UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOVFACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE

PROMOVAREA COMPANIILOR DE DIVERTISMENT DIN ASIA PRIN INTERMEDIUL INTERNETULUI

Mijloace de Promovare

Coordonator: Realizator: Lect. Univ. Dr. Nechita Florin Bujor Bianca – Roxana

Cuprins

Capitolul I: Industria muzicală: între artă şi business...…………………………...Pag. 2

Capitolul 1: Divertismentul în Asia: asaltul valului coreean……………………….Pag. 3

Capitolul II: Descrierea mijlocului de promovare.……………...…….......………Pag. 4

Capitolul 1: Importanţa promovării online pentru companiile de divertisment…....Pag. 7

Capitolul III: „The Big 3”: YG, SM & JYP Entertainment………………...……Pag. 10

Capitolul IV: Concluzii şi observaţii.……………...….………………………....Pag. 14

Bibliografie………………………………………………………………………..Pag. 15

Capitolul I: Industria muzicală: între artă şi business

1

Muzica este un business ca oricare altul, mult mai creativ ce-i drept, dar rămâne

o afacere cât se poate de serioasă. Pentru a înţelege mai bine maniera în care

funcţionează această industrie, este necesară o scurtă trecere în revistă a principalelor

elemente componente. Desigur, în acest caz accentul va cădea asupra modului în care se

derulează activităţile de marketing şi promovare.

Knab şi Day afirmă că în muzică trebuie să acţionezi nu pe unul, ci pe patru

fronturi distincte. Primul se ocupă cu dezvoltarea artistului şi a produselor muzicale

(Artist and Product Development). Astfel, se urmăreşte evoluţia pe plan profesional prin

asigurarea consilierei de carieră, paralel cu stabilirea planului de marketing potrivit. Tot

acest efort ajunge să fie văzut de către public datorită promovării, publicităţii (publicity)

şi evenimentelor (performance). 1 Pentru început, este important ca noua melodie să fie

difuzată des la posturile de radio şi televiziune, iar pe internet să adune un număr cât

mai mare de vizualizări. Aici intervin casele de discuri „care asigură structurile necesare

înregistrării, fabricării, distribuţiei şi promovării lucrărilor de acest gen”. 2 Dar succesul

nu este asigurat doar de un play constant. Cântecul trebuie să aibă expunere în media, să

se vorbească despre noul hit, să creeze acel buzz. În fine, relaţia cu fanii este consolidată

prin organizarea diferitelor spectacole sau concerte.

Chiar dacă la prima vedere par a fi structuri independente, cele patru direcţii au

mai multe puncte comune. Este de reţinut faptul că departamentele sunt corelate şi

depind unul de celălalt. Partea financiară este o cheie importantă, mai ales astăzi când o

promovare eficientă primează uneori în faţa talentului. O bună comunicare între aceste

nivele asigură starului o imagine unitară şi reprezentativă stilului abordat, pozitivă şi

reală, care să nu permită apariţia contradicţilor. 3Reuşita este dictată şi de şansă.

Identificarea oportunităţilor contează în egală măsură ca stabilirea obiectivelor şi

alegerea tacticilor de marketing. Apariţia şi dezvoltarea noilor tehnologii îşi spun astfel

cuvântul. Producătorii au conştientizat deja că digitalul câştigă tot mai mult teren în faţa

vânzărilor fizice, în timp ce un simplu afiş nu mai este suficient pentru a promova un

concert, acum când toate noutăţile apar instantaneu pe internet.

Capitolul 1: Divertismentul în Asia: asaltul valului coreean

1 Christopher Knab, Bartley Day, Music is Your Business: The Musician’s Four Front Strategy for Success, Four Front Media and Music, Seattle, 2007, p. 42 Ian Dustry, Structure of the Music Industry, http://www.planetoftunes.com/music-industry/music-industry-structure.htm#.VXxG3EaRMgR, Accesat 13 Iunie 2015, Ora 17:553 Christopher Knab, Bartley Day, Op. Cit., p. 7

2

Industria muzicală internaţională este luată cu asalt de valul coreean. Numit şi

hallyu, acest termen se referă la afirmarea culturii coreene, începând cu Asia de Est şi

continuând la ora actuală cu Statele Unite, America Latină, Orientul Mijlociu şi anumite

zone din Europa. O întrebare firească este cum a ajuns această subcultură să domine tot

mai multe topuri, scene şi inimi ale fanilor din întreaga lume ? Există o serie de studii

care urmăresc paşii către succes ai curentului K Pop. Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor

digitale, folosirea inteligentă a internetului, alături de social media sunt doar câteva

dintre motivele pentru care pop-ul coreean este mai mult decât un hit local. 4

Coreea de Sud pare să fie ţara cu cei mai mulţi utilizatori ai serviciilor online, iar

tinerii reprezintă publicul principal. Generaţia actuală care „consumă” acest val, adică

cei născuţi după anii ’80, ascultă cu plăcere muzica produsă în ţara lor şi în limba de

origine. Ei sunt principalii consumatori ai culturii pop şi din rândurile lor au apărut cei

mai importanţi artişti ai momentului. Dar acest lucru nu este valabil doar pe plan intern.

Cum internetul a devenit un element-cheie în procesul de globalizare, companiile de

divertisment îşi reorientează strategia, de la serviciile care îl vizează doar pe

consumatorul final, adică fanul (B2C), către următorul nivel (B2B). 5 Scopul este

maximizarea profitului, dar şi creşterea notorietăţii noului stil de muzică.

În ciuda unor bariere de ordin lingvistic, celebrităţile sud-coreene sunt foarte

apreciate în întreaga lume. „Acestea sunt de regulă pricepute în a folosi noile medii

pentru a comunica cu fanii. Vorbesc despre vieţile lor personale, chiar fac publice

fotografii în care nu poartă machiaj. Prin intermediul digitalului, vedetele coreene devin

mult mai accesibile publicului.” 6 Pentru specialiştii în comunicare, nu doar muzica în

sine reprezintă marea senzaţie, ci modul în care companiile de divertisment folosesc

tehnici de marketing şi aspecte de ordin cultural pentru a se impune pe piaţă. 7 Ca şi

mărime, mod de organizare şi relaţonare cu artiştii lor, aceste entităţi au fost adesea

comparate cu vechile studiouri ale bătrânului Hollywood.

Capitolul II: Descrierea mijlocului de promovare

4 Ingyu Oh, “The Globalization of K-Pop: Korea’s Place in the Global Music Industry”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 44, Nr. 3, Autumn 2013, p. 3915 Ingyu Oh, Gil-Sung Park, “From B2C to B2B: Selling Korean Pop Music in the Age of New Social Media”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 43, Nr. 3, Autumn 2012, pp. 369 – 3706 Anita Chang Beattie, Marketing’s Next Wave: The Korean Pop Star, http://adage.com/article/global-news/marketing-s-wave-korean-pop-star/235287/, Publicat în 11 Iunie 2012, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 12:207 Ryun Dae Chang, Kyongon Choi, What Marketers can Learn from Korean Pop Music, https://hbr.org/2011/07/what-marketers-can-learn-from, Publicat 21 Iulie 2011, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 13:15

3

Hackley spune că în majoritatea lucrărilor despre marketing, advertisingul este

privit ca un element al mixului promoţional. Limba de origine surprinde pe deplin

esenţa definiţiei: „a management tool defined by its explicitly promotional, mediated

and paid-for character”. 8 Nu trebuie să confundăm acest concept cu alte ramuri ale

comunicării de marketing, precum relaţiile publice, vânzarea personală, identitatea

corporativă sau promovarea vânzărilor. Advertisingul poate fi împărţit în advertising

tradiţional, cu o ramură destinată advertisingului convenţional (reclame în presă, la

radio sau pe TV) şi cealaltă care surprinde advertisingul direct, cum ar fi corespondenţa

directă sau anunţurile promoţionale. 9 Dar să nu uităm de online advertising, graţie

website-urilor, ferestrelor pop-up, e-mail-urilor, opţiunii newsletter, etc.

Promovarea în schimb, este văzută ca o unitate a mixului de marketing, de

această dată. Cu alte cuvinte, este unul dintre cei „patru P”, alături de produs, preţ şi

plasare. Există mai multe criterii în funcţie de care se optează pentru un mijloc de

promovare sau altul. Alegerea canalului media depinde de o serie de factori, cum ar fi

frecvenţa utilizării canalului de către publicul ţintă, gradul de potrivire al personalităţii

brandului cu respectivul mediu, pentru a genera acea experienţă unică (engagement),

contextul comunicării şi bineînţeles, bugetul alocat promovării. 10

Internetul, care se bucură de o popularitate în continuă creştere, prezintă o serie

de avantaje, dar are şi anumite puncte slabe. După cum bine ştim, internetul abundă de

informaţii la care avem acces imediat, utilizatorii se pot implica în soarta produsului

(involvement) şi îl pot transforma într-un fenomen viral, datorită posibilităţii trimiterii

mesajelor şi primirii feedback-ului în timp real. Chiar şi astăzi, nu este suficient ca

activitatea de promovare să se desfăşoare doar pe internet, când un procent mare dintre

posibilii cumpărători încă preferă mediile tradiţionale, precum televiziunea. 11Astfel,

trebuie avută mereu în vedere combinarea publicităţii online cu alte tipuri de

promovare. În mediul virtual, răspândirea informaţiei este greu de controlat. Astfel,

viralitatea poate fi privită ca o sabie cu două tăişuri. Pe cât de repede se propagă părerile

clienţilor mulţumiţi, pe atât de repede se pot răspândi aspectele negative.

8 Chris Hackley, Advertising and Promotion. Communicating Brands, Sage Publications, London, 2005, p. 79 Anja Janoschka, Web Advertising. New Forms of Communication on the Internet, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 2004, p. 1810 Chris Hackley, Op. Cit. , p. 11711 Ibidem, p. 119

4

Cu toate acestea, internetul are un mare impact asupra modului în care se

desfăşoară astăzi activităţiile de marketing. Astfel, se observă o serie de schimbări şi la

nivelul celor „patru P”. Acest mediu, care îmbină informarea cu divertismentul, este tot

mai des utilizat ca mijloc de promovare. „Mixul promoţional din online poate fi privit

ca o extensie a celui din offline, dar prezintă unele diferenţe semnificative: promovarea

online poate fi urmărită, măsurată şi orientată către public, într-un mod mult mai

complex decât cea din mediul offline.” 12 Având în vedere numărul impresionant de

oameni care accesează zilnic internetul, timpul petrecut în virtual şi relaţiile care se

stabilesc aici, au făcut din acest mediu unul foarte atractiv pentru marketeri.

Internetul a creat o adevărată evoluţie în acest domeniu şi unii, printre care şi Iris

Mootee, vorbesc despre apariţia unei noi serii de „P-uri”. În primul rând, întâlnim

Personalizarea. Un bun exemplu este Amazon care foloseşte această opţiune pentru a le

recomanda clienţilor săi anumite cărţi, pe baza achiziţiilor anterioare. Participarea este

posibilă datorită trecerii la Web 2.0 şi dezvoltării noilor media. Informaţia nu mai vine

doar „pe cale oficială”, din partea producătorilor. Părerile clienţilor au devenit tot mai

importante şi decisive pentru soarta brandului respectiv. „Peer-to-peer communities”

sau altfel spus, comunităţile online pot fi derivate din participarea consumatorilor.

Diferenţa este că aici vorbim despre grupuri bine definite şi închegate, precum membrii

unor reţele de socializare. Spre final avem „predictive modelling”. 13 Pe scurt, fiecare

acţiune din mediul virtual poate fi cuantificată şi adunată într-o bază de date, cu scopul

folosirii acesteia în rezolvarea anumitor probleme de marketing.

Toate acestea urmăresc un singur scop, creşterea vizibilităţii în mediul online.

Există mai multe moduri prin care se poate defini sau măsura o prezenţă puternică pe

internet. Mai mulţi vizitatori pe pagina personală este un start bun, alături de numărul

abonaţilor newsletter. În plus, datorită naturii sale, un site web poate funcţiona ca o

verigă care îl trimite pe utilizator la alte conturi (Facebook, Twitter sau YouTube). 14

Aici deja i-au naştere conversaţii şi alături de o bună optimizare pentru motoarele de

căutare, se depăşeşte anonimatul, iar numărul clienţilor poate creşte considerabil. La fel

de important este şi modul de organizare a paginii de internet. Stilul şi conţinutul site-

ului, coroborate cu maniera în care sunt prezentate aceste elemente, trebuie să aibă o

12 Rob Stokes, eMarketing. The Essential Guide to Online Marketing, Quirk eMarketing Ltd., South Africa, 2009, p. 31913 Ibidem, p. 32014 Darren Barefoot, Julie Szabo, Friends with benefits. A social media marketing handbook, No Starch Press, San Francisco, 2010, pag. 45

5

formă coerentă şi uşor de urmărit. 15 Un website poate fi privit ca un instrument de

marketing folosit pentru a creşte veniturile unei organizaţii. Conform lui Stokes, sunt

trei elemente care trebuiesc luate în calcul pentru a putea utiliza acest mijloc cât mai

eficient: usability, search engine visibility, design. 16 Este necesar ca site-ul să fie astfel

organizat încât vizitatorii să nu întâmpine dificultăţi în accesarea anumitor meniuri sau

găsirea informaţiilor dorite. La fel de importantă este şi aducerea la cunoştiinţă a

diferitelor grupuri ţintă de existenţa noului site, prin folosirea link-urilor, cuvintelor

cheie sau tag-urilor, care îi va spori astfel vizibilitatea. Dar nu trebuie uitată nici latura

estetică, cromatica, folosirea diferitelor media, precum imagini sau fişiere video, care

pot influenţa numărul accesărilor şi subscriu expresiei user friendly.

Datorită paginilor de internet şi reţelelor de socializare, se pot depăşi barierele

de ordin spaţial şi temporal în relaţia cu publicul. Unele companii încearcă să atingă

prin intermediul postărilor, o plajă cât mai largă dintre clienţi. Dar o formulare

generalizată şi impersonală îl împiedică pe consumator să se ataşeze de acea entitate. 17

Pe cât de rapidă este această formă de comunicare, pe atât de lipsită de substanţă şi

mecanizată poate deveni, dacă nu este împachetată ca atare. Nu este de ajuns ca un mail

să conţină doar cele mai potrivite oferte. Trebuie conceput astfel încât să se adreseze

individului ca şi persoană distinctă, care este mai mult decât o altă unitate din piaţă.

Ca în orice tip / campanie de promovare, evaluarea rezultatelor este esenţială.

Pentru început trebuie stabilit ce anume se va măsură şi prin ce mijloace. 18 Specialiştii

social media urmăresc care este numărul de vizitatori, ce pagini au accesat aceştia şi cât

timp au petrecut pe acele site-uri. În egală măsură contează vizibilitatea site-ului în

mediul virtual şi de câte ori s-a vorbit despre respectiva organizaţie pe alte pagini,

bloguri sau reţele sociale. Toate acestea pot fi monitorizate prin intermediul mai multor

metode sau programe. Google ne oferă în acest sens două servicii, Google Analytics şi

Google Alerts. Sistemul RSS (Really Simple Syndication) este adesea folosit şi de către

jurnalişti pentru a fi la curent cu ultimele noutăţi. Motoarele de căutare reprezintă o altă

variantă sau cele specializate pentru social media, cum ar fi Twitter Search.

15 David Phillips, Philip Young, Online Public Relations. A Practical Guide to Developing an Online Strategy in the World of Social Media, Kogan Page Ltd. London, 2009, p. 18716 Rob Stokes, Op. Cit. p. 20017 Nick Usborne, Net Words. Creating High-Impact Online Copy, McGraw-Hill, New York, 2002, p. 15218 David Phillips, Philip Young, Op. Cit, p. 240

6

Capitolul 1: Importanţa promovării online pentru companiile de divertisment

Dacă până acum am definit promovarea şi advertisingul, făcând totodată

distincţia dintre cele două, este bine de menţionat care este natura acestei activităţi în

domeniul muzicii. În acest caz, „există patru metode tradiţionale de promovare care

includ promovarea prin intermediul posturilor de radio (getting airplay), advertising,

promovarea vânzărilor (working with retailers) şi publicitatea (publicity).” 19 Mai nou,

agenţiile de divertisment au început să fie tot mai atente la noile practici din domeniul

marketingului, iar acest lucru se observă şi la nivelul promovării.

Nu mai este nevoie să amintim că internetul a schimbat total modul în care este

produsă muzica, distribuit albumul şi realizat contactul cu ascultătorul. La mijlocul

anilor ’90, celebra casă de discuri Geffen Records s-a hotărât să încerce noi modalităţi

prin care să ajungă la consumatori cu ajutorul internetului. Timp de o săptămână, aceştia

permiteau fanilor să descarce o versiune nelansată oficial a melodiei „Head First” a

celor de la Aerosmith, prin intermediul forumului CompuServe. Doar că la acea vreme

descărcarea fişierelor audio dura foarte mult, iar accesarea respectivei platforme era

taxată cu aproape zece dolari pe oră. 20 Reprezentanţii companiei şi-au cerut scuze

pentru inconvenientele care au apărut şi la scurt timp după aceea, Geffen a devenit una

dintre primele case de discuri care şi-a deschis propriul website.

„The only constant in the music business is that it’s always changing.” 21 Este o

frază enunţată de un record promoter, care a devenit un citat celebru în rândul celor din

industrie. Nimic mai adevărat, mai ales în contextul schimbărilor de astăzi. Atât

provocările, cât şi oportunităţile trebuiesc atent evaluate. Oricât de bizar ar suna, muzica

are competiţie şi acest lucru se explică prin apariţia unor noi forme de divertisment.

Jocurile video sunt doar un exemplu în acest sens. 22 Odată cu apariţia „giganţilor”,

micile organizaţii sau artiştii independenţi nu au de cele mai multe ori şanse să

cucerească piaţa. Dar soluţia pentru aceştia poate fi tocmai apariţia internetului şi

dezvoltarea noilor tehnologii. Muzica poate fi astfel vândută direct ascultătorului,

asigurând în acest fel supravieţuirea afacerilor mai puţin cunoscute. Marile companii nu

se opresc aici, pentru că se luptă pentru a monopoliza până şi mediul virtual.

19 Tom Hutchison, Amy Macy, Paul Allen, Record Label Marketing, Focal Press, Burlington, 2010, p. 1120 Tom Hutchison, Web Marketing for the Music Business, Focal Press, Burlington, 2008, p. 521 Tad Lathrop, This Business of Music Marketing and Promotion, Watson-Guptill Publications, New York, 2003, p. 222 Ibidem, p. 5

7

Internetul a devenit un mediu universal pentru toate gusturile şi mai nou, pentru

toate vârstele. Dar totuşi, cine foloseşte internetul ? Şi cât de mult contează acest lucru

pentru industria muzicală ? Un studiu realizat între anii 2007 şi 2008 în S.U.A arată că

75 % dintre utilizatori sunt adulţi, iar dintre aceştia 92 % sunt tineri cu vârste cuprinse

între 18 şi 29 de ani. De asemenea, peste jumătate dintre useri au declarat că au folosit

internetul în ultimele 24 de ore. 23 Majoritatea persoanelor care îşi permit să plătească un

abonament lunar (cu o viteză bună) pentru acest serviciu, au venituri medii sau peste

medie şi un anumit nivel al educaţiei. Acestea sunt doar câteva date pe care un marketer

le poate folosi pentru a creşte vânzările produsului său (muzical).

Realizarea unui site, indiferent pentru ce domeniu este creat, începe cu alegerea

numelui, mai exact stabilirea adresei web. În acest sens, există o serie de reguli care pot

fi considerate mai degrabă trucuri, pentru a asigura din start vizibilitate viitoarei pagini.

Adresa trebuie să fie uşor de reţinut, pentru a putea fi comunicată mai departe fără

probleme. Este bine să fie simplă, dar nu simplistă şi scurtă. Numele va acţiona

întocmai ca titlul unei cărţi, va fi reprezentativ. Este recomandată extensia [.]com în

detrimentul altora, deoarece internauţii sunt mult mai obişnuiţi cu genul acesta de

adrese. 24 Nu în cele din urmă, denumirea site-ului trebuie să conţină şi un cuvânt cheie

care să-i dea consistenţă, să rămână în mintea utilizatorului.

Cu aceste noţiuni de bază în minte, se poate trece la stabilirea conţinutului

potrivit şi personalizat pentru un jucător din industria muzicală. Este bine ca site-ul unui

cântăreţ de pildă, să conţină elemente care să-l ajute să-şi atingă anumite obiective,

precum întărirea brandului personal, promovarea muzicii sale, crearea unei comunităţi

de fani şi în online sau sporirea numărului de accesări. În acest sens, trebuiesc luate în

calcul o serie de aspecte, care nu pot lipsi de pe pagina unui artist. 25 Se poate începe cu

o scurtă descriere sau o biografie a artistului, fotografii relevante pentru promovare,

imagini din timpul concertelor sau de la întâlnirile cu fanii.

Ultimele noutăţi care includ comunicatele de presă, informaţii despre lansări,

datele viitoarelor concerte, dar şi diferitele premii câştigate sunt la fel de importante

pentru public. Secţiunea discografie sau informaţii despre înregistrări poate conţine de

asemenea, comentarii ale artistului cu privire la desfăşurarea procesului de înregistrare

al respectivului album. Un fel de make of care poate fi privit ca o destăinuire a starului

23 Tom Hutchison, Op. Cit., p. 1524 Ibidem, p. 4525 Ibidem, p. 74

8

cu privire la munca sa şi care îl aduce mai aproape de fani. În continuarea acesteia,

poate exista şi o secţiune care să arate poziţiile ocupate în diferite topuri, cu scopul de a

creşte interesul vizitatorilor. Sunt binevenite şi fişiere audio care pot fi descărcate

gratuit (sample, tonuri de apel, etc.) sau care trimit la magazinele online pentru a

încuraja cumpărarea acestora. Opţiunile speciale pentru fani, ca posibilitatea creării unui

cont pentru înscrierea într-un fan club sau tradiţionala abonare la newsletter sunt clasice,

dar rămân în atenţie.

Informaţii despre sau din cadrul concertelor / turneelor vor fi apreciate de cei

care preferă experienţele live. Tot mai multe case de discuri au rubrica e-store de unde

cei interesaţi pot achiziţiona mai mult decât muzică, pot cumpără produse personalizate

cu trupa / idolul preferat, cunoscute sub numele de merchandise. 26 Desfăşurarea unor

concursuri poate aduna şi mai multe click-uri pe pagină. Link-urile către alte domenii

importante, cum ar fi conturile de pe reţelele sociale, sunt motivul pentru care de multe

ori pagina este văzută ca o platformă. Informaţiile de contact pentru rezervări, dar şi

pentru mass-media, nu pot lipsi. Unele site-uri încă mai preferă opţiunea chat, chiar

dacă este înlocuită de alte mijloace, cum ar fi Twitter (reţeaua socială preferată a

vedetelor). Tot mai popular astăzi este şi video blogging-ul sau pe scurt vlogging care îl

apropie şi mai mult pe artist de fani. În fine, nu trebuie uitate materialele descărcabile

care pot fi utile presei, broşuri sau kituri de presă.

Un site cât mai complet poate ajuta la creşterea notorietăţii, dar după cum spune

şi Hutchison „promovarea online ar trebui să fie o parte importantă din planul de

marketing al oricărui artist, dar nu este bine să se bazeze doar pe aceasta.” 27 Internetul

este într-adevăr o afacere profitabilă, în deosebi în era digitală, dar această metodă

trebuie să se armonizeze cu elementele tradiţionale din mixul promoţional, caracteristic

domeniului. O altă regulă importantă spune că existenţa în sine a website-ului nu este

suficientă pentru a atrage noi clienţi. Acest instrument folosit pentru promovare trebuie

la rândul său promovat. Diferitele materiale promoţionale (postere, flyere, etc.) ar trebui

să conţină adresa respectivă pentru a-i determina pe potenţialii consumatori să acceseze

pagina. 28 De reţinut că scrierea link-ului într-un colţ de pe un afiş nu este suficientă, ea

trebuie inclusă şi în alte activităţi offline, cum ar fi anunţarea / reamintirea existenţei

paginii în timpul concertelor sau a întâlnirilor cu fanii.

26 Melissa Locker, Music merchandise goes beyond the T-shirt, http://fortune.com/2013/08/13/music-merchandise-goes-beyond-the-t-shirt/, Publicat 13 August 2013, Accesat 13 Iunie 2015, Ora 20:10 27 Tom Hutchison, Op. Cit., p. 16428 Ibidem, p. 165

9

Capitolul III: „The Big 3”: YG, SM & JYP Entertainment

Divertismentul coreean are un mod cel puţin interesant de organizare al

companiilor de gen. Concurenţa pe plan intern şi nu numai, este una cât se poate de

serioasă. Odată cu liberalizarea industriei, au apărut tot mai multe entităţi care activează

în acest domeniu creativ, însă doar trei au reuşit să între în topul „celor mari”. YG

Entertainment are în componenţa sa o casă de discuri, agenţie de talente, se ocupă de

managementul evenimentelor, produce şi distribuie muzică, iar în plus deţine o linie de

haine şi cosmetice. SM Entertainment se ocupă la rândul său de procesul recrutării şi

antrenării tinerelor talente, bineînţeles alături de producerea şi promovarea noilor

albume. Pe lângă toate acestea, ei se mândresc cu o subunitate a companiei care produce

filme şi o agenţie de turism. Nu în cele din urmă, JYP Entertainment preferă să se

concentreze exclusiv asupra artiştilor săi, cărora le oferă suport complet, de la scrierea

pieselor, până la organizarea concertelor şi a întâlnirilor cu fanii.

Dată fiind tema proiectului, promovarea prin intermediul internetului, am ales

să analizez site-urile acestor trei companii. În analiză voi urmări aspecte generale (nume

domeniu, etc.), utilitatea, modul de organizare, optimizarea pentru motoarele de căutare,

dar şi conţinutul. La fel de importante sunt şi strategia de comunicare, interactivitatea

sau facilităţile pentru utilizatori. Cum aspectul este un element important pentru orice

pagină web, voi lua în considerare şi designul, modul în care se apelează la culori şi

simboluri pentru a exprima cât mai bine personalitatea brandului. Acolo unde este cazul

voi încerca să menţionez câteva realizări ce ţin de folosirea acestui tip de promovare.

1. YG Entertainment

Date generale: Adresa site-ului este http://www.ygfamily.com/. Numele este uşor de

reţinut şi reflectă totodată conceptul companiei, acela de „Familia YG”. Extensia este de

[.]com, preferată de majoritatea celor care îşi deschid o pagină de internet.

Utilitate: Site-ul este bine organizat, cu meniuri în limba engleză, informaţii despre

artiştii companiei, ştiri, ultimele noutăţi, conţinut multimedia şi o rubrică e-shop.

Majoritatea spaţiului din pagina principală este ocupat de un banner care prezintă

alternativ actualităţile. Pagina web poate fi găsită uşor printr-o căutare Google, totuşi

primele două rezultate sunt reprezentate de profilurile de pe Wikipedia.

10

Strategia de comunicare: Încă de la înfiinţare, YG a comunicat constant cu publicul,

dar recent a trecut prin procesul de consolidare a experienţei de brand. A deschis şi un

blog oficial sub numele de YG Life, prin care să continue acest demers. 29 Site-ul

principal rămâne foarte activ şi actualizat la zi. În plus, este disponibil în patru limbi,

cea de origine, japoneză, chineză şi engleză. Acest lucru dezvoltă accesibilitatea la nivel

internaţional. Tot de aici utilizatorii pot afla conturile oficiale din social media, unde pot

interacţiona mai mult cu reprezentaţii companiei. De interes este şi rubrica YG Audition

de unde cei interesaţi pot afla în timp real informaţii despre preselecţii.

Facilităţi pentru utilizatori: Din rubrica Multimedia vizitatorii pot descărca gratuit

imagini şi animaţii cu artiştii preferaţi, la o rezoluţie de calitate. E-Shop este pentru cei

care vor să aibă primii albumele preferate, dintr-o sursă sigură. Pe site se poate găsi şi

rubrica With YG, destinată unor campanii sociale susţinute de membrii familiei YG.

Design: Site-ul subscrie designului experienţei de brand, care a ţinut cont de o serie de

atribute: neutru, carismatic, minimal, creativ, premium. 30 De fapt, s-au folosit cele două

non-culori, alb şi negru, care se regăsesc şi în logo. Cu toate acestea, vorbim despre o

pagină stilizată, clară, uşor de urmărit şi primitoare.

Observaţii: YG Entertainment are un site care funcţionează asemenea unei platforme

bine închegate, de unde vizitatorii pot accesa cu uşurinţă un conţinut disponibil în mai

multe limbi. Compania este cunoscută pentru activitatea în mediul online, iar efortul a

fost răsplătit anul trecut cu premiul iF Design Award, la disciplina Comunicare.

2. SM Entertainment

29 ***, YG Entertainment Brand Identity Renewal,https://www.behance.net/gallery/7511101/YG-ENTERTAINMENT-Brand-Identity-Renewal, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:3130 ***, Not Your Grandparents’ Korean Record Label, http://www.underconsideration.com/brandnew/archives/not_your_grandparents_korean_record_label.php#.VX2lokaRMgS, Publicat în 24 Aprilie 2013, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:15

11

Date generale: https://www.smtown.com/ exprimă conceptul companiei, „Oraşul SM”,

care este totodată şi numele celui mai important eveniment (o serie de concerte)

organizat de conducere pentru a-şi promova artiştii.

Utilitate: Meniurile principale sunt în limba engleză şi prezintă informaţii despre artişti

şi muzica lor, audiţii şi fancluburi. În prima parte a site-ului sunt prezentate prin imagini

şi titluri mari, ultimele ştiri. Cu cât avansăm pe pagină găsim detalii despre cele mai noi

albume şi videoclipuri, galerie, programul celor care activează sub SM E., ultimele

evenimente, dar şi postările care apar în timp real de pe Facebook. Tot de aici se pot

accesa conturile oficiale pentru fiecare formaţie sau cântăreţ solo. Dacă dorim să căutăm

ceva anume în site, putem utiliza opţiunea Search. Pagina este uşor de găsit prin

intermediul Google.

Strategia de comunicare: SM Town pare să ţintească mai mult piaţa internă, deoarece

din punct de vedere lingvistic, informaţia este una mixtă (predominant coreeană şi

engleză). Faptul că postările de pe Facebook sunt vizibile direct în site, creşte

interacţiunea cu publicul. Cu toate acestea, aici nu sunt promovate conturile decât de pe

această reţea. Informaţia este la zi şi există posibilitatea abonării la newsletter. Sunt

disponibile detalii actualizate despre concertul Music Nation SM Town, iar la rubrica

FAQ, fanilor li se răspunde la întrebări despre eveniment.

Facilităţi pentru utilizatori: Pe lângă informaţii în timp real, vizitatorii şi implicit fanii

pot achiziţiona albume sau alte materiale cu artiştii preferaţi şi descărca gratuit imagini

cu aceştia. Special pentru ei a fost creată şi zona J-Pop, pentru că activitatea acestor

companii în Japonia este cunoscută, iar versiuni ale cântecelor în limba niponă sunt

apreciate. În plus, utilizatorii îşi pot crea playlist-uri personalizate, direct pe site, pot

adăuga piese noi şi asculta muzica preferată, în timp ce navighează.

Design: Atunci când vorbim despre SM Entertainment, nu ne referim doar la un lider pe

piaţa internă, dar şi la un brand puternic care câştigă tot mai multă atenţie şi în afara

graniţelor. Compania doreşte să accentueze această idee, iar asta este valabil şi atunci

când vine vorba de aspect. 31 O agenţie de top a ales ca şi culoare reprezentativă rozul

31 Joe Palmer, SM Entertainment: The Brand, http://kultscene.com/sm-entertainment-the-brand/, Publicat în 20 Aprilie 2015, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 20:05

12

pal. O nuanţă caldă care atrage atenţia, surprinde esenţa curentului K-Pop şi cred că este

potrivită unei organizaţii care lucrează cu tinerii şi se adresează tinerilor.

Observaţii: O pagină web bine construită, cu un conţinut interesant şi care atrage atenţia

şi din punct de vedere vizual. Totuşi, nu ar strica mai multe informaţii în limba engleză,

având în vedere numărul tot mai mare de fani din alte ţări.

3. JYP Entertainment

Date generale: http://www.jype.com: simplu şi uşor de reţinut, domeniul este o

abreviere de la numele companiei. De menţionat este că nu s-a folosit conceptul, cel de

JYP Nation, ca în celelalte două cazuri.

Utilitate: Pagina este împărţită în informaţii despre companie, artişti, actori şi rubrica

audiţii. Ultimele lansări şi detalii despre evenimente sunt de asemenea vizibile, la fel şi

cele mai recente clipuri încărcate pe YouTube. Pe lângă acesta, sunt promovate şi alte

conturi de pe reţelele sociale. Site-ul este bine optimizat pentru motoarele de căutare.

Strategia de comunicare: Compania comunică constant despre activitatea artiştilor săi,

iar la fel ca YG, se gândeşte la fanii internaţionali, site-ul fiind disponibil în patru limbi

(printre care şi limba engleză). Din partea dreaptă sus pot fi accesate cu uşurinţă

paginile de Twitter şi Facebook.

Facilităţi pentru utilizatori: Pagina JYP este o sursă oficială de informare cu privire la

debuturi sau lansări, dar opţinile de download gratuit sau achiziţie online nu sunt

vizibile ca în exemplele anterioare. În schimb, vizitatorii au posibilitatea accesării celor

mai noi videoclipuri şi primi răspuns la întrebări despre audiţiile organizate aici.

Design: Website-ul are un design simplu, dar plăcut. Sunt folosite în principal non-

culorile alb şi negru, iar pentru a marca titluri importante sunt utilizate nuanţa albastru

13

deschis (folosită şi în logo), respectiv roşul, acolo unde apare un music video. Pata de

culoare este asigurată şi de banner-ul care prezintă conceptul albumelor recente.

Observaţii: Aici tind să menţionez declaraţia CEO-ului companiei, care a subliniat încă

o dată importanţa internetului pentru o bună promovare în industria muzicală şi mai ales

pentru largă răspândire a curentului sud-coreean. 32 Internetul este o adevărată poartă

către lume şi un instrument foarte util pentru ca K-pop-ul să devină mai mult decât un

succes local, ci un fenomen care ia cu asalt lumea.

Capitolul IV: Concluzii şi observaţii

Muzica este o industrie a creativităţii şi emoţiei, dar este susţinută în egală măsură

de acţiuni de comunicare complexe.

Companiile de divertisment din Coreea de Sud se aseamănă, dar se şi diferenţiază de

organizaţiile de profil din vest, din punct de vedere al activităţilor de promovare.

Internetul rămâne unul dintre mijloacele de promovare preferat, mai ales atunci când

vine vorba de muzică, datorită interactivităţii şi accesibilităţii.

Pentru a-i creşte eficienţa acestui mijloc, trebuie avute în vedere mai multe criterii,

cum ar fi utilitatea vizibilitatea, dar şi designul.

Într-o piaţă aglomerată de tinere talente, internetul oferă un spaţiu suficient de mare

pentru manifestările creative ale celor deveniţi deja veterani, dar şi novicilor.

Organizaţiile care se ocupă de producerea şi distribuirea muzicii au intuit că rafturile

cu CD-uri s-au „mutat” acum în online.

„Familia YG” are o pagină bine organizată, cu informaţii consistente şi actualizate,

facilităţi pentru utilizatori, un design modern care face parte din noua strategie de

branding a companiei.

„Oraşul SM” atrage atenţia prin culoare, conceptele noilor albume, interacţiunea cu

fanii, dar şi posibilitatea creării unor playlist-uri personalizate.

32 ***, K-Pop and the Internet: Why JYP Met with Google Executive Eric Schmidt, http://www.kpopstarz.com/articles/47482/20131031/jyp-google-executive-eric-schmidt-big-tent-seoul-2013.htm, Publicat în 31 Octombrie 2013, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 20:45

14

JYP, lider în divertisment, are o pagină simplă, dar organizată eficient, cu noutăţi

despre artiştii săi, date despre evenimentele muzicale importante şi conştientizează

importanţa utilizări noilor media pentru a-şi consolida poziţia în piaţă.

Chiar dacă tot mai multe firme se mută acum pe social media, website-ul este o

bună soluţie în acest caz, pentru că reuşeşte să acţioneze ca o platformă

reprezentativă pentru companiile de divertisment, un loc de unde fanii şi nu numai,

pot afla noutăţi în timp real, descărca sau cumpăra diferite item-uri şi interacţiona cu

alţii.

Bibliografie

1. Barefoot Darren, Szabo Julie, Friends with benefits. A social media marketing

handbook, No Starch Press, San Francisco, 2010

2. Hackley Chris, Advertising and Promotion. Communicating Brands, Sage

Publications, London, 2005

3. Hutchison Tom, Web Marketing for the Music Business, Focal Press, Burlington,

2008

4. Hutchison Tom, Macy Amy, Allen Paul, Record Label Marketing, Focal Press,

Burlington, 2010

5. Janoschka Anja, Web Advertising. New Forms of Communication on the Internet,

John Benjamins Publishing Company, Amsterdam, 2004

6. Knab Christopher, Day Bartley, Music is Your Business: The Musician’s Four Front

Strategy for Success, Four Front Media and Music, Seattle, 2007

7. Lathrop Tad, This Business of Music Marketing and Promotion, Watson-Guptill

Publications, New York, 2003

15

8. Phillips David, Young Philip, Online Public Relations. A Practical Guide to

Developing an Online Strategy in the World of Social Media, Kogan Page Ltd.

London, 2009

9. Stokes Rob, eMarketing. The Essential Guide to Online Marketing, Quirk

eMarketing Ltd., South Africa, 2009

10. Usborne Nick, Net Words. Creating High-Impact Online Copy, McGraw-Hill, New

York, 2002

11. Oh Ingyu, “The Globalization of K-Pop: Korea’s Place in the Global Music

Industry”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 44, Nr. 3, Autumn

2013, pp. 389 – 409

12. Oh Ingyu, Park Gil-Sung, “From B2C to B2B: Selling Korean Pop Music in the Age

of New Social Media”, Korea Observer, The Institute of Korean Studies, Vol. 43,

Nr. 3, Autumn 2012, pp. 365 – 397

13. ***, K-Pop and the Internet: Why JYP Met with Google Executive Eric Schmidt,

http://www.kpopstarz.com/articles/47482/20131031/jyp-google-executive-eric-

schmidt-big-tent-seoul-2013.htm, Publicat în 31 Octombrie 2013, Accesat 14 Iunie

2015, Ora 20:45

14. ***, Not Your Grandparents’ Korean Record Label,

http://www.underconsideration.com/brandnew/archives/

not_your_grandparents_korean_record_label.php#.VX2lokaRMgS, Publicat în 24

Aprilie 2013, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:15

15. ***, YG Entertainment Brand Identity Renewal,

https://www.behance.net/gallery/7511101/YG-ENTERTAINMENT-Brand-Identity-

Renewal, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 19:31

16. Beattie Chang Anita, Marketing’s Next Wave: The Korean Pop Star,

http://adage.com/article/global-news/marketing-s-wave-korean-pop-star/235287/,

Publicat în 11 Iunie 2012, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 12:20

17. Chang Ryun Dae, Choi Kyongon, What Marketers can Learn from Korean Pop

Music, https://hbr.org/2011/07/what-marketers-can-learn-from, Publicat 21 Iulie

2011, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 13:15

16

18. Dustry Ian, Structure of the Music Industry, http://www.planetoftunes.com/music-

industry/music-industry-structure.htm#.VXxG3EaRMgR, Accesat 13 Iunie 2015,

Ora 17:55

19. Locker Melissa, Music merchandise goes beyond the T-shirt,

http://fortune.com/2013/08/13/music-merchandise-goes-beyond-the-t-shirt/, Publicat

13 August 2013, Accesat 13 Iunie 2015, Ora 20:10

20. Palmer Joe, SM Entertainment: The Brand, http://kultscene.com/sm-entertainment-

the-brand/, Publicat în 20 Aprilie 2015, Accesat 14 Iunie 2015, Ora 20:05

17