Proiecte Politice Romanesti Din Sec XVIII
3
Proiecte politice romanesti din sec XVIII – XIX Proiectele politice româneşti au jucat un rol important în conştientizarea românilor cu privire la necesitatea înfăptuirii statului modern, independent şi unitar, precum şi la cea a modernizării societăţii româneşti. La începutul sec. al XlX-lea, demersurile politice româneşti s-au concretizat prin mai multe acţiuni. Intre 1821-1848 formarea unui stat român modern a reprezentat idealul noii elite boiereşti şi a burgheziei care prin intermediul memoriilor, proiectelor de reformă sau activităţilor unor societăţi culturale şi secrete, au desfăşurat o amplă mişcare reformatoare. Astfel, în Moldova, Ionică Tăutu a elaborat în 1822 Constituţia Cărvunarilor, care cerea: drepturi cetăţeneşti, respectul pentru proprietate, libertatea comerţului, presei, egalitatea în faţa legii, modernizarea structurilor politice, administrative, juridice şi fiscale. în Muntenia, „partida naţională", condusă de Ion Câmpineanu a elaborat în 1838 două documente: „Act de Unire şi Independenţă" şi „Osăbitul Act de numire a suveranilor românilor"; acestea cereau înlăturarea suzeranităţii otomane şi a protectoratului rusesc instaurat în 1829, Unirea Principatelor într-un Regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar. Demersurile în acest sens începute încă din primele decenii ale secolului şi continuate de revoluţiile de la 1848 au dus la realizarea Unirii din 1859, când s-a realizat dubla alegere a lui Al. I. Cuza atât în Moldova, cât şi în Muntenia, care devine primul domnitor al Principatelor Unite. Această acţiune politică a fost pregătită de redeschiderea „problemei orientale" prin izbucnirea Războiului Crimeii (1853-1856), purtat de Imperiul Otoman, Anglia, Franţa pe de o parte, şi Rusia pe de altă parte. încheiat cu Congresul de pace de la Paris din 1856, acest război a deschis drumul către realizarea statului român modern. Astfel. în cadrul Congresului, s-a discutat despre problema românească şi s-a hotărât printre altele ca Principatele să fie puse sub garanţia colectivă a Marilor Puteri, iar populaţia să fie consultată cu privire la dorinţa sa de unire. Acest lucru s-a realizat prin intermediul adunărilor ad-hoc din Moldova şi Muntenia, care, întrunite în 1857, ajung la aceeaşi hotărâre
description
Isorie
Transcript of Proiecte Politice Romanesti Din Sec XVIII
Proiecte politice romanesti din sec XVIII XIX
Proiectele politice romneti au jucat un rol important n contientizarea romnilor cu privire la necesitatea nfptuirii statului modern, independent i unitar, precum i la cea a modernizrii societii romneti.La nceputul sec. al XlX-lea, demersurile politice romneti s-au concretizat prin mai multe aciuni. Intre 1821-1848 formarea unui stat romn modern a reprezentat idealul noii elite boiereti i a burgheziei care prin intermediul memoriilor, proiectelor de reform sau activitilor unor societi culturale i secrete, au desfurat o ampl micare reformatoare.Astfel, n Moldova, Ionic Tutu a elaborat n 1822 Constituia Crvunarilor, care cerea: drepturi ceteneti, respectul pentru proprietate, libertatea comerului, presei, egalitatea n faa legii, modernizarea structurilor politice, administrative, juridice i fiscale. n Muntenia, partida naional", condus de Ion Cmpineanu a elaborat n 1838 dou documente: Act de Unire i Independen" i Osbitul Act de numire a suveranilor romnilor"; acestea cereau nlturarea suzeranitii otomane i a protectoratului rusesc instaurat n 1829, Unirea Principatelor ntr-un Regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar.Demersurile n acest sens ncepute nc din primele decenii ale secolului i continuate de revoluiile de la 1848 au dus la realizarea Unirii din 1859, cnd s-a realizat dubla alegere a lui Al. I. Cuza att n Moldova, ct i n Muntenia, care devine primul domnitor al Principatelor Unite.Aceast aciune politic a fost pregtit de redeschiderea problemei orientale" prin izbucnirea Rzboiului Crimeii (1853-1856), purtat de Imperiul Otoman, Anglia, Frana pe de o parte, i Rusia pe de alt parte. ncheiat cu Congresul de pace de la Paris din 1856, acest rzboi a deschis drumul ctre realizarea statului romn modern.
Astfel. n cadrul Congresului, s-a discutat despre problema romneasc i s-a hotrt printre altele ca Principatele s fie puse sub garania colectiv a Marilor Puteri, iar populaia s fie consultat cu privire la dorina sa de unire. Acest lucru s-a realizat prin intermediul adunrilor ad-hoc din Moldova i Muntenia, care, ntrunite n 1857, ajung la aceeai hotrre unanim de unire, lucru adus la cunotina Marilor Puteri n 1858, cu ocazia Conveniei de la Paris. Aici s-a hotrt unirea formal a celor dou Principate, care trebuiau s-i aleag fiecare cte un domnitor, un guvern i o adunare reprezentativ.
Oamenii politici au recurs ns la alegerea aceleai persoane ca domn att n Moldova (5 ianuarie 1859), ct i n Muntenia (24 ianuarie 1859), nfptuind o adevrat unire i punnd astfel puterile europene n faa faptului mplinit.
Aceast unire de la 1859 a fost consolidat ulterior prin msurile luate n timpul domniei lui Cuza (1859-1866), care a modernizat noul stat romn i care a obinut, din partea Marilor Puteri, recunoaterea dublei sale alegeri i a unirii depline a Principatelor. Pe parcursul domniei lui, Cuza a adoptat mai multe reforme care au deschis drumul modernizrii: 1863- legea secularizri averilor mnstireti; 1864-legea agrar, legea electoral, legea instruciunii publice, legea organizrii armatei, introducerea Codului Civil, n timpul lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, urmaul lui Cuza la tronul Romniei, statul a cunoscut o evoluie ascendent, lucru confirmat de adoptarea primei Constituii (1866), ctigarea independenei (1878), proclamarea sa ca regat (1881), ceea ce a dus la creterea prestigiului extern al rii noastre.
Lupta pentru realizarea deplin a idealului naional s-a finalizat n anul 1918, o dat cu nfptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie. Astfel, n timpul primei conflagraii mondiale, Romnia n pofida tratatului semnat n 1883, a intrat n lupt alturi de Antanta n 1916, motivat fiind de recuperarea Transilvaniei, iar la sfritul rzboiului s-a aflat de partea nvingtorilor. Ca atare, n 1919, la Congresul de Pace de la Paris, Romnia a obinut recunoaterea actului petrecut la 1 decembrie 1918, cnd cele trei provincii romneti Basarabia, Bucovina i Transilvania s-au unit cu Vechiul Regat.
Aadar, aciunile progresiste ale oamenilor politici romni din sec. XIX-XX s-au finalizat n 1918 cu realizarea dezideratului de secole: formarea statului romn unitar. Acest scop politic a fost iniat i reluat de-a lungul timpului de factorii importani de decizie aflai la conducerea rii, care nu au ncetat s foloseasc oportuniti externe pentru atingerea acestui proiect important pentru toi romnii.
![DOCUMENTE DIN RĂȘINARI (SEC. XIV-XVIII). …...transcriere în limba latină și traducere în limba română. Astfel: 1.1. [Rășinari,] 22 mai 1488. Scrisoare de descriere a hotarului](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5f631e3e7f76ed04853b2664/documente-din-rinari-sec-xiv-xviii-transcriere-n-limba-latinf-i.jpg)
