, in al treilea rand, IRSA isi va aduce contributia la crearea unui mediu stabil unde autoritatile locale sa poata desfasura aceste programe in mod independent. Procedurile de operare ale Asociatiei IRSA

Activitatea IRSA se deruleaza in acord cu standardele ISO 9001, 9002 si 10015. IRSA are sprijinul WRSN in definirea si implementarea standardelor si recomandarilor acceptate la nivel mondial, a programelor de training si a alcatuirii statisticilor in toate domeniile impuse, pentru a–si atinge scopurile. Primul Centru regional al IRSA functional

Conducerea ITC si IRSA a reusit sa obtina sustinere pentru desfasurarea de activitati specifice in Bucuresti, Istanbul, Moscova, Teheran, Madrid, Addis Abeba si Rabat. In prezent, IRSA este in plin proces de infiintare a Academiilor de Siguranta Rutiera in aceste capitale cu implicarea Politiei, a autoritatilor drumurilor, a universitatilor, a industriei si organizatiilor private.

In data de 22 Octombrie 2004 a luat fiinta Centrul Regional Bucuresti IRSA – Ro, primul centru functional al Academiei, la nivel mondial. In prezent, cu acordul autoritatilor guvernamentale romane s-a atribuit IRSA Romania un rol regional, Centrul de la Bucuresti fiind responsabil cu zona Europei centrale si de sud precum si cu tarile riverane Marii Negre.

Din multitudinea de variante/oferte, IRSA International a preferat ca startarea activitatii sale sa se faca la Bucuresti. Alegerea Bucurestiului ca locatie a primului centru regional funtional al IRSA a avut la baza urmatoarele motivatii: interesul si deschiderea manifestate de autoritatile centrale si locale in sprijinirea initiativei, eficienta si profesionalismul manifestate de acestea pe parcursul activitatilor de pregatire in vederea infiintarii Centrului Regional, nivelul inalt de expertiza in domeniul sigurantei rutiere al profesionistilor romani, statutul Romaniei de tara in curs de aderare la EU (IRSA putand oferi sprijin substantial la alinierea Romaniei la standardele europene de siguranta rutiera si management al traficului), statutul

11

Bucurestiului ca cea mai importanta metropola a zonei, nevoia evidenta a imbunatatirii situatiei sigurantei rutiere la nivelul acestei metropole.

In prezent, experienta dobandita de IRSA prin Centrul sau regional de la Bucuresti se va transpune in celelalte centre regionale din intreaga lume. Toate proiectele realizate la nivelul centrului bucurestean se vor replica in intreaga lume.

S-au semnat Memorandumuri de Intelegere pentru infiintarea de Centre regionale IRSA cu autoritatile din Rusia, Turcia si Etiopia. Autoritatile guvernamentale din Iran, Maroc, Ecuador, Argentina si Spania s-au aratat interesate sa aplice pentru calitatea de membru IRSA. Viitoare locatii IRSA

IRSA isi propune sa infiinteze, in urmatorii 5 ani, Centre in urmatoarele regiuni: 1. Africa 2. Orientul Mijlociu 3. Asia & Pacific 4. America de Nord & America Latina 5. Europa de Est & Rusia

12

Apendix ‘A’ Membrii ai Boad-ului, consilieri si specialisti ai IRSA si ITC: National (Olanda):

1. Dl Peter ter Meulen, Director 2. Dl Peter de Jong, membru Board 3. Dna. Riet Portengen, membru Board 4. Dna. Erna Ruijer, advisory board (educatie, comunicare) 5. Dl Liem Oei, advisory board (cercetare, supraveghere si control) 6. Dna. Marja Derksen, advisory board (educatie, comunicare) 7. Dl Jan van Beckhoven, advisory board (politici , educatie) 8. Dl Roel Houwing, advisory board (politici, educatie) 9. Dl Andries Zee, advisory board (politici, supraveghere si control) 10. Dl Geert van Ham, advisory board (politici, supraveghere si control,

inginerie) 11. Dr. Erik Roelofs, advisory board (educatie) 12. Dl Ab Heij, advisory board (supraveghere si control, incident

management) 13. Dl Leo Gorseling, consilier financiar 14. Dl Jaap Weeling, consilier juridic 15. Dl Maurits Hoeve, asistet al retelei internationale 16. Dl Dirk Lodder, editor programe de training 17. Dna. Norma Schuurman, crearea de programe de training 18. Dl Peter Zomerdijk, programe de training pentru e-learning International: 19. Dl Dick Zeif, senior UN advisor 20. Dl Richard Pepe, deputy director UN projects 21. Dl Antonio Gomez Montejano, contact tarile vorbitoare de spaniola 22. Dl Sven-Olof Hassel, traffic police supraveghere si control 23. Dl Theodor Holtzheuser, traffic police supraveghere si control 24. Dna. Zuzanna Ambrozova, politici, educatie rutiera 25. Dl Rohit Baluja, president IRTE - India 26. Dna. Dana Voicu, reprezentant IRSA – Romania 27. Dna. Tatyana Goloviznina, reprezentant IRSA – Moscova 28. Dl Valery Dudkin, reprezentant IRSA - Rusia 29. Dr. Mehdi Tashakorri, reprezentant IRSA – Teheran 30. Dl Sia Shahbazi, coordinator IRSA logistics - Teheran 31. Dr. Tsega Kebede, reprezentant IRSA – Addis Ababa

13

Apendix ‘B’ Consultanti individuali, consultanti, specialisti si traineri asociati ai IRSA pentru asistarea in definirea unor programe noi, revizuirea programelor in vigoare si a practicilor recomandate sau asistarea ca master traineri:

1. Dl Allan Drummond, Australia, cercetare / training de conducere 2. Dl Ray Shuey, Australia, supraveghere si control 3. Dl Rob Klein, Australia, educatie rutiera 4. Dr. Hermann Steffan, Austria, cercetare / reconstituirea accidentelor 5. Dl Eddy Abramovich, Argentina, road safety general 6. Dl Theodor Holtzheusen, Canada, supraveghere si control 7. Dr. Josef Mikulik, Czech Republic, cercetare, politici, inginerie, informatii

despre accidente 8. Dna. Zuzanna Ambrozova, Czech Republic, educatie rutiera 9. Dl Nelson Peguero, Dominican Republic, supraveghere si control 10. Dr. Tsegazaeb Kebede, Etiopia, raspunsul de urgenta 11. Dl Tesfaye Bekonen, Etiopia, raspunsul de urgenta 12. Dl Sven – Olof Hassel, Finlanda, supraveghere si control 13. Dl Rohit Baluja, India, educatie rutiera, supraveghere si control, training de

conducere 14. Dl M.N. Reddi, India, politici de supraveghere si control / strategie 15. Dl M.N. Prasher, India, Politia sigurantei Rutiere / strategie 16. Dr. Mehdi Tashakorri, Iran, cercetare, tehnologie IT 17. Dl Niels Beenker, Olanda, inginerie, management de trafic 18. Ir. Jan van Beckhoven, Olanda, politici, traffic educatie 19. Dl Joop Berendsen, Olanda, tehnologie de supraveghere si control 20. Dl Ron Berkhout, Olanda, politici de supraveghere si control / educatie 21. Dna. Marja Derksen – Olanda, educatie rutiera / comunicare 22. Dl Erik Donkers, Olanda, management de trafic 23. Dna. Esther Dorrestein, Olanda, supraveghere si control a programelor de

training 24. Dl Geert van Ham, Olanda, supraveghere si control / inginerie / politici 25. Dl Rien ‘t Hart, Olanda, cooperare internationala / supraveghere si control 26. Dl Roel Houwing, Olanda, politici, educatie rutiera 27. Dl Herman Kobes, Olanda, training avansat de conducere 28. Dl Liem Oei, Olanda, cercetare / supraveghere si control 29. Dl Andre Rozendom, Olanda, training de sofare/ simulare vehicule 30. Dna. Erna Ruijer, Olanda, educatie / comunicare 31. Dl Jaap van der Steen, Olanda, educatie / comunicare 32. Dl Peter Zomerdijk, Olanda, educatie / e-learning 33. Dl David Lyle, Northern Irlanda, comunicare 34. Dl Leif Ellevset, Norway, politici / comunicare 35. Prof. Ryszard Krystek, Polonia, cercetare / politici 36. Dl Eddy Shaw, Rep. of Irlanda, politici / comunicare 37. Dl Anghel Andreescu, Romania, supraveghere si control 38. Dna. Dana Voicu – Romania, supraveghere si control, politici internationale 39. Dl Valery Dudkin, Rusia, tehnologie de supraveghere si control a vitezei 40. Dl Sergei Pridanov, Rusia, politici / supraveghere si control 41. Prof. Dr. Ernest Tsygankov, Rusia, training avansat de conducere

14

42. Dl Juriy Zarubin, Rusia, tehnologie de supraveghere si control a vitezei / IT 43. Prof. Hoong Chin, Singapore, cercetare 44. Dr. Pieter Venter, South-Africa, cercetare 45. Dl Jose Maria Albinaňa – Spania, politici / supraveghere si control 46. Dl Antonio Gomez Montejano – Spania, supraveghere si control / educatie

rutiera 47. Dl Jose Escalante, Spania, politici / supraveghere si control 48. Dl Rune Peterson, Sweden, supraveghere si control 49. Dl Seth Armstrong, UK, raspunsul de urgenta 50. Dl Cameron Black, UK, raspunsul de urgenta 51. Dl Andy Grenter, UK, supraveghere si control / crash investigation 52. Dl Adrian Walsh, UK , politici / comunicare 53. Dl Richard Pepe, USA, UN affairs / supraveghere si control / statistici cu

informatii din accidente 54. Dl Hubert Perez, USA, supraveghere si control / statistici cu informatii din

accidente 55. Dl Stein Lundebye, USA, inginerie / politici 56. Dl Bob Mattox, USA, supraveghere si control 57. Dl Richard Zeif, USA, UN affairs / politici

15

58. Apendix ‘C’ Organizatii care sustin ITC si IRSA cu cunostinte, materiale, programe de training si practici recomandate:

1. Beetsma & Van Eijk (Olanda) www.be-learning.nl 2. Road Safety Network (Canada) www.roadsafetynetwork.com 3. Centre of Outstanding Driving Proficiency – Moscova, Rusia 4. CDV (Czech Republic) www.cdv.cz 5. Drive Alive (South Africa) www.drivealive.org.za 6. DSD Datentechniek ( Austria) www.dsd.at 7. Dutch Police Academy (Olanda) www.lsop.nl 8. EDUCOM (Olanda) 9. IFTDO (Switzerland) www.iftdo.org 10. IRTE (India) www.irte.com 11. GATSO (Olanda) www.gatso.nl 12. Lyle & Bailie International (Northern-Irlanda) www.lylebailie.com 13. NAJAD (Iran) www.nict.org 14. Centre for Postgraduate Police Studies – Bucuresti, Romania 15. National Road Safety Council (Wales) www.roscow.org.uk 16. National Safety Council (Rep. of Irlanda) www.nsc.ie 17. NEA Transport Cercetare & Training (Olanda) www.nea.nl 18. Real Consulting Company (Romania) www.realconsulting.ro 19. RoadSafe (UK) www.roadsafe.com 20. ROSSI (Rusia) www.rossi.ru 21. Stop Accidentes (Spania) www.stopaccidentes.org 22. Team Alert ( Olanda) www.teamalert.nl 23. The Traffic Police Academy – Moscova, Rusia 24. TRL (UK) www.trl.co.uk 25. TRANSPOL – Madrid, Spania 26. UN – DPI – New York, US www.un.org 27. UN – ECE - Geneva, Switzerland www.un.org 28. UN – ECOSOC – New York, US www.un.org 29. UN – HABITAT – Nairobi, Etiopia www.un.org 30. UN – UNITAR – Geneva, Switzerland www.un.org 31. UNIHORN BV – Olanda www.unihorn.nl 32. University of Singapore www.nus.edu. 33. VIA - Vught, Olanda www.via-tc.com 34. VIC roads – Melbourne, Australia www.vicroads.vic.gov.au 35. VVCR – Rijssen, Olanda www.vvcr.nl 36. World Rescue Organization (UK) www. wrescue.org

16

Apendix ‘D’ Reprezentantii organizatiilor de siguranta rutiera, politia, ONG-urile, municipalitatile, autoritatile de drumuri, industria privata si consultantii provin din urmatoarele tari:

1. Argentina 2. Australia 3. Bangladesh 4. Bolivia 5. Brazilia 6. Bulgaria 7. Canada 8. Hong Kong 9. Republica Ceha 10. Republica Dominicana 11. Anglia 12. Etiopia 13. Equador 14. Finlanda 15. Gambia 16. Germania 17. India 18. Indonesia 19. Iran 20. Italia 21. Malaesia 22. Maroc 23. Mexic 24. Moldova

25. Olanda 26. Noua Zeelanda 27. Nigeria 28. Irlanda de Nord 29. Norvegia 30. Pakistan 31. Peru 32. Philipines 33. Polonia 34. Portugalia 35. Rep. Irlanda 36. Romania 37. Rusia 38. Scotia 39. Singapore 40. Africa de Sud 41. Spania 42. Suedia 43. Elvetia 44. Tailanda 45. Turcia 46. Statele Unite Ale Americii 47. Vietnam

17

Apendix ‘E’ Programul „Train the trainers” al Academiei Internationale de Siguranta Rutiera.

• Strategii de trafic & legi internationale • Cooperarea internationala • Politici de trafic • Managementul drumurilor • Auditul & Monitorizarea • Inginerie • Educatie de trafic • Programe avansate de training al soferilor • Politici de supraveghere si control al traficului • Actiuni de supraveghere si control operational al traficului • Tehnologia de supraveghere si control de trafic • Proceduri de evaluare • Investigare si analiza aprofundata a accidentelor/reconstructia accidentelor • Raspunsul de Urgenta & Procedurile Post-Accident • Managementul incidentelor • Management de proiect • Comunicare / Constientizare Publica

18

“P r o S i g u R” Proiect pilot de siguranta rutiera

T I M I S O A R A – R O M A N I A

1. Obiective generale: Siguranta rutiera este, prin excelenta, un domeniu care cere o abordare integrata.

Actiunile si programele menite a reduce numarul de victime pe drumuri si, mai ales, in marile aglomerari urbane sunt eficiente doar in masura in care fiecare actiune sectoriala este corelata rational si coerent cu masuri adiacente din domenii conexe.

In prezent, la nivel global se simte acut nevoia de dezvoltare de proiecte cadru inovative care sa puna la dispozitia factorilor responsabili instrumente coerente si eficiente in „lupta de zi cu zi pentru salvarea de vieti pe drum”. Fiecare cetatean are dreptul de a beneficia de un trafic rutier mai sigur si mai confortabil iar autoritatile publice au datoria de a crea cadrul necesar pentru derularea unui trafic sigur, fluent si confortabil pe drumuri.

ProSiguR îşi propune reducerea numărul accidentelor de trafic în Timisoara. Mai exact, îşi propune o reducere de 30% a accidentelor rutiere provocate de încălcările limitei de viteză şi de trecerea pe culoarea roşie a semaforului. Aceasta se va realiza prin instalarea a 77 de camere de supraveghere şi control a vitezei şi trecerii pe roşu în Timisoara.

2. Obiective specifice:

Una din deficientele majore, si care impiedica dezvoltarea programelor de siguranta rutiera independente la nivelui comunitatilor locale in tarile in curs de dezvoltare, este lipsa unei strategii coerente de finantare a acestora. Aceasta situatie impiedica administratiile locale sa dezvolte si sa deruleze programe de siguranta rutiera astfel incat sa ofere populatiei un mediu de trafic mai sigur, pe fondul cresterii explozive a volumelor de trafic la nivelul marilor aglomerari urbane.

In acest context, IRSA propune dezvoltarea unui proiect pilot la nivelul municipiului Timisoara (ProSiguR), care, pe langa beneficiile datorate cresterii nivelului de siguranta rutiera, sa ofere administratiei locale resurse financiare ce pot fi alocate apoi pentru alte activitati dedicate fluentizarii traficului sau cresterii in continuare a niveluilui sigurantei rutiere pe teritoriul orasului, precum si pentru activitatile de formare si perfectionare profesionala a expertilor din domeniul sigurantei rutiere.

3. Operationalizare si modalitati de implementare a proiectului pentru atingerea obiectivelor propuse:

In esenta este vorba de testarea si implementarea in siguranta rutiera (pentru prima data la nivel mondial) a unui principiu nou de finantare si anume „contravenientul plateste”. El consta in finantarea echipamentelor necesare activitatii de supraveghere si control din fondurile generate din amenzile rutiere incasate prin intermediul echipamentelor insesi.

Cum in Timisoara ca si la nivelui intregii tari, principala cauza generatoare de accidente o constituie viteza excesiva si neadaptarea vitezei la conditiile de trafic, proiectul se va adresa cu predilectie acestor aspecte. Cum, in ultima vreme, numarul celor care nu respecta rgulile de comportare in intersectii a crescut considerabil, proiectul va cuprinde si o componenta de control al acestor aspecte.

19

ProSiguR va fi organizat ca proiect BOT („la cheie”). Aceasta înseamnă că partenerul neguvernamental implicat în proiect va fi însărcinat cu construirea proiectului (inclusiv finanţarea), cu punerea in functiune si cu operarea sistemului. La finalul proiectului intregul echipament se va transfera cu titlu gratuit către Municipalitate. In esenta el consta in:

Punerea la dispozitie a unui sistem complet de supraveghere a vitezei si a trecerii pe rosu, sistem care va contine un set de echipamente (radare fixe complet echipate si sisteme de detectie a trecerii pe rosu) ce vor fi instalate pe anumite artere rutiere si intersectii importante din Timisoara. Datele vor fi transmise la un sistem centralizator care va emite dovada contraventiei.

o În următoarele 10 luni (anul 2005) echipa implicată în proiect va instala 77 radare si camere combinate (viteza si trecere pe rosu)

Amplasarea se va face in zone alese de comun acord cu Municipiul Timisoara si Politia Rutiera, pe baza datelor de accidente

Colectarea amenzilor se va face pe sistemul existent, la nivelul administratiilor locale de sector

IRSA-Ro va organiza cursuri de formare si perfectionare profesionala a expertilor de siguranta rutiera de la nivelul Municipiului Timisoara precum si de la nivelul Politiei Rutiere. Cursurile se vor axa mai ales pe :

• Strategii si legislatie internationala in domeniul traficului rutier • Cooperare internationala/diseminarea informatiilor • Dezvoltarea de politici in domeniul traficului rutier • Managementul trafic ului rutier • Audit & Monitorizare • Inginerie de trafic si de drumuri • Educatie rutiera • Programe de instruire avansata a conducatorilor auto • Politici de control si supraveghere a traficului rutier • Modalitati si sisteme de derulare a operatiunilor operative in

supravegherea si controlul traficului rutier • Utilizarea tehnologiilor avansate in supravegherea si controlul

traficului rutier • Proceduri de evaluare • Tehnici avansate de investigarea la fata locului a accidentelor rutiere/

reconstructia computerizata a accidentelor • Raspunsul in caz de urgenta si proceduri integrate post-accident • Managementul incidentelor de trafic • Management de proiecte • Tehnici de comunicare • Tehnici si metode de diminuare a coruptiei

20

In acelasi timp se vor derula campanii publice si de educatie rutiera cu scopul

declarat de modificare a comportamentului participantilor la trafic IRSA-Ro va monitoriza permanent numarul de amenzi emise precum si

procentul de amenzi incasate. Pe baza datelor colectate se va alcatui o analiza coerenta a evolutiei amenzilor. Datele colectate vor furniza informatii asupra modificarii si evolutiei comportamentului si atitudinii in trafic al soferilor.

Din amenzile incasate cu ajutorul acestui echipament se vor plati urmatoarele: o organizarea de catre IRSA – Romania de cursuri de instruire si

perfectionare in siguranta rutiera precum si campanii publice pentru educarea participantilor la trafic

o acoperirea costurilor de exploatare si intretinere a echipamentului o rambursarea costurilor echipamentului (pe o perioada de 3 ani).

Mai mult de 75 % din sumele incasate urmeaza sa ramana la dispozitia Municipiului Trimisoara.

Proiectul necesita o stransa colaborare intre institutiile statului si societatea civila domeniul privat si anume: Municipiul Timisoara, Politie, Centrul Regional pentru Siguranta Rutiera – IRSA – Romania. In urma analizelor realizate de expertii IRSA, pe baza datelor privind zonele si intersectiile cele mai periculoase de pe raza municipiului Timisoara, puse la dispozitie cu amabilitate, promptitudine si profesionalism de catre politia rutiera, s-a constatat ca pentru cele 29 locatii semnalate este necesara instalarea a 77 de sisteme de supraveghere si control. 4. Durata proiectului:

Durata proiectului este de 3 ani. 5. Beneficiile Proiectului:

cresterea gradului de siguranta rutiera pe arterele Timisoarei. Scaderea numarului de accidente si, implicit, a numarului de victime. Modificarea comportamentului in trafic al populatiei ceea ce va coduce la

cresterea disciplinei in trafic cu beneficii si in sendul scaderii numarului de blocaje de trafic prin constientizarea populatiei ca fiecare contraventie contribuie la achizitia de noi echipamente si tehnologii pentru supravegherea comportamentului in trafic.

Generarea de resurse financiare in beneficiul administratiei locale cu ajutorul carora sa se poata dezvolta eventual alte programe si proiecte pentru siguranta rutiera sau pentru reabilitarea anumitor artere.

Dezvoltarea unui model de colaborare intre politia rutiera si administratia locala, model care sa stea la baza construirii unei relatii de colaborare eficiente, mai ales in lumina cerintelor UE privind descentralizarea serviciilor publice pentru populatie si restructurarea sistemului in domeniul afacerilor interne si al administratiei.

Cresterea nivelului de pregatire profesionala a expertilor din domeniul sigurantei rutiere care lucreaza in administratia publica locala si in politie.

21

6. Partenerii Proiectului :

6.1 IRSA România IRSA-România este o organizaţie independentă, non-guvernamentală şi non-

profit, cu statul legal conform OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru desfăşurarea proiectului BEP, IRSA România are acceptul şi susţinerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, al conducerii Poliţiei Române, al Directiei de Politie Rutiera şi al Centrului de Studii Post Universitare al Ministerului Administratiei si internelor.

6.2 Municipiul Timisoara Unitatea administrativ-teritoriala Municipiul Timisoara a fost infiintata in

temeiul Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului R.S.R., art.10, pct.38, aceasta detinand bugetul local, administrat de Consiliul Local al Municipiului Timisoara, ca autoritate a administratiei publice locale. 7. Evaluare potential de risc al ProSiguR : Presupunând că toate contractele dintre părţile menţionate in acest plan se semnează si presupunând că factorii esenţiali pentru reuşita Proiectului sunt întruniţi, Proiectul ProSiguR va avea succes. Previziunea este promiţătoare, chiar şi cu o calculaţie rezervată de 10 amenzi pe oră. In urma analizei financiare este evident că, şi în eventualitatea întârzierii plăţilor, proiectul este viabil din punct de vedere financiar. Aspectele financiare sunt analizate in detaliu in Anexa…..

8. Factori esenţiali pentru reuşita proiectului

Succesul proiectului depinde de colaborarea şi angajamentul diferitelor părţi implicate. Următoarele înţelegeri şi contracte sunt obligatorii şi constituie baza îndeplinirii cu succes a proiectului:

Contractul de Asociere între IRSA şi Municipalitatea Timisoara Memorandumul Tehnic cu Ministerul Administratiei si Internelor pentru

realizarea structurii operaţionale necesara pentru procesarea amenzilor Un contract între IRSA şi furnizorul de echipament pentru furnizarea,

instalarea şi intretinerea celor 77 de camere.