PROIECT DE LECŢIE

Clasa: a X-a, profil tehnicProfesor: Mămară Nicoleta LoredanaDisciplina: Limba şi literatura românăConţinut: Povestea lui Harap –Alb, de Ion CreangăTipul lecţiei: mixtăScopul lecţiei:

însuşirea cunoştinţelor referitoare la basmul cult; consolidarea deprinderilor şi priceperilor de analiză literară a unei opere epice; descoperirea unor noi valenţe ale prozei lui Ion Creangă pe baza basmului „Povestea lui Harap Alb” cultivarea interesului pentru lectură la elevi.

Obiective operaţionale:cognitive: O1 – să argumenteze de ce „Povestea lui Harap Alb” este un basm cult; O2 – să prezinte subiectul basmului;O3 – să precizeze tema basmului;O4 – să argumenteze de ce basmul acesta este considerat un veritabil Bildungsroman al epicii noastre;O5 - să cunoască principalele trăsături ale personajelor;O6 – să cunoască semnificaţiile mitice şi simbolice ale textului;O7 - să cunoască elemente ale oralităţii stilului;O8 – să identifice particularităţile fantasticului în basmul cult;O9 – să compare textul lui Ion Creangă cu alte texte din literatura universală – Gargantua şi Pantagruel de François Rabelaisafective: O10 – să manifeste interes pentru lectura operelor literareStrategia didactică: Metode şi procedee: povestirea, explicaţia, conversaţia, problematizareaMijloace de învăţământ: manualul, volume de critică literară, volumul cu basmul cultForme de organizare: - frontală - individuală Material bibliografic:

- Vasile Lovinescu, Creangă şi Creanga de aur, Editura Rosmaria, 1996;

- Jean Boutiere, Viaţa şi opera lui Ion Creangă, Editura Junimea, Iaşi, 1976- George Călinescu, Ion Creangă(viaţa şi opera), Bucureşti, 1964- Ovidiu Bîrlea, Poveştile lui Creangă, Bucureşti, 1967

Nr. crt.

Etapele lecţiei Conţinuturile învăţării Ob.op Metode şi procedee

Mijloace de înv.

Evaluare

1. Organizarea clasei pentru lecţie

Se asigură condiţiile unei bune desfăşurări a lecţiei, se notează elevii.

2. Verificarea temei pentru acasă

Tema se verifică prin sondaj Explicaţia Conversaţia

Aprecieri verbale

3. Verificarea cunoştinţelor anterioare şi captarea atenţiei

Prin verificare orală elevii sunt solicitaţi să prezinte definiţia şi caracteristicile basmului precum şi autorii de basme din literatura română: Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Conversaţia euristică

Chestionarea oralăAprecieri verbale

4. Enunţarea temei lecţiei noi

Se anunţă titlul lecţiei, se notează la tablă şi pe caiete.

explicaţia

5. Dirijarea învăţării

Elevii prezintă date despre viaţa şi activitatea literară a lui Ion Creangă pe baza fişelor de lectură. Profesorul cere elevilor să integreze basmul cult Povestea lui Harap Alb în opera scriitorului şi să prezinte subiectul acestuia respectând momentele unei opere epice: expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, deznodământul.

O1

O2

O3

PovestireaExplicaţiaConversaţia

Fişe de lectură

Basmul

Munca independentă

Munca

Profesorul cere elevilor să precizeze funcţiile basmului şi să le identifice pe acelea care se potrivesc basmului Povestea lui Harap Alb. Pornind de la începutul basmului, profesorul stabileşte împreună cu elevii semnificaţiile simbolice ale acestuia argumentând de ce este considerat un bildungsroman. Prin întrebări, profesorul stimulează elevii să-şi exprime propriile păreri despre basmul cult Povestea lui Harap Alb. Sunt reţinute opiniile lor critice şi corecte. Elevii punctează aspectele esenţiale ale basmului: Absenţa comunicării şi a cunoaşterii interumane Calităţile dobândite de personajul principal Necesara confruntare cu forţele Răului Vocaţia prieteniei şi a întrajutorării Pornind de la teza cercetătorului Vasile Lovinescu „Creangă şi Creanga de aur”, profesorul stabileşte împreună cu elevii semnificaţiile mitice ale Poveştii lui Harap Alb: Semnificaţia numelor personajelor Lumea basmelor văzută ca o lume primordială

căzută în haos Harap Alb – „Renovator Mundi”, răscumpărător

al unei epoci urgisite În continuare, profesorul cere elevilor să vorbească

despre particularităţile fantasticului la Ion Creangă. Elevii observă, pe baza unor exemple date, că fantasticul este umanizat, putând fi localizat geografic şi istoric.

Se face o comparaţie între personajele basmului şi

O4

O5

O6

O7

Demonstraţia Problematizarea

Explicaţia

Povestirea

Demonstraţia

Manualul

Volumul Creangă şi Creanga de aur

directă

Formativă

personajele romanului autobiografic „Amintiri din copilărie” în ceea ce priveşte psihologia, comportamentul şi limbajul(Nică-Harap Alb). Profesorul le vorbeşte elevilor despre metafora drumului prezentă şi în Prostia omenească, Fata babei şi fata moşului, etc.

6. Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului

Pornind de la text, profesorul cere elevilor să stabilească elemente ale oralităţii stilului – prezenţa interjecţiilor- prezenţa verbelor imitative- regionalismele (fonetice, lexicale, gramaticale)- prezenţa proverbelor şi a zicătorilor Profesorul menţionează că Ion Creangă vorbeşte în pilde şi cele mai multe zicale le rostesc eroii mai în vârstă care au mai multă cunoaştere de oameni şi de viaţă (A. Piru, Arta lui Caragiale): craiul, calul. Profesorul de a spune primii se explică prin cultura sa teologică şi folclorică. Replicile sale stârnesc jovialitate. Elevii reţin că Ion Creangă este, contrar celor ce s-au spus despre el în biografia sa, un autor cult. În final, pe baza lecturilor suplimentare şi a fişelor de lectură, elevii fac o comparaţie cu opera lui François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel.

O8

O9

Demonstraţia

Explicaţia

Conversaţia

Fişe de lectură

Fişe de lectură

Formativă

Munca independentă

7. Tema pentru acasă

Elaboraţi o compoziţie în care să-l prezentaţi pe Harap Alb în toată complexitatea însuşirilor sale care îl fac un erou al unui roman de formare spirituală cu subiect fabulos.

O10