Rolul grupului în promovarea sănătăţii la copil şi adolescent

Gaia (Palfi) Oana–MCIDU Muntean Loredana–MPS Iuhos Lenke–MCIDU, MPS Pop Suarasan Meda-MPS

Grupul

Afectează decisiv comportamentele legate de sănătate şi atitudinile, influenţând şi întărind normele şi valorile personale, stabilind o identitate socială şi culturală şi oferind un model de comportament. (C.Currie et al.)

Exemple de grupuri specifice copiilor şi adolescenţilor: Grupul de colegi Grupul din cartier Echipe sportive

Organizaţii pentru tineri

Dezvoltarea relaţiilor de grup

Contextul grupului - straturi multiple, suprapuse, de relaţii sociale

Susţinerea

Acceptarea în grup sau respingerea

Neglijarea

http://www.bmj.com/content/339/bmj.b4254

Semnificaţia grupului pentru sănătatea copiilor şi adolescenţilor

Grupul poate conduce adolescentul înspre diferite comportamente cu consecinţe fizice sau psihice pe termen scurt sau lung.

In interiorul grupului apar comportamente care pot afecta starea de sănătate sau starea de bine a adolescenţilor.

Pentru copil, grupul înseamnă o viaţă emoţională mai bună.

Percentage of teenagers who thought their peers "cared a lot" about a health behavior

Rolul grupului

Legătura dintre rolul grupului şi traiectoria de dezvoltare a individului este mai strânsă în adolescenţă decât în copilărie sau la vârsta adultă.

Această legătură este determinată de două mecanisme: selectarea grupului şi influenţa grupului.

Grupul de adolescenţi este asociat cu diverse aspecte ale dezvoltării adolescenţilor: pozitive şi negative.

Factori de risc şi factori de protecţie

Din perspectiva sănătăţii, influenţa egalilor este complexă, generând atât factori de protecţie cât şi de risc.

Frecvenţa întâlnirilor cu prietenii este asociată cu comportamentele de risc

Cei care nu sunt integraţi social sunt mult mai susceptibili în a avea probleme de sănătate fizică sau emoţională, fiind crucial să fie plăcuţi şi acceptaţi de către egali

Izolarea de către egali poate conduce la sentimente de însingurare şi la simptome de natură psihologică

Factori de protecţie – factorul proximitate sociala si selectie

Comportamente de risc în cadrul grupului

Fumatul (consumul de tutun)Consumul de alcoolConsumul de substanţe ilegale (droguri)Activitate fizică/ sedentarismComportamente alimentareComportament sexual (sex neprotejat)

http://heapro.oxfordjournals.org/content/21/4/274/F1.expansion.html

Aplicaţie

Propuneți cât mai multe activități de promovare a sănătății la copiii sau adolescenți, din perspectiva grupului din care veți face parte.

-Grupul de majorete

-Grupul de copii-care cântă la chitară

Grupul de colegi, clasa a X-a

Grupul din cartier (cu un nivel

socio-economic ridicat)

Bibliografie Ronald T. Brown (Ed.) (2004). Handbook of pediatric psychology in school settings. Mahwah,

NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Cap.34. La Greca, A.M. Bearman, K.J., &Moore, H.: Peer relations, 657-678.

Crosnoe, R., &McNeely, C. (2008). Peer relations, adolescent behavior, and public health research and practice. Family and Community Health, 31 (1S), S71- S80.

Harden, A., Oakley, A., &Oliver, S. (2001). Peer-delivered health promotion for young people: A systematic review of different study designs. Health Eduction Journal, 60, 339- 353.

Audrey, S., Holliday, J., &Campbell, R. (2008). Commitment and compatibility: teachers’ perspectives on the implementation of an effective school-based, peer-led smoking intervention. Health Education Journal, 67.

Nicola Evans, MS, Elizabeth Gilpin, MS, ArthurJ. Farkas, PhD, Edmond, Shenassa, MS, and John P. Pierce (1995). Adolescents' Perceptions of Their Peers' Health Norms. American Journal of Public Health, 85 (8).

Candance Currie, Chris Roberts, Antony Morgan, Rebecca Smith, Wolfgang Settertobulte, Oddrun Samdal, Vivian Barnekow Rasmussen. Young people’s health in context. Health Behaviour in school-aged. International report from the 2001/2002 survey. Health Policy for Children and Adolescents, 4.

Candance Currie, Saoirse Nic Gabhainn, Emmanuelle Godeau, Chris Roberts, Dorothy Currie, Will Picket, Matthias Richter, Antony Morgan, Vivian Barnekow. Inequalities in young people’s health. Health behaviour in school-aged children. International report from the 2005/2006 survey. Health Policy for Children and Adolescents, 5.

Candance Currie, Cara Zanotti, Antony Morgan, Dorothy Currie, Margaretha de Looze, Chris Roberts, Oddrun Samdal, Otto R.F. Smith, Vivian Barnekow. Social determinants of health and well-being among young people. Health behaviour in school-aged children study. International report from the 2009/2010 survey. Health Policy for Children and Adolescents, 6.

Grace C. Huang, Jennifer B. Unger, Daniel Soto, Kayo Fujimoto, Mary Ann Pentz, Maryalice Jordan-Marsh, and Thomas W. Valente (2013). Peer Influences: The Impact of Online and Offline Friendship Networks on Adolescent Smoking and Alcohol Use. Journal of Adolescent Health, 1-7.

Abraham, D. (coord.); Abraham, A.; Dalu, A.M.; Fierbinteanu, C.; Marcovici, O.; Mitulescu, S.; Plaesu, A.; Sufaru, I (2013). Situaţia adolescenţilor din România. UNICEF România.

World Health Statistics 2013. Part. III. Global health indicators.

Ken Rigby (2000). Effects of peer victimization in schools and perceived social support on adolescent well-being. Journal of Adolescence, 2

Harden, A., Oakley, A., & Oliver, S. (2001). Peer-delivered health promotion for young people: A systematic review of different study designs. Health Education Journal, 60, 339-353.

Crosnoe, R., & McNeely, C. (2008). Peer relations, adolescent behavior, and public health research and practice. Family and Community Health, 31 (1S), S71-S80

Ronald T. Brown (Ed.) (2004). Handbook of pediatric psychology in school settings. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Cap. 34. La Greca, A. M., Bearman, K. J., & Moore, H.: Peer relations (p. 657-678).

Audrey, S., Holliday, J., & Campbell, R. (2008). Commitment and compatibility: teachers’ perspectives on the implementation of an effective school-based, peer-led smoking intervention. Health Education Journal, 67 (2), 74–90.