UniversitateaLucian Blaga din SibiuFacultatea de MedicinaVictor Papilian

Specializarea AMG

REFERATNURSINGul mamei si copiluluiCoordonator disciplina:CONF. UNIV. Dr : LUMINITA BELDEAN Studenti:CHIRILA VICA-ANUL IV, SERIA IV TIGAERU TUTOVEANU LILIANA- ANUL IV, SERIA IVSIBIU 2011UniversitateaLucian Blaga din SibiuFacultatea de MedicinaVictor Papilian

Specializarea AMG

PROMOVAREA SANATATII COPILULUI

SIBIU 2011 Promovarea sntii copilului

Sntatea copilului ncepe cu sntatea mamei n timpul sarcinii. Dorim ca prin acest demers s oferim o platform de comunicare pentru viitoarele mame i persoanele interesate de accesul la serviciile medicale n Romnia, n ultimele trei luni de sarcin.Acest spaiu virtual are rolul de a arat care sunt particularitile, diferenele i experienele acumulate de dou viitoare mame din Romnia anului 2010, generate de faptul c una dintre mame locuiete in mediu rural iar cealalt in mediu urban. Pe aceast cale dorim s readucem in discuie dreptul copilului la egalitate de anse, fie c se nate ntr-o familie din mediul urban sau una din mediul rural.Concluziile unui studiu UNICEF efectuat n anul 2005, studiu intitulat Status-ul nutriional al femeii gravide, arat c alimentaia gravidei din Romnia este dezechilibrat calitativ. Mai mult de 42, 5% dintre gravidele luate n studiu n Romnia au fost anemice, ponderea femeilor cu anemie fiind mai mare n mediul rural dect n mediul urban.Totodat, statisticile mai arat c Romnia nregistreaz o rat nalt a mortalitii infantile comparativ cu rile din Uniunea European, cu 11,99 decese copii 0 - 1 an/ 1000 de nscui vii n anul 2007. Starea de sntate n copilrie este afectat nu numai de factori biologici, ci i de stilul de via i de problemele prinilor, ce includ omajul, venitul sczut i condiiile necorespunztoare de locuit. PSC poate s favorizeze un mediu sntos din punct de vedere social i educaional. Cu toate c sntatea copiilor este n primul rnd o responsabilitate a prinilor, este de ateptat ca i personalul medical s se implice activ n promovarea strii de sntate a copilului. Societatea are un legitim interes n a se asigura c drepturile i nevoile copilului sunt respectate. Acest lucru poate fi realizat n multe moduri, inclusiv printr-o legislaie adecvat, prin servicii de sntate corespunztoare, un mediu nconjurtor de calitate i prin beneficii financiare.

Totui, personalul medical trebuie s fie foarte atent dac este sau nu permis s ptrund n viaa cuiva chiar i pentru promovarea sntii acelei persoane. O bun cunoatere a psihologiei copilului sau a problemelor psihiatrice nu garanteaz c tim modul cel mai corect sau cel mai bun de a crete un copil, iar un sfat nesolicitat poate s nu fie ntotdeauna binevenit.La o prim vedere, scopul prevenirii bolii i promovrii strii de sntate nu pare s necesite nici o justificare. Muli dintre prini vor s-i creasc copiii ntr-un mod perfect i de aceea se bucur de ajutorul i ndrumrile acordate ntr-o manier atent. Prinii pot fi uneori stnjenii i reticeni n a pune ntrebri sau a cere ajutor, deseori fiind n situaia de a fi dezinformai , sau a se afla n posesia unor cunotine greite. Se spune c educaia unui copil ncepe cu 25 de ani nainte de naterea lui. Educaia pentru sntate nu face excepie de la aceast zical. Un copil sntos vine pe lume ntr-o familie ce a avut grij de sntatea ei. Iar bunele exemple pentru a avea o via sntoas se transmit de la mam i tat la copil. Degeaba spun cei doi prini fumtori a 40 de igri pe zi c tutunul duneaz sntii. Faptele spun mai multe dect vorbele.

Personalul medical medici de familie, asistente, etc trebuie n primul rnd s trezeasc interesul oamenilor pentru o via sntoas i un corp curat.

Asistenta social trebuie s observe coordonatele n care familia i desfar activitatea. Ea va culege date necesare pentru a-i face o imagine, date ce privesc sntatea membrilor familiei, viziunea lor asupra bolii i sntii, practicile curente pentru a menine sntatea, modul de relaionare dintre sntatea unui membru i sntatea ntregii familii. Aceste date se culeg att din dialogul direct cu membrii familiei, dar i din datele ce alctuiesc fia medical a fiecrei persoane. Starea de sntate se leag nemijlocit de factori exteriori individului i familei: mediul n care locuiete familia, mediul n care i desfoar activitatea zilnic, familia lrgit i grupul de prieteni (cu stilul lor de via i concepiile proprii).Pentru realizarea unui program reuit de promovare a sntii copilului este nevoie de rezolvarea urmtoarelor probleme:

Existena unuei echipe de lucru, condus de un coordonator al programului de promovare a sntii copilului.

Existena unei strategii de lucru bine puse la punct.

Existena unui sistem de referire la examinrile de specialitate i de urmrire a copiilor din grupele cu risc crescut.

Existena unor servicii de specialitate (pediatrie, ortopedie, cardiologie, ORL, oftalmologie, endocrinologie) care s rspund prin calitatea nalt a ngrijirilor la nevoile populaiei.

Existena personalului de specialitate bine pregtit i informat n legtur cu ultimele descoperiri i cercetri.

Existena unui serviciu de suport i consiliere a familiilor cu probleme.

Existena informaiei n rndul populaiei generale referitoare la serviciile de sntate oferite.

Existena personalului desemnat cu vizitele la domiciliu, pentru populaia din zonele greu de acoperit i la risc.

Existena unor relaii de bun colaborare cu ageniile de voluntari i alte servicii sau organizaii.

Existena unui personal special desemnat care s coordoneze diverse programe, educaional, al imunizrilor, de protecie a copilului etc.

Existena unor programe de ngrijire n comunitate.

Existena unei baze de date care s ofere personalului medical o informaie exact i relevant.

Existena unor servicii pentru minoritile naionale n care informaia oferit s fie n limba comunitii respective.

Exemple de probleme specifice al programului de sntate:

Prevenia bolilor infecioase i programul imunizrilor .

Protocolul de prevenie a tuberculozei, vaccinarea BCG, epidemiologia i depistarea contacilor.

Vaccinarea anti-hepatit B, administrarea tuturor rapelurilor.

Realizarea screeningului pentru fenilcetonurie i hipotiroidism, explicarea prinilor a necesitii realizrii acestor teste i aducerea la cunotina acestora a rezultatelor obinute.

Realizarea unor servicii mbuntite pentru populaia cu hemoglobinopatii.

Realizarea unor programe pentru tinerele mame n materniti.

Realizarea unor programe de suport i consiliere pentru familiile cu status socio-economic sczut.

Monitorizarea creterii copilului, depistarea defectelor vizuale i de auz, a luxaiei de old, a problemelor de achiziie a limbajului etc.

1. PROGRAM EDUCATIONAL PENTRU PREVENTIE Conform National Association for the Young Children (NAYEC), educaia timpurie este definit ca servicii destinate copiilor de la natere la 7/8 ani n cadrul diferitelor tipuri de programe (normal, prelungit etc.) oferite n cree, acas, n grdinie i coli primare, precum i n cadrul programelor de recreaie. Educaia timpurie vizeaz att aciunile desfurate n cadrul serviciilor oferite de instituii ct i al celor oferite de familie i pentru familie, de aceea este foarte important asigurarea unei pregtiri a prinilor, ndeosebi a celor care nu apeleaz la servicii instituionale, n privina modului n care ar trebui s acioneze ca instan educaional. Curriculumul educaiei timpurii i precolare, bazndu-se pe periodizrile efectuate de J. Piaget, E. Erickson, D. Elconin, J. Bruner, A. Freud .a., vizeaz dou perioade de varst:- copilria timpurie 1-3 ani;

- perioada precolar 3-7 ani.

Educaia n aceste perioade presupune:

asigurarea unui mediu securizant fizic i afectiv, stimulativ din punct de vedere cognitiv i social pentru toi copiii indiferent de sex, etnie, mediu de provenien, apartenen religioas;

(National Association for the Education of Young Children, Early childhood teacher education guidelines, Washington DC, 1982 apud Seefeld, Carol, Barbour, Nita, Early Childhood Education. An introduction, 3rd ed., Macmillan College Publishing Company, New York, 1994:

considerarea particularitilor de varst i individuale ale copiilor pentru a asigura atingerea maximumului de potenial de dezvoltare de care dispune fiecare copil;

existena unui curriculum care s porneasc de la cunoaterea profund a copilului pentru a asigura progresul acestuia n toate domeniile dezvoltrii;

asigurarea pregtirii tuturor celor care particip direct la educaia copilului pentru a oferi coeren, consecven i unitate influenelor educaionale;

asigurarea unui parteneriat ntre toate instituiile care ofer servicii copiilor de la natere la 7 ani;

contientizarea importanei determinante pe care o are aceast perioad de varst pentru ntreaga dezvoltare de mai tarziu a copilului, prin aceasta oferind servicii de educaie de calitate.

Necesitatea dezvoltrii unui nou curriculum este determinat de:

a) redefinirea rolului educaiei timpurii n formarea personalitii individului;

b) noile rezultate ale cercetrilor privind educaia timpurie;

c) redefinirea rolului educaiei n viaa individului din perspectiva educaiei permanente;

Teoreticieni precum J. Dewey, L. Vgotsky, J. Piaget, E. Erickson, D. Elconin prin teoriile lor despre dezvoltarea copilului, au contribuit la conturarea unei viziuni integrale asupra educaiei acestuia, n care copilul este autorul propriei lui nvri, parcurgnd mai multe stadii de dezvoltare. Sursa nvrii lui o constituie diversitatea experienelor (cognitive, sociale, emoionale, fizice) pe care copilul le triete. De aceea, este foarte important ncurajarea trebuinelor naturale ale acestuia de explorare, de experimentare, a curiozitii, a dorinei de a comunica i de a relaiona. Asemenea viziune asupra copilului modific i concepia asupra esenei procesului educaiei, care, i n perioadele timpurii, trebuie considerat o interaciune ntre subieci, ntre dou pri active, nu doar influena educatorului asupra copilului educat.2. PREVENIREA ACCIDENTELOR LA COPILUL

SCOLARRata accidentelor dezvluie stadiul de dezvoltare, mult mai mare la copil dect la adolescent. Este mult mai mare la biei dect la fete.

Pentru prentmpinarea accidentelor de main se recomand:

nvarea regulilor de circulaie pentru pietoni. Poliia Rutier desfoar unele aciuni n cadrul colilor privind educaia rutier.

n main se recomand folosirea centurii de siguran, chiar i pentru pasagerul din spate i interaciune minim cu oferul

disciplina n timpul deplasrii vehicolului: braele i capul se in n interior

neaplecarea pe geam, cnd automobilul este n micare

nedeschiderea uii n timpul mersului

mpotriva accidentelor de scuter sau motociclet: se recomand purtarea ctii de protecie.

mpotriva accidentelor de not, copilul trebuie nvat s noate, dac nc nu tie. De asemenea va fi nvat despre regulile de baz pentru sigurana n ap. Diminuarea riscului se face i prin alegerea unui loc corespunztor pentru not: piscine cu adncime potrivit, spaii n natur : ruri i lacuri puin adnci. Pe litoral se va nota de-a lungul rmului, nu perpendicular spre larg. Copilul va fi supragheat la mare, chiar dac nu mai e mic. Este indicat s noate doar n ape unde ajunge cu picioarele pe fundul mrii, lacului, rului. De mare folos este nvarea regulilor de prim-ajutor n caz de accidente. De asemenea trebuie s se educe colarul i n privina comportamentului n brci (cu motor sau fr).

Accidentele datorate focului se prentmpin prin atenionarea privind mnuirea cu atenie a apei fierbini. Se va nva despre substanele inflamabile: benzin, petrol, obiecte inflamabile (spray-uri, parfumuri), chibrite, brichete. De asemenea, echipamentul din buctrie va fi folosit cu grij. Copilul va fi nvat s fie atent la foc, la aburi, la obiecte introduse n cuptorul cu microunde.

n cazul sporturilor, se recomand alegerea acelor activiti care s nu conduc la rniri sau accidente. Sporturile americane, gen baseball sau fotbal american, care pot fi ndrgite de unii copii, nu pot fi jucate dect cu echipament adecvat. Sporturile cu vehicule biciclete, skate-board, role nu se vor practica dect cu cti, genunchiere i cotiere. n caz de julire, rnire uoar, copilul va fi nvat ce substane s foloseasc i care sunt procedurile de interventie in astfel de situatii. n caz de fracturi, entorse, cei care vor interveni sunt adulii ce supraveghez copiii. O activitate sportiv constant, ce se dorete s conduc n viitor spre profesionism trebuie nsoit de o educaie a primului ajutor substanial i de prezena constant a trusei de prim ajutor. A educa nseamn a-i face pe copii s-i nsueasc prin experien un sistem de valori care s le dea posibilitatea s se integreze n mod inteligent i moral ntr-o lume n rapid prefacere.Robert Dottrens Principala funcie a familiei este creterea viitoarei generaii, fcnd-o apt pentru o via autonom. Familia ofer mediul n care copilul se nate, se dezvolt i se formeaz pentru via. Ea reprezint un prim instrument de reglare a interaciunilor dintre copil i mediul social.

Modul de relaionare din familie, climatul afectiv i modelul sociocultural al acesteia sunt importante pentru integrarea social i constituirea comportamentelor sociale. Prin relaiile sale cu mama, cu tata i cu fraii, copilul se integreaz n relaiile sociale, se apropie de societate, i cunoate valoarea i-i descoper propria persoan (Vrasmas, 2002).

Brazelton i Greenspan (2001) identific nevoile copilului pentru o dezvoltare normal ca fiind urmtoarele:

1. nevoia de a avea relaii emoionale calde, apropiate, stabile;

2. nevoia de a fi protejat fizic, de a avea siguran i o via bine organizat;

3. nevoia de experiene adaptate nivelului de dezvoltare al copilului;

4. nevoia de limite, de via cotidian structurat i de responsabiliti adecvate nivelului de dezvoltare;

5. nevoia de experiene adecvate diferenelor individuale ale copilului, intereselor lui particulare;

6. nevoia de a tri ntr-o comunitate stabil, de a beneficia de sprijinul i cultura acesteia (Muntean, 2003).

Rolul familiei este deci hotrtor n integrarea optim a copilului n viaa social, n activitatea colar dar i n formarea unor deprinderi comportamentale adecvate, a unui stil de via care s evite excesele sau riscurile asupra sntii n general.

3.STILUL DE VIA SNTOSStilul de via sntos reprezint totalitatea comportamentelor care au relevan n promovarea i meninerea sntii i n reducerea riscului de mbolnvire. Stilul de via negativ este alctuit din comportamente ce implic un risc pentru sntate.

Organizaia Mondial a Sntii arat c peste 50% din mbolnviri i decese au drept cauz un stil de via patogen.

Circa 830.000 de copii mor in fiecare an in lume in diferite accidente, potrivit unui raport dat publicitatii miercuri de ONU si redactat in comun de Organizatia Mondiala a Sanatatii OMS si UNICEF.

Principalele cauze ale deceselor copiilor cu varste cuprinse intre 0 si 18 ani sunt accidentele rutiere (260.000 de morti anual), inecurile (175.000), arsurile (96.000), caderile (peste 46.000) si intoxicatiile (peste 45.000), potrivit unui document Consacrat "prevenirii traumatismelor la copii", acest prim bilant mondial in acest sens, care a mobilizat 200 de experti pe o perioada de trei ani, are ca scop sa traga un semnal de alarma asupra unei realitati "prea mult timp ignorata", informeaza AFP. Incepand cu varsta de noua ani, accidentele devin principala cauza a mortalitatii, devansand bolile infectioase, malnutritia sau razboaiele."Factorul social se dovedeste determinant", a afirmat Margie Peden, de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). "Fie ca este vorba de tari bogate sau in curs de dezvoltare, copiii din mediile defavorizate sunt cei mai predispusi sa fie victime la accidente", a explicat ea.Totusi, 95% dintre victime sunt inregistrate in tarile sarace sau in curs de dezvoltare. DISCUTAREA MODALITATILOR DE PREVENTIE A

ACCIDENTELOR LA COPII

Copii nu au simtul pericolului, la o varsta mica.Ei sunt total dependenti de adulti,care trebuie sa cunoasca posibilele riscuri cat mai bine,pentru a putea preveni accidentele si a-i pune la adapost pe copii.Supravegherea nu inseamna totul ! O clipa de neatentie poate fi fatala. Uneori chiar si in fata noastra se pot petrece tragedii daca nu luam masuri de prevenire a accidentelor !La copiii foarte mici, majoritatea accidentelor se datoreaza caderilor sau loviturilor la cap.CE SA FAC ?Asigurati-va ca patul,caruciorul sau locul in care sta sau doarme copilul este bine inchis lateral sau e protejat cu perne sau pleduri.

De la doi ani , copilul simte o puternica nevoie de cunoastere ce se manifesta prin a trage lucrurile de pe masa,a rasturna,a deschide capacele cutiilor sau sertarele din casa.CE SA FAC ?Indepartati orice lucru periculos,care ar putea starni curiozitatea copilului (medicamente,detergent,sticle sau borcane colorate) si lasati in sertarele de la indemana copilului numai haine,hartii si alte lucruri inofensive.

Uneori mai devreme,alteori mai tarziu,atunci cand copilul incepe sa mearga mai bine, el descopera placerea vitezei si deliciul locurilor ascunse.CE SA FAC ?Incercati sa eliberati camerele de mobile de care va puteti lipsi si create un spatiu in care copilul sa se miste in voie fara a se lovi de coltul mesei,sau de alte mobile.De la cinci ani, dupa ce a terminat de explorat casa, copilul incepe sa exploreze curtea, strada, vecinii.CE SA FAC ?Indreptati-va atentia catre riscurile din spatial exterior casei,inclusiv accidentele rutiere.Nu lasati copilul nesupravegheat pe strada si nu-l trimiteti,inca,singur la cumparaturi !Copacii,gardurile,pivnita,acoperisurile reprezinta acum o atractie deosebita pentru copil.Atentie!!!Copiii de sex masculin sunt la orice varsta mai predispusi la accidente,datorita comportamentului mai agresiv.Copiii de orice varsta sunt mai predispusi la accidente cand schimba mediul de viata: in vacanta, la bunici, intr-un apartament nou, etc.Accidentele se petrec de obicei in a doua parte a zilei,cand parintii sunt mai obositi, prinsi de treaba, iar supravegherea copilului slabeste.

Ce masuri de siguranta putem lua in casa pentru a evita arsurile? Arsurile cu lichid fierbinte sunt cele mai frecvente la copilul mic.Ele se produc,in general,in timpul prepararii alimentelor sau cand se manipuleaza lichide fierbinti.

Arsurile sunt usor de prevenit!

Nu tineti niciodata copilul in brate in timp ce fierbeti alimentele,sau in timp ce beti lichide fierbinti ( ceai,cafea,lapte ).Verificati temperatura laptelui din biberon inainte de a lua copilul in brate !Nu puneti niciodata vase care contin lichide fierbinti pe jos,la marginea aragazului sau in locuri accesibile copiilor.Intoarceti coada ibricului,pentru a nu fi la indemana copilului.Nu lasati copilul nesupravegheat in baie,si nu il lasati sa umble la robinete ! Verificati temperatura apei inainte de a introduce copilul in cada.Nu plasati radiatoarele langa patul copiilor.Indepartati intotdeauna copiii de langa usa sobei,a cuptorului sau de langa radiator.Nu umblati cu lichide inflamabile sau sprayuri in apropierea focului!Nu tineti copiii in preajma cand preparati gratar in curte sau la iarba verde.Nu aplicati prisnite,comprese calde sau cu diverse substante chimice(alcool,frectii sau chiar otet) pe pielea copilului decat dupa ce ati consultat un medic.Nu uscati rufe deasupara focului sau deasupra radiatoarelor.Pastrati chibriturile,brichetele,tigarile si toate substantele inflamabile in locuri inchise,care sa nu fie la indemana copiilor.Copiii sub 12 ani nu trebuie lasati singuri in casa.Amintiti-va ca arsura este considerata cel mai devastator accident.Poate duce la deces,sau necesita tratament de specialitate de lunga durata.Arsurile de gradul II si III lasa intotdeauna semene si adesea grave invaliditati.

Msuri de prim ajutor

Scoaterea victimei din focarul de incendiu

Stingerea flcrilor care au cuprins vestimentaia

Rcirea hainelor arse cu ap rece fr a le ndeprta

Resuscitarea respiratorie i cardiac (uneori intubaie, traheostomie, totdeauna oxigen umidifiat pe masc)

Transport la o unitate specializat.

Pe perioada transportului se administreaz antialgice iv sau im i fluide n perfuzie (cristaloide)

Nu se administreaz nimic per os

Medicamentele, insecticidele, produsele de curatat sunt otravuri, desi se gasesc raspandite in gospodarie !Pastrati medicamentele,detergentii si substantele chimice in dulapuri bine inchise,pe rafturile de sus,inaccesibile copiilor.Pastrati toate recipientele cu substante toxice bine inchise,cu etichete adecvate.Nu pastrati substante chimice sau insecticide in sticle destinate produselor alimentare(lapte,coca-cola etc.).Copilul mic va fi tentat sa bea fara sa cunoasca pericolul !Invatati copilul sa bea numai din canita lui.Nu lasati copilul sub 12 ani nesupravegheat in casa!Nu luati medicamente in prezenta copilului si nu vorbiti despre medicamente ca despre bomboane sau siropuri !Invatati copilul sa nu manance fructe sau legume nespalate.Ele pot fi contaminate cu substante chimice extreme de toxice.Nu tineti in casa plante toxice,ale caror frunze sau flori ar putea produce intoxicatii:copilul ar putea fi tentat sa le guste!Explicati copilului ca in natura exista plante otravitoare,ca de exemplu ciupercile,si ca nu trebuie sa aiba incredere in aspectul placut al acestora.

Ce masuri de siguranta putem lua in casa pentru a evita sufocarile?

Sufocarile cu corpi straini pot fi usor prevenite daca:

Nu dati copilului sub 4 ani nici un fel de alimente ce pot fi aspirate in caile respiratorii ( nuci,alune,seminte,samburi de fructe,morcov crud,floricele de porumb,sticksuri,biscuit foarte mici si uscati).Nu hraniti sugarul sau copilul mic decat cu alimente bine tocate,taiate foarte marunt.El este prea mic sa mestece,iar o bucata prea mare inghitita poate conduce la sufocare.Nu lasati copilul sa se joace sau sa alerge in timp ce mananca!Caramelele sunt interzise la copilul mic!Evitati sa hraniti sugarul sau copilul mic culcat pe spate.Nu oferiti copilului obiecte sau jucarii care se dezmembreaza in parti mai mici sau au parti detasabile(nasturi,bile,cuie,ace,monede,etc.).Atentie la jocurile fratilor mai mari (zaruri,table,etc.)! Cum prevenim inecul? Nu lasati copilul sub 5 ani nesupravegheat in cada de baie!Nu umpleti cada decat pana la nivelul la care apa acopera jumatate din corpul lungit al copilului. In niciun caz apa nu trebuie sa ajunga la nivelul gatului!Eliminati din gospodarie butoaiele cu apa sau alte lichide.Pastrati-le bine inchise,daca nu le puteti indeparta,pentru ca le exercita o atractie deosebita asupra copiilor !Folositi colace sau veste gonflabile pentru copilul mic,atunci cand se joaca in apa,dar amintiti-va ca aceste produse nu sunt sigure:viata copilului poate fi oricand pusa in pericol.Nu lasati deci copilul sa se joace nesupravegheat in lacuri,rauri,piscine sau langa acestea!Nu exagerati ! Nu-I faceti pe copii sa se teama de apa! Cea mai buna cale de prevenire a innecului este sa-l ajutati pe copil treptat,dupa varsta de 4-5 ani,sa invete sa innoate.

Cum prevenim accidentele rutiere?Accidentele rutiere omoara si mutileaza in fiecare an extrem de multi copii.CE SA FAC ?Tineti copilul strans de mana cand traversati strada si explicatii de fiecare data regulile de traversare.Nu traversati la culoarea rosie a semaforului sau prin locuri nepermise.Nu incurajati copilul sa se joace,sa alerge sau sa se lase antrenat intr-o activitate in timp ce traverseaza strada.Asigurat-va si invatati copilul sa se asigure temeinic la randul sau,inainte de a se angaja in traversare.Explicati copilului semnificatia semnelor rutiere pe care le intalniti in cale,ori de cate ori aveti ocazia,sau atunci cand el isi exprima curiozitatea.Nu permiteti copiilor sa calatoreasca pe bancheta din fata a automobilului.Incurajati copilul sa foloseasca centura de siguranta si,daca e posibil,amenajati-i un scaun adaptat varstei. Cum prevenim electrocutarea?Acoperiti prizele cu capace special sau cu material neinflamabile(leucoplast).Nu folositi fire electrice sau instalatii electrice improvizate la indemana copiilor.Verificati instalatia electrica si firele,pentru ca acestea sa nu fie prea uzate si sa poata provoca pierderi de energie electrica sau incendii.CEA MAI PRACTICA METODA ESTE SA ASCUNDETI PRIZELE IN SPATELE UNOR MOBILE.

A S A D A RPe masura ce copilul creste,in functie de varsta si de dezvoltarea sa,fiecare parinte trebuie sa inceapa sa-l educe pe copil in legatura cu pericolele care il pandesc.

COPIII POT FI EDUCATI SA EVITE RISCUL !Nu trebuie nici sa subestimati, dar nici sa supraestimati capacitatea copilului de a intelege sfaturile pe care i le dati in legatura cu diverse riscuri:Explicate copilului in limita capacitatii sale de intelegere pericolele, in functie de varsta si activitate.

Reluati explicatia cu rabdare ori de cate ori este nevoie,sau ori de cate ori situatia se repeat ,pana aveti certitudinea ca situatia a fost inteleasa si consecintele sunt clare pentru copil.Nu speriati copilul in legatura cu un anumit pericol insistand asupra consecintelor mai mult decat e cazul.Incercati sa subliniati faptul ca evitarea riscului e o dovada de maturitate:copilul se va simti astfel mandru sa va urmeze sfatul !El trebuie sa invete ca poarta raspunderea pentru faptele sale.Evitati abuzul impotriva copiilor ! Copiii nu trebuie constransi , ci convinsi sa evite riscurile si sa previna, astfel, accidentele.

BIBLIOGRAFIE:1.Campbell EJ. Basic trauma life support for paramedics and other advanced providers, ed. Prentice Hall. New Jersey, fourth ed. 20002.Chiorean M, Copotoiu S, Azamfirei L. Managementul bolnavului critic, suportul tehnico-managerial. Ed. University Press, Tg. Mures 2004;3.Holliman J, Arafar R, Boeriu C. Asistena de urgen a pacientului traumatizat. Ed. Casa de Editur Mure Tg. Mure, 2004;4.Rjnoveanu L, Arafat R, Chiorean M. Organizarea Sistemului Medical de Urgen n Prespital, Zona Montan, Mas Rotund, Zilele Medicale Prahovene, Sinaia, Noiembrie 1998;1