8/16/2019 Proiectia Psihotica Si Introiectie Nevrotica

http://slidepdf.com/reader/full/proiectia-psihotica-si-introiectie-nevrotica 1/6

Proiectia psihotica si introiectie nevrotica / proiectia la psihotici siintroiectia la nevrotici

Proiectie psihotica – este un mecanism de aparare, va atribui in lumea exterioara senzatiileinterne de agresivitate, furie,haos, sexualitate, in loc sa le poata recunoaste ca provenind dininterior; granitele dintre experienta sa interna si exterior sunt confuze .

Proiecţia. Este diametral opusă introiecţiei. Dacă ultima este o tendinţăde a lua responsabiltatea pentru ceea ce în realitate este parte din ambianţă,proiecţia este o tendinţă de a face ambianţa responsabilă pentru ceea ce vine dela individ. Exemplul unei proiecţii extrem de grave este paranoia. Bolnavul esteagresiv, incapabil de a-şi asuma responsabilitatea pentru propriile iluzii, dorinţe,sentimente şi le atribuie sau lucrurilor, sau oamenilor din ambianţa sa.

evroticul foloseşte macanismul proiecţiei nu numai cu privire la ambianţă,dar şi cu privire la sine însuşi. El înstrăinează nu numai propriile impulsuri, dar şizonele unde acestea apar. El le oferă existenţă obiectivă, le face responsabili dedi!cultăţile sale şi neagă complect faptul, că sunt parte din el. "n loc de oatitudine pro-activă în viaţă, proiectantul devine pasiv şi preia rolul de #$ertfă alcircumstanţelor%. "n proiecţie individul împinge graniţa de contact cu lumea maimult de la sine, ceea ce il fare iresponsabil, îl a$ută să nege existenţa unoraspecte ale personalităţii sale, care îi par neatrăgătoare, sau inacceptabile. &aimult dec't at't, proiecţiile apar şi ca consecinţă a sentimentului de înstrăinare denoi înşine, de disconsiderare proprie. (n nevrotic proiector, de fapt ca şiintroiectorul, nu este în stare să vadă clar aspectele propriei personalităţi, care

într-adevăr îi aparţin şi ceea ce îi este impus din afară. )olosind proiecţia el încearcă să se debarasese de introiectele imaginare, care de fapt nu sunt altcevadec't parte din el însuşi.

Criterii specifice psihozei

Cu toate acestea, pot fi recunoscute în cazul oricărei psihoze criteriile distinctive de mai jos:• gravitatea tulburărilor, care vor antrena adesea deficienţe importante, ce conduc la un

veritabil handicap atunci când sunt într-adevăr definitive;• absenţa con tiinţei morbidităţii tulburărilor; astfel un delirant crede în realitatea

delirului său i nu admite că este vorba despre o boală care necesită un tratament;• ciudăţenia, bizareria tulburărilor, resimţite de anturaj cu un sentiment de neplăcere, în

măsura în care nu li se poate da o e!plicaţie sau, într-adevăr, nu se poate discuta despre elecu psihoticul;

8/16/2019 Proiectia Psihotica Si Introiectie Nevrotica

http://slidepdf.com/reader/full/proiectia-psihotica-si-introiectie-nevrotica 2/6

• al patrulea criteriu este cel al dificultăţii comunicării i, uneori chiar, al imposibilităţiitotale de comunicare a psihoticului; acesta fugind adesea de contact, închizân-du-se întăcerea i reticenţele sale i utilizând uneori, când acceptă să vorbească, un limbajincomprehensibil plin de neologisme care devin în unele cazuri o veritabilă schizofazie;

• închiderea în sine ce poate duce la autism, însoţită de o adevărată ruptură de realitateae!terioară, "care nu mai este recunoscută ca atare, ceea ce permite chiar negarea ei totalăsau parţială i înlocuirea cu o neorealitate personală a subiectului, cunoscută numai de el,incomunica-bilă altora# $%& 'anus(&

)erturbarea profundă a relaţiei subiectului cu realitatea va rămâne criteriul esenţial al psihozei, în special pentru psihanali ti( care vor repera, după*& +reud, mecanisme psihoticespecifice pentru a o e!plica: în primul rând, proiecţia delirului care urmează după refulare i prin care bolnavul va proiecta în afara lui ceea ce refuză să recunoască drept propria sarealitate psihică&ste în special cazul atracţiei homose!uale pentru un obiect transformat în persecutor urât în

paranoia& umai odată cu .& /acan este introdus termenul de forcludere $împrumutat dinvocabularul juridic, semnificând decăderea dintr-un drept care nu a fost e!ercitat în intervaluladmis( a umelui-0atălui, respingere a $germ& 1er2erfung( unui semnificant fundamental, barând "accesul subiectului la o ordine simbolică, la metafora paternă#, unde trebuia să seinaugureze i la "funcţia semnificativă a falusului#, căreia i se articulează tema castrării& %cestmodel lacanian este interesant pentru că se adresează atât afectării relaţiei cu realitatea, cât irupturii comunicării& l relevă în realitate, prin negativul în psihoză, "legătura intimă dintre propria noastră percepţie a realităţii i poziţia pe care o ocupă altul ca sursă i destinatar alcomunicării#&

Cauze ale psihozei

Din perspectiva organogenezei

%cest punct de vedere foarte general asupra psihozelor nu prevede nimic despre cauzele lorcare ţin de cele mai multe ori i de organogeneză i de psihogeneză& 1om găsi în legătura cu prima factori genetici, în primul rând la nivelul predispoziţiei, factori crono biologici,evidenţiaţi în special în cazul unor psihoze maniaco-depresive de 3& 4arcourt i coala din isa, factori imunologici, a căror importanţă a fost evidenţiată de & 5ammerer i +&1illemain i, într-un mod mai ipotetic, factori neuropsi-hofiziologici $cu variaţii fine alevolumului cerebral, mai mult sau mai puţin specifice pentru scanare i rezonanţa magnetică

nucleară(, factori endocrini $în special afecţiuni tiroidiene în psihozele mono- i bipolare(,carenţe vitaminice $în vitaminele 67 i )) la unii schizofreni(, o infecţie posibilă cu anumiţiviru i $4& %& .& 0irnel, 89 9(, into!icaţii, în special cu droguri ca /*4, mescalina, derivaţiidimetilaţi ai triptaminei, amfetaminele&4ar, actualmente, ipotezele biochimice sunt cele care reţin în primul rând interesulcercetătorilor& %cestea vizează e!cesul dedopamină sau rolul peptidelor opioide i mai generalal neuromediatorilor sinaptici&

Din perspectiva psihogenezei

n privinţa psihogenezei s-a văzut e!plicaţia dată de psihanaliză unor operaţii mentale în

psihoză: proiecţia delirantă $+reud(, forcluderea umelui-0atălui $/acan(, cli-vajeleobiectului i al ului în regresia la faza schizopara-noidă $'& 5lein( etc& 4ar aceste e!plicaţii,

8/16/2019 Proiectia Psihotica Si Introiectie Nevrotica

http://slidepdf.com/reader/full/proiectia-psihotica-si-introiectie-nevrotica 3/6

atât genetice, cât i structurale, nu pot, singure, să e!plice apariţia i dezvoltarea unei psihoze,chiar dacă ele pot să justifice i să conducă o psihoterapie a psihoticilor&*e face apel i la factori sociofemiliali& 0rebuie numai să ne amintim interesul mai multorabordări în acest domeniu: în primul rând cea care se inspiră din psihanaliză $0& /idz, & <&

%c=ermann(; apoi abordarea sistemică, făcând din familie un veritabil sistem autoreglat cudouă funcţii u or contradictorii: pe de o parte, tendinţa spre homeostazie i, pe de altă parte,capacitatea altuia de a se transforma, în acest sens apropiindu-se de coala de ia )alo %ltocare, la fel ca antropologul 3& 6ateson, centrează etiologiaschizofreniei pe o tulburare acomunicării: dubla legătură i, pentru a încheia, de una dintre cele mai importante, coala lui/& <>nne, care a pus accentul pe conceptele pseudomutualităţii i pseudo-ostilităţii cageneratoare de disocieri i de psihoză în familie&

Proiectia in viziunea lui S. Freud 0ermenul de ? proiectie @ a fost utilizat in diverse moduride catre +reud si alti autori care i-au urmat& 1om prezenta unele dintre sensurile intalnite inopera lui +reud& ntr-un sens general, acest termen semnifica pentru +reud tendinta de a cautao cauza e!terioara si nu o cauza interioara& l afirma acest lucru in 8A9B, remarcand faptul cascopul bolii $paranoia( este de a se apara de o reprezentare inacceptabila pentru eu, proiectandu-i continutul in e!terior& n acest conte!t, proiectia este considerata ca o ?deplasare @& +reud vorbeste aici de utilizarea eronata a mecanismului de proiectie, dreptaparare & 'ai tarziu, el avu tendinta sa considere proiectia ca pe un mecanism de aparare propriu-zis : atribuirea defensiva, altei persoane, de ganduri, dorinte si diverse continuturi psihice devenite intolerabile pentru subiect& eferintele sale privesc in principal paranoia sigelozia& +reud separa si opune, inca de la inceputul operei lui, gandirea nevrotica, careconserva, si gandirea psihotica, care e!pulzeaza $dovada a unei lipse de elaborare psihica(&4ar timp de mai multi ani, proiectia este pentru el o forma de refulare, iar halucinatia un modde ? mutare @ a intoarcerii refulatului& 4oar in 8988, in analiza sa asupra cazului *chreber,+reud propune o teorie care scoate psihoza din campul refularii& n mecanismul paranoic, Deste evidenta inainte de toate acea trasatura pe care o putem denumi proiectie& E perceptieinterioara este reprimata, iar ca inlocuitor al ei apare continutul sa, dupa ce a cunoscut oanumita deformare, devenind constient ca o perceptie din e!teriorD& %sadar, proiectia este unrefuz - negare, ca si o reatribuire a ceea ce este negat in interior& 0otusi, +reud inlocuiesteaceasta prima formulare cu o a doua : ? u a fost corect sa spunem ca sentimentul reprimat ininterior a fost proiectat in afara ; acum ne dam seama, ceea ce a fost suspendat interior sereintoarce din e!terior @& %ceasta conceptie asupra fenomenului delirant ne ofera o imagine incare, departe de a fi stapanul jocului, subiectul apare ca jucaria unui proces ale carui efecte nule percepe decat indirect, prin refle!ele acestora in constiinta - asa precum percepe *chrebersfarsitul lumii, de fapt proiectia catastrofei sale interne & %stfel, topografia frontierei inauntru -inafara pare supusa unui determinism mai comple! decat opozitia placereFrealitate, pe care ogasim in prima articulare a conceptului de proiectie, e!primata clar de +reud in )ulsiuni sidestine ale pulsiunilor, odata cu notiunea de ? eu-placere pur @ : ? *ub dominatia principiului placerii GsubiectulH primeste in ul sau obiectele oferite, in masura in care sunt surse de placere, le introiecteaza GH si alunga pe de alta parte de la sine ceea ce devine pentru el prilejde neplacere in propriul sau interior $1ezi mai incolo mecanismul proiectiei( @& +reud trimiteaici la articolul nescris sau distrus din 'etapsihologie, consacrat proiectiei& *a amintim caeul-placere pur nu are sens decat raportat la un eu-realitate Icare a demarcat interiorul dee!terior pe baza unui criteriu obiectivI, putand sa se sustraga stimulilor e!terni prin fuga ; ?

8/16/2019 Proiectia Psihotica Si Introiectie Nevrotica

http://slidepdf.com/reader/full/proiectia-psihotica-si-introiectie-nevrotica 4/6

4in eficienta activitatii musculare a vietuitoarei, substanta ei perceptiva a castigat astfel un punct de sprijin pentru a separa un De!teriorD de un DinteriorD @& n te!tul freudian, e!istaopozitia a doua modalitati de intelegere a fenomenului proiectiv& Conform uneia, formatiuneadeliranta isi obtine coerenta si forta de convingere din coluziunea cu dorinta inconstientasupusa principiului placerii - formatiune narcisica, fantasmatica, dereala& Conform celeilalte,ea reprezinta invazia constiintei de catre ceea ce a fost abolit inauntru si care revine dinafara,asa ca la ? presedintele *chreber @& %ceasta ultima formula va servi drept punct de sprijin pentru teoria lacaniana a forcluderii psihotice& n 89JJ, +reud traseaza alte cateva piste, in4espre cateva mecanisme nevrotice in gelozie, paranoia si homose!ualitate, unde el constata,realizand o remarcabila e!tindere-revizuire a primelor sale formulari : ? G3eloziaH proiectata provine GH din propria infidelitate realizata in viata sau din impulsuri spre infidelitate care cadsub refulare GH& Cel care le neaga la persoana sa, percepe totusi chemarea lor atat de puternicincat pentru usurarea lui, el apeleaza cu placere la un mecanism inconstient& GH proiecteaza propriile porniri intr-o infidelitate din partea celuilalt GH @& 4ar +reud adauga ca gelosul, ca si paranoicul, in timp ce proiecteaza inafara, asupra altuia, ceea ce nu accepta in el insusi, sefoloseste in proiectia sa de ? materialul perceptiei, care deceleaza motivatiile inconstiente,analoge, ale celuilalt @ : ? i se pare ca descriem foarte nesatisfacator comportamentul paranoicului gelos, ca si al celui persecutat, atunci cand spunem ca ei proiecteaza in afara,asupra altora, ceea ce nu vor sa perceapa in propriul interior& 4esigur ca ei fac aceasta, dar nu proiecteaza in vant, ca sa spunem asa, nu proiecteaza acolo unde nu se afla nimic asemanator,ci se lasa dusi de cunoasterea inconstientului si deplaseaza asupra inconstientului altoraatentia pe care o retrag de la propriul inconstient @& %ceasta prezentare a dinamiciifenomenului proiectiv deplaseaza problema initiala& n aceste fragmente, +reud pune inevidenta factorul cantitativ implicat in proiectie : daca subiectul nu proiecteaza in aer, ci acolounde e!ista un continut psihic asemanator cu al sau, atunci operatia de deplasare priveste maidegraba Dgradul de atentieD si Dcantitatea investitieiD& E alta aluzie la factorul cantitativ esteideea ca subiectul, proiectandu-si propriile impulsuri in e!terior, o face nu numai ca sa sedebaraseze de anumite reprezentari, ci si ca sa scape de forta acestor impulsuri& %ici, +reudface din nou speculatii, ca si in alte te!te, afirmand ca proiectia se raporteaza mai ales la principiul placerii si ca individul reactioneaza ca sa-si diminueze tensiunea interna, pastrand ostare interna placuta, corespunzatoare eului-placere pur& %cest aspect al gradului de atentiedeplasat in proiectie va fi mentionat de *hapiro in legatura cu semnificatia pe care subiectul oatribuie lucrurilor percepute de el in lumea e!terioara& )roiectia nu ar implica o ruptura infunctionarea cognitiva, ci o atentie accentuata asupra realitatii si obiectului perceptiei&4istorsiunea realitatii pe care ea o introduce nu este o distorsiune perceptiva, ci are a face maidegraba cu ceea ce semnifica perceptia& )ornind de la convingerile si nevoile interne, lucrului perceput ii este atribuit o anumita semnificatie, iar proiectia nu modifica realitatea aparenta, cisemnificatia ei& )e scurt, proiectia ar fi o forma de distorsiune interpretativa a realitatiie!terioare& %firmatiile lui *hapiro seamana cu cele ale lui +reud privind abordarea clinica a proiectiei : D n tratamentul unui astfel de gelos Gcare isi proiecteaza propria infidelitateH,trebuie sa evitam contestarea materialului pe care se sustine, putem dori doar sa ne hotaram lao alta apreciere a acestuiaD& Cu alte cuvinte, nu perceptia pacientului este discutabila, ciinterpretarea sau semnificatia perceptiei sale& 0otusi, in acelasi te!t, +reud descrie proiectiagelosului ca perceptia in e!terior a motivatiilor inconstiente analoge la celalalt $ a Dmiscarilorinconstiente asemanatoare ale celeilalte partiD(& !ista aici o nuanta care introduce o diferentaintre viziunea lui *hapiro si cea a lui +reud : in timp ce primul transfera problema distorsiuniide la perceptie la semnificatie si la interpretare - mentinand astfel, oarecum, ideea distorsiunii

8/16/2019 Proiectia Psihotica Si Introiectie Nevrotica

http://slidepdf.com/reader/full/proiectia-psihotica-si-introiectie-nevrotica 5/6

cognitive -, +reud pune accentul mai mult pe investirea perceptiei, care poate constitui insasi problema, fara nici o distorsiune cognitiva, nici de perceptie si nici de semnificatie a ei : D4efapt, anormalitatea lui Ga subiectului gelosH se reduce la observarea cu ascutime ainconstientului sotiei sale si aprecierea acestuia mai bine decat ar fi facut-o altcinevaD

Introiectia la nevroticii

Introiecţia. *reşterea noastră personală este asigurată de capacitatea dea discerne. +cestă capacitate de la sine este o funcţie de frontieră între #eu-l%nostru şi altul. *eva luăm de la ambianţă, ceva întoarcem sau c iar oferim de lanoi. +cceptăm sau respingem ofertele ambianţei. *reşterea are loc numai atunci,c'nd ceea ce luăm din ambianţă este minuţios prelucrat, g'ndit şi asimilat.ucrurile asimilate devin ale noastre şi putem face cu ele tot ce dorim le putempăstra pentru noi înşine sau oferi altora într-o formă originală, datorită #treceriiprin noi%. *eea ce #ing iţim% fără prelucrare şi asimilare devine un corp străinparazitar. +parent poate ! parte din noi, însă de fapt, nu este şi răm'ne parte dinambianţă.

/rocesul psi ologic de asimilare este foarte asemănător cu cel !ziologic .oţiunile, faptele, normele de purtare, morala, valorile etice, estetice, politice toate vin din afară, din societatea în care trăim. &intea noastră nu depozitează

nimic ce nu ar veni din ambianţă, dar şi ambianţa nu conţine nimic ce nu arre0ecta o nevoie, !e !ziologică, !e psi ologică. 1otul trebuie să !e prelucrat şiasimilat pentru a deveni parte din noi. "n cazul în care primim ceva doar pentrucă a fost spus, este la modă, este asigurat, corespunde cu tradiţia şi normeleexistente, sau invers... şi nu a fost prelucrat de noi, acest ceva va ! iarăşi, - uncorp străin. +stfel de montări, metode de acţiune, sentimente şi opiniineprelucrate, din punct de vedere psi ologic sunt numite introiecte. &ecanismulcu a$utorul căruia ele se încadrează în personalitatea noastră se numeşteintroiecţie.

u trebuie să respingem # rănirea% psi ologică din afară, dar nici cu noi înşine nu ne putem alimenta. Dacă primim lucrurile fără analiză, fracţionare, înţelegere, doar le #ing iţim%, ele se acumulează şi transformă personalitateanoastră într-o cameră plină de lucruri sctrăine, de gunoi, de informaţie care nu nea$ută la dezvoltare, unde pentru noi nu mai răm'ne loc. *el mai rău lucru estefaptul, că acest stoc ne-ar aduce mare folos, dacă avea să !e procesat.

8/16/2019 Proiectia Psihotica Si Introiectie Nevrotica

http://slidepdf.com/reader/full/proiectia-psihotica-si-introiectie-nevrotica 6/6

/ericolul introiecţiei este dublu. "n primul r'nd, introproiectorul pierdeşansele de a-şi dezvolta personalitatea, pentru că e preocupat să menţinăelementele străine în sine şi nu mai are posibilitate pentru a se manifesta. "n aldoilea r'nd, introiecţia favorizează dezmembrarea personalităţii, pentru că omul

se vede #rupt în bucăţi% în străduinţa lui de a menţine concordanţa între#corpurile% străine. 2ricine introiectează concepte nepotrivite, îşi transformăpropria personalitate într-un c'mp de luptă. *on0ictul nevrotic a$unge la un punctculminant c'nd nici una din părţi nu poate birui, nu cedează, şi omul nu mai estecapabil nici de creştere, nici de dezvoltare. "n cazul introiecţiei împingemfrontiera între noi şi lume în zona noastră, într-at't de ad'nc, înc't din noi nu mairămîne nimic.

Kn psihanaliză, introiecţia este definită astfel: "proces prin care subiectul face să treacă, înmod fantasmatic, de "afară# "înăuntru#, obiecte i calităţi inerente ale acestor obiecte$/aplanche(& +reud vede geneza opoziţiei subiect $sine( L obiect $lumea e!terioară( ca fiindcorelativă opoziţiei plăcere L neplăcere: "sinele - plăcere purificată# se constituie printr-ointroiecţie a tot ceea ce este sursă a plăcerii i printr-o proiecţie în afară a tot ceea ce esteocazie de neplăcere# $/aplanche(& Kn 3estalt, introiecţia este "incorporarea pasivă a ceea cemediul furnizează subiectului& ste modul de interacţiune original între copil i mediul săuînconjurător: copilul acceptă totul cu încredere i înghite orice hrană psihică i psihologică ceîi este oferită& +ormulele cu "trebuie# vin foarte devreme i nu corespund întotdeauna cunevoile lui# $)olster & i '&(& %stfel persoana are tendinţa să rămână conformistă&