Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul VI - Nr.62

l

Decembrie

2013

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

Din sumar

Pag.3

leveniment în comuna corbu

Nicolae iorga

CA LA bALCIC

Pag.2 Pag.4

CARTE POşTALă DE LA TUZLA

l ofensiva proiectelorla techirghiol

SoluŢii pentru implementarea rapidă a

proiectelor

GÂND

UN PARC PENTRU

FARMECUL VACANţELOR

LA EFORIE

AvAntAjele medierii (iii)

lMedierea

martori la două proiectede succes: centrele pentru

tineret din comunelecorbu şi lumina

Pag.4

detalii în pag.5

Radu Mazăre

lproiecte lDeZBAteri lopiNii

"Învãţat se cheamãun om care e bucuros

sã tot înveţe."

PRIVILEGII ŞI AVANTAJEPENTRU TINERI

lÎn Zona Metrolpolitană

EforiE

Pag.7Ovidiu Brăiloiu

Pag.6

Într-adevăr, în ultima vreme mulţitineri trec pragul primăriei şi îlcaută pe primar să afle detaliidespre proiectele care aduc noilocuri de muncă. Construireaunei făbricuţe cu specific pescă-resc e o veste de ultima oră. Con-stantin Florin Micu, primarulcomunei, pe care l-am găsit labirou, răsfoind dosarul proiectului„Centru pentru tineret”, spune căinvestiţia e în grafic, iar alta estepregătită să treacă de pe hârtiepe teren”. Făbricuţa cu specificpescăresc, care va fi demarată înaceste zile, va crea 60 de locuride muncă. „Investitorul, preci-zează primarul, va angaja mulţilocalnici. Va elimina cheltuielilecu transportul, va avea salariaţiila lucru de câte ori va fi nevoie.Câştigă investitorul, pentru căproducţia va merge, în mareparte, la export, câştigă şi local-nicii pentru că vor avea serviciullângă casă. Făbricuţa va fi am-plasată lângă satul pescăresc.Experienţa pe care am acumulat-o în primul mandat mă ajutăacum. Am perseverat şi am câşti-gat. Nu am câştigat doar expe-rienţă, am câştigat şi câtevaproiecte.Am asfaltat 7 kilometri de străzi,a fost un semn că Tuzla a pornitpe drumul modernizării. Avem învedere amenajarea unui parclângă Centrul pentru tineret,acolo unde a fost stadionul co-munal, iar acum ne concentrămatenţia să finalizăm canalizareaşi alimentarea cu apă. Peste câ-teva luni, e bine să se ştie, înce-pem marea asfaltare: avem unproiect pentru 36 de kilometri. Învara lui 2014 Tuzla va fi boboc.Vom declanşa încă din primăvarăo campanie pentru înfrumuseţa-rea localităţii. Începem cu stradaprincipală şi cu clădirile din cen-trul comunei. Le vom da o cu-loare mai vie, îi vom invita pecetăţeni să îşi repare gardurile depe toate străzile unde am făcuttrotuare. Noi ne-am ţinut de cu-vânt, acum e rândul lor să treacăla treabă şi să punem împreunăordine acolo unde nu s-a văzutpână acum o mână de gospodar.Am amenajat o piaţă agroalimen-tară lângă sediul cooperaţiei. Oinaugurăm în câteva zile. Aici îiaşteptăm pe localnici să vină şisă îşi vândă produsele: lapte şiproduse din lapte, carne, pâine şi

peşte. Toate la preţuri de produ-cător. Avem brutărie în comună,avem şi destui gospodari care voravea la dispoziţie spaţii amena-jate unde pot face un comerţ civi-lizat. Mai facem un pas şi pentru

confortul cetăţenilor din cele2500 de gospodării: am achiziţio-nat de curând un utilaj de ultimăgeneraţie pentru servicii de igie-nizare. Îi aşteptăm pe investitoricu braţele deschise, să vinăacum la Tuzla. Suntem în discuţiecu alte două firme care vor investipe raza comunei. Îi privim cuatenţie pe investitori, ne bizuimpe ei şi pe investiţiile pe care levom face, mai cu seamă că vorcrea noi locuri de muncă.Suntem receptivi la recomandă-rile Zonei Metropolitane Con-

stanţa, avem o agendă cu priori-tăţile comunei şi căutăm să lepromovăm în proiectele pe carele întocmim. Sunt oportunităţi pecare nu le putem scăpa printredegete. Avem o şansă şi credemcă e bine să te urci în tren atuncicând ai ocazia. Nu se ştie cândse va ivi alta, spune ConstantinFlorin Micu, primarul comuneiTuzla.Iată, la Tuzla, veştile bune seadună, iar primarul, primul gos-podar al localităţii se grăbeşte săle expedieze către locuitorii co-munei printr-o carte poştală găz-duită în pagina publicaţiei„CRONICA METROPOLITANĂ”.

Andreea Pascu

Pag 2 l educaţie decembrie

2013

carte poştală de la tuZla

Cu ocazia Zilei Internaţio-nale a Voluntariatului, săr-bătorită anual în data de 5decembrie, Asociaţia Tineri-lor pentru România mili-tează activ pentruimplicarea tinerilor în acţiu-nile de voluntariat, indispen-sabile pentru dezvoltareasocială şi economică a Ro-mâniei.

Până la ora actuală, ATPRa derulat 4 campanii la nivelnaţional („Fii voluntar în ţarata”, „Dialoguri la ţintă“, „Trimi-tem copii şcoală“ şi „De 1 De-cembrie, Zâmbeşte“) în care aimplicat peste 1000 de tinerivoluntari din toată ţara, care s-au săturat să stea deoparte şiau rezonat cu motto-ul Asocia-ţiei, „Schimbarea e în noi!“.

„Am reuşit în numai un ande activitate atragerea a peste1000 de tineri în proiectele pecare le derulăm. Este o bucu-rie pentru noi să-i vedem cucât entuziasm se implică şi câtde mult efort depun pentruschimbarea acestei lumi! Îmiaduc cu plăcere aminte de pri-mii mei ani de voluntariat şi,când mă uit în spate, suntmândru de tot ceea ce am rea-lizat. Voluntariatul m-a ajutat

să devin tot ceea ce suntacum şi doresc să împărtă-şesc această victorie perso-nală şi cu restul tinerilor dinRomânia. Pentru a respira,trebuie sa fiu Voluntar. Îi aş-teptăm pe toţi să se înscrie înAsociaţie, pe www.atpr.org/fb“,a declarat Cristian Tănase,preşedintele Asociaţiei Tineri-lor pentru România.

Ziua Internaţională a Vo-luntariatului a fost decretatăde Adunarea Generală a Or-ganizaţiei Naţiunilor Unite prinrezoluţia 40/212 din 17 de-cembrie 1985, iar în anul 2000ONU a stabilit, în proiectul„Millenium DevelopmentGoals“, opt obiective majorecare se doresc a fi atinsepână în anul 2015, anume:eradicarea sărăciei şi foame-tei în formele lor extreme, asi-gurarea educaţiei primare lanivel global, promovarea ega-lităţii între sexe, reducereamortalităţii copiilor, îmbunătă-ţirea sănătăţii maternale, com-baterea HIV/SIDA şi a altorboli, asigurarea durabilităţiimediului înconjurator, asigura-rea unui parteneriat globalpentru dezvoltare.

„În ziua de astăzi, cândoamenii au ajuns să creadă

că pot cumpăra orice, volun-tariatul a devenit mai impor-tant ca niciodată. A sositvremea în care ar trebui săreînvăţăm să facem lucruri dininimă, fără să aşteptăm nimicîn schimb. Acestea sunt şi va-lorile promovate de asociaţianoastră.

O asociaţie de voluntari re-lativ tânără, dar cu perspec-tive largi, care îşi propune săcreeze o Românie mai bună,începând cu tinerii, cu cei caretrebuie sa fie modele demnede urmat pentru generaţiile ur-mătoare. Iar modelele nu seclădesc cu bani, ci cu respec-tul celorlalţi.“ a declarat Octa-vian Constantinescu,preşedintele Asociaţiei Tineri-lor pentru România, filiala Bu-cureşti.

Asociaţia Tinerilor din Ro-mânia este o organizaţie non-guvernamentală, înfiinţatăanul acesta, care are caobiective majore promovareatinerilor în mediul social, eco-nomic şi educaţional, precumşi responsabilizarea acestoracu privire la viaţa lor şi rolul pecare îl au în familie, şcoală şisocietate.

Drd. Tănase Tasenţe

ATPR: „VolunTARiATul uneşTe TineRii şi esTe indisPensAbil PenTRu dezVolTAReA sociAlă şi economică“

l 5 DECEmbRIE – ZIUA INTERNAţIoNALă A VoLUNTARIATULUI

l Pag 3turismdecembrie

2013

Cetatea Histria, situată pemalul lacului Sinoe, este prima co-lonie greacă de pe ţărmul de vestal Mării Negre. Întemeiată pe lamijlocul secolului VII a Chr. Histriaare o dezvoltare neîntreruptă atâtîn perioada greacă, cât şi în cearomană, reprezentând pentrumultă vreme cel mai însemnatcentru economic şi cultural de lagurile Dunării. Istoria oraşului înperioada greacă cunoaşte pe-rioade de dezvoltare întrerupte dedistrugeri violente datorate, perând, următorilor: campaniei luiDarius împotriva sciţilor (sfârşitulsec.VI-a Chr.), confruntărilor dintreFilip al II-lea şi Ateas (a doua ju-mătate a sec.IV- a Chr.) sau inclu-derii în regatul lui Burebista(mijlocul sec.I a Chr.).

Sub stăpânirea romană oraşulcunoaşte o autonomie nominală şiaderă la “Comunitatea elenilor din

Pont” (Hexapolis/Pentapolis).Prosperitatea din timpul împăraţi-lor Antonini şi Severi (sec.II – pri-mele decenii ale sec.III p.Chr.)este întreruptă de invaziile carpo-gotice de la mijlocul sec.III p.Chr.În perioada Dominatului (sec.IV-VIp.Chr) Histria cunoaşte o perioadăde relativă linişte şi dezvoltare în-treruptă de atacuri ale hunilor(sec.IV şi V p.Chr), avarilor şi sla-vilor (a doua jumatăte a sec.VIp.Chr). Sfârşitul propriu-zis al His-triei ca centru urban se leagă decondiţiile politice şi administrativeale Dobrogei în sec.VIIp.Chr. Dupătreisprezece secole de existenţă iasfârşit istoria cetăţii.

Zidul de incintă păstrat repre-zintă ultima restrângere a cetăţii.Construit după distrugerea goticăde la mijlocul sec.III p.Chr, ziduleste distrus la sfârşitul aceluiaşisecol (295 p.Chr.) şi refăcut în

sec.IV p.Chr. în vremea lui Diocle-tian şi Constantin cel Mare. Alte re-faceri vor avea loc în timpuldomniei lui Anastasius şi la sfârşi-tul sec.VI – începutul sec.VII p.Chr,Incinta de vest este prevăzută cu7 turnuri şi două porţi. Alte 3 turnurişi două porţi mai mici sunt con-struite pe laturile de nord şi de sudale incintei.

Poarta mare a cetăţii are o des-chidere de 3,30 m. Ea este prevă-zută cu patru turnuri, ce cuprindîntre ele o curte interioară.

Piaţa şi edificiile publice de tipbasilical urmează imediat în spa-tele porţii. Basilica paleocreştină,cu criptă, situată în faţa porţii de in-trare, funcţiona încă în mijloculsec.VI p.Chr.

Spre sud sunt două basilici ci-vile, cu câte două rânduri de co-loane, care au servit probabil unorscopuri administrative.

Edificiul comercial (tabernae),construit în sec.IV p.Chr. se com-pune dintr-o sală cu absidă şi o în-căpere lungă, prevăzută cutejghele şi boxe. Piaţa cu porticeste situată la capătul străzii ceconduce la terme; este pavată culespezi de piatră şi mărginită cubaze de coloane aparţinând ordi-nului ionic.

Băile romane (terme I) – ame-najate, cu aproximaţie, în sec.Ip.Chr., vor funcţiona până la sfâr-şitul sec.IV p.Chr. Edificiul se com-pune din săli de acces (lojeseparate prin arcade şi pavate cumozaic) şi săli cu funcţie termalăpropriu-zisă: tepidarium, calda-rium, laconicum, frigidarium.

Cartierul de est (Domus) – si-tuat pe malul lacului este formatdin patru insule de edificii laice şi

religioase, plasate la intersecţia adouă artere de circulaţie impor-tante. Încăperile sunt dispuse înjurul unor curţi interioare cu por-tice. Unele presupun structuri eta-jate sau cu o funcţionalitatespecială (reşedinţă a episcopului,adăposturi pentru pelerini, spaţiiadministrative-gospodăreşti). În-treg ansamblul datează din sec.IV-VI p.Chr.

Basilica episcopală –este unadintre cele mai mari basilici creş-tine din Dobrogea (ea măsoară 58m lungime şi 18 m lăţime). Accesulse făcea prin trei portaluri monu-mentale, încadrate de elementedecorative din marmură. Edificiul afost construit în prima jumătate asec.VI p.Chr. peste o basilică maimică de la sfârşitul sec.IV p.Chr.

Zona sacră – atestă cele dintâidovezi de existenţă ale oraşului.Spaţiul este ocupat de vestigii aletemplelor lui Zeus, Afroditei, pro-babil al lui Apolon, de altare şi bazevotive. Ea a funcţionat de la mijlo-cul sec.VI a Chr. până la sfârşitulperioadei elenistice.

Băile romane II – situate înafara incintei romano-bizantine.Construcţia cu o suprafaţă de cca.1000 metri pătraţi dispune de ocurte interioară înconjurată pe treilaturi de un portic cu coloane şiamenajări proprii destinaţiei sale(săli de baie, sistem de încălzire,reţea de canalizare).

Muzeul cetăţii etalează unbogat material documentar, rezul-tat al cercetărilor arheologice des-făşurate aici de aproape un secol.Ele constau în inscripţii, elementearhitectonice, fragmente sculpu-rale, ceramică, vase de sticlă, mo-nede, etc.

ruinele cetăţii histria

Faimos pentru tratamentele bal-neare, oraşul Techirghiol va avea,începând cu primăvara lui 2015 şifaima de oraş al florilor. Proiectul„Arta grădinăritului transfrontalier laMarea Neagră“, proiect coordonatde Consiliul Local Techirghiol va dao nouă înfăţişare oraşului aflat demai multă vreme în topul staţiunilordin turismul balnear. Tenace şi per-severent,Adrian Stan, primarul ora-şului Techirghiol, e dispus să neofere detalii acum: „După imple-mentarea acestui proiect, pe care l-am construit cu multă stăruinţă,vom avea cu ce să ne mândrim înfaţa turiştilor“. Partenerii acestui

proiect, Consiliul Local Techirghiolşi Universitatea Ovidius Constanţaşi Centrul Cultural „Palatul Balcic“,primăria Balcic şi Grădina BotanicăBalcic – Universitatea Sofia vor par-ticipa la implementarea acestui pro-iect care va fi, susţine Adrian Stan,un produs turistic de mare atracţie.„E un proiect a cărei parte de fru-

museţe se va bucura cu siguranţăde admiraţie. Vom amenaja o serăpe 8000 de m.p. şi vom planta şi ar-bori specifici regiunii Dobrogea, aşacă turiştii vor avea în faţa ochilor oprivelişte minunată de flori. Va fi ominunăţie de peisaj. Ca la Balcic.Acolo există o experienţă şi vomavea la îndemână o lecţie pe carevom căuta să o preluăm până lacele mai mici detalii. Vom crea ozonă de promenadă, să capete şi

oraşul nostru mai mult farmec, vorapărea şi noi locuri de muncă, zecela Techirghiol şi şase la Balcic,acolo unde se vor face modernizărişi se va înfiinţa un punct de infor-mare turistică”.

E limpede, la Techirghiol se în-tâmplă ceva, proiectele sunt tot atâ-tea semne că oraşul nu bate pasulpe loc.

Pagină realizată deIulian Talianu

CA LA BALCIC

Este situat în partea sudicăoraşului Constanţa, unde, îm-preună cu capela militară.“Sfinţii Impăraţi Constantin şiElena”, realizează un complex

istorico-militar şi religios carepune în evidenţă tradiţiile mili-tare şi religioase din Dobrogea.

In expoziţia permanentăsunt prezentate colecţiile dearme albe şi de foc, de decora-ţii şi documente, aparatură detransmisiuni, uniforme deepocă şi piese de artilierie. Seorganizează prezentări dearme, exerciţii demonstrative şijocuri tematice pentru copii, cucaracter istorico-militar.

muzeul militar naţional

lofensiva proiectelor la techirghiol

l turism cultural de cunoaştere

Pag 4 l credem cã vã intereseazãdecembrie

2013

„Priviţi cum s-a transformat oclădire reabilitată, e o casă fru-moasă acum. Centrul pentru tine-ret din comuna Lumina, e unproiect de succes“ , de-clara la inaugurare Ani Merlă, ad-ministratorul delegat al Asociaţieide Dezvoltare IntercomunitarăZona Metropolitană Constanţa.

Un martor al acestor transfor-mări, primarul comunei DumitruChiru, şi-a amintit că au fost unelemurmure la început, „unii erau ne-încrezători, dar acum e altceva.Dintr-o clădire în paragină a prinscontur un centru modern. M-amîntâlnit cu tinerii din comună, aadăugat primarul, şi am stabilit uncalendar cu evenimentele care vorfi găzduite aici. Ei vor avea la dis-poziţie un teren de volei, o salădotată cu calculatoare, una de şahşi tenis de masă, e un spaţiu ge-neros. Tinerii din Lumina se voraduna aici, nu vor mai fi nevoiţi să

facă naveta la Constanţa să des-copere, spre exemplu, frumuseţeaartei, vor avea şevaletul la înde-mână. Nu ne rămâne decât să or-ganizăm activităţi care să-i atragăpe tineri. A fost o oportunitate, darşi o provocare. Acum privim cu alţiochi şansele pe care le avem înfaţă, şanse oferite de proiecte. Negândim tot la tineri. Ei au nevoiede o sală de sport, ne gândim săreabilităm şi alte clădiri, avem învederea amenajarea unor spaţiipentru o creşă şi o grădiniţă. Amfăcut ceva cu forţe proprii, nu pu-

team să privim cu indiferenţă soli-citările părinţilor”.

Într-adevăr, după inaugurareaCentrului pentru tineret, primarulDumitru Chiru i-a invitat pe partici-panţii la acest eveniment într-oclădire din apropiere, să vadă spa-ţiile amenajate pentru copii, cumspuneam, cu forţe proprii. „Staumai liniştiţi acum şi părinţii copii-lor. Aduc copiii aici dimineaţa şi laora cinci după-amiază vin să-i ia.Le citesc pe faţă o mare mulţu-mire”. Am văzut clădirea reame-najată şi folosită acum drept

grădiniţă şi putem scrie că mânagospodarului se vede la fiecarepas.

Dumitru Chiru se gândeşteacum cu optimism şi la alte pro-iecte: „Rămâne să le scriem pehartie şi să fim pregătiţi pentru noiprovocări”. El ştie de unde a pornitla drum, ar putea să se lamen-teze, dar n-o face. E convins cădrumul proiectelor de pe hârtie şipână pe teren e un drum anevo-ios, dar acum a descoperit cheiasuccesului, a descoperit că muncaîn echipă scurtează acest drum.

La Lumina e linişte, o liniştedesăvârşită, ca în somnul de dupăamiază al copiilor, aşa că primarulşi consilierii locali pot plănui cu ho-tărâre noi proiecte, pot demara, casă îl cităm pe Dumitru Chiru, onouă campanie în exerciţiul finan-ciar 2014 – 2020, să fie şi la Lu-mina mai mult soare pe uliţelesatului. Decalajul dintre mediulrural şi cel urban să fie diminuat,iar locuitorii să simtă că imple-mentarea unui proiect aducenumai avantaje.

Adrian Crăciun

martori la un Proiect De succeslcentrul pentru tineret din Lumina

În numai câteva luni, cu mult în-ainte de termenul stabilit pentru fi-nalizarea investiţiei, la CORBU afost reabilitată şi dotată o clădirecare, începând din această lună, vafi utilizată drept Centru pentru tine-ret. Un proiect iniţiat de Zona Me-tropolitană Constanţa, proiect privitcu unele reţineri de cârcotaşi, puneacum în lumină o tresărie de orgo-liu a primarului Marian Gălbinaşu,cel care a întâmpinat echipa acestuiproiect cu pâine şi sare, primulsemn că inaugurarea Centruluipentru tineret din comuna Corbu afost un eveniment pentru localnici.Înţelegem mai bine emoţia primaru-lui inserând declaraţia lui: „Foartepuţini credeau că se va întâmplaaşa ceva într-un timp atât de scurt.Mulţumesc în mod deosebit echipeide la Zona Metropolitană pentruaceastă frumoasă surpriză. Acumavem o clădire minunată. Iată că nebucurăm şi de un privilegiu: este pri-mul Centru pentru tineret unde setaie panglica. Atât eu, cât şi consi-lierii locali suntem mândri şi înce-pând de azi ne vom gândi ce va

trebui să facem aici pentru a diver-sifica petrecerea timpului liber decătre tinerii din comună. O clădirecare nu mai putea fi utilizată a fostreabilitată în şapte luni şi acum estepregătită pentru a pune la dispozi-ţia tinerilor spaţii generoase şi mo-dalităţi de învăţare. E un locminunat pentru întâlnirile tinerilor,un loc unde se pot desfăşura activi-tăţi cultural-artistice şi educativepentru ei şi cu sprijinul lor. Centrulpentru tineret a fost dotat peste aş-teptări: 16 calculatoare, 4 laptopuri,un videoproiector, 7 mese pentrutenis de masă, 9 mese pentru şah,8 şevalete pentru pictură, ca săamintesc doar câteva dotări. Lista e

mai lungă. Ea ar putea continua cudotările din sala de sport. Tinerii vorbeneficia de consiliere vocaţionalăşi de orientare profesională“.

Adrian Crăciun, coordonator deproiecte în cadrul Asociaţiei de Dez-voltare Intercomunitară Zona Me-tropolitana Constanţa, i-a invitat petinerii prezenţi la acest evenimentsă vină aici şi să se bucure de utili-tatea noului Centru pentru tineret:“Sperăm să primim în perioada ur-mătoare cel puţin o alocare finan-ciară pentru Constanţa, şi într-obună zi vă vom putea da încă oveste bună”.

Primarul Marian Gălbinaşu s-agrăbit să le dea tinerilor din sală de

veste că primăria şi Consiliul LocalCorbu au întocmit deja un calendarcu evenimente pentru aceastălună,eveniemnte ce vor fi găzduitede noul Centru pentru tineret:„Avem deja solicitări pentru specta-cole, ne gândim să organizăm ogală unde vom invita agenţii econo-mici pe care îi vom premia înaceastă lună; vom invita şi elevii,am discutat cu directoarea şcolii,Silvia Bică. Alţii au solicitat să des-chidem un curs de dans modern,cadrele didactice au făcut propuneripentru alte câteva evenimente, aşacă vom fi nevoiţi să căutăm soluţiipentru ca spaţiile de aici să fie mul-tifuncţionale”.

După ce a semnat procesul-ver-bal de predare-primire, Ani Merlă,administratorul delegat al Asociaţieide Dezvoltare IntercomunitarăZona Metropolitană Constanţa, asubliniat în cuvinte potrivite pentruo asemenea festivitate că „tinerii dincomuna Corbu vor avea de acumîncolo la dispoziţie săli care au fostdotate la standarde europene.Până în primăvara anului viitor pri-măria trebuie să identifice şi alteclădiri pentru a fi reabilitate şi mo-dernizate. Începând din 2014 vomputea discuta şi detaliile“.

Iulian Talianu

priVileGii şi aVantaJe pentru tinerileveniment în comuna corbu

l Pag 5actualitatedecembrie

2013

Se discută că în exerciţiul fi-nanciar 2014-2020 o mică partedin Investiţiile Teritoriale Inte-grate să fie alocată mediuluiprivat. A fost avansat şi un pro-cent: între 5 şi 10 la sută. Secaută, înţelegem, soluţii pentrudescentralizarea banilor euro-peni şi pentru implementareamai rapidă a proiectelor.

Comisia Europeană a venitşi cu o sugestie şi recomandă oconcentrare pe zonele unde se

ştie despre ce este vorba: oprioritate ar fi zona urbană.Pentru moment. Se încearcă săfie avansată şi ideea realizăriiunui program pilot, el urmândsă fie rezervat Deltei Dunării.Prezent la dezbateri, preşedin-tele UGIR 1903, filiala Con-stanţa, Sorin Gabriel Strutinsky,a venit cu o propunere şi a pusîn discuţie folosirea terenului de

pe malurile Canalului Dunăre –Marea Neagră.

Sorin Chiriţă, coordonatorulPolului de Creştere Constanţa,crede că în exerciţiul financiar2014-2020 Investiţiile Terito-riale Integrate ar trebui să aibăun teritoriu extins. Adrian Cră-ciun, coordonatorul proiectelordin Zona Metropolitană Con-stanţa, a făcut următoarea re-marcă: „Avem proiecte pentrudezvoltarea turismului, pro-iecte susţinute de autorităţile lo-cale, iar acum e momentul săvină cu iniţiative şi sectorul pri-vat. Se simte nevoia unor in-vestitori în staţiunea Mamaia şiîn Zona Peninsulară“.

Preşedintele UGIR 1903, fi-liala Constanţa, a propus să seîntocmească un calendar şi săse facă investiţii care să dea unorizont. Pe partea privată, dinpăcate, au fost bani foarte pu-ţini. Ar trebui, sublinia Sorin Ga-briel Strutinsky, să existeinteres şi pentru dezvoltareasectorului privat. Ani Merlă, ad-ministrator delegat al Zonei Me-tropolitane Constanţa, avertizacă politica UE tinde spre des-centralizare, iar Investiţiile Teri-torial Integrate ar trebui să fieun organism intermediar. Priva-ţii, a subliniat Ani Merlă, trebuiesă înţeleagă bine oportunităţile.Ar trebui să existe la Zona Me-tropolitană Constanţa un Con-siliu Director care să evalueze

proiectele şi să stabilească par-teneriatele.

Participant activ la dezba-teri, viceprimarul municipiuluiConstanţa, Decebal Făgădău,a accentuat ideea unui dialogpermanent între parteneri“. Maimult, trebuie ca sectorul privat

să fie încurajat. Eu aş vrea caîn Investiţiile Teritoriale Inte-grate componenta privată săvină cu sugestii. Ce oferim pri-vaţilor? Privatul are un rol de-corativ. Care e structuradecizională? Să existe crieteriiclare. Trebuie să fim mai prag-matici. Să nu mai lucrăm cu in-dicatori aproximativi“.

Concluzii. Ele au fost fărăechivoc. Participanţii la dezba-teri au căzut de acord că estenevoie de combativitate şi deconsultare. În cel mai scurt timpse va stabili un prim draft de cri-terii. S-a subliniat faptul că enevoie de o abordare unitară.Concluziile sunt lapidare aşacum au fost şi dezbaterile. Înprimăria Constanţa există o ex-

perienţă în privinţa proiectelor.Primarul Radu Mazăre este cu-nocut ca un susţinător al pro-iectelor care dezvoltă turismul,în multe cazuri el a fost unpunct de sprijin pentru imple-mentarea cât mai rapidă aacestor proiecte. Altele au fostiniţiate de către primar. Cu fie-care ocazie primarul a încurajatsectorul privat şi a promovat in-vestiţiile agenţilor economici.

Andreea Pascu

PROPUNERI şI ESTIMăRI

lproiecte lDeZBAteri lopiNii

Sorin Chiriţă

Radu Mazărre

Decebal Făgădău

Ani Merlă

Sorin Gabriel Strutinskzy

Corala Armonia a participat învară la Campionatului European alCorurilor, desfășurat la Graz, Aus-tria. Fiind înscrisă la trei secțiuni:Cor bărbătesc, Folclor și Muzicăsacră, Corala „Armonia” s-a întorsacasă cu un bilanț deosebit: unmare premiu (Cor bărbătesc),două medalii de aur (Folclor și Corbărbătesc) și una de argint (Mu-zică sacră).

„Trebuie să spunem căaceastă corală a devenit profesio-nistă întrucât interpretează, cuexactitate, cele mai pretențioasepiese din toate genurile muzicale.

Au fost foarte apreciați, publiculgustând aceste cântări cu bucuriedeosebită, iar specialiștii au consi-derat-o cea mai bună corală dintrecele participante.

Sunt bucuros că au fost amba-sadorii României și ai Bisericiinoastre Ortodoxe la Graz, întrucâteste singurul cor care a ajuns laaceste performanțe: anul trecutdouă medalii mondiale, iar anulacesta două medalii de aur și una

de argint. Nu se vor opri aici”, aprecizat ÎPS Teodosie, Arhiepisco-pul Tomisului.

Corala bărbătească „Armonia”a fost înființată în anul 2001 în ca-drul Seminarului Teologic Ortodoxdin Tulcea, iar doi ani mai târziu aintrat sub tutela Arhiepiscopiei To-misului. Corala a fost dublu meda-liată cu aur, în vara anului 2012, laOlimpiada Internațională ”WorldChoir Games” din S.U.A.

În prezent, corala este formatădin preoți, diaconi, studenți ai Fa-cultății de Teologie și abordeazăun repertoriu diversificat, fiindcompus atât din piese religioase,folclor românesc, colinde tradiţio-nale româneşti şi străine, cât şipiese din repertoriul clasic univer-sal. A participat la numeroase con-cursuri și concerte, atât în țară câtși în străinătate.

Ioniţă Iacob

Pag 6 l evenimentedecembrie

2013

bilanț de aur pentru corala „armonia”lLauri pe scenă

În primele două numere ale pre-zentului articol, v-am prezentatceea ce reprezintă medierea, bene-ficiile acesteia şi procedura desfă-şurării medierii.

Ţinând cont de contextul crizeieconomice pe care o traversăm, încare totul se cuantifica pecuniar, unprim beneficiu al medierii se referăla taxa de timbru, care este sub-stanţial mai mică atunci când ale-gem medierea că soluţie derezolvare a conflictelor noastre, câtşi la restituirea acesteia, în situaţiaîn care cauza a ajuns pe rolul in-stanţei judecătoreşti şi s-a achitat oasemenea taxa.

Conform Legii medierii nr.192/2006, părţile care au apelat lamediere şi în urmă procesului demediere au ajuns la o înţelegere,transcrisă într-un Acord de me-diere,pot supune Acordul de me-diere încuviinţării instanţei dejudecată ori autentificării notariale.

Instanţa de judecată va lua actde Acordul de mediere, va verificădacă acesta indeplindeste condiţiilede legalitate, şi va da o hotărâre deexpedient care va cuprinde exactînţelegerea părţilor.

Pentru încuviinţarea Acorduluide mediere de către instanţa de ju-decată părţile vor trebui să achite otaxa de timbru, special calculatăconform OUG nr. 80/2013.

Prin nouă Ordonanţă privind ta-xele de timbru, cuantumul taxei semodifică sustantial în beneficiul ce-tăţeanului atunci când acesta ape-lează la mediator pentru

soluţionarea conflictului sau prinmediere înaintea deschiderii unuiproces judiciar.

Astfel pentru cererea de încuvi-inţare a Acordului de mediere se vaplăti o taxa de timbru judiciar dedoar20 de lei. Atunci când prinAcordul de mediere se realizeazăun transfer de proprietate ori a altuidrept real, ori Acordul priveşte unpartaj judiciar, la această taxa de 20de lei se adaugă 50% din valoareacare ar fi fost plătită în cazul în careconflictul se soluţiona în instanţa dejudecată.

Astfel articolul 11 alin. (1) dinOUG nr. 80/2013 dispune că: altecategorii de cereri se taxează dupăcum urmează: a) cereri prin carepărţile solicită instanţei pronunţareaunei hotărâri care să consfinţeascăînţelegerea părţilor, inclusiv cândeste rezultată din acordul de me-diere – 20 lei; în cazurile în care în-ţelegerea sau acordul de medierepriveşte transferul dreptului de pro-prietate sau al altui drept real asu-pra unuia ori mai multor bunuriimobile, la această suma se adaugă50% din valoarea taxei care s-ardatora pentru acţiunea în revendi-care a bunului cu valoarea cea maimare dintre bunurile care fac obiec-tul dreptului real transferat. În cazulîn care înţelegerea sau acordul demediere are că obiect partajul, lataxa fixă se adaugă 50% din valoa-rea taxei calculate potrivit art. 5

Articoul 5 alin. (1) din aceeaşiOrdonanţă are următorul enunţ: ce-rerile în materia partajului judiciar se

taxează astfel: a) stabilirea bunuri-lor supuse împărţelii – 3% din va-loarea acestora; b) stabilirea calităţiide coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui copro-prietar – 50 lei pentru fiecarecoproprietar; c) creanţe pe care co-proprietarii le au unii faţă de alţii,născute din starea de proprietatecomună – 3% din valoarea crean-ţelor a căror recunoaştere se soli-cită; d) cererea de raport – 3% dinvaloarea bunurilor a căror raportarese solicită; e) cererea de reducţiunea liberalităţilor excesive – 3% dinvaloarea părţii de rezervă supusăreîntregirii prin reducţiunea liberali-tăţilor; f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea derealizare a acestuia – 3% din va-loarea masei partajabile. Alin. (2)Dacă cererile în materia partajuluijudiciar prevăzute de alin. (1) se for-mulează în cadrul aceleiaşi acţiuni,această se taxează cu o singurătaxa de 5% din valoarea masei par-tajabile.

O situaţie aparte este reprezen-tată de restituirea taxei de timbruatunci când se apelează la medierepentru o cauza aflată deja pe rolulinstanţei de judecată.

Legea nr. 202/2010, cunoscutăsub numele de ”Mică reforma”,abrogă art. 23 alin. 21 din Legea164/1997, privind taxele judiciare detimbru, în sensul că acestea nu semai restituie în cazul tranzacţiilor in-tervenite între părţi, în aceste con-diţii, doar medierea rămânândsingură modalitate de soluţionareamiabilă a litigiilor, în urmă căreia semai pot restitui taxele de timbruavansate în dosar, conform preve-derilor art. 63 alin. 2 din Legea nr.192/2006, privind medierea şi orga-nizarea profesiei de mediator.

Astfel, în caz de partaj în urmăunui divorţ, în cazul unor neînţele-geri privind succesiunea ori în altelitigii al căror obiect poate fi evaluatîn bani, dacă părţile implicate solu-ţionează litigiul prin mediere şi în-cheie un acord de mediere, acesteapot beneficia de restituirea taxei detimbru.

Că atare, instanţa ia act deacordul de mediere, verifică acordulpărţilor şi pronunţă soluţia în con-formitate cu acordul de mediere,dispunând totodată şi restituirea ta-xelor de timbru achitate de părţi.

În orice moment al procesului sepoate recurge la mediere, iar taxade timbru se va restitui, la cerere,indiferent de momentul în care păr-ţile ajung la un acord.

Mai mult decât atât, potrivitpracticii deja înregistrate în instanţa,dacă părţile ajung la un acord demediere înainte de a plăti taxa detimbru, instanţa nu va mai solicităplata acestei taxe.

În concluzie, oricare ar fi mo-mentul ales pentru încheierea acor-dului de mediere, taxa de timbru seva restitui la cererea părţilor sau nuva mai fi achitată.

Dacă un litigiu este iminent saul-aţi declanşat deja, iar taxa de tim-bru este împovărătoare, prindeţicuraj şi adresaţi-va unui mediator.Informarea este gratuită! Nu ezitaţi!Mediatorul va ştii să va ghidezepentru a ajunge la un acord, chiar şiîn situaţia în care aveţi impresia căpartea adversă nu doreşte săajungă la o înţelegere.

Astfel, nu veţi economisi numaibani, ci şi timp, stresul va fi mult mairedus şi veţi avea şanse mari de areînnoda relaţia cu cel cu care vaaflaţi în litigiu.

AvAntAjele medierii (iii)

lMedierea

lMeDiereA Şi tAXA De tiMBrU

l Pag 7proiectedecembrie

2013

În urmă cu câteva zilea avut loc Ediţia a V-a aCampionatului Mondialde Karate Tradiţional Fu-dokan-Shotokan (WFF),pentru juniori, tineret şiseniori, precum şi CupaMondială pentru copii,care s-a desfăşurat laPraga, Cehia, competiţiela care au participat unnumăr de peste 1200 desportivi din 46 de ţări. Laaceastă competiţie clubulcondus de Dumitrescu Ni-colae 6 Dan şi CiucuDănuţ 1Dan a participatcu sportivii: Ciorobai Edna

Ege-cadeţi (14-15 ani),care a obţinut 3 medaliide Argint la probele deKata individual. Fuku-Goşi Kumite individual.

- Alexandru Păun– categoria Tineret (19-21ani) a cucerit 4 medalii:

- Loc I (medalie

de Aur) – Enbu mixt- Loc II(medalie

de Bronz) Kata echipe- Loc III (medalie

de Bronz) – Kata indivi-dual

- Loc III (medalieBronz) – Fuku-Go.

Sportivii şi clubul con-dus de Nicolae Dumi-trescu mulţumesc şi peaceastă cale firmei CO-MISION TRADE şi primă-riei oraşului Eforie, primarOvidiu Brăiloiu.

Iacob Ioniţă

Se cuvine să facem risipă decerneală şi să scriem despresuccesul unui proiect care afost nominalizat pentru premiile„Cele bune să se adune”, con-surs naţional de proiecte pen-tru administraţia publică locală.Premiile se vor acorda în cadrulGalei “Cele bune să se adune”,eveniment ce va fi găzduit demunicipiul Braşov în ziua de 12decembrie. Concursul naţionalde proiecte pentru Administra-ţia publică locală, intitulat “Celebune să se adune” este un eve-niment marca APL (Revista Ro-mână de Administraţie PublicăLocală)

Oraşul Eforie, în calitate de be-neficiar, a încheiat contractul de fi-nanţare cu Ministerul Dezvoltări

Regionale şi Administraţiei Pu-blice Locale, în calitate de Autori-tate de Management pentruProgramul Operaţional Regional2007-2013, prin Agenţia pentruDezvoltare Regională Sud-Est.Obiectivul proiectului este îmbu-nătăţirea factorilor de mediu şicreşterea calităţii vieţii prin crea-rea unui parc în oraşul Eforie. Şiacum câteva detalii. Parcul va fi

amplasat în Eforie Sud, pe stradaDezrobirii, în zona Cazino, pe su-prafaţă de aproape 1000 de m.p.În primul rând, proiectul va îmbu-nătăţi calitatea vieţii, va contribuila înfrumuseţarea zonei şi va îm-bogăţi biodiversitatea. Un parc pemalul mării e o oază de linişte şiun bun prilej de desfătare pentrulocalnici şi pentru turişti, încă o do-vadă că administraţia publică lo-cală, îndeosebi primarul IonOvidiu Brăiloiu, aşează în centrulatenţiei zonele de recreere atât demult căutate de turişti în sezonulestival. Noul proiect vizează întrealtele şi amenajarea unui spaţiude joacă pentru copii, încă un pri-vilegiu pentru cei care aleg pentruvacanţă oraşul Eforie. În zona Ca-zino vor fi reabilitate aleile pieto-nale, aici urmând să fie amplasatepiese de mobilier specific, pistăpentru role, fântâni arteziene şitoalete ecologice. Trebuie săamintim că noul proiect pune înevidenţă stăruinţa administraţieipublice locale interesată tot maimult în ultimii ani să sporească di-namismul economic şi turistic, darşi potenţialul zonei.

Şi o precizare: finanţarea ne-rambursabilă este de 98 la sutădin valoarea totală eligibilă a pro-iectului. Alte avantaje: vor apăreanoi locuri de muncă , oraşul va fiun punct de atracţie pentru turişti,încă o dovadă că perseverenţaprimarului nu poate trece neob-servată. Între beneficiarii acestuiproiect se află, nu-i aşa? şi agen-ţii economici , dar şi investitoriicare, iată, vor căpăta mai multăîncredere şi vor avea la îndemânăo sumedenie de facilităţi care îivor stimula şi îi vor ademeni, ca săîl cităm pe Ovidiu Brăiloiu, să des-copere farmecul vieţii la Eforie.

Iulian Talianu

UN PARC PENTRU FARMECULVACANţELOR LA EFORIE

lSportivii din eforie

lUn proiect premiat la un concurs naţional

laureaţii unui concurs De anVerGură

EforiE

Pe 6 decembrie, în hainede sărbătoare, Liceul Teh-nologic „Nicolae Dumi-trescu“ Cumpăna şi-a primitoaspeţii pentru a doua edi-ţie a Zilelor Liceului.

Elevii coordonațide cadrele didactice au lu-crat pe ateliere de creație (li-terară, quilling – tehnicarulării hârtiei, pictură), auparticipat la competiții spor-tive la Sala de sport “ElenaFrâncu” din localitate.

Un scurt moment artistica bucurat sufletele invitaților

– cadre didactice pensio-nate ce au slujit aceastășcoală și colaboratori actualiai organizației, membrii aicomunității.

Cu speranţa că acestezile vor rămâne o amintireplăcută atât pentru elevi, câtşi pentru profesori, doamnadirector a mulţumit tuturorcelor care s-au implicat înactivităţile liceului, precum şiinvitaţilor care şi-au expri-mat bucuria de a fi prezenţila aceste manifestări.

Andreea Pascu

ZIUA ŞCoLII

cumpăna

Oraşul Năvodari va derula pro-iectul ,,Modernizarea şi Reabilitareade Noi Capacităţi de Producere aEnergiei Electrice pentru IluminatulPublic”, cofinanţat prin Fondul Euro-

pean de Dezvoltare Regională, înbaza contractului de finanţare în-cheiat cu Ministerul Economiei, De-partamentul pentru Energie,Organismul Intermediar pentru

Energie.Investiţia se încadrează în Pro-

gramul Operaţional Sectorial „Creş-terea Competitivităţii Economice”,Axa Prioritară 4 – „Creşterea efi-cienţei energetice şi a securităţii fur-nizării, în contextul combateriischimbărilor climatice”, DomeniulMajor de Intervenţie 4.2 – “Valorifi-

carea resurselor regenerabile deenergie pentru producerea energieiverzi”, Operaţiunea 4.2. – „Investiţiiîn modernizarea şi realizarea de noicapacităţi de producere a energieielectrice şi termice prin valorificarearesurselor regenerabile de energie:biomasă, resurse hidroenergetice(în capacităţi de mică putere <10MW), solare, eoliene, biocombusti-bili, resurse geotermale şi alte re-surse regenerabile de energie”.

Trebuie precizat că în cadrulacestei operaţiuni au fost semnateun număr 80 de contracte de finan-ţare în valoare de2.043.737.435 lei, din care 32contracte au ca beneficiari autorităţipublice locale şi 48 au ca beneficiariîntreprinderi mici şi mijlocii.

Contractul semnat cu OraşulNăvodari este în valoare totală31.872.663,90 lei , din care asis-tenţa financiară nerambursabilăeste de 20.639.525 lei.

Proiectul răspunde obiectiveloroperaţiunii în care a fost depus prin:

• reducerea dependenţei deimporturile de resurse de energie

primară (în principal combustibili fo-sili) şi îmbunătăţirea siguranţei înaprovizionare,

• diversificarea surselor deproducere a energiei, tehnologiilor şiinfrastructurii pentru producţia deenergie electrică,

• implicarea mai activă amediului de afaceri (companiilor pri-vate din ţară), în procesul de valori-ficare a resurselor regenerabile deenergie,

• protecţia mediului prin re-ducerea emisiilor poluante şi com-baterea schimbărilor climatice prinproducerea unei cantităţi de energieelectrică de 1238 MWhe/an,

• puterea instalată în cadrulproiectului este de 0,808 MWe.

• se vor instala un numar de5438 panouri fotovoltaice pe 2145stalpi de iluminat.

Andreea Pascu

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“.Proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Pag 8 l actualitate decembrie

2013

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRĂCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, AndreeaArsenie, Cristina Chebuţã, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLĂ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

Nicolae Matei

năvodari