Propunerea de cercetare

Propunerea de cercetare

lector.univ.dr. Adriana Stefănel

[email protected]

După acest curs veți putea să:

Conceperea si realizarea unei cercetari de text-Propunerea de cercetare

2

Prezentați succint etapele unui proiect de cercetare Prezentați detaliat faza premergătoare a unui proiect de cercetare Dobândiți abilități practice necesare în redactarea unei propuneri de cercetare


3

Construirea ipotezelor


4

criterii pe care o ipoteză trebuie să le îndeplinească pentru a fi utilă în procesul de cercetare:

GeneralitateaRelația între variabile trebuie să fie adevărată într-o largă varietate de contexte și condiții spațio-temporale

ComplexitateaVizează numărul de variabile explicative luate în considerație. Karl Popper aprecia că ipotezele cu un grad de complexitate mai mare sunt preferabile pentru că ele obligă la mai multe controale și verificări mai variate

SpecificitateaSe referă la numărul de valori pe care le poate lua o variabilă. În general se preferă ipotezele în care gradul de specificiate al variabilelor testate este mai mare.

DeterminareaGradul de probabilitate cu care sunt garantate rezultatele. Sunt preferate ipotezele cu un grad mai mare de determinare.

FalsificabilitateaCapacitatea unei ipoteze de a fi infirmată.

Ipoteza: o afirmație netestată cu privire la relația dintre concepte, în cadrul unei teorii sau a unei cercetări de teren

…


5

TestabilitateaOricât de interesantă ar fi o ipoteză, dacă nu poate fi testată este inutilă pentru demersul nostru.

PredictibilitateaCapacitatea de a construi predicții după ce ipoteza a fost testată.

ComunicabilitateaAcesta trebuie privită în dublu sens : transmiterea lor în grupul de specialiști, pe de-o parte, și spre publicul larg, fără calificare în domeniu. Și într-un caz și în celălalt, comunicabilitatea este determinată de gradul de congruență între imaginea emisă și cea receptată.

ReproductibilitateaPresupune capacitatea de repetare a demersului cercetării și obținerea acelorași concluzii.

Obiectivitatea Valorile cercetătorilor trebuie puse între paranteze atunci când sunt construite ipotezele. Acolo unde acest lucru nu este posibile din cauza specificului cercetării, acestea trebuie asumate în mod clar.

Utilitatea Constituie rațiunea de a fi a ipotezelor. În lipsa unei utilități (teoretice sau practice) cercetarea și implicit construirea ipotezelor ce stau la baza ei sunt futile

De la concepte la indici


6

Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare: stil de viață, religiozitate, liberal, etc.

Pentru a putea măsura variația unui fenomen trebuie să identificăm dimensiunile acestuia și apoi pe baza lor să descriem indicatorii ce vor fi utilizați pentru măsurarea empirică

Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept

Indicator:un semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm, o observație pe care alegem să o luăm în considerație ca reflecție a unei variabile pe care dorim să o studiem

Indice:o variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional

Trecerea în revistă a literaturii de specialitate


7

Rezultatele așteptate ale acestei etape premergătoare în cercetarea socioumanului sunt :

istoricul subiectului ce urmează a fi cercetat; cuvinte cheie și autori relevanți; dezbateri și argumente ce jalonează subiectul; presupoziții metodologice; teorii și concepte asociate; concluziile la care au ajuns alți cercetători; criticile pe care aceste concluzii le-au atras (dacă există).

Stabilirea metodologiei de cercetare


8

Dacă așteptăm ca rezultatele observate să poată fi extrapolate la nivelul unei populații sau dacă intenția este de a identifica corelații între variabile sau determina relații cauzale, vom opta pentru cercetări de tip cantitativ

Dacă însă dorim ca datele obținute să fie detaliate, sau dacă studiu este unul exploratoriu, metoda aleasă va fi una calitativă. Datele obținute vor fi de tip text, cu multe exemple și fără ca rezultatele să fie generalizate la nivelul populației din care s-a extras eșantionul de care s-a făcut cercetare

ATENȚIE: nu orice metodă poate fi utilizată pentru obținerea oricăror rezultate

Reamintim:


9

Metodologia cercetărilor cantitative Metodologia cercetărilor calitativeUrmăreşte stabilirea unor legi generale sau a unor regularităţi empirice

Urmăreşte sensul specific al contextelor socioculturale, posibilitatea unor generalizări teoretice

Are ca ideal obiectivitatea; distanțare de subiect; poziție ”din exterior”

Valorizează subiectivitatea; apropiere de subiect; poziție ”din interior”

Încearcă să simuleze situațiile experimentale Exploatează situațiile naturale

Urmărește cauzalitatea statistică: predicția evenimentelor, comportamentelor, atitudinilor

Urmărește cauzalitatea istorică: înțelegerea, interpretarea rațiunii comportamentelor observate, sensul dat de actorii sociali acțiunilor lor

Imaginea realității este statică și exterioară individului Imaginea realității este procesuală și construită social de actor

Analiza datelor este deductivă Analiza datelor este inductivă

Cercetări extensive; eșantioane probabilistice Cercetări intensive; eșantionare teoretică

Instrumente cu răspunsuri prestabilite, categorii bazate pe cadrul teoretic

Instrumente de cercetare deschise, bazate pe categorii teoretice care pot apărea în desfășurarea cercetării

Metode principale: experimentul, ancheta cu chestionar standardizat

Metode principale: observația participativă, interviul intensiv

Datele obținute sunt numerice, valide și fidele Datele obținute sunt complexe, bogate, de mare adâncime

Alegerea metodei de eșantionare


10

care va fi mărimea eșantionului; care vor fi unitățile incluse în eșantion; cum vor fi selectate aceste unități

Metoda de eșantionare va fi aleasă în strânsă legătură cu metodologia pe care intenționăm să o aplicăm.

o cercetare de tip cantitativ: metoda de eșantionare trebuie să fie riguros stabilită încă din această etapă. În acest caz se va opta pentru a eșantionare de tip probabilistic.

O cercetare de tip calitativ: nu este necesară o eșantionare riguroasă în această etapă, deoarece este posibil să apară modificări în funcție de o serie factori: informațiile rezultate din analiza datelor culese; specificiatea terenului,etc

Populație: combinarea specificată teoretică a elementelor dintr-un studiu

Eșantion:parte a populației pe care se efectuează studiul

ATENTIE:o cercetare de tip nonprobabilisitc nu este echivalentă cu cercetarea oricui. Unitățile ce urmează a fi incluse în eșantion trebuie alese conform unei strategii.

Stabilirea logisticii


11

Orice cercetare presupune un consum de bani, timp și resurse, de cele mai multe ori limitate. În etapa preliminară a cercetării trebuie stabilite cu cât mai multă exactitate costurile – în termeni de bani, timp și oameni - pe care le presupune fiecare etapă a cercetării.

Etape: realizarea unui plan de acțiune detaliat eficientizare și adaptarea la condițiile preexistente

Verificarea eticii cercetării


12

Participarea voluntară și informată; Evitarea prejudicierii participanților; Respectarea intimității; Evitarea utilizării înșelăciunii.

Scrierea propunerii de cercetare

Conceperea si realizarea unei cercetari de text-Propunerea de

cercetare

13

Secțiune Conținut

Titlul (de lucru al) proiectului Descrierea concisă a subiectului ce urmează a fi cercetat, cu indicație asupra metodologiei ce va fi folosită

Rezumat (abstract) O sumarizare a subiectului de cercetare din care să rezulte principalele probleme ce urmează a fi analizate.

Scopul cercetării O declarație generală despre direcția de cercetare

Obiective Declarații clare și măsurabile despre rezultate așteptate. Fiecare scop al cercetării trebuie detaliat într-o serie de obiective de cercetare

Trecerea în revistă a literaturii Această secțiune trebuie calibrată în funcție de destinatar și de subiectul de cercetare.

Întrebările cercetării și ipotezele

Prezentați problematica de cercetare și ipotezele ce urmează a fi testate.

Metodologia Prezentați metodologia de cercetare ce urmează a fi utilizată și justificați alegerea.

Programarea activităților O planificare detaliată a timpului în care se va realiza cercetarea

Bugetul O planificare detaliată a necesarului de bani

Bibliografie Referințele bibliografice ale lucrărilor citate în propunere

Limitări ale cercetării Recunoaștere a potențialelor limitări ale studiului

Semnificația studiului Scoate în evidență modul în care cercetarea va confirma, modifica sau revizui cunoștințele existente în aria supusă investigării.

Alte materiale Mai ales în mediul academic: scrisori de susținere a cercetării; dar și contracte (sau scrisori de intenție) de colaborare cu alte instituții interesate.

Lecturi suplimentare:


14

Marinescu, Valentina Cercetarea în comunicare. Metode și tehnici ed. C.H. Beck, cap. 1 Rotariu, Traian; Iluț, Petru Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică ed.

Polirom, Iași cap. VII,1

Realizati o propunere de cercetare pe un subiect la alegere.

Termen de predare: 9.11.2012

Modalitate de prezentare: oral, la seminar

Conceperea si realizarea unei cercetari de text-Propunerea de cercetare15

Propunerea de cercetare

Documents

Transcript of Propunerea de cercetare