C M Y K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa

Anul III - Nr.21l

Iulie2010

Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415;

fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei Metropolitane

Din sumarE nevoie de

curaj pentru accesarea fondurilor europene

O bijuteriemeşterită

cu pasiune

Polul naţionalde creştere

Constanţa

Finanţări Cultură Proiecte

Pag.7 Pag.7 Pag.4

l Agenda Zonei Metropolitane

Proiecte pentru locuitori,proiecte pentru turişti

Asociaţia de dezvoltare intercomuni-tară Zona Metropolitană Constanţa are încomponenţă 14 localităţi şi Consiliul jude-ţean Constanţa. Marele nostru proiect,obiectivul nostru principal este dezvolta-

rea durabilă a întregii zone . Asta e ţintanoastră, a Polului de creştere Constanţa.Ambiţia noastră este să reducem discre-panţa dintre localităţile din zona amintită.Vă prezentăm în aceaste pagini, stimaţi

cititori, o schiţă a proiectelor, a obiective-lor pe care le avem în faţă cu toţii, autori-tăţile publice locale în primul rând.

continuare în pag. 4-5

l în staţiunea Mamaia s-a discutat mult şi bine despre

l Peste 90 de milioane de europentru o altă perspectivă

În urmă cu câteva zile, staţiunea Ma-maia a găzduit un eveniment: prezenta-rea Polului naţional de creştere Constanţa(Zona Metropolitană), prilej potrivit pentruun scurt bilanţ, dar şi fericită ocazie pen-tru o dezbatere privind managementulproiectelor. La eveniment au participat re-prezentanţii autorităţilor de managementale Programelor Operaţionale, reprezen-tanţii Polilor de creştere din ţară, repre-zentanţii mediului de afaceri şi ai societăţiicivile de pe plan local, primarii localităţilordin Zona Metropolitană Constanţa. Apro-barea Planului Integral de dezvoltareeste, veţi fi de acord cu mine, un semnlimpede că perseverenţa şi stăruinţanoastră pentru finanţarea proiectelor dinZona Metropolitană dă o altă perspectivăzonei amintite.

După o lungă perioadă de negocierecu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Tu-rismului şi cu Comisia Europeană am reu-şit semnarea documentelor de aprobarea Programului Integrat de Dezvoltare, faptce trebuie subliniat întrucât Zona Metro-politană Constanţa va beneficia de peste90 de milioane de euro pentru a finanţaproiectele sale de dezvoltare. Cu toate căeforturile noastre de a sprijini şi finanţa câtmai multe proiecte, toate necesare locali-tăţilor, n-am izbutit să aducem şi pentrumediul rural ceea ce doream, pentru zonarurală există alte programe. Ne-am fi doritsă sprijinim şi infrastructura din mediulrural, pentru că este nevoie ca ea să sedezvolte. Pentru comunele din Zona Me-tropolitană vor fi proiecte pentru parteasocială. În paginile 4 şi 5 vă prezentăm,stimaţi cititori, amănunte despre proiecteşi despre perspectiva zonei amintite, sperca în scurt timp să materializăm toateoportunităţile pe care le avem la dispozi-ţie, iar în paginile publicaţiei nostre vompublica de fiecare dată detalii despre pro-iectele pe care le vom finanţa, vă vompune la dispoziţie informaţii despre fie-care proiect. În paginile acestui numărveţi găsi opinii, puncte de vedere, soluţii şipropuneri, cu alte cuvinte dezbateri des-pre o perspectivă care ne interesează petoţi: locuitori, turişti şi investitori.

Adrian Crăciun

Oportunităţile Zonei Metropolitane Constanţa,

proiectele şi investiţiile ce vor fi finanţate

Pag 2 l informaţii pentru tine

Ministrul Agriculturii spune că priorita-tea sa este reorientarea investiţiilor cătrezootehnie. “Nu mai creştem animale şitrebuie să reorientăm investiţiile cătreferme”. Ideea nu e rea, mai mult chiarputem scrie că ministrul a sesizat o slăbi-ciune şi, iată, acum a găsit soluţia care vaîndrepta o greşală.

Din păcate, au trecut şase luni decând e în minister şi zootehnia este de-parte de ceea ce a fost şi e mai departede a fi într-o bună zi ce îşi propune mi-nistrul Mihail Dumitru. Şi, după şaseluni, domnia sa aminteşte de o prioritatepe care a evidenţiat-o la instalarea înfuncţie. Intrebat dacă poate da câtevaexemple, câteva ferme pe care le-a aju-tat în vremea care a trecut până acum,domnul ministru n-a avut la îndemânănici măcar un exemplu. Când vorbeştidespre o prirotate după şase luni şi nuai argumente să dovedeşti că ai făcut unpas înseamnă că e ceva putred în pro-iectele ministerului. Ii dăm dreptate cândspune că o fermă de vaci cu lapte arenevoie de câţiva ani pentru a intra pepiaţă, e adevărat că nu se pot face mi-nuni cât ai bătea din palme, dar ne aş-teptam să prezinte măcar un proiectpentru care a stăruit. O declaraţie careseamănă ca două picături de ploaie,asta pentru că tot plouă necontenit în ul-tima vreme, am mai auzit în urmă cu câ-teva luni la o emisiune tv. De atuncipână azi nu s-a întâmplat nimic, ceea ce

ne face să credem că un specialist deelită a început să semene cu un politi-cian. Politicienii fac promisiuni şi a douazi uită de ele.

Am reţinut că din Ministerul Agricultu-rii vor pleca, până la sfârşitul acestui an,3790 de specialist şi că şase agenţii vor fidesfiinţate. Asta e viaţa, plugul intră în

brazdă mai greu, dacă socotim că 10 lasută din terenul arabil este necultivat, maiuşor e să mânuieşti condeiul.

Dacă am înţeles bine, o parte dintrespecialiştii concediaţi vor ajunge la Ca-merele Agricole, restul se vor reorienta.Unde? Unde vor vedea cu ochii! Specia-liştii nu îşi pot găsi un loc sub soare decât

în sate, acolo unde se întoarce brazda.Avem îndoieli că ei îşi vor găsi un loc demuncă în mediul rural când satul abia îşitrage sufletul, acum când satul este oco-lit de tinerii absolvenţi. Ce îi poate oferisatul unui specialist obişnuit cu salariuldintr-o agenţie a ministerului?

Iulian Talianu

l Până la sfârşitul anului

Ministerul Agriculturii va desfiinţa şase agenţii

l Semn de carte

Un roman pe val

STABAT MATER, 2008 (Torino, Ei-naudi, 144 p.), roman tradus în limba ro-mână tot de dl Geo Vasile şi care a văzutla noi lumina tiparului în luna mai 2010(Constanţa, Editura EX PONTO, 172 p.),a primit în iunie – iulie 2009 două premiide mare rezonanţă naţională şi interna-ţională: Supermondello şi Strega. TizianoScarpa este de asemenea autorul unorremarcabile radiodrame şi texte de teatru.Recent, i-a fost tipărită o antologie depoezii: „Discorso di una guida turistica da-vanti al tramonto“, 2008. Volumul la carene referim reuşeste să fie pe valul celormai citite cărţi acum în Europa: biografiileromanţate (document plus ficţiune) aleunor personaje celebre tip Marilyn Mon-roe, Maria Callas, marchizul de Sade, Pe-

trarca etc. În cazul de faţă este vorba deAntonio Lucio Vivaldi (Veneţia 1678 –Viena 1741), zis şi Preotul Roşu din pri-cina părului arămiu, autor al celebrelorconcerte cunoscute sub numele de „Celepatru anotimpuri“, dar şi al unor lucrări demuzică sacră între care şi un Stabatmater, de unde şi titlul cărţii.

Aşadar, Stabat mater e un romanpsihologic de inspiraţie istorică, localizatîn Veneţia începutului de veac XVIII. Pro-tagonista este o elevă a lui Vivaldi, întru-pare a singurătăţii, melancoliei, anoncomunicării, a unui zbucium sufletescfără alinare; visele ei sunt delirante coş-maruri ale morţii în otrava neagră a măriişi a beznei. Moartea poate fi în chip ale-goric chiar colega ei, Maddalena, dinpatul de deasupra, devenită deja o confi-dentă a Ceciliei, blândă, înţelegătoare şitotuşi fioroasă printr-un efect horror şi to-todată umanizant voit de autor: seamănăprin şerpii negri încolăciţi în păr cu Me-duza lui Caravaggio.

Cecilia, copil abandonat, cântă lavioară în orchestra orfelinatului Pietà (de-venit în veacul XX spital şi maternitate,unde a văzut lumina zilei autorul). Adoles-centa Cecilia (nume ales deloc întâmplă-tor, ştiindu-se că sfânta Cecilia estevenerată şi ca patroană a muzicii) întru-pează o anonimă fiinţă invizibilă în spatelegrilajelor de metal cu care erau dotate celedouă balcoane suspendate din bisericaalăturată orfelinatului, menite să le as-cundă de ochii enoriaşilor pe fetele-muzi-ciene. Noaptea însă Cecilia scrie scrisorimamei pe care nu o cunoscuse. Carteaeste un epistolar jurnal, un monolog al unuieu narativ de o acută sensibilitate. Fuganeaşteptată în lume a Ceciliei deghizată înbărbat poate fi un nou început al romanu-lui, propus de autor cititorului. TemeraraCecilia era deja pregătită să-şi întâmpinedestinul, oricum cu totul altul decât cel pre-vizibil oferit de orfelinat. Stabat mater esteun exemplu tipic de opera aperta.

Prof. Ioan Popişteanu

Romancier, dramaturg şi poet, Tiziano Scarpa (n. 1963, Veneţia) a publicat maimulte romane şi volume de povestiri la mari edituri, tip Einaudi, Feltrinelli, Rizzoli,Mondadori; prozatorul este şi autor al celui mai original ghid al Cetăţii Dogilor, „Ve-neţia e un peşte“ (Editura Tritonic, 2009, 110 p., traducere în limba română de GeoVasile)

Când avea loc secerişul, în ultima zi desecerat, la încheiere, se lăsa pe tarla unpâlc de spice frumoase în picioare, fără a fităiate, ca prinos adus lui Dumnezeu pen-tru recolta obţinută. Până acum două de-cenii avea loc un ritual la care participaîntreaga familie a agricultorului. Obiceiulconsta în faptul că mai întâi se înfigeau se-cerile cu vârful la rădăcina pâlcului despice. În timp ce se cânta un cântec, se îm-podobeau spicele cu flori şi fel de fel depanglici multicolore, se strângeau în mă-nunchi şi se legau cu un fir de aţă roşie. Selegau şi câteva monede. Se organiza apoio întrecere. Copiii erau duşi la o distanţă decirca 100 de metri de pâlc şi la un semnal,alergau către acesta. Primul care ajungea,lua banii cu gura, apoi mesteca câtevaboabe de grâu. La rădăcina acestui pâlc sepunea o felie de pâine, sare şi apă, spu-nându-se cuvintele:

“Mulţumescu-ţi Doamne Ţie……………Pentru rodul bogatPe care ni l-ai dat”Spicele se împleteau, se legau cu un fir

de aţă roşie şi se duceau acasă. Pâlculpurta denumirea de “Barba lui Dumnezeu”sau “Barba lui Moş Dumnezeu”. Obiceiulera respectat cu multă stricteţe de agricul-tori.

Prof. Dumitru Galavu

Obiceiul

la secerat (“Barba lui Dumnezeu”)

l Pag 3argumente

După ce am prezentat în această pa-gină, parteneriatul dintre grădiniţă şi pă-rinţi, un proiect, cum spuneam, binegândit şi oportun, găsim că este potrivitsă înserăm şi opiniile câtorva părinţi.Pentru a evita unele reţineri, explicabilepână la un punct, i-am invitat să scrie peun petec de hârtie opinia privind colabo-rarea lor cu cadrele didactice şi cu pri-măria, i-am invitat sî facă propuneripentru îmbunătăţirea activităţii, conside-rând că este normal să cunoaştem şi aş-teptările lor. Să-I ascultăm!

“Fetiţa mea a frecventat grădiniţa doiani de zile. Când a venit aici era puţinsperiată că nu vor fi tot timpul lângă ea.S-a schimbat foarte repede. A devenitcomunicativă, ordonată. Educatoarea afost mereu atentă şi a avut o vorbă bunăpentru fiecare copil, a fost pentru ei ca o

mamă.Venea prima în clasă ca să-I pri-

mească pe copii. Nu mi-e teamă cândcopilul meu va merge la şcoală. Stiu că aavut o educatoare model (Viorica Cer-chezeanu).

“Copilul meu e în primul an de grădi-niţă. Sunt mulţumită de felul în care edu-catoarele se ocupă de copii, iar dacă arfi să vorbesc de ceea ce a învăţat copilulaici aş spune că este mai comunica-tiv”.(Elena Gache).

“Comportamentul copilului meu s-aschimbat mult în bine, a învăţat poezii şicântece, a devenit mai ascultător şi or-donat”(Mariana Ceauşescu)

“De când merge la grădiniţă se vedeo schimbare la copilul meu, e mai ordo-nat şi mai deschis în discuţiile cu noi,ceea ce mă îndreptăţeşte să cred că

educatoarele îi învaţă pe copii să comu-nice mai uşor” (Nicoleta Ciobotariu).

“Sunt mulţumită de educatoare, sevede că există preocupare pentru edu-caţia copiilor. Aş avea de făcut o propu-nere: cred că grădiniţa ar trebui să aibăpropria bucătărie”(Georgiana Bercu)

“Pentru că Mihai a fost şi la creşă simtcă el a început să aibă personalitate, elcomunică altfel acum şi simt că are do-rinţa să facă tot felul de desene.(DanielaGuraliuc).

“Fetiţa mea a învăţat multe lucruri noi,se vede că are o altă capacitate de asi-milare”(Marinela Ene) “Am fost surprinsăplăcut de starea grădiniţei, este atentă

cum vorbeşte şi-mi spune că modelul eieste doamna educatoare. Ii plac mult ac-tivităţile artistice şi a căpătat deprinderipentru ele, are imaginaţie acum şi a în-ceput să aibă plăcerea de a scrie “(Elena Crain).

Aveţi sub ochii dvs. opiniile părinţilor.Noi nu le comentăm, vă lăsăm dvsaceastă plăcere. Nu tragem concluzii,fiecare poate să îşi facă o opinie. Noitranscriem aici o scurtă opinie, ea apar-ţine primarului Dumitru Chiru :”Ne gân-dim tot timpul la grădiniţă, vrem să ştimcă părinţii sunt liniştiţi când aduc copiiiaici”.

A consemnat Nicoleta Dumitra.

Parteneriatul educaţional ŞCOALAPĂRINŢ ILOR merită mai mult spaţiu tipo-grafic, merită mai multă atenţie decât îiacordăm aici, pentru că tot ceea ce seaplică la Grădiniţa din Lumina e un pro-iect care subliniază implicarea părinţilor înactivităţile copiilor după o strategie edu-caţională corectă, atât în familie, cât şi îninstituţia şcoalră.

Grădiniţa îi invită pe părinţi la acţiunicomune şi îi îndeamnă să se implice înactivitatea copiilor, să-I sprijine să întoc-mească albume cu imagini de la acesteacţiuni, îi încurajează să propună temepentru dezbateri (tip masă rotundă), îiajută să prezinte referate pe teme de co-municare, familiarizându-I cu subiectecare îi apropie de copii.

Programele distractive şi activităţiledistrative, pe care grădiniţa le are trecuteîn calendarul acestui prpiect, au fost ela-borate, şi ele, cu sprijinul părinţilor, bucu-roşi şi interesaţi să fie alături de copii, atâtla pregătirea lor, cât şi în culisele unorspectacole.

O dovadă a implicării părinţilor în acestproiect este editarea unei reviste al căruisumar este întocmit după o selecţie rigu-roasă a dezbaterilor care au loc, un ac-cent deosebit punându-se. în acest caz,pe prevenirea şi combaterea violenţei înrândul copiilor, plecând de fiecare dată dela un motto uşor de reţinut, un motto pe

care părinţii şi-l amintesc cu plăcere “Si tuai fost copil”

Nu spunem că în acest parteneriat şiunii şi alţii au obligaţii. Si unii şi alţii au odeosebită plăcere, mereu proaspătă, pen-tru a participa la realizarea obiectivelorprevăzute în proiect, toţi participanţiicaută să-l promoveze şi să-l prezinte înculori mai vii decât în paginile unui albumîntocmit de pictorii îndrăgostiţi de grădinileîn primăvară.

Educatoarele îi invită pe părinţi la ac-ţiuni de consiliere pe teme de educaţie, îisolicită să se implice în acţiuni extracuri-culare cu copiii, în alte cazuri părinţiiasistă la activităţile demonstrative, alăturide ei sunt invitaţi medicii, învăţătorii şipreoţii din comunitate, cei care au ceva despus sunt ascultaţi cu atenţie. Ultimeledezbateri privind necesitatea frecventăriigrădiniţei şi rolul ei în pregătirea copiilorpentru şcoală sunt comentate şi azi, semncă părinţii au fost preocupaţi de acest dia-log, semn că discuţiile au fost interesante,iar informaţiile ce le-au fost puse la dispo-ziţie au simţit că ii ajută să aibă criterii şiopţiuni.

Un asemenea proiect, veţi fi de acordcu mine, pune în mişcare o lume a ideilor,un asemenea parteneriat are darul de aimprima o stare de spirit necesară tuturorîn anul de graţie 2010.

Nicoleta Dumitra

Ce cred părinţii

Starea de spirit

de care are nevoie educaţia

Fast la Năvodari,

proiecte

la TechirghiolTimp de trei zile, localnicii au fost martori la "Zilele Oraşului", o sărbătoare fas-

tuoasă, o sărbătoare cu competiţii sportive şi recitaluri extraordinare, cu oaspeţi dinTurcia, dintr-o comunitate înfrăţită cu oraşul Năvodari. Stadionul din oraş, locul carea găzduit acest eveniment, a fost la sfârşitul săptămânii cel mai căutat. Primarul Ni-colae Matei s-a ţinut de cuvânt. În ciuda crizei financiare, primăria s-a gândit la co-munitate, oferindu-i un strop de bucurie. La Techirghiol, primarul Adrian Stan îi invităpe locuitorii oraşului să aniverseze 111 ani de activitate balneologică. Zilele oraşuluiTechirghiol sunt un nimerit prilej pentru un bilanţ, bilanţ pe care il vom prezenta în nu-mărul viitor. Restul e veselie.

Lavinia Călin

Pag 4 l mediul de afaceri

C M Y K

Prin Hotărârea Guvernuluinr.998/2008 s-au desemnat zonele Bra-sov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova,Iaşi, Ploieşti şi Timişoara că poli naţionalide creştere, în care se realizează cuprioritate investiţii din programele cu fi-nanţare comunitară şi naţională în con-formitate cu legislaţia în vigoare.

Zonele desemnate ca poli de creştereelaborează şi impementează planuri in-tegrate de dezvoltare urbană (PIDU).Avantajul unei abordări integrate a pro-blemelor economice, sociale şi de mediudin zonele urbane degradate constă înfaptul că se pot rezolva simultan o seriede probleme între care există relaţii de in-terdependentă şi care afectează atâtzona urbană cât şi arealele adiacente.Din acest motiv, prin Programul Opera-ţional Regional s-a prevăzut că, în cadrul

axei prioritare 1, vor fi finanţate planuri in-tegrate de dezvoltare urbană pe termenmediu sau lung, având ca scop regene-rarea arealelor urbane. Implementareaacestor planuri integrate va avea impactatât asupra dezvoltării de ansamblu aoraşelor, cât şi a zonelor înconjurătoare.

Proiectele individuale, incluse în pla-nurile integrate de dezvoltare ce vor fi fi-nanţate prin intermediul Axei prioritare 1,domeniul major de intervenţie 1.1 alPOR trebuie să se încadreze în urmă-

toarele categorii de operatiuni şi activităţieligibile:

a) reabilitarea infrastructurii urbaneşi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclu-siv transportul urban;

b) dezvoltarea durabilă a mediuluide afaceri;

c) reabilitarea infrastructurii so-ciale.

În cazul polilor de creştere desemnaţiprin HG 998/2008, planul integrat dedezvoltare este un document de planifi-care comprehensivă a dezvoltării poluluide creştere - care conţine strategia dedezvoltare pe termen lung a acestuia -al cărui scop îl constituie asigurareacreşterii economice şi crearea de locuride muncă, plan care se implementeazăprin proiectele individuale identificate înplanul de acţiune. Planurile integrate de

dezvoltare ale polilor de creştere se fi-nanţează din toate Programele Opera-ţionale finanţate din InstrumenteStructurale, respectiv Programul Opera-ţional Regional, POS Creşterea Compe-titivităţii Economice, POS Mediu, POSDezvoltarea Resurselor Umane, POSTransport, POS Dezvoltarea CapacităţiiAdministrative, din Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurală - Pro-gramul Naţional pentru Dezvoltare Ru-rală, alte surse publice şi private, bănci,

inclusiv BEI.Elaborarea şi implementarea planuri-

lor integrate de dezvoltare pentru polii decreştere se realizează sub coordonareaMinisterului Dezvoltării, Lucrărilor Pu-blice şi Locuinţelor şi a Ministerului Eco-nomiei şi Finanţelor, prin implicareatuturor autorităţilor administraţiei publicerelevante pentru procesul de implemen-tare a politicii în domeniul polilor de creş-tere, în special a ministerelor în cadrulcărora funcţionează autorităţi de mana-gement pentru programele cu finanţarecomunitară.

Conform art. 4 din Hotărârea Guver-nului nr.998/2008 se desemnează, pen-tru fiecare pol de creştere, uncoordonator de pol, care va sprijini coor-donarea pregătirii şi implementării pla-nului integrat de dezvoltare al polului decreştere şi a proiectelor incluse în plan.Coordonatorul de pol îţi desfăsoară acti-vitatea în cadrul agenţiei pentru dezvol-tare regională din reiunea de dezvoltareîn care este localizat polul de creştere.

Instituţiile publice centrale şi localeimplicate în pregătirea şi implementareaplanului integrat de dezvoltare al poluluide creştere sprijină coordonatorul de polîn îndeplinirea atribuţiilor care îi revin.

În aplicarea prevederilor Hotărârii Gu-vernului nr.998/2008 s-a încheiat un pro-tocol tripartit între Ministerul Economieişi Finanţelor, Ministerul Dezvoltării, Lu-crărilor Publice şi Locuintelor şi Agenţiapentru Dezvoltare Regionala a Regiuniide Dezvoltare Sud-Est care a reglemen-tat procedura prin care a fost selectatCoordonatorul Polului de Creştere-Con-stanţa, atributiile detaliate ale acestuia şimodalitatile de finanţare a activităţii co-ordonatorului de pol şi a personalului desprijin a acestuia.

Coordonatorul Polului de CreştereConstanţa, conform HG nr. 998/ 2008 şiprotrocolului tripartit încheiat pentru Re-giunea Sud-Est, are următoarele atribuţii:

a) sprijină şi contribuie la elaborareaşi implementarea planului integrat dedezvoltare urbană (PIDU) al Polului deCreştere Constanţa;

b) stabileşte o relaþie de colaborareşi consultare permanentă, la nivel cen-tral şi local, cu instituţiile implicate în pre-gătirea şi implementarea planuluiintegrat de dezvoltare;

c) participă la reuniunile tehnice or-

ganizate în procesul de elaborare şi im-

plementare a planului integrat de dez-voltare;

d) participă la monitorizarea respec-tării graficului de implementare a proiec-telor şi îndeplinirii indicatorilor ce s-austabilit în planul integrat de dezvoltare -PID;

e) elaborează rapoarte periodice sauad hoc privind stadiul implementării pro-iectelor incluse în planului integrat dedezvoltare şi le transmite părţilor;

f) reprezinta părţile in procesul depregătire şi implementare a Planului In-tegrat de Dezvoltare;

g) participa, ca invitat, la reuniunileAsociatiei de Dezvoltare Intercomunitară(ADI) constitutită la nivelul polului decreştere Constanţa;

h) stabileşte o relaţie de colaborare şiconsultare permanentă cu liderul poluluide creştere Constanţa (presedintele Aso-ciaţiei de Dezvoltarea IntercomunitarăZona Metropolitană Contanţa) precum şicu celelalte autorităţi locale din cadrul po-lului;

i) facilitează legătura dintre autorită-ţile centrale şi cele locale implicate inelaborarea şi implementarea planului in-tegrat de dezvoltare - PID;

j) sprijină implementarea proiectelorincluse în lista de proiecte din PID;

k) sprijină, prin propunerile privind an-gajarea unei expertize pe termen scurt,procesul de implementare a planului in-tegrat de dezvoltare - PID şi a proiecte-lor aferente;

l) contribuie la campania de promo-vare şi informare referitoare la polul decreştere, asigurând transparenta şi vizi-bilitatea activităţilor finanţate în cadrulpolului de creştere;

m) elaboreaza rapoarte trimestrialeprivind activitatea desfăşurată şi le trans-mite părţilor;

n) elaborează, la iniţiativa sa sau lasolicitarea instituţiilor implicate, informăriprivind problematica din cadrul polului decreştere şi formulează propuneri pentrusoluţionarea aspectelor constatate;o) îndeplineşte orice altă atribuţie ce re-zultă din prevederile documentelor refe-ritoare la polii de creştere sau ca urmarea modificării acestor documente.

Sorin Chiriţă

Polul naţional de creştere Constanţal trebuie să existe o dezvoltare durabilă a mediului de afaceril e nevoie de implicarea autorităţilor administraţiei publice

l Pag 5opinii

C M Y K

Spicuim din intervenţia Luminiţei Mihailov, Agenţia pentruDezvoltare Sud Est:”A fost necesar un rimp lung, aproape doiani de zile, pentru a întocmi o listă cu proiecte prioritare. Ar tre-bui, e o obsevaţie, să atragem şi sectorul privat, Aşteptăm eva-luarea pentru finanţare a proiectelor. Zona MetropolitanăConstanţa are proiecte eligibile. Este un lucru bun. Avem pro-iecte pentru 200 de milioane, iar noi pentru doi ani am primit113 milioane de euro (…)

Din păcate, am avut şi întârzieri pentru că nu am avut eva-luatori(…) Avem proiecte care depăşesc valoarea alocată. Con-stanţa şi Tulcea au multe aplicaţii. Trebuie să analizăm de ceavem întârzieri. Dacă am fi gândit cu mai multă atenţie le-am fiputut evita. Imi doresc ca suma alocată pentru Zona Metropoli-tană Constanţa să fie folosită cu un impact foarte bun”.

Anca Nicolae, Autoritatea de Management pentru ProgramulOperaţional Regional: ”A fost o întâlnire utilă aici“.

l Agenda Zonei Metropolitane

Proiecte pentru locuitori,proiecte pentru turişti

Centrul de excelenţă pentru turismTomis, Centrul balnear şi fizioterapie Te-chirghiol, Centrul productiv meşteşugărescde la Ovidiu sunt câteva dintre proiecteleconturate, pentru aceste proiecte sunt fi-nanţări. Nu există niciun risc. Avem, înschimb, o datorie, să ne facem treaba curesponsabilitate şi să depunem proiectelepentru a putea face o absorbţie rapidă.Promenada turistică Mamaia e un altobiectiv, e nevoie în zonă de construireaunor pasarele pietonale pentru fluidizareatraficului. Trebuie să schimbăm faţa Cen-trului istoric al municipiului Constanţa, săne gândim la reamenajarea şi restaurareaPieţei Ovidiu (şi zona Portul Tomis), să pri-vim cu alţi ochi şi să gândim zona Pieto-nală, să ne bucurăm că proiectele auşanse să fie realizate. Promenada turisticăla Eforie Nord să fie reabilitată, mai mult,ar trebui să gândim o extindere aici, săgândim modernizarea străzilor şi bulevar-delor, să existe, veţi fi de acord cu mine,un alt piesaj turistic, şi să vedem că existăo altă atracţie pentru turişti, să privim al-tcumva şi să acţionăm repede pentru mo-

dernizarea străzilor din Murfatlar, Ovidiu şiTechirghiol, iar parcarea supraetajată dinfaţa spitalului din Constanţa să fie o probăde maturitate pentru agenda cu proiectele

Zonei Metropolitane. Reabilitarea Căminu-lui de bătrâni din Constanţa e, în opiniamea, o dovadă că stăpânim managemen-tul proiectelor.

Aţi citit cum se vede managementulproiectelor de la Constanţa. Să vedem cespune reprezentanta Biroului coordona-tor de la Polul de creştere Iaşi, GeorgetaSumadu: “Aş vrea să punctez câteva lu-cruri, dar vreau să precizez că sunt deacord cu tot ce a spus aici Ani Merlă. Simtcă există o problemă de comunicarecând înaintăm listele cu proiecte. Cu

toate că proiectele primesc un aviz, netrezim că ele nu sunt eligibile. Nu vreausă dezgrop morţii, dar e ciudat. Am făcutcontestaţii, dar ele nu ne-au folosit lanimic. Dacă n-ar fi trist, ar fi amuzant. Lu-crez în dezvoltare regională din ’99 şicred că trebuie să învăţăm să fim mai fle-xibili. Nu fac altceva decât să vorbescaşa cum am gândit”.

l Agenţia pentru Dezvoltare Sud Est

Sper că impactul va fi foarte bun

l Polul de creştere Iaşi

Trebuie să fim mai flexibili

urmare din pag. 1

Pagină realizată de Adi Crăciun

Pag 6 l evenimente

În numărul trecut, vă reamintim, am pu-blicat un interviu cu Glicherie Caraivan, unspecialist de elită, directorul GeoEcoMar

Aşa cum spuneam, vom continua dia-logul cu distinsul nostru interlocutor, în-cercând să vă punem la dispoziţie, stimaţicititori, o sumedenie de informaţii, infor-maţii pe care ar trebui să le cunoască,atât autorităţile locale, cât şi cele centrale,mai cu seamă cei de la BADL, cei dinurmă ar trebui să fie, în opinia noastră, ceidintâi care trebuie să intervină şi să acţio-neze cu responsabilitate acum.

- Vă invit, domnule director, să vor-

bim despre digurile portuare…- Digurile portuare, ca să continui, de

la Midia, Constanţa Sud şi Mangalia re-prezintă baraje în calea curenţilor litoralide sedimente şi ele induc deficite impor-tante în balanţa sedimentară a plajelor tu-ristice din vecinătatea lor. Digul de nord dela Midia întrerupe alimentarea cu sedi-mente dunărene a plajei Mamaia şi redic-ţionează spre larg driftul litoral desedimente. In acest caz, întregul sectorsudic al litoralului românesc este privataproape în totalitate de sedimentele du-nărene. Lucrările inginereşti de protecţiecostieră au fost construite în zonele turis-tice, încercându-se stoparea eroziunii. Dinnefericire, soluţiile aplicate nu au ţinut contde cele mai multe ori de elementele natu-rale locale şi de aceea n-au dat rezultatelescontate. Ca studiu de caz, pot să vă dauun exemplu privind situaţia de la Mamaia.

După construcţia digului de nord alPortului Midia, plaja Mamaia a fost lipsităde orice aport natural de material sedi-

mentar, ceea ce a declanşat în anii ’70 unproces foarte intens de eroziune, îndeo-sebi în extremitatea sudică a plajei, înzona hotelului Parc.

În 1975 plaja aproape că dispăruse, iarclădirile de lângă plajă se aflau, în timpulfurtunilor de iarnă, sub acţiunea directă avalurilor. Prin ’90, ca să mai scurtez din po-veste, s-a încercat o soluţie: s-a făcut ali-

mentarea plajei cu material nisipos dragatdin lacul Siutghiol.

După doi ani s-a renunţat la aceastăsoluţie pentru că ea afecta echilibrul hi-drologic al lacului Sutghiol. Digurilesparge-val au o influenţă negativă asupracaracteristicilor sanitare-bacteriologiceale apelor marine, limitând primenireaapei. Degradarea prin eroziune a plajeiMamaia nu a fost rezolvată. Studiile efec-tuate de GEOECOMAR arată că soluţiaoptimă pentru reechilibrarea balanţei se-dimentare a plajei este adoptarea unuisistem by-pass prin digurile portului Midiacare să permită transferarea nisipului deprovenienţă dunăreană din nordul diguri-lor spre plaja Mamaia.

(va urma) A consemnat I.T.Antim

De ce sunt plajele

în pericol ?

l Oină

Biruinţa Gherăieşti a câştigat

„Cupa României“În aceste zile când măsurile de austeritate îi face pe mulţi să fie îngânduraţi, co-

muna Cumpăna a găzduit o competiţie de tradiţie, o competiţie care ar fi privită alt-fel dacă ar fi popularizată mai mult, e vorba de Cupa României la oină, ajunsă laediţia cu nr.55. Organizarea, se cuvine să subliniem, a fost reproş. Cupa Românieia fost câştigată de Biruinţa Gherăieşti, judeşul Neamţ, care a învins în finală ACSFrontiera TOMIS Constanţa. Scorul, 17-14, unul strâns, ne îndreptăţeşte să scriemcă meciul a fost disputat. Medaliile de bronz au fost câştigate de Straja Bucureşti,care a învins cu 12-8 pe CSM Râmnicu Sărat. Despre oină şi despre tradiţia ei,despre perspective vom scrie (în numărul viitor) privind în urmă cu mândrie. Câş-tigătorii au fost premiaţi de Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna.

Laurian Talianu

Credem că e potrivit să întoarcem (dincând în când) câte o filă din arhiva unei lo-calităţi, să privim şi să cunoaştem, fie şi pescurt, câteva informaţii despre timpul carea trecut,spre exemplu, la Eforie Sud. Suntînsemnări care au un parfum aparte, unfarmec despre care se cade să aflăm undeputea fi întâlnit odinioară.

Profesoara Mihaela Postelnicu a avutideea editării unei monografii a şcolii Car-men Sylva din Eforie Sud, ea se numeşteINCURSIUNI şi a fost tipărită în urmă cuceva timp. Din documentele adunate de în-văţătoarea Elena Toma şi publicate sub tit-lul “Monografia oraşului Eforie” am picuitcâteva informaţii pe care ne grăbim să lepunem la dispoziţia cititorilor.

“Staţiunea Eforie Sud nu a avut străzipână în 1920, deşi ea fusese construită laînceput pe baza unui plan de sistematizareîntocmit în 1906 de către arhitectul Arta Flo-rescu, membru al familiei Movilă. Spre vilese mergea pe alei şi poteci care plecau dinşoseaua centrală Constanţa – Mangalia.

Prin 1920, un om de iniţiativă – Con-stantinescu (i se spunea Căpitanul) a or-ganizat transportul cu pontonul pe lacul luiTechir. Pontonul era o plută mare, fixată penişte bacuri şi era mişcată de un motor cuexplozie ce făcea 20 de minute de la Te-chirghiol la Movila (azi Eforie Sud), depu-nându-şi pasagerii pe malul unde IoanMovilă ridicase sanatoriul pentru băi calde

şi nămol(…) După 1939 s-a construit Cazi-noul de azi. In 1927 se termină şi linia decale ferată şi gara, toate asigurate prinmunca ieftină a ostaşilor din armata căilorferate, condusă de generalul Ionescu dincavaleria regală.

Conducerea administrativă a fost înde-plinită în perioada 1918- 1927 de către pri-măria satului Tuzla. In 1928 satţiuneaMovilă a devenit comună rurală, iar în 1929comuna urbană, căreia I se schimbă nu-mele (în 1929) în Carmen Sylva. In 1948staţiunea s-a numit Vasile Roaită.

In 1962, numele de Vasile Roaită s-aschimbat în Eforie Sud. In 1955 se începecanalizarea oraşului”.

Si încă o însemnare scurtă despre vân-turi “vântul de est bate vara pe la ora 11,răcorind litoralul. Vine dinspre răsărit”.

A consemnat I.T.Antim

l Eforie Sud – arhivă sentimentală

Parfumul şi farmecul de odinioară

„Cronica“ este o publicaţie bine scrisă,într-un limbaj literar clar, pe înţelesul tutu-ror. Subiectele abordate sunt variate, in-teresante şi strict la obiect.

Avem informaţii de cultură, istorie,sport şi proiectele de viitor ale primarilorpentru acest colţ de ţară. Ghidul de infor-mare pentru turişti este o foarte bună ideeîn dezvoltarea turismului. Sunt mulţi tu-rişti străini care sunt curioşi să viziteze re-giunea, dar au nevoie de un ghid turisticînainte de a pleca la drum. Vor să fie bineinformaţi şi asiguraţi când vizitează o ţară

străină. II interesează vestigiile istorice şilocurile sălbatice în plină natură, cum esteDelta Dunării. Fără să fiu bine informatăm-am descurcat foarte greu în vizitareaDeltei Dunării.

Soţul meu, de naţionalitate franceză,iubeşte foarte mult România. Apreciazăoamenii şi istoria acestei ţări. Ar dori săaibă cât mai multe informaţii turistice aleZonei Metropolitane. Vă urmăm mult suc-ces şi vă aşteptăm cu noi informaţii.

Dragomirescu Guéné LuciaBrest, Franţa

Opinii de la cititori

l Pag 7proiecte

Nu comentăm, dar îi invităm pe alţiisă mediteze asupra uneiintervenţii. Re-prezentantul Trezoreriei spunea că maie o problemă, e vorba de sumele din

fondul de rezervă. Ar fi mult de discutatde condiţiile pentru primirea acestorsume. Există o neclaritate în privinţa fi-nanţării.

Atitudini

Spre exempluDintr-o dezbatere unde au fost invitaţi

reprezentanţii autorităţii publice locale , odezbatere unde s-a discutat mult şi binedespre puterea financiară redusă a unorlocalităţi, am reţinut câteva frământări. Ci-neva sesiza pe bună dreptate că descen-tralizarea s-a făcut mai mult pr hârtie, înrealitate lucrurile stau un pic altfel. Sunăfrumos: descentralizare, dar nimeni nuspune cum vor funcţiona, spre exemplu,sectoarele educaţiei şi sănătate.

Există, după cum se exprima un parti-cipant la dezbateri, o neclaritate în pri-vinţa finanţării. Banii pentru profesori vinde la stat, banii pentru investiţii ajung laşcoală de la consiliul judeţean.

Reprezentantul oraşului Ovidiu spu-nea că primăria nu are nimic în comun cucontractele de muncă şi, în acest caz,dascălii sunt derutaţi. La Ovidiu s-a ivitchiar o problemă: primăria a acordat, spu-nea George Dănilă, tichete cadou, pecare le-a considerat drept sprijin pentrucadrele didiactice, iar Curtea de conturi aimpus ca primăria să ia banii înapoi.

Primăria, e o părere personală, nu a

greşit atunci când a acordat tichetecadou. Dacă a avut bani şi a consideratcă dascălii merită acest sprijin pentru careei au muncit, nu vedem unde e greşeala.Să fie o greşeală răsplata dascălilor dintr-o comunitate?

Ionel Chiriţă, reprezentantul AsociaţieiOraşelor din România, fostul primar alHârşovei, nu a ezitat să spună că întreautorităţile locale şi centrale există o co-laborare greoaie. Noi facem şi o consta-tare: de pe urma acestei colaborări ceimai afectaţi sunt cetăţenii. Clientela poli-tică s-a mărit, autonomia locală e doar osintagmă în ziua de azi, e adevărat că easună bine, numai că în fapt datorită aces-tei clientele apar discrepanţe şi nemulţu-miri. Numai despre armonie nu poate fivorba. Se tot discută de un buget minimde funcţionare, se discută şi nu e rău,numai că şi de astă dată discuţia dă binela imagine şi la dezbateri, în realitate cu-noaştem care e starea de lucruri din pri-mării.

Discrepanţe şi nemulţumiri

Nu ne putem ascunde după deget

Pentru că e vorba de un invitat, şi încăunul îndereptăţit să-l ascultăm, nu avemcum să trecem sub tăcere intervenţia profe-soarei Ioana Purcărea, lidera S.L.S.P.Con-stanţa: ”Ce să mai comentăm? Totul estepolitizat. Nu ne putem ascunde după deget.O primărie, se ştie, primeşte bani dacă par-tidul său e la guvernare”. Pentru că vă pre-zentăm aici fil mul dezbaterilor suntemnevoiţi să consemnăm că Ionel Chiriţă a in-tervenit şi a cerut să “existe un standard decalitate. S-a discutat prea mult de bugetelede funcţionare şi de cele de dezvoltare, dar-tocmai structurile asociative, care ar puteaavea şi ele un cuvânt, n-au fost consultate.Si trebuie să mă credeţi: vă spune asta pre-şedintele executiv al Asociaţiei Oraşelor”.

Ani Meireanu

Există o neclaritate

E o bucurie să vă semnalăm un album cum este cel ti-părit la Editura OVIDIUS University Press, semnat de Vio-rel Ovidiu Lipovan şi Gabriel Octavian Nicolae.

CONSTANTA REMEMBER (1895-1945) este, aşa cumîl recomandă prof.univ.dr.Valentin Ciorbea, un admirabildar. Şi o bucurie e bine să o împarţi cu prietenii şi cu ceiapropiaţi. Acestea este şi motivul pentru care ne grăbim săsemnalăm cititorilor apariţia albumului întocmit de doi co-lecţionari interesaţi de filatelie şi de plicuri poştale. Albumuladună între coperţile sale adevărate comori, peste 350 deilustrate, multe dintre ele cu imagini inedite, încă un motivpentru că ele să fie preţuite. Din prefaţa semnată de dis-tinsul profesor Valentin Ciorbea am reţinut că albumul esterodul unei pasiuni care merită numai cuvinte de laudă. Vio-rel Ovidiu Lipovan n-a mai apucat să se bucure şi să ţinăîn mâini această bijuterie de album, el a trecut în nefiinţă în2007. Meritul lui rămâne. Gabriel Octavian Nicolae nu l-auitat pe prietenul său şi a apelat la familia regretatului co-lecţionar şi a inclus în album o serie de ilustrate păstrate cumultă grijă şi preţuire.

Merită recunoştinţă şi coordonatorul Editurii care a ti-părit albumul în condiţii deosebite, e vorba de prof.IoanPopişteanu, directorul Bibliotecii Centrale a UnivdrsiăţiiOvidius Constanţa.

I.T.Antim

O bijuterie meşterită cu pasiune

La fiecare pas se vorbeşte deresponsabilitate. Discuţia, trebuiesă subliniem acest fapt, este unanecesară şi de actualitate. Uniichiar pretind că din fotografiile lorar trebui să înţelegem că suntnişte oameni responsabili. Dacăar fi să numărăm pozele unora s-ar putea să scriem că sunt câţivapoliticieni pătrunşi de responsabi-litate, e o lozincă frumoasă şi dăbine la imagine, numai că noi nufacem aici un panou de onoare,căci vorbim de o coaliţie politică.Si amintind de o coaliţie ne vedempuşi în situaţia să vorbim, nu-iaşa? de o clientelă. Şi clientelaare interese, multe dintre ele as-cunse, pentru că aşa sunt vremu-rile. Doar necazurile ies la lumina

zilei. Spuneam că la fiecare passe vorbeşte de responsabilitate,tot la fiecare pas se aminteşte şide credibilitate. Iar dacă preşedin-tele ţării spune că România s-acompromis în această privinţă, nuavem decât să îl credem. Intr-oaltă privinţă, la fel de îngrijoră-toare, e vorba de accesarea fon-durilor europene nu stăm pe roze.Visăm banii europeni, dar pentrua avea parte de aceşti bani tre-buie să avem proiecte. Ca la noila nimeni.: birocraţia ne omoară.Ne omoară cu zile. Statul, iatăîncă un avertisment, nu îşi poatepermite nerambursarea TVA. Câtenu îşi poate permite statul?! Temae veche şi ea apasă pe umerii pa-tronilor, numai că n-au fost găsite

soluţii pentru ieşirea din impas,formele de compensare întârziesă apară. Incă o grijă.

E limpede, şi n-am făcut săpă-turi adânci, partidele au nevoie de“lideri proaspeţi” ca să îl cităm peun clasic în viaţă, iar din câte cu-noaştem opoziţia a făcut schimbări,numai cei de la putere sunt bătuţiîn cuie, e limpede, cum spuneam,că bate vânt de schimbare, e unvânt de care aveam nevoie, ră-mâne să vedem dacă com fi mar-tori la aceste schimbări, căci timpultrece. Celor care au nevoie ledorim sănătate, la politicieni n-amcăzut nicio virtute, aşa că nu ne ră-mâne decât să ne rugăm la Dum-nezeu.

Iulian Talianu

l Încă o grijă

În privinţa fondurilor europene

nu stăm pe roze

Marian Gălbinaşu comentează măsurilede austeritate luate de Guvern

- Vă invit să discutăm, pe scurt,despre ultimele acţiuni pe care le-adesfăşurat Camera Agricolă judeţeanăîn teritoriu. Cu ce începem?

- În comuna 23 August am făcut o vi-zită de documentare unde am invitat fer-mierii la o demonstraţie practică peloturile cultivate cu rapiţă. Am profitat deaceastă întâlnire şi am discutat cu fer-

mierii despre Ordonanţa 246 privind crite-riile de eligibilitate pentru plăţile directe. Inultima vreme, pentru că a plouat şi spe-cialiştii au ezitat să iasă în câmp, am or-ganizat câteva dezbateri şi mese rotundedupă un calendar pe care l-am întocmitîmpreună cu ei. Am promovat tehnologiilemoderne în viticultură, o cerinţă a inte-grării în UE, am insistat în cadrul acestor

dezbateri pe seama produselor ecologiceagroalimentare, conform normelor U.E.,dezbatere ce a avut loc în zona Cerna-vodâ, ne-am întâlnit cu crescătorii de ani-male, 15 gospodării la număr, în zonaHârşova. Acolo am avut invitat un specia-list care le-a vorbit oamenilor de marke-tingul privind producţia de lapte, iardr.ing.Laurenţiu Boala, care a făcut o ex-punere a Programului Naţional de Dez-voltare Rurală 2007-2013, expunere care,îmi place să cred, va da mai mult curajfermierilor vizavi de accesarea fonduriloreuropene şi de aplicarea unor tehnologiinoi care să diversifice producţiile.

- În privinţa accesării fondurilor eu-ropene şi în diversificarea producţiei enevoie, nu spun o noutate, de o altămentalitate, este nevoie de mai multcuraj în privinţa aplicării unor tehnolo-gii noi.

- De acord. Asta e şi motivul pentrucare organizăm aceste întâlniri. Mediulrural are nevoie de informaţii de ultimaoră şi de consultanţă, implicarea fermie-rilor presupune competenţă şi noi, Ca-mera Agricolă judeţeană, asta facem,căutăm să fim tot timpul aproape de fer-mieri, îi încurajăm şi îi instruim, le acor-dăm sprijin şi nu uităm că sunt zonedefavorizate, zone unde trebuie să orga-nizăm dezbateri şi expuneri privind înfiin-ţarea unor culturi, un exemplu estecultura de zmeur. Le amintim fermierilorcă sorgul este o cultură care se cultivăuşor şi ea aduce venituri consistente, lereamintim autorităţilor publice locale, că-rora le acordăm consultanţă în perma-

nenţă, că pajiştile sunt o avuţie. Siaceastă avuţie nu se cade să fie margi-nalizată. Le recomandăm fermerilor cul-turile care aduc venituri, îi îndrumăm săacorde o atenţie mărită loturilor semin-cere, le punem la dispoziţie experienţa in-ginerilor care participă la aceste întâlniri,multe dintre ele cu caracter practic. Săvadă şi să înveţe fermierii tineri.

- Există interes din partea fermieri-lor?

- Există. Şi să nu credeţi că spun aşaca să dea bine la imagine. Adevărul e cătimpul nu mai are răbdare. Trebuie să negrăbim cu toţii să ţinem pasul cu agricul-tura europeană, chit că noi nu avem do-tarea altora,fermierii noştri nu au nicisprijinul pe care îl au alţii. Eu am rămascu un gând mai vechi, îl am de cânderam tânăr specialist: cred că o agricul-tură integrată ne-ar ajuta să ne revenim,ne-ar ajuta să ieşim din impas şi să tre-cem de la ogricultura de subzistenţă launa de performanţă. Agricultura rămâneo şansă pentru noi. Potenţialul esteuriaş. In calendarul întâlnirilor cu fermie-rii am trecut mese rotunde şi dezbatericare să conducă la un reviriment în aso-ciaţiile agricultorilor, le supunem atenţieinoţiuni noi, le prezentăm experienţacelor care au făcut pasul către o agricul-tură performantă, le cerem să respectenormele de mediu şi de protecţia muncii.Ne gândim că o Bursă a cerealelor ar fiun pas înainte. Acum plouă, dar asta nune împiedică să insistăm asupra lucrări-lor pe vreme de secetă. Punând ideelângă idee, însuşindu-ne experienţa al-tora vom grăbi, mă gândesc eu, accesa-rea fondurilor europene. Despre acestelucruri vor discuta în zilele următoare cufermierii şi cu agricultorii din Săcele şi Is-tria, Valu lui Traian şi Cobadin, RasovaAgigea, Grădina, Aliman şi Costineşti.

- Am notat cu atenţie localităţile să ştieşi asociaţiile de producători că specialiştiiCamerei Agricole judeţene vor ajunge pela ei. Măcar să-i ajutaţi cu un sfat.

A consemnat Iulian Talianu

Pag 8 l stare de spirit

C M Y K

Redacţia

Redactor şef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Ţigmeanu, Alina Grigore, Cristina Chebuţă, Luiza Popa, Irina Tudorache.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂIULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Sport

E nevoie de curaj pentru accesarea fondurilor europene

l Interlocutor: ing. Paraschiva Mocănaşu, directorul Camerei Agricole judeţene Costanţa

La Viitorul Constanţa sunt multetalente. Câteva dintre ele cor facevaluri în curând, asta însemnând cătalentul unor tineri mai trebuie şle-fuit pentru a fi ceea ce ei, tinerii fot-balişti, visează să ajungă într-obună zi. Un talent despre care se vavorbi, îndrăznim să facem o profe-ţie, este Nicolae Hertu. Născut laSlobozia, judeţul Ialomiţa, unde afost descoperit de antrenorul C.Pre-peliţă, tatăl fotbalistului de la Uni-versitatea Craiova, Hertu a jucat pela câteva echipe de juniori recunos-cute pe plan naţional pentru faimalor. E vorba de F.C. Argeş, unde l-aavut ca antrenor pe Mihai Ariciu, laDinamo, în vremea când T.Danie-lescu pregătea juniorii. In urmă cudoi ani, Nicolae Hertu a marcat 14goluri într-un tur de campionat sub

culorile Unirii Slobozia, protagonistaunei serii din divizia C. Tânărul ata-cant a marcat un gol chiar împotrivaechipei unde joacă azi, Viitorul Con-stanţa. Suporter înflăcărat al Stelei,el îl are ca idol pe italianul Inzaghi,fotbalist care l-a impresionat decâte ori a fost pe teren.

Nicolae Hertu (născut în 11 ia-nuarie 1991) este, cum spuneam, unjucător în talentul căruia antrenorulCătălin Anghel îşi pune acum marisperanţe. Noul campionat va fi încăo piatră de încercare pentru tineriifotbalişti de la Viitorul Constanţa, in-vestiţia de suflet a marelui Hagi.

Scriem de Nicolae Hertu cu gân-dul că vă semnalăm, cu un ceas maidevreme, un talent pe care vă invi-tăm să-l urmăriţi. Să-l aplaudaţi pe elşi pe tinerii săi colegi de la Viitorul înnoul campionat. Dacă va avea am-biţia tatălui său, Nicolae Hertu vaajunge acolo unde visează acum.Talent are cu carul!

I.T.Antim

Are talent cu carul