INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE

Registrul comerţului J 40/450/1991 - Cod de înregistrare fiscală RO 2607964/1992 Oraș Voluntari, Bulevardul Eroilor nr. 128, cod 077190, judeţul ILFOV

Telefon: 3503238; 3503239; 3503240; 3503241; 3503242; 3503243; 3503244;

Fax: 3503245

email: icas@icas.ro http://www.icas.ro

Proiectul PN-II-PT-PCCA-2013-4-0687. Nr. 96/2014

Soluții ecologice pentru amenajarea albiilor

torențiale din ariile naturale protejate ROSCI0207

Postăvaru, ROSCI0195 Piatra Mare și ROSCI0038

Ciucaș

Etapa I

Raport științific parțial

Brașov 2014

ICAS

Prezenta lucrare a fost întocmită de un colectiv, după cum urmează:

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice:

dr. ing. Nicu Constantin TUDOSE

dr. ing. Șerban Octavian DAVIDESCU

ing. drd. Corina GANCZ

ing. Cezar UNGUREAN

ing. Andrei ADORJANI

ing. Adriana DAVIDESCU

sing. Dorin DAVID

Universitatea „Transilvania” din Brașov:

conf. dr. ing. Mihai NIȚĂ

prof. univ. dr. ing. Ioan CLINCIU – membru corespondent ASAS

ing. Vasile TĂTAR

Mulțumim și următoarelor persoane pentru contribuția lor și ajutorul acordat la culegerea datelor de teren și

interpretarea rezultatelor obținute:

Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A.

ing. Ioan ILLYES

ing. Sorin HERMENEAN

ing. Daniel MILCĂ

păd. Șerban NICOLAE

Regia Publică a Pădurilor Kronstadt R.A.

ing. Ciprian COJANU

ing. Dan Viciu OLTEANU

ing. Marius MIRIȚĂ

ing. George CLINCIU

ing. Dragoș MOLDOVANU

păd. Alexandru BENEDEK

RAPORT DE ACTIVITATE AL ETAPEI I

Contract nr. 96/2014 Denumirea Programului din PN II Parteneriate în domenii prioritare Titlu proiect Soluții ecologice pentru amenajarea albiilor torențiale din ariile

naturale protejate ROSCI0207 Postăvaru, ROSCI0195 Piatra Mare și ROSCI0038 Ciucaș

Scopul proiectului Fundamentarea științifică și testarea unor metode și procedee ecologice de punere în siguranță și conservare a lucrărilor hidrotehnice existente, utilizate pentru corectarea torenților, precum și a unor metode și procedee ecologice de management a zonelor cu risc torențial în arii naturale protejate.

Obiectivele proiectului 1. Implementarea unui sistem de monitorizare a lucrărilor hidrotehnice din ariile naturale protejate; 2. Stabilirea metodelor ecologice de punere în siguranță și conservare a sistemelor hidrotehnice existente; 3. Identificarea unor zone cu risc torențial din ariile naturale protejate; 4. Stabilirea măsurilor de management ale zonelor cu risc torențial; 5. Aplicarea unora din metodele propuse de punere în siguranță a lucrărilor existente și de consolidare a albiilor torențiale neamenajate

Etapa I Denumire etapă Inventarierea lucrărilor hidrotehnice din ariile naturale protejate și

identificarea obiectivelor periclitate de viituri Rezultate obținute 1. Instrucțiuni privind monitorizarea lucrărilor hidrotehnice de

amenajare a albiilor torențiale 2. Pagina web a proiectului 3. Bază de date privind lucrările hidrotehnice administrate de RPLP Săcele și RPLP Kronstadt din siturile Natura 2000 studiate

REZUMATUL ETAPEIREZUMATUL ETAPEIREZUMATUL ETAPEIREZUMATUL ETAPEI

În prima etapă a proiectului de cercetare au fost desfășurate activități incluse în trei din cele cinci

obiective specifice. A fost finalizat inventarul lucrărilor hidrotehnice de amenajare a torenților administrate de

RPLP Săcele și RPLP Kronstadt. În acest fel a fost încheiat un pas indispensabil al implementării sistemului de

monitorizare a lucrărilor hidrotehnice existente în siturile Natura 2000 studiate. În cadrul primului obiectiv

specific al proiectului au fost demarate și celelalte două activități definite în propunerea aprobată. S-a început

îmbunătățirea modelului matematic de evaluarea a stării lucrărilor hidrotehnice transversale fiind incluse în

ecuația indicelui de stare toate avariile definite inițial. Prin urmare ecuația progresează de la 11 variabile la 19

variabile, a căror ponderi au fost redefinite având la bază o analiză cantitativă a impactului fiecărei avarii în

parte asupra stării lucrării. S-a inițializat o arhitectură generală a bazei de date GIS alegându-se soluția

informatică care permite un acces cât mai ușor la informațiile bazei de date. În acest sens au fost alese

variante software open – source.

Au fost începute și activități aferente altor două obiective specifice și anume stabilirea categoriilor de

lucrări de reparații care vor putea fi aplicate pentru remedierea avariilor survenite în exploatarea lucrărilor

hidrotehnice inventariate și s-a efectuat o analiză bibliografică pentru a stabili măsurile și lucrările prietenoase

cu mediul care ar putea fi aplicate în amenajarea ecologică a albiilor torențiale din cele trei situri Natura 2000

analizate.

Rezultatele etapei sunt:

- Realizarea paginii web a proiectului accesibilă la adresa http://www.icasbv.ro/?page_id=1164,

care va fi permanent actualizată în funcție de rezultatele proiectului;

- Baza de date, în format excel, a lucrărilor hidrotehnice transversale aflate în administrarea RPLP

Kronstadt și RPLP Săcele, din cuprinsul ariilor protejate analizate, accesibilă de pe pagina web a

proiectului;

- Baza de date, în format excel, a canalelor de evacuare aflate în administrarea RPLP Kronstadt și

RPLP Săcele, din cuprinsul ariilor protejate analizate, accesibilă de pe pagina web a proiectului;

- „Instrucțiuni privind monitorizarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale”

accesibilă în format electronic pe pagina web a proiectului și în format hârtie, la cerere, la sediul

ICAS Brașov.

De asemenea, au fost testate diferite variante pentru a integra bazele de date în format GIS, fiind

încercate diferite variante software. După finalizarea conceptului GIS, pe site-ul proiectului va fi accesibilă

întreaga bază de date cu lucrările hidrotehnice din siturile Natura 2000 Ciucaș, Piatra Mare și Postăvaru.

DESCRIEREA DESCRIEREA DESCRIEREA DESCRIEREA ȘȘȘȘTIINTIINTIINTIINȚȚȚȚIFICĂ IFICĂ IFICĂ IFICĂ ȘȘȘȘI TEHNICĂI TEHNICĂI TEHNICĂI TEHNICĂ

1.1.1.1. INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE Managementul zonelor cu risc torențial situate în arii naturale protejate implică abordări speciale prin

specificul ariei protejate. Pe de o parte, procesele torențiale reprezintă fenomene naturale de modelare a

reliefului, iar, pe de altă parte, acestea aduc prejudicii nu numai unor obiective social - economice (drumuri,

căi ferate etc.) interceptate, ci și peisajului protejat, periclitând, uneori, chiar speciile și habitatele protejate.

Refacerea echilibrului hidrologic trebuie realizat utilizând metode, tehnologii și materiale cât mai naturale.

Încadrarea unor zone în categoria ariilor naturale protejate este o acțiune de dată recentă pentru o

bună parte din suprafețele care au acest statut actualmente, așa cum se întâmplă și pentru cele trei situri

Natura 2000 care fac obiectul proiectului de față. În decursul timpului, în perimetrul actual al acestor arii

protejate au fost executate lucrări hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale, care necesită intervenții de

punere în siguranță. Având în vedere că la punerea lor în siguranță nu pot fi utilizate materiale convenționale

(beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment) care ar rezolva imediat neajunsurile apărute în exploatare,

monitorizarea lor reprezintă o acțiune imperios necesară.

Cele trei arii naturale protejate, situate în centrul României, într-o zonă de interes turistic deosebit,

dispun de o bogată rețea hidrografică, o bună parte cu frecvente manifestări torențiale, având în imediata lor

vecinătate obiective economice de importanță strategică (calea ferată Predeal – Brașov, drumurile naționale 1

și 1A) care necesită protecție împotriva viiturilor.

2.2.2.2. REZULTATE REZULTATE REZULTATE REZULTATE OBOBOBOBȚȚȚȚINUTE ÎN ETAPA IINUTE ÎN ETAPA IINUTE ÎN ETAPA IINUTE ÎN ETAPA I

2.1. Inventarul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale Implementarea unui sistem de monitorizare a lucrărilor hidrotehnice din interiorul ariilor naturale

protejate necesită realizarea unui inventar complet al tuturor structurilor cu rol de combatere a fenomenelor

torențiale din teritoriul analizat. În acest scop au fost efectuate lucrări de teren specifice care au constat în

identificarea, măsurarea elementelor caracteristice construcțiilor, evaluarea evenimentelor comportamentale

(avarii și disfuncționalități) survenite în exploatare, fotografierea acestora, înregistrarea datelor și stabilirea

amplasamentului lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenților (latitudine, longitudine).

Datele au fost înregistrate în cadrul unor fișe tip pe categorii de lucrări (transversale și longitudinale) și

au fost centralizate într-o bază de date folosind aplicații Microsoft Office.

S-au inventariat 117 lucrări hidrotehnice (109 transversale și 8 canale de evacuare), toate situate în

bazinul hidrografic Olt (cod cadastral VIII.1, tabelul 2.1.1). Întreaga bază de date referitoare la lucrările

hidrotehnice inventariate este disponibilă la adresa http://www.icasbv.ro/?page_id=1164.

Tabel 2.1.1 Situația lucrărilor hidrotehnice inventariate pe arii naturale protejate și administratori

Arie naturală

protejată Specificații

Administrator TOTAL

RPLP Săcele RPLP Kronstadt

Ciucaș transversale 21 - 21

canale 1 - 1

Total 22 - 22

Postăvaru transversale - 30 30

canale - 5 5

Total - 35 35

Piatra Mare transversale 19 39 58

canale 1 1 2

Total 20 40 60

Total lucrări transversale 40 69 109

Total canale 2 6 8

Total general 42 75 117

Lucrările hidrotehnice transversale inventariate se clasifică, în funcție de înălțime după cum urmează:

- traverse 22 (20%)

- praguri (înălțime până la 2 m) 25 (23%)

- baraje 61 (56%).

Din punctul de vedere al tipului constructiv, cele mai multe lucrări (57) sunt de greutate cu secțiune

trapezoidală sau gabioane, 41 sunt de greutate cu fundație evazată, iar 11 sunt baraje filtrante. Materialele de

construcție utilizate cel mai frecvent sunt zidăria de piatră cu mortar de ciment (48 de lucrări) și betonul (44 de

lucrări). Au mai fost utilizate gabioane (12 lucrări), lemnul (2 lucrări), șine de cale ferată (2 lucrări) și blocuri și

casete prefabricate (1 lucrare). În cazul lucrărilor din lemn și din șine de cale ferată, aripile au fost executate

din zidărie de piatră cu mortar de ciment.

Din totalul lucrărilor inventariate, 58 au radier, iar 9 au și confuzor. Pentru reducerea energiei cinetice a

viiturilor 24 de lucrări au sistem de disipare a energiei din dinți disipatori (23 de lucrări) sau cu bazin disipator

(1 situație).

O proporție însemnată din lucrările transversale (18 piese, reprezentând 17% din numărul total de

lucrări inventariate) nu prezintă avarii, fiind în stare foarte bună de funcționare.

Lucrările hidrotehnice longitudinale identificate au constat 8 canale de evacuare a debitelor de viitură

care se racordează la podețe care subtraversează drumuri sau căi ferate. Canalele au lungimi cuprinse între

17,9 m (Ravena b268) și 113,0 m (pr. Lipiașul de Sus). Din canalele inventariate 4 sunt din beton și 4 sunt din

zidărie de piatră cu mortar de ciment. Unul dintre canalele de beton (10KB113,0 de pe v. Lipiașul de Sus) are

un sector de 50 m lungime din zidărie de piatră uscată.

Avariile survenite în exploatarea canalelor constau, preponderent, din eroziuni ale radierului (54,4% din

lungimea sectoarelor) și desprinderi ale zidurilor de conducere (45,7%). Părți însemnate ale canalelor (85,7%)

sunt parțial colmatate , fără ca obturarea secțiunii udate să depășească 20% în nicio situație.

Operatorii au constatat că în 54% din cazuri avariile sunt datorate uzurii în timp și în 29% sunt datorate

lipsei lucrărilor de întreținere (cauză care a generat și toate disfuncționalitățile).

Din punctul de vedere al stării, lucrările hidrotehnice analizate au un indice de stare mediu de 70,3, iar

pe categorii situația este următoarea (detaliată pe administratori și arii naturale protejate în tabelul 2.1.2):

- stare foarte bună 35 piese;

- stare bună 38 piese;

- stare mediocră 33 piese;

- stare rea 3 piese. Tabel 2.1.2 Starea lucrărilor hidrotehnice transversale

Arie naturală

protejată

Categorie

de stare

Administrator TOTAL

RPLP Săcele RPLP Kronstadt

Ciucaș

Foarte rea - - -

Rea 1 - 1

Mediocră 12 - 12

Bună 5 - 5

Foarte bună 3 - 3

Arie naturală

protejată

Categorie

de stare

Administrator TOTAL

RPLP Săcele RPLP Kronstadt

Postavaru

Foarte rea - - -

Rea - - -

Mediocră - 11 11

Bună - 15 15

Foarte bună - 4 4

Piatra Mare

Foarte rea - - -

Rea - 2 2

Mediocră 6 4 10

Bună 9 9 18

Foarte bună 4 24 28

Foarte rea - -

Rea 1 2 3

Mediocră 18 15 33

Bună 14 24 38

Foarte bună 7 28 35

Sistemele hidrotehnice existente sunt, la ora actuală, în stare bună, unele lucrări necesitând reparații

pentru punerea lor în siguranță.

2.2. Îmbunătățirea modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice Aprecierea stării lucrărilor hidrotehnice pe baza unui indice cumulativ al efectului diferitelor avarii

survenite în exploatare reprezintă un instrument necesar în urmărirea în exploatare a lucrărilor hidrotehnice,

acțiune care ar trebui să dețină un caracter permanent și sistematic, în special în ariile naturale protejate unde

există amenajări de combatere a torențialității.

Îmbunătățirea modelului matematic s-a făcut luând în considerare toate lucrările hidrotehnice

inventariate în perioada 2009 -2011 în cadrul proiectului „Comportarea în exploatare a lucrărilor hidrotehnice

utilizate în amenajarea albiilor torențiale din România”, finanțat de Ministerul Educației Naționale (Davidescu

et al., 2009 a, b, 2010, 2011 a, b, c). Modelul matematic inițial lua în considerare doar avariile apărute cu o

frecvență semnificativă, fiind excluse decastrările și fisurile, pentru care, frecvența de apariție fiind redusă, s-a

admis ipoteza că ele ar constitui evenimente „rare” (Davidescu et. al, 2012)

Vechiul model propunea evaluarea efectului fiecărei avarii în parte, ponderată pe baza unei analize

multicriteriale, care s-a efectuat pe baze calitative, criteriile fiind comparate două câte două și ierarhizate

subiectiv ca: importante, la fel de importante și mai puțin importante.

Avariile, survenite în perioada de exploatare, au fost evaluate din punctul de vedere al intensității.

Pentru desprinderi a fost apreciat procentul desprins din partea de lucrare afectată (zonă deversată, aripă,

radier, dinți disipatori, contrabaraj, zid de conducere, pinten). Intensitatea fisurării corpului, radierului,

zidurilor de conducere și pintenului terminal a fost exprimată prin raportul între lungimea totală a fisurilor și

înălțimea părții de lucrare afectată (în cazul fisurilor verticale) sau lungimea acesteia (pentru fisurile

orizontale). În cazul celorlalte evenimente comportamentale (decastrări, afuieri, eroziuni și fisuri ale

radierului), cuantificarea s-a făcut prin doi parametri și a fost calculat un indice numit „intensitatea

evenimentului comportamental”, în funcție de produsul celor două elemente măsurate și elementele

dimensionale ale părții de lucrare afectată.

Elementele dimensionale menționate în tabelul 2.2.1 sunt: înălțimea elevației (Ye), sarcina în deversor

(H), lungimea coronamentului (B), numărul dinților disipatori (ND), lungimea radierului (Lr), înălțimea zidurilor

de conducere (Hz), lungimea pintenului (Bp).

Tabel 2.2.1 Exprimarea intensității avariilor

Avarie

Parametri

măsurați ai avarilor

Intensitatea

avariei

Valoare

maximă

înregistrată

Intensitate

limită

relevantă

�����

Parte de

lucrare

afectată

Tip

Lucrări transversale cu radier

Lucrare propriu zisă

Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast)-m Adâncime decastrare dreapta (Adr)-m

��� + ��� + � 1,50 1,00

Afuiere Adâncime (A)-m Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 4,00 2,00

Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo)-m Lungimea fisurilor verticale (Lv)-m Număr fisuri (N)

��� + ��

� + � 9,80

Desprindere zonă deversată Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Desprindere aripi Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Eroziune Adâncime eroziune (A)-cm Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 90,00 50,00

Radier

Fisurare Număr fisuri (N) Proporție radier afectată (P%)

� ∙ �% 5,00

Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Afuiere Adâncime (A) Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 4,00 1,50

Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 40,00 50,00

Sistem disipator

Desprindere dinți Număr de dinți rupți (Ndr) ����

1,00 1,00

Desprindere contrabaraj Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Ziduri de conducere

Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv) Număr fisuri (N)

�� + ���� 2,97

Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 60,00 50,00

Pinten terminal

Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast) Adâncime decastrare dreapta (Adr)

��� + ����

8,00 1,00

Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv) Număr fisuri (N)

�� + ���� 3,96

Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 50,00 50,00

Lucrări transversale fără radier

Lucrare propriu zisă

Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast) Adâncime decastrare dreapta (Adr)

��� + ��� + � 3,64 1,00

Afuiere Adâncime (A) Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 3,00 2,00

Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv) Număr fisuri (N)

��� + ��

� + � 8,00

Desprindere zonă deversată Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Desprindere aripi Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00

Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)

� ∙ �% 40,00 50,00

Am definit ca intensitate limită relevantă ca fiind valoarea intensității unei anumite avarii pentru care

efectul distructiv al avariei respective este maxim. Prin urmare dacă intensitatea unei avarii la o anumită

lucrare este mai mare decât ����� impactul asupra lucrării nu este mai pronunțat. Spre exemplu pentru o

lucrare decastrată intensitatea decastrării produce un impact crescător până când acest parametru ajunge la o

valoare egală cu înălțimea lucrării, după care, dacă avaria progresează, efectul rămâne același. Putem spune că

dacă avaria ajunge la intensitatea maximă normată, lucrarea este scoasă din uz sau se află în pericol iminent

de distrugere.

Având în vedere faptul că fisurarea reprezintă o avarie incipientă, care declanșează sau favorizează

dezvoltarea altor avarii, nu se poate stabili intensitatea limită relevantă. Numărul mare de lucrări inventariate

luate în considerare și valorile obținute experimental, ne permite, totuși, să adoptăm ca intensitate limită

relevantă, pentru această avarie, valorile 10, în cazul lucrării propriu zise și 5, pentru celelalte părți

componente.

Pentru aducerea la o scală uniformă (de la 0 la 100) a intensității tuturor avariilor consemnate în

expresia stării lucrărilor hidrotehnice a fost introdus un factor de conversie (Fc) conform relației:

� = 100�����

Analiza avariilor survenite în exploatarea lucrărilor hidrotehnice transversale s-a făcut pe categorii de

lucrări (cu și fără radier).

Fiecare lucrare inventariată a fost și evaluată vizual din punctul de vedere al stării acesteia, pe o scală de

la 1 la 5 (în care 1 reprezintă lucrare distrusă, iar 5 lucrare în stare perfectă de funcționare). Pentru toate

lucrările afectate de o anumită avarie s-a calculat „starea medie”, alături de frecvența de apariție și de

proporția lucrărilor care sunt afectate exclusiv de respectiva avarie. Datele sunt prezentate în tabelul următor. Tabel 2.2.2 Starea lucrărilor hidrotehnice transversale afectate de diferite categorii de avarii

Avarie Total

lucrări

Lucrări

afectate

Lucrări afectate

numai de avaria...

Stare

medie Parte de

lucrare afectată Tip

Lucrări cu radier

Lucrare propriu – zisă

Decastrare 1946 100 10 3,58 Afuiere 1946 164 0 2,91 Fisurare 1946 336 17 3,69 Desprindere zonă deversată 1946 504 37 3,13 Desprindere aripi 1946 214 4 2,77 Eroziune 1946 708 74 3,64

Radier

Fisurare 1946 55 3 3,60 Desprindere 1946 515 16 3,17 Afuiere 1946 711 101 3,85 Eroziune 1946 464 101 3,67

Sistem disipator

Desprindere dinți 274 108 0 3,82 Desprindere contrabaraj 94 43 0 3,28

Ziduri de conducere

Fisurare 1881 178 9 3,44 Desprindere 1881 288 8 2,88 Eroziune 1881 272 13 3,51

Pinten terminal

Decastrare 1557 59 1 3,48 Fisurare 1557 25 0 3,52 Desprindere 1557 252 4 3,00 Eroziune 1557 119 0 3,55

Lucrări fără radier

Lucrare propriu – zisă

Decastrare 1638 83 9 3,29 Afuiere 1638 806 244 3,54 Fisurare 1638 170 13 3,35 Desprindere zonă deversată 1638 633 107 2,71 Desprindere aripi 1638 287 20 2,33 Eroziune 1638 418 64 3,47

Pentru stabilirea ponderii fiecărei avarii în expresia stării lucrărilor s-a făcut o analiză multicriterială în

care s-a ținut seama de „starea medie” a lucrărilor afectate de fiecare avarie în parte, fiind comparate două

câte două toate avariile. În tabelul pătratic au fost trecute diferența dintre „starea medie” a lucrărilor afectate

de avaria de pe linie și „starea medie” a lucrărilor afectate de avaria din coloană, dacă această diferență este

pozitivă. Dacă diferența între cele două valori este negativă, în tabelul pătratic s-a trecut valoarea 0.

Un alt criteriu avut în vedere, la lucrările cu radier, îl reprezintă partea lucrării care este afectată de

avaria respectivă. Stabilirea ponderii părții de lucrare afectată s-a făcut pe baza unei alte analize

multicriteriale, ponderile rezultate fiind următoarele:

- lucrare propriu – zisă 0,50;

- radier 0,27;

- sistem disipator 0,01;

- ziduri de conducere 0,07;

- pinten terminal 0,15.

Ponderile finale pentru toate avariile consemnate sunt, pe categorii de lucrări, următoarele (tabelul

2.2.3):

Tabel 2.2.3 Ponderea avariilor în expresia stării lucrărilor hidrotehnice transversale

Avarie Pondere avarie

Parte de

lucrare afectată Tip

Lucrări cu

radier

Lucrări fără

radier

Lucrare propriu – zisă

Decastrare 0,92 2,41 Afuiere 2,52 1,79 Fisurare 0,74 2,15 Desprindere zonă deversată 1,90 5,23 Desprindere aripi 3,27 9,66 Eroziune 0,82 1,92

Radier

Fisurare 0,66 Desprindere 1,33 Afuiere 0,24 Eroziune 0,52

Sistem disipator

Desprindere dinți 0,03 Desprindere contrabaraj 0,10

Ziduri de conducere

Fisurare 0,31 Desprindere 1,00 Eroziune 0,18

Pinten terminal

Decastrare 0,59 Fisurare 0,45 Desprindere 1,18 Eroziune 0,38

Gradul de avariere al lucrărilor a fost exprimat prin intermediul indicelui de avariere calculat pe baza

relației:

�$ = %&'� ∙ �� ∙ �

în care γi reprezintă ponderea avariei; Ii intensitatea avariei (în situația în care intensitatea avariei

rezultată din calcul edepășește valoarea limită, în ecuație se trece valoarea intensității limită relevantă pentru

avaria respectivă; iar Fc reprezintă factorul de conversie la o scală unică a intensității avariilor.

Spre deosebire de metoda anterioară, unde s-a luat ca referință lucrarea cu indicele de avariere cel mai

ridicat, pentru modelul îmbunătățit s-a calculat valoarea maximă teoretică a indicelui de avariere pe categorii

de lucrări (YAREF= 31,321 pentru lucrările transversale cu radier, respectiv, 46,391 pentru cele fără radier), iar

expresia indicelui de stare devine:

�( = 100 − 100 ∙ �$�$�*+

2.3. Proiectare bază de date GIS Modelul matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice este susținut de o bază de date. Aplicarea

modelului matematic depinde de capacitatea bazei de date de a stoca, de a fi interoperabilă și de a oferi

funcții matematice și logice de interogare. Informațiile referitoare la construcțiile hidrotehnice de corectarea

torenților pot fi administrate și gestionate sub formă de entități cu referință geografică în cadrul unei baze de

date geospațiale.

Prin bază de date geospațială se înțelege un ansamblu structurat de date, înregistrat pe suporturi

accesibile computerului, dezvoltată pentru a satisface simultan cerințele mai multor utilizatori într-un mod

selectiv, totodată atribuind informației o referință spațială (Rădulescu, 2014). Astfel, baza de date este un

ansamblu de colecții de date, organizat pe niveluri de organizare a datelor în memoria externă, coerent,

conform unor restricții de integritate, structurat, conform unui model de date, cu o redundanță minimă și

controlată, asigurată printr-o tehnică de proiectare, accesibil mai multor utilizatori în timp util.

Baza de date stochează informațiile sub formă de atribute de diferite mărime ale unor obiecte

structurate unele față de altele pe baza unor relații. O entitate (articol, înregistrare logică, obiect – aici o

construcție hidrotehnică) este un obiect distinct (construcție sau parte din aceasta) care este reprezentat în

baza de date. Un atribut este o caracteristică care descrie un aspect oarecare al obiectului care se înregistrează

în baza de date, acesta având în cadrul bazei de date GIS și o referință spațială caracterizată de un tip de

geometrie. Valoarea reprezintă mărimea ce se atribuie fiecărei caracteristici din cadrul unei entități. O relație

este o asociație între mai multe entități.

Astfel, modelul matematic se poate aplica utilizând ca suport informatic o bază de date geospațială

privitoare la lucrările hidrotehnice ca fiind un sistem informatic ce se compune din tabele interconectate,

conținând informații geografice stocate printr-un modul special (GIS) al bazei de date.

Baza de date corespunzătoare modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice are două

componente principale (lucrări transversale și canale de evacuare).

Structura de tabele corespunzătoare celor două componente (fig. 2.3.1) este grupată în două diviziuni:

tabel cu referință spațială care conține coordonatele amplasamentului lucrării hidrotehnice, respectiv, tabele

descriptive, fără referință spațială, care preiau datele conform fișelor de inventariere, denumite după cum

urmează: „General”, „Dimensionale”, „Materiale”, „Avarii_lucrare”, „Avarii_radier”, „Avarii_ziduri”,

„Avarii_pinten”, „Cauze_avarii”, ”Disfuncționalități”, „Cauze_disf”, „Observații”. Menționăm că în cazul

canalelor de evacuare nu există tabel „Avarii_lucrare” acesta referindu-se exclusiv la lucrările transversale.

Figură 2.3.1. Structura tabelelor corespunzătoare bazei de date referitoare la lucrările hidrotehnice inventariate

Baza de date, accesată prin sistemul informațional de tip GIS (Sistem Geografic Informațional), va

cuprinde informații stocate în format vector și/sau raster în funcție de specificul surselor existente. Aceasta va

permite interogarea ulterioară a informațiilor și punerea acestora la dispoziția atât a softului de administrare

cât și a altor programe specializate. Se vor putea astfel prelua și procesa aceste informații pentru susținerea

scopului proiectului.

Sistemul informatic GIS cuprinde baza de date relațională normalizată geografică și alfanumerică și are o

arhitectură client-server cu posibilități de interogare, reprezentare tematică și schimb de date în formate GIS

cunoscute și acceptate (XML și/sau SHP).

Soluția informatică a bazei de date se bazează pe o suită de aplicații open-source și de proceduri și

funcții proprii dezvoltate în limbaj PHP (Personal Home Page).

Prin dezvoltarea s-a către platforme open-source cu suport activ, aplicația informatică oferită poate fi

dezvoltată ulterior, prin alte module, în cadrul unui sistem de management cu organismele de control și

evaluare a activităților propuse. Limbajul de programare este unul flexibil, iar structura open-source a

software-ului conferă un avantaj în plus în posibilitatea de dezvoltare.

Software-ul propus este un sistem de baze de date relațional normalizat cu extensie spațială. Acesta

este capabil să păstreze integritatea și corectitudinea datelor. Softul ce asigura spațiul cibernetic bazei de date

este PostgreSQL la care se adaugă modulul specific cu referința spațială PostGIS.

PostgreSQL este un sistem de baze de date relaționale. Este disponibil gratuit sub o licență open source

de tip BSD.

Pentru testarea și implementarea modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice a fost

utilizat serviciul online oferit gratuit de către giscloud.com. (fig. 2.3.2)

Figură 2.3.2. Captură de ecran aplicație test SEEAT găzduită de GISCloud.com

Aplicația web-gis reprezintă a o interfață facilă care dă posibilitatea accesării bazei de date de către

personalul implicat în gestiunea și utilizarea datelor. În acest sens aplicația utilizată în proiect (giscloud.com)

conține următoarele unelte și facilități:

- unelte de bază GIS de vizualizare (zoom, pan), de editare a datelor spațiale stocate în format

vectorial (formate de tip punct, linie și poligon) (fig.2.3.2);

- elemente de calcul implicit a unor caracteristici dimensionale: suprafețe, perimetre, lungimi;

- integrează datele preluate cu ajutorul sistemelor de navigație de tip GPS într-un mod automat în

baza de date GIS (în vederea surprinderii realității din teren în scopul realizării unor evidențe

dinamice ușor accesibile) printr-un modul de creare a formularelor dinamice (fig. 2.3.3);

- construiește evidențele și realizarea rapoartelor (în vederea filtrării, sortării, etc.,).

Figură 2.3.3. Meniu realizare formulare

Conectarea modelului matematic la baza de date oferă numeroase posibilități de interogare a

informației. Referințele spațiale și evaluările cantitative se reunesc într-un mediu informatic propice care

facilitează interogarea datelor furnizate de modelul matematic prin diferite moduri:

1. Rapoarte dinamice predefinite

Aceste rapoarte se realizează prin comenzi de tip SQL și integrate în aplicație. Prezintă avantajul că sunt

predefinite și utilizatorul nu necesită cunoștințe în domeniu pentru a o realiza. Dezavantajul este că nu sunt

personalizabile.

Acestea se pot clasifica în:

- rapoarte privind lucrările hidrotehnice la nivel individual;

- rapoarte privind grupuri de lucrări hidrotehnice (baterii);

- rapoarte privind lucrările pe bazine hidrografice.

2. Interogări avansate realizate de utilizator în baza de date

Acest tip de interogări se adresează utilizatorilor avansați care creează rapoarte diferite față de cele

predefinite, rapoarte necesare unei acțiuni singulare.

Cu ajutorul operatorilor logici, utilizatorul își poate realiza căutări avansate și filtre în cadrul tabelelor

stocate în baza de date.

3. Filtrări avansate realizate de utilizator în componenta GIS

Anumite filtrări se pot realiza direct din hartă, avantajul acestora fiind strict legat de componenta vizuală

a raportului creat. Astfel în urma realizării raportului harta va desena doar elementele care îndeplinesc

cerințele impuse de utilizator în filtrare

2.4. Reparații ale lucrărilor hidrotehnice avariate Categoriile de lucrări de reparații vor fi stabilite în funcție de zonarea ecologică a amplasamentului

lucrării care reclamă reparațiile necesare și gradul de avariere al acesteia. Astfel în zonele de protecție strictă

nu se intervine; în zonele de protecție integrală situate în afara rezervațiilor științifice, zonele de conservare

durabilă, zonele de management durabil, zonele de dezvoltare durabilă sunt permise acțiunile de înlăturare a

efectelor unor calamități, deci se pot efectua reparațiile avariilor care se constată că au survenit ca efect al

unor viituri torențiale, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și cu

aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.

La efectuarea reparațiilor se va ține cont de materialul de construcție al piesei existente limitându-se pe

cât posibil utilizarea betonului. Se pot promova soluții care să folosească piatra, atât la blocaje de bolovani, cât

și la zidărie. Soluțiile care combină zidăria de piatră sau betonul cu material vegetativ nu sunt recomandate,

materialele având comportare în timp extrem de diferită; materialele biologice nu sunt în măsură să asigure

readucerea la starea inițială a lucrărilor deteriorate.

Un principiu de bază care trebuie respectat la întreținerea lucrărilor de regularizare este acela al

intervenției imediate pentru înlăturarea degradărilor survenite; orice întârziere conducând la o creștere a

costurilor reparației și refacerii, iar lipsa intervențiilor se poate solda cu pagube mari (Hâncu, 1976).

2.5. Lucrări de amenajare a albiilor torențiale din ariile naturale protejate Pentru stabilirea categoriilor de lucrări, aplicabile în arii naturale protejate, este necesar să se țină cont

de speciile/habitatele protejate din cuprinsul lor. Există însă o serie de principii de bază care trebuie respectate

pentru ca lucrările să se încadreze în specificul de protecție ecologică al ariilor naturale protejate, pe de o

parte, iar pe de altă parte să îndeplinească rolul de combatere a fenomenelor torențiale și protecție a unor

obiective situate în parc sau în imediata apropiere.

Un prim principiu este acela al intervenției minime, ceea ce presupune efectuarea unui număr cât mai

mic de lucrări pe albiile torențiale.

Al doilea principiu este acela al folosirii cu precădere a materialelor locale, respectiv înierbări, brăzduiri,

lucrări din nuiele și fascine, lucrări din lemn, din piatră locală (zidărie uscată, gabioane sau zidărie cu mortar),

acestea încadrându-se cel mai bine în peisaj și în habitatele speciilor protejate.

Al treilea principiu este acela al „imitării naturii”, prin adoptarea de soluții constructive și crearea de

structuri care să se apropie cât mai mult de cele naturale.

În ceea ce privește lucrările transversale de corectare a torenților, este necesar să se accentueze rolul lor

de consolidare (a surselor de aluviuni, malurilor respectiv talvegului), în detrimentul rolului de retenție de

aluviuni. În acest mod, se pot utiliza lucrări transversale de înălțimi reduse, care să permită deplasarea fără

dificultăți a ihtiofaunei, iar pentru consolidare acestea pot fi integrate cu lucrări vegetative, care să ducă la

refacerea vegetației ripariene, care de multe ori este afectată în zonele cu torențialitate activă.

Soluțiile constructive legate de lucrările longitudinale pot fi orientate spre artificializarea minimă a

sectorului de albie pe care se aplică, prin folosirea de materiale mai puțin rigide, de lemn și asocierea cu

vegetație.

De menționat este că toate aceste recomandări pot duce la lucrări mai scumpe comparativ cu cele

aplicate în mod obișnuit în domeniul corectării torenților și/sau la creșterea numărului de intervenții necesare

până la stabilizarea fenomenelor torențiale.

În funcție de materialele de construcție din care pot fi executate lucrările transversale care pot fi

utilizate în condițiile ariilor naturale protejate analizate sunt (Munteanu et al., 1991; Munteanu et al., 1993):

1. Lucrări transversale din lemn

- Garnisajele - sunt lucrări ieftine, ușor de executat și au o mare eficiență tehnică, îndeosebi la

obârșia formațiunilor torențiale minore.

- Fascinajele – consolidează fundul albiilor torențiale și baza taluzurilor formațiunilor de eroziune

în adâncime (ogașe și ravene mici) cu grad redus de torențialitate, situate preponderent în

zonele cu substrat litologic format din nisipuri, loess sau pietrișuri cu nisip.

- Cleionajele - se folosesc la consolidarea patului formațiunilor torențiale minore (ogașe și ravene

mici și mijlocii), cu torențialitate redusă sau relativ redusă, unde nu se produc viituri cu putere

mare de distrugere. Urmărirea în exploatare și analiza acestor tipuri de lucrări au arătat că

rezultatele cele mai bune s-au obținut atunci când lucrările au fost amplasate pe albii cu

deschidere mică și relativ mică, cu maluri având gradul de instabilitate redus, pe formațiuni

torențiale unde debitele de viitură sunt mici. Acestea sunt, de regulă, ogașele și ravenele situate

la periferia formațiunilor torențiale mari (ravene mari și canale de scurgere a torenților),

formate în roci moi (nisipuri, loess, pietrișuri complexe, argile, marne, gresii) în care să se poată

bate parii, cu deosebire în zonele de coline și de dealuri.

- Pragurile și barajele din lemn – pe formațiunile cu grad de torențialitate mijlociu sau relativ

mijlociu (în locul gărdulețelor și cleionajelor). S-au remarcat prin elasticitatea lor și au dat

rezultate bune inclusiv pe văile torențiale cu maluri instabile, unde pragurile și barajele din

lemn, chiar dacă au suferit avarii, nu s-au distrus atât de ușor ca lucrările rigide realizate din

piatră etc.

2. Lucrări transversale din zidărie uscată

Zidăria din piatră uscată se folosește numai la lucrările transversale de înălțime mică – praguri,

prevăzute sau nu cu radier în bieful aval. Se amplasează de regulă la obârșia văilor torențiale, dar și în cuprinsul

ogașelor și ravenelor (mici, mijlocii și mari), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: deschiderea albiilor nu

este mai mare de 10 – 15 m, formațiunile torențiale nu transportă aluviuni grosiere, există, pe plan local, piatră

de dimensiuni mari și în cantitate suficientă. Pentru încetinirea curentului apei pot fi utilizate baraje de mici

dimensiuni, filtrante din anrocamente (***,1998).

3. Lucrări transversale din gabioane

Ele dau rezultate bune mai ales în cazul terenurilor aluvionare recente, nestabilizate, unde lucrările

hidrotehnice transversale sunt cu atât mai expuse avariilor și mai ușor distruse cu cât sunt mai rigide.

În ce privește lucrările longitudinale acestea pot fi (Munteanu et al., 1991; Munteanu et al., 1993; ***,

1998):

- lucrări de regularizare de tip ușor arbori lestați și răgălii;

- lucrări de regularizare de tip masiv - pinteni (epiuri) - se folosesc, de regulă, pe formațiuni

torențiale cu albii largi (peste 20...30 m), cu maluri relativ stabile, dar care transportă aluviuni în

cantătăți mari.

- canale de evacuare a apelor de viitură din pământ cu sau fără îmbrăcăminte de protecție (cu

suluri de fascine, gărdulețe, cleionaje, la baza taluzurilor, în special în curbele afectate de

eroziune);

- canale de evacuare cu ziduri de conducere din lemn și/sau zidărie de piatră uscată;

Pentru consolidarea malurilor mai mult sau mai puțin instabile pot fi utilizate:

- înierbări pentru stabilizarea taluzurilor canalelor din pământ, dar și pentru fixarea taluzurilor

naturale sau artificiale;

- țesături pentru controlul eroziunii, biodegradabile care pot fi utilizate pe taluzurile și malurile

erodate până la instalarea vegetației;

- brăzduiri pentru fixarea taluzurilor canalelor artificiale, dar se pot folosi și în partea superioară a

taluzurilor de mal și în cuprinsul biefurilor dintre lucrările hidrotehnice transversale, dacă viteza

curentului nu depășește 1,5 m3/s.

- îmbrăcăminți din nuiele șub formă de palisade (straturi continue de nuiele așezate pe taluzuri)

sau îmbrăcăminți din împletituri de nuiele (sub formă de gărdulețe sau cleionaje). În primul caz

împletitura de nuiele se face sub forma de rețea romboidală cu latura de 0,75 m – 1,25 m și o

înălțime a gardului de 20 – 40 cm, în funcție de panta versantului. Suprafața din interiorul

rombului se consolidează cu brazde de iarbă și se înierbează sau se plantează. În al doilea caz,

cleionajele se amplasează la baza taluzurilor de mal. Se pot așeza pe un strat de fascine mătură,

la care vârful subțire al nuielelor este îndreptat spre curentul apei. Mai sus de cleionaj, taluzul

degradat se amenajează cu gărdulețe sau se plantează. Și în zona dintre cleionaj și albie se fac

plantații, cu sade groase de salcie sau cu puieți de plop de talie mare.

Pentru protecția taluzului drumurilor care se desfășoară de-a lungul unor cursuri de apă cu debit

însemnat vor fi utilizate apărări din căsoaie, care sunt construcții elastice și foarte rezistente la viituri, dar au

dezavantajul că putrezesc rapid și consumă material lemnos de dimensiuni mari. Se pot executa fie cu un

singur perete înspre curentul de apă, fie cu pereți dubli între care se face o umplutură de bolovani.

Altă categorie de lucrări aplicabile sunt cele din zidărie uscată:

- anrocamente formate din bolovani mari sau blocuri de piatră așezate neregulat, ce asigură o

bună protecție a taluzurilor care vin în contact direct cu apa la viituri;

- pereurile din zidărie uscată recomandate în cazul terenurilor ușor spălate de apă. În zona de

contact dintre pereu și taluz, cu deosebire în cazul taluzurilor de terenuri necoezive, sunt

posibile o serie de fenomene fizico-chimice care conduc la subminări cu caracter local sau chiar

la pierderea totală a stabilității taluzului. De aceea, se recomandă ca aplicarea și exploatarea

pereurilor să se facă în prezența unui filtru invers. Consolidările cu pereuri se extind pe taluz cel

puțin până la nivelul corespunzător debitului maxim de calcul; deasupra acestui nivel se poate

folosi o îmbrăcăminte de tip ușor;

- apărări din gabioane care se pot folosi la toate tipurile de eroziuni laterale întâlnite pe

formațiunile torențiale, ele fiind foarte elastice și rezistente la afuieri. Se recomandă să se

execute pe un strat de fascine de tip mătură, care să fie așezate normal pe direcția curentului,

cu capătul subțire al nuielelor spre apă. Sunt indicate în condițiile unor viteze ale curentului

până la 4 m3/s.

Pentru stabilizarea și consolidarea versanților pot fi utilizate terasele sprijinite pe gărdulețe sau pe

banchete (dacă este disponibilă piatră în apropiere) și terasele armate vegetativ. Pentru rețienerea apei pe

versant pot fi folosite șanțurile cu val, terasele simple, în contrapantă și gropile cu pâlnii. În cazul terenurilor

alunăcătoare, pentru colectarea și evacuarea apelor pot fi execuatate canale de coastă, captarea izvoarelor

împreună cu lucrări de nivelare a terenului.

REFERINREFERINREFERINREFERINȚEȚEȚEȚE 1. Adorjani A., Davidescu Ş., Gancz C., 2008, Combaterea eroziunii solului şi amenajarea bazinelor

hidrografice torenţiale în patrimoniul silvic al României, Silvologie vol VI – Amenajarea bazinelor

hidrografice torenţiale – Editura Academiei Române, Bucureşti pp. 169-192

2. Boix – Faios C., Barbera G.G., Lopey Bermudey F., Castillo V.M., 2007, Effects of Check Dams,

Reforestation and Land Use Changes on River Chanel Morphology: Case Study of the Rogativa

Catchment (Murcia – Spain), Science Direct – Geomorphology nr. 91, pp. 103-123

3. Davidescu Ş.O. et al. 2009a: Comportarea în exploatare a diverselor tipuri de lucrări hidrotehnice

utilizate în amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale. Proiect de cercetare PN 09460303/2009,

ICAS. 70 p.

4. Davidescu Ş.O. et al. 2009b: Inventarierea lucrărilor hidrotehnice şi a modului de îndeplinire a

obiectivelor propuse pentru B.H. Someş, S.H Crişuri, B.H. Olt, B.H Siret amonte Bistriţa şi B.H. Prut.

Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului de cercetare PN 09460303/2009, ICAS. 35 p.

5. Davidescu Ş.O. et al. 2010: Identificarea şi sistematizarea degradărilor survenite în exploatarea

lucrărilor hidrotehnice din B.H. Someş, B.H. Crişuri, B.H. Olt, B.H. Siret (amonte Bistriţa), B.H. Prut.

Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului PN09460303/2009. ICAS. 62 p.

6. Davidescu Ş.O. et al. 2011a: Inventarierea lucrărilor hidrotehnice şi a modului de îndeplinire a

obiectivelor propuse pentru B.H. Tisa, B.H. Mureş, S.H. Banat, B.H. Jiu, B.H. Argeş, B.H. Ialomiţa, B.H.

Siret aval Bistriţa şi versanţi direcţi Dunăre. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului de cercetare

PN 09460303/2009, ICAS. 43 p.

7. Davidescu Ş.O. et al. 2011b: Identificarea şi sistematizarea degradărilor survenite în exploatarea

lucrărilor hidrotehnice din B.H. Tisa, B.H. Mureş, S.H. Banat, B.H. Jiu, B.H. Argeş, B.H. Ialomiţa, B.H.

Siret aval Bistriţa şi versanţi direcţi Dunăre. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului

PN09460303/2009. ICAS. 63 p.

8. Davidescu Ş.O. et al. 2011c: Analiza cauzelor survenite în cursul exploatării lucrărilor hidrotehnice şi a

sistemelor de lucrări. Recomandări tehnice privind utilizarea diferitelor tipuri de lucrări în activitatea

de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului

PN09460303/2009. ICAS. 131 p.

9. Davidescu Ş.O., Clinciu I., Tudose N.C., Ungurean C., 2012: An evaluating methodology for torrent –

control structures condition. Annals of Forest Research, vol. 55 (1) 2012. pp 125-143.

10. Evette A., Labonne S., Rey F., Liebault F., Jancke O., Girel J., 2009. History of Bioengineering

Techniques for Erosion Control in Rivers in Western Europe.Environmental Management. Jun, 43 (6).

11. Giurgiu V., 1978, Conservarea pădurilor, Editura Ceres, Bucureşti

12. Hâncu S., 1976. Regularizarea albiilor râurilor. Editura Ceres. București 144 p.

13. McCullah, J., and D. Gray. 2005. Environmentally Sensitive Channel and Bank-Protection Measures.

NCHRP Report 544. Transportation Research Board. Washington, DC.

14. Munteanu S.A., Traci C., Clinciu I., Lazăr N., Untaru E., 1991, Amenajarea bazinelor hidrografice

torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol I, Editura Academiei Române, Bucureşti

15. Munteanu S.A., Traci C., Clinciu I., Lazăr N., Untaru E., Gologan V., 1993, Amenajarea bazinelor

hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol II, Editura Academiei Române, Bucureşti

16. Newbury, R. W., Gaboury, M. W., and Watson, C. 1999. Field Manual of Urban Stream Restoration—

Illinois State Water Survey, Champaign, Illinois.

17. Traci C., 1985, Impădurirea terenurilor degradate, Edit. Ceres, Bucureşti, 282 p.

18. Radulescu, F; 2014 - Baze de date. Note de curs. http://bdfr.cs.pub.ro/ - accesat 24-11-2014

19. Urechiatu M., 1987, Modul de gospodărire a pădurilor din bazinul hidrografic Valea Craiului, în

legătură cu fenomenul de „histerezis hidrologic”, Revista pădurilor, an 102, pp. 178-182

20. Vazken A., 2004, Water and Forests: from Hystorical Controversy to Scientific Debate, Journal of

Hydrology nr. 291, pp 1-27

21. Vincent M., 2003, Ètudes des mécanismes de l’écoulement sur les bassins forestiers du Mont Lozère

pendant la période de recharge post-estivale, Ètudes de Géographie Physique, nr. XXX, pp. 27-42

22. Wilm H.G., 1962, Le foret et les bassins de réception, Conferiţa FAO „Influences exerces par la foret

sur son milieu”

23. ***, 1994, Protecting Community Streams: A Guidebook for Local Governments in Georgia, Atlanta

Regional Commission.

24. ***, 1998, „Streambank Stabilization Management Measures” Arizona Department of Environmental

Quality Water Quality Division Publication Number TM 05-05 Arizona